Sportul, septembrie 1969 (Anul 25, nr. 651-680)

1969-09-15 / 665. numărul

ZIAR AL CONSILIULUI NAŢIONAL PENTRU EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT Trimisul nostru special EMANUEL VALERIU transmite din Cleveland. ORAŞUL MARII FINALE TRĂIEŞTE FEBRA ECHIPA ROMÂNĂ CONDUCE CU 2-1 IN JOCURILE DE VERIFICARE DE LA SALISBURY Oraşul Cleveland, despre care localnicii care cunosc Bucureştii spun că îi este a­­sermănător ca mărime, tră­ieşte de cîteva zile emoţia prealabilă unui eveniment central pentru întreaga viaţă locală, nu numai cea sporti­vă. Trebuie să vă spun că încă de la New York, cu toa­tă oboseala şi atenţia pe care o solicită traficul de pasageri în acest punct atît de aglo­merat, ca şi cu toate forma­lităţile destul de numeroase pentru intrarea în Statele U­nite, am remarcat un plus de atenţie la funcţionarii de la graniţă când au aflat că este vorba despre „Cupa Da­vis“ ! Jucătorii români sunt în momentul de faţă împărţiţi în două grupe. Ţiriac şi Năs­­tase evoluează la Salisbury, iar Dron şi Mărmureanu sus­ţin o demonstraţie aci, la Cle­veland, chiar în momentul transmiterii acestor rînduri. Jucătorii noştri de rezervă joacă pe terenul de tenis al unei mari clinici din locali­tate, la invitaţia administra­ţiei acesteia, fapt explicabil şi prin aceea că directorul acestei instituţii medicale este un medic de origină româ­nă, doctorul Tofan. Din această cauză vă voi relata, în prima transmisie, mai multe amănunte despre formaţia S.U.A., care­­se pre­găteşte cu aceeaşi asiduitate în vederea marii finale. Am avut ocazia să urmă­resc pe jucătorii americani în plin antrenament, pe terenul central și pe unul­ secundar, la ..Harold T. Clarke* — Sta­dium, teatrul apropiatului chailenge-round. La ora la care a­m ajuns acolo, am putut vedea cuplul Asher Lutz antrenîndu-se cu un dublu alcătuit din Ch. Pa­­sarell și antrenorul america­nilor, care nu este altul de­cit faimosul profesionist Dennis Ralston. Arthur Ashe , are o alură de nubian, poar­tă ochelari In permanenţă şi ne sugerează un alergător de semifond, de mare supleţe. In schimb, Bob Lutz este un jucător masiv şi — pentru a mă menţine la atletism — pot spune că pare un aruncător de ciocan, foarte bine înfipt pe propriile sale picioare. Echipierul nostru de rezer­vă, Petre Mărmureanu, care ne-a însoţit la teren îmi spu­nea că nu-i pentru prima oară că-i vede împreună, ceea ce mă face să trag concluzia că Donald Dell, căpitanul for­maţiei americane, intenţionea­ză alcătuirea unui cuplu din aceşti doi jucători pentru fi­nală, ceea ce ar constitui o mare surpriză. . In acest fel, prezen­ţa lui Stan Smith apare destul de improbabilă, mai ales că a­­cesta suportă handicapul psi­hologic al insuccesului său în faţa lui Ilie Năstase, la Forest Hills. Aceasta ar putea să du­că la ţinerea pe marginea te­renului a proaspătului cam­pion al S.U.A. De altfel, în presa cea mai recentă de aci, Smith aduce multe argu­mente pentru a justifica în­­frîngerea sa în open-ul de la New York. El acuză chiar o indisp­oziţie, la data meciu­lui, afirmînd că dorinţa sa cea mai mare ar fi obţine­rea posibilităţii de a-şi lua revanşa în faţa lui Ilie Năs­tase. Evident, primul nostru ju­cător se află la rîndul său în atenţia presei americane, dar de pe cu totul alte poziţii, mult mai favorabile. Deja, omul de pe stradă s-a fami­liarizat cu porecla pe care i-au dat-o gazetarii, aceea de Nasty" — ceea ce în româ­neşte s-ar traduce cu ştren­garul, zvăpăiatul dacă vreţi, în orice caz omul capabil de orice surpriză. Pe un teren secundar am urmărit antrenamentul lui Cliff Richey, de asemenea un sportiv de mare robusteţe şi mi-aş­­ îngădui să urmez exemplul confraţilor ameri­cani dîndu-i, la rîndul meu, o poreclă blondului jucător, care sugerează calităţile fizi­ce şi de voinţă ale unui... buldog. Richey se antrena de unul singur, executînd exclu­siv servicii într-un ritm ex­trem de rapid ceea ce îl soli­cita foarte mult, fapt de care mi-am dat seama ascultîndu-i respiraţia şi văzîndu-i şiroa­iele de sudoare ce-l inundau. Reintors la hotelul „Somer­­set Inn“, am avut o convor­bire telefonică cu Salisbury, oraş situat la aproximativ 700 km de Cleveland, pe coasta Atlanticului, care ne aduce vestea îmbucurătoare că pri­mele noastre rachete au tre­cut cu bine test­ul jocurilor de verificare susţinute în compania puternicilor tenis­­mani americani Rort Holm­­berg şi Butch Seewagen. Ro­mânii conduc cu 2-1 în faţa acestora, după două meciuri de simplu, şi unul de dublu, disputate toate în aceeaşi după amiaza (n. r. sîmbătă). Ilie Năstase pare să se fi acomodat cel mai rapid cu jocul pe asfalt, el depăşindu-l pe George „Butch“ Seewagen — fost campion pe teren aco­perit al S.U.A. — cu 11—9, 6—1. Ilie a avut de luptat mai mult cu serviciile puter­ Cuțov (stingă) intr-una din întîlnirile preliminarii ce i-au deschis drumul spre titlul de campion balcanic Peste 200 de specialişti din ţară şi de aceste hotare vor dezbate. BAZELE ŞTIINŢIFICE ALE SPORTULUI DE PERFORMANŢĂ Mîine se va deschide la Sala mică a Palatului R.S.R., Simpozionul Ştiinţific Interna­ţional, avînd ca temă princi­pală „Bazele Ştiinţifice ale Spor­tului de Performanţă“. Vor participa un mare număr de medici, sociologi, psihologi, antrenori şi profesori de edu­caţie fizică, din ţară şi de peste hotare, specialişti cu reputaţie în lumea sportului internaţio­nal. In prima zi, lucrările se vor desfăşura la Bucureşti, iar în perioada 17—20 septembrie vor continua la Mamaia. Referatele și dezbaterile vor fi axate pe principalele as­pecte de ordin metodic, biolo­gic, psihologic, şi social, care compun fenomenul sportului modern. Pentru elucidări largi, pentru precizarea unor aspec­te aflate încă intr-un stadiu controversat, precum şi dato­rită aspiraţiei specialiştilor spre ameliorarea activităţii prac­tice se preconizează ca şedin­ţele celor trei secţii (metodică, medicină sportivă, psihologie şi sociologie sportivă) să aibă un pregnant caracter de lucru. De altfel, majoritatea celor peste 80 de referate şi comu­nicări ce vor fi audiate, se re­marcă prin legătura lor orga­nică cu activitatea concretă. O dovedeşte, de altfel, şi tema suplimentară a simpozionului, intitulată : „Indici şi metode obiective de măsurare şi eva­luare a efortului fizic in an­trenamentul sportiv de perfor­manţă“. Spicuim din program cîteva titluri şi nume de autori : Principalele cerinţe ale antre­namentului sportiv modern (Emil Ghibu — România); Con­tribuţii la teoria şi practica u­­tilizării metodei modelării în jocurile sportive (Leon Teo­,­dorescu­nt- România); Bazele teoretico-metodice a­le sportu­lui de mare performanţă (L. P. Matveev — U.R.S.S.); Observaţii cu caracter medi­cal efectuate cu ocazia Jocu­rilor Olimpice din Mexic (Ernst Jokl, Peter Jokl — S.U­.A.); Probleme şi perspective­ în fi­ziologia antrenamentului spor­tiv contemporan (Andrei De­meter, Miron Georgescu — România); Probleme psiholo­gice la sportivii de performan­ţă (Ferruccio Antoneni — Ba­lia); Probleme psihologice ale sportului de performanţă (Emma Gueron — R.P. Bulga­ria) ; Marea performanţă şi selecţia (Ferenc Bakonyi — R.P. Ungară); Baza sociologică a sportului de performanţă (Ovidiu Bădina, Oct. Nea­mţu — România). în cinstea participanţilor, Conducerea Consiliului Naţio­nal pentru Educaţie Fizică şi Sport va oferi astăzi un coc­teil. în zilele simpozionului, oaspeţii de peste hotare vor­­ avea posibilitatea să viziteze Galeriile Naţionale de Artă şi Muzeul Satului, precum şi staţiunile turistice şi de însem­nătate arheologică de pe litor­ral. Poligonul Tunari dir. Capitală a găzduit concursul internaţional d talere ..Marele pre­miu Carpaţicîi legat de trăgătorul din foto­grafie, BURCN­­ARD­H(­PFL (R.D.G.) (Foto: J­h. Macarsch­i). (Citiți amăRURte de la intuerea in pagina a iv-a) (Continua­re In pag. a 4-a) De multă vreme n-am mai avut o etapă atît de divers încărcată — cu mari bucu­rii, dar şi cu mari necazuri, alături de micile bucurii şi necazuri ale oricărei etape —, precum o paletă închipuită care ţi-ar oferi, pierind de la tulburătorul roşu carmin al lui Van Gogh, cenuşiul adînc al lui Rembrandt, tre­­cînd, hai să zicem, prin cari­caturalul imediat al lui Tou­louse Lautrec. Etapa a V-a a fost, pen­tru cîteva din cele 16 perso­naje colective ale primului campionat al ţării, o etapă a „extazului“ (Steaua, F. C. Argeş, poate şi Farul), aşa după cum, pentru altele (A.S.A., Politehnica, Crişul), ea a însemnat încă un „de­zastru“, pe drumul pînă acum pavat cu suspine... Trecînd în revistă eveni­mentele după-amiezii de sîmbătă, vom­ începe de... sus, de­­ la „acuta lui Do­­brin“, decarul piteștean, cel care a luat singurul 10 a­­cordat vreunui fotbalist de către cronicarii ziarului nos­tru în etapa a V-a. Din cu­­vîntul scris, ca şi din emo­ţia transmisiei radiofonice a lui Radu Urziceanu (care nu se emoţionează pentru orice), am aflat că marele talent pi­teştean a fost încă o dată formidabil. Golurile sale, semnate magistral, ne-au re­amintit ultima duminică a campionatului trecut, cînd el a fost (înaintea lui Ion Va­­sile și a lui Barbu) princi­palul autor al „minunii“ ră­­mînerii echipei argeșene, în divizia A. După plecarea lui C o m a­n, descompletarea ,,trio“-ului de clasă Dobrin- Barbu-Coman a dezechilibrat o vreme ceea ce un glumeţ numea „vasul pirat F. G. Argeş“. Personalitatea lui Dobrin şi a lui Barbu au redat echipei cârma, fapt care bucură pe toţi cei care au văzut în F. C. Argeş, încă de acum doi, trei ani (vezi meciurile cu Ferenc­város, cu Toulouse, cu Leixoes) un team reprezen­tativ pentru fotbalul nostru. Al doilea 10 al etapei. Spre uimirea iubitorilor de fotbal... brazilieni (un­­coleg de la France Presse îmi spunea că cei mai intere­saţi de rezultatele de etapă din campionatul românesc sunt brazilienii, care urmă­resc duminică de duminică evoluţia echipelor noastre, gîndindu-se, desigur, la vi­itoarele C.M. din Mexic), al doilea 10 înseamnă golurile înscrise de o echipă. Este Steaua, o ştiţi prea bine, care n-a jucat (mai corect ar fi ! nu s-a antrenat) nici cu „Abatorul“, nici cu „Teh­­nofrig“, nici cu „Industria linii“, ci cu o altă prezenţă pe prima scenă fotbalistică a ţării. Scorul este dirimant pentru orice tentativă de motivare. A.S.A. este... ceea ce s-a văzut. Deşi „s-a ju­cat“ cu partenera ei şi a în­ceput exerciţiul de­ tir abia în ultima parte a meciului, Steaua poate fi... criticată pentru că nu a marcat sîm­­bătă 25 de goluri (putea s-o facă cu dezinvoltură), stabi­lind chiar din etapa a V-a numele golgeterului definitiv al campionatului. Bine ar fi ca „aperitivul“ de sîmbătă să-i ajute pe bă­ieţii lui Covaci şi Onisie la Marius POPESCU (Continuare în pag. a 3-a) COMENTARIUL NOSTRU PORNIND DE LA DOBRIN... Atac oraşovean la poarta dinamoviştilor, încadrat de Ghergheli şi Cheran (nr. 2) Comaţi va reţine balonul. Fază din meciul Steagul roşu — Dinamo Buc, disputat sîmbătă la Braşov Foto : V. SEGAREANU (Braşov) 5 TITLURI BALCANICE cucerite de boxerii români GALAŢI, 14 (prin telefon, de la trimisul nostru). Astă-seară arena Dunărea a fost arhiplină, cu prilejul finalelor Balcaniadei de box. Pugiliștii români au repur­tat un frumos succes, cuce­rind 5 titluri de campioni. CAT. SEMIMUSCA: CAM­PION BALCANIC MIHAI AUREL (ROMANIA) Intîlnirea cu bulgarul Ata­nasov a fost extrem de di­namică. Reprezentantul nos­tru a atacat dezlănțuit de la primul sunet de gong. Atanasov a fost numărat de două ori, dar am avut im­presia că Mihai Aurel nu va rezista iureșului impus chiar de el, în memorie fiindu-ne proaspăt meciul cu polone­zul Rojek, de la C.E. Dar Aurel a știut să-și dozeze eforturile, a respins atacu­rile disperate ale adversaru­lui, contrîndu-i cu serii la corp și la cap. Decizie cu 2—1 în favoarea lui Mihai. CATEGORIA MUSCA: CAMPION BALCANIC CONSTANTIN GRUIESCU (ROMÂNIA) Schimburi de lovituri de o mare rapiditate a oferit partida de la categoria 51 kilograme. Gruiescu a fă­cut, poate, cea mai bună partidă din carieră, în faţa unui adversar valoros, care a luptat cu mare ambiţie — iugoslavul Zlatko Miloslavle­­vic. Acesta a avut un debut furtunos, dar Gruiescu l-a­ temperat repede, cu contre la figură. în repriza a II-a, iugoslavul recepţionează un c­roşeu de stingă şi po­poseşte la podea. Puţin mai tîrziu, el este avertizat. In ultima repriză, primind o lo­vitură la plex, Miloslavlevic acuză o lovitură joasă, dar arbitrul Ştefan Ion, pe fază, îl numără, învingător net la puncte : Gruiescu. Pe bu­letine : 3—0. CAT. COCOS: CAMPION BALCANIC JANE BAH­­TIAREVICI (IUGOSLAVIA) Un meci viu au furnizat cocoşii Nedelcea şi Bahtiare­­vici. Timp de 9 minute, ei nu s-au menajat de loc, schimbînd lovituri extrem de rapide. Sportivul iugo­slav a avut mai mult timp iniţiativa, obţinînd o victo­rie clară cu 3—0. CAT. PANA : CAMPION BALCANIC SEIF TATAR (TURCIA) Aşteptată cu mare inte­res, partida dintre Tatar şi Jivcovicî a lăsat o excelentă impresie. Boxerul iugoslav a început foarte bine, reuşind cîteva lovituri spectaculoase. Dar, spre sfîrşitul reprizei, Tatar a atacat şi n-a mai dat înapoi nici un moment. In repriza a doua, iugoslav Romeo CALARASANU (Continuare în pag. a 2-a) IN DIVIZIA A LA RUGBY EGALITATE LA PETROŞANI S-a consumat încă o e­­tapă, a treia, a diviziei A la rugby. Pe scurt, vă amintim evenimen­tele notabile din desfă­şurarea ei. Mai întîi, nu cronologic, ci datorită semnificaţiei şi implica­ţiilor, rezultatul de ega­litate de la Petroşani. Apoi, jocul sub aşteptări prestat de Steaua, în­vingătoare cu merite re­duse în faţa ieşenilor, chiar pe terenul din Ghencea. In sfîrşit, e­­voluţia constant şi ge­neral bună a liderei, care, deşi a întrecut un adversar fără veleităţi şi-a redovedit buna pre­gătire. DINAMO BUCUREŞTI — C.S.M. SIBIU 38—0 (16—0). Diferenţa sub­stanţială de valoare este elocvent ilustrată de scor, dar nu scuteşte de unele comentarii. Astfel, consemnăm cu satisfac­ţie setea de puncte a învingătorilor, care nu uită că meciul poate fi cel mai bun antrena­ment (iar Nica, în pro­gres cert, este de pe acum principalul candi­dat la titlul de „cel mai bun marcator“). Con­semnăm, de asemenea, străduinţele sirienilor de a juca permanent, absenţa tendinţei de obstrucţionism din jocul lor şi sportivitatea lor exemplară. Avem con­vingerea că prezenţa si­rienilor în divizia A re­prezintă (şi va repre­zenta şi în viitor) un cîştig pentru rugby. Nu e mai puţin adevărat că au încă serios de mun­cit... şi chiar de selec­ţionat. Punctele poartă semnătura jucătorilor Nica (2 inc. , d.g., 2 tr. r. p.), Dragomir (3 inc.), Ţuţuianu (2 înc.), Leon­­te (2 tr.) şi Dărăban (înc.). A arbitrat S. Dra­­gomirescu ★ ★★★★ (Corţiinuare in pag. a 2 a) ! Fază disputată la tușă în meciul Steaua — Politeh­nica , in prim plan Ciornei (Steaua) Foto : VASILE DRAGAN H­­mm, ! ŞCOALĂ! S­ fârşiturile de vacanţă au de- I ţinut totdeauna un atribut­­ miraculos, acela de c­ putea schimba dintr-o dată nostalgia I în optimism, lenea­ în energie, I odihna într-o poftă nesăturată de muncă. Marea, cu melopeele ei, I munţii, cu foşnetul lor tainic, taberele, I cu farmecul şi poezia lor, râmîn amin­tirilor şi în locul lor creşte dorinţa re- I vederilor, a I povestirilor, setea de I lucru Sfîrşitul de vacanţă coincide tradi- I ţional cu un eveniment de o mare în- ■ cărcătură emoţională, plin de semnifi- . caţii pentru întreaga populaţie a ţării. I actul solemn al primei zile de şcoală. I In această dimineaţă a lui 15 septem- . brie vor putea fi văzuţi pretutindeni, în I marile oraşe, dar şi cele mai mici a- «­şezări, copii voioşi şi curaţi, îmbră- • caţi în uniforme proaspăt călcate, cu I buchete de flori în mîini, însoţiţi de­­ părinţi păşind apăsat, solemn şi mîn- , dru pe bulevardul, strada, drumul sau I cărarea ce duce spre şcoală. * Există în această transhumanţă spre ■ lumină şi adevăr sensuri şi înţelesuri I adinei; ea reprezintă tabloul viu al * unui întreg crez de viaţă, adaptat de o ■ naţiune care aspiră ferm, icu certitu- I dine, spre progres, spre prosperitate­­ materială şi sufletească.­­ Şcoala a devenit în România vremu- * rilor socialismului un act civic, pe care ■ milioanele de mici cetăţeni îl săvîrşesc I cu sentimentul unei mari responsabilităţi * mature. • Traversînd perioada de căutări şi ex- I perienţe, cunoscînd momente de flux * şi de reflux, îmbogăţindu-şi necontenit ■ tezaurul de experienţă, învăţămîntul­­ românesc a reuşit să se cristalizeze ■ într-un sistem unitar, naţional, a că-­­­pătat tradiţie şi ţinută, fiind capabil să­­ dea patriei acele eşaloane de oameni * instruiţi, capabili să ducă la îndepli-­­ nire misiunea istorică pe care şi-a a- I sumat-o poporul : construirea socialis-­­ mului şi comunismului în România. ■ Iar astăzi, cînd se vorbeşte despre I omul multilateral pregătit, se au în * vedere nu numai virtuţile spiritului dar ■ şi cele ale trupului, care — laolaltă—­­ alcătuiesc tipul uman ideal de mult * visat, abia acum pe cale de împlinire. I­­ată de ce în conceptul nostru nou I despre şcoală, exerciţiul fizic a fost ridicat pe trepte de egalitate cu exer- I ciţiile minţii. f Noul an şcolar începe, din acest punct de vedere, sub cele mai bune­­ auspicii. Recentele măsuri ale Ministe- t rului învăţămîntului, privind introduce­rea orelor de sport încă din clasa I abecedarului şi asigurarea lor cu ca-­­­dre didactice de specialitate, înseamnă un mare pas înainte pe linia moderni- I zării învăţămîntului, adaptării lui la s­cadenţele vieţii. Nu încape îndoială că întregul nos- I tru corp didactic de specialitate va şti­­ să-şi pună cunoştinţele, experienţa şi pasiunea în înfăptuirea cauzei nobile, I patriotice, a instrucţiunii tinerei geste- t rafii. Vacanţa s-a terminat I­­ Bună dimineaţa, şcoală I­I Valeriu CHIOSE­­­ S

Next