Sportul, septembrie 1969 (Anul 25, nr. 651-680)
1969-09-15 / 665. numărul
ZIAR AL CONSILIULUI NAŢIONAL PENTRU EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT Trimisul nostru special EMANUEL VALERIU transmite din Cleveland. ORAŞUL MARII FINALE TRĂIEŞTE FEBRA ECHIPA ROMÂNĂ CONDUCE CU 2-1 IN JOCURILE DE VERIFICARE DE LA SALISBURY Oraşul Cleveland, despre care localnicii care cunosc Bucureştii spun că îi este asermănător ca mărime, trăieşte de cîteva zile emoţia prealabilă unui eveniment central pentru întreaga viaţă locală, nu numai cea sportivă. Trebuie să vă spun că încă de la New York, cu toată oboseala şi atenţia pe care o solicită traficul de pasageri în acest punct atît de aglomerat, ca şi cu toate formalităţile destul de numeroase pentru intrarea în Statele Unite, am remarcat un plus de atenţie la funcţionarii de la graniţă când au aflat că este vorba despre „Cupa Davis“ ! Jucătorii români sunt în momentul de faţă împărţiţi în două grupe. Ţiriac şi Năstase evoluează la Salisbury, iar Dron şi Mărmureanu susţin o demonstraţie aci, la Cleveland, chiar în momentul transmiterii acestor rînduri. Jucătorii noştri de rezervă joacă pe terenul de tenis al unei mari clinici din localitate, la invitaţia administraţiei acesteia, fapt explicabil şi prin aceea că directorul acestei instituţii medicale este un medic de origină română, doctorul Tofan. Din această cauză vă voi relata, în prima transmisie, mai multe amănunte despre formaţia S.U.A., carese pregăteşte cu aceeaşi asiduitate în vederea marii finale. Am avut ocazia să urmăresc pe jucătorii americani în plin antrenament, pe terenul central și pe unul secundar, la ..Harold T. Clarke* — Stadium, teatrul apropiatului chailenge-round. La ora la care am ajuns acolo, am putut vedea cuplul Asher Lutz antrenîndu-se cu un dublu alcătuit din Ch. Pasarell și antrenorul americanilor, care nu este altul decit faimosul profesionist Dennis Ralston. Arthur Ashe , are o alură de nubian, poartă ochelari In permanenţă şi ne sugerează un alergător de semifond, de mare supleţe. In schimb, Bob Lutz este un jucător masiv şi — pentru a mă menţine la atletism — pot spune că pare un aruncător de ciocan, foarte bine înfipt pe propriile sale picioare. Echipierul nostru de rezervă, Petre Mărmureanu, care ne-a însoţit la teren îmi spunea că nu-i pentru prima oară că-i vede împreună, ceea ce mă face să trag concluzia că Donald Dell, căpitanul formaţiei americane, intenţionează alcătuirea unui cuplu din aceşti doi jucători pentru finală, ceea ce ar constitui o mare surpriză. . In acest fel, prezenţa lui Stan Smith apare destul de improbabilă, mai ales că acesta suportă handicapul psihologic al insuccesului său în faţa lui Ilie Năstase, la Forest Hills. Aceasta ar putea să ducă la ţinerea pe marginea terenului a proaspătului campion al S.U.A. De altfel, în presa cea mai recentă de aci, Smith aduce multe argumente pentru a justifica înfrîngerea sa în open-ul de la New York. El acuză chiar o indispoziţie, la data meciului, afirmînd că dorinţa sa cea mai mare ar fi obţinerea posibilităţii de a-şi lua revanşa în faţa lui Ilie Năstase. Evident, primul nostru jucător se află la rîndul său în atenţia presei americane, dar de pe cu totul alte poziţii, mult mai favorabile. Deja, omul de pe stradă s-a familiarizat cu porecla pe care i-au dat-o gazetarii, aceea de Nasty" — ceea ce în româneşte s-ar traduce cu ştrengarul, zvăpăiatul dacă vreţi, în orice caz omul capabil de orice surpriză. Pe un teren secundar am urmărit antrenamentul lui Cliff Richey, de asemenea un sportiv de mare robusteţe şi mi-aş îngădui să urmez exemplul confraţilor americani dîndu-i, la rîndul meu, o poreclă blondului jucător, care sugerează calităţile fizice şi de voinţă ale unui... buldog. Richey se antrena de unul singur, executînd exclusiv servicii într-un ritm extrem de rapid ceea ce îl solicita foarte mult, fapt de care mi-am dat seama ascultîndu-i respiraţia şi văzîndu-i şiroaiele de sudoare ce-l inundau. Reintors la hotelul „Somerset Inn“, am avut o convorbire telefonică cu Salisbury, oraş situat la aproximativ 700 km de Cleveland, pe coasta Atlanticului, care ne aduce vestea îmbucurătoare că primele noastre rachete au trecut cu bine testul jocurilor de verificare susţinute în compania puternicilor tenismani americani Rort Holmberg şi Butch Seewagen. Românii conduc cu 2-1 în faţa acestora, după două meciuri de simplu, şi unul de dublu, disputate toate în aceeaşi după amiaza (n. r. sîmbătă). Ilie Năstase pare să se fi acomodat cel mai rapid cu jocul pe asfalt, el depăşindu-l pe George „Butch“ Seewagen — fost campion pe teren acoperit al S.U.A. — cu 11—9, 6—1. Ilie a avut de luptat mai mult cu serviciile puter Cuțov (stingă) intr-una din întîlnirile preliminarii ce i-au deschis drumul spre titlul de campion balcanic Peste 200 de specialişti din ţară şi de aceste hotare vor dezbate. BAZELE ŞTIINŢIFICE ALE SPORTULUI DE PERFORMANŢĂ Mîine se va deschide la Sala mică a Palatului R.S.R., Simpozionul Ştiinţific Internaţional, avînd ca temă principală „Bazele Ştiinţifice ale Sportului de Performanţă“. Vor participa un mare număr de medici, sociologi, psihologi, antrenori şi profesori de educaţie fizică, din ţară şi de peste hotare, specialişti cu reputaţie în lumea sportului internaţional. In prima zi, lucrările se vor desfăşura la Bucureşti, iar în perioada 17—20 septembrie vor continua la Mamaia. Referatele și dezbaterile vor fi axate pe principalele aspecte de ordin metodic, biologic, psihologic, şi social, care compun fenomenul sportului modern. Pentru elucidări largi, pentru precizarea unor aspecte aflate încă intr-un stadiu controversat, precum şi datorită aspiraţiei specialiştilor spre ameliorarea activităţii practice se preconizează ca şedinţele celor trei secţii (metodică, medicină sportivă, psihologie şi sociologie sportivă) să aibă un pregnant caracter de lucru. De altfel, majoritatea celor peste 80 de referate şi comunicări ce vor fi audiate, se remarcă prin legătura lor organică cu activitatea concretă. O dovedeşte, de altfel, şi tema suplimentară a simpozionului, intitulată : „Indici şi metode obiective de măsurare şi evaluare a efortului fizic in antrenamentul sportiv de performanţă“. Spicuim din program cîteva titluri şi nume de autori : Principalele cerinţe ale antrenamentului sportiv modern (Emil Ghibu — România); Contribuţii la teoria şi practica utilizării metodei modelării în jocurile sportive (Leon Teo,dorescunt- România); Bazele teoretico-metodice ale sportului de mare performanţă (L. P. Matveev — U.R.S.S.); Observaţii cu caracter medical efectuate cu ocazia Jocurilor Olimpice din Mexic (Ernst Jokl, Peter Jokl — S.U.A.); Probleme şi perspective în fiziologia antrenamentului sportiv contemporan (Andrei Demeter, Miron Georgescu — România); Probleme psihologice la sportivii de performanţă (Ferruccio Antoneni — Balia); Probleme psihologice ale sportului de performanţă (Emma Gueron — R.P. Bulgaria) ; Marea performanţă şi selecţia (Ferenc Bakonyi — R.P. Ungară); Baza sociologică a sportului de performanţă (Ovidiu Bădina, Oct. Neamţu — România). în cinstea participanţilor, Conducerea Consiliului Naţional pentru Educaţie Fizică şi Sport va oferi astăzi un cocteil. în zilele simpozionului, oaspeţii de peste hotare vor avea posibilitatea să viziteze Galeriile Naţionale de Artă şi Muzeul Satului, precum şi staţiunile turistice şi de însemnătate arheologică de pe litorral. Poligonul Tunari dir. Capitală a găzduit concursul internaţional d talere ..Marele premiu Carpaţicîi legat de trăgătorul din fotografie, BURCNARDH(PFL (R.D.G.) (Foto: Jh. Macarschi). (Citiți amăRURte de la intuerea in pagina a iv-a) (Continuare In pag. a 4-a) De multă vreme n-am mai avut o etapă atît de divers încărcată — cu mari bucurii, dar şi cu mari necazuri, alături de micile bucurii şi necazuri ale oricărei etape —, precum o paletă închipuită care ţi-ar oferi, pierind de la tulburătorul roşu carmin al lui Van Gogh, cenuşiul adînc al lui Rembrandt, trecînd, hai să zicem, prin caricaturalul imediat al lui Toulouse Lautrec. Etapa a V-a a fost, pentru cîteva din cele 16 personaje colective ale primului campionat al ţării, o etapă a „extazului“ (Steaua, F. C. Argeş, poate şi Farul), aşa după cum, pentru altele (A.S.A., Politehnica, Crişul), ea a însemnat încă un „dezastru“, pe drumul pînă acum pavat cu suspine... Trecînd în revistă evenimentele după-amiezii de sîmbătă, vom începe de... sus, de la „acuta lui Dobrin“, decarul piteștean, cel care a luat singurul 10 acordat vreunui fotbalist de către cronicarii ziarului nostru în etapa a V-a. Din cuvîntul scris, ca şi din emoţia transmisiei radiofonice a lui Radu Urziceanu (care nu se emoţionează pentru orice), am aflat că marele talent piteştean a fost încă o dată formidabil. Golurile sale, semnate magistral, ne-au reamintit ultima duminică a campionatului trecut, cînd el a fost (înaintea lui Ion Vasile și a lui Barbu) principalul autor al „minunii“ rămînerii echipei argeșene, în divizia A. După plecarea lui C o m an, descompletarea ,,trio“-ului de clasă Dobrin- Barbu-Coman a dezechilibrat o vreme ceea ce un glumeţ numea „vasul pirat F. G. Argeş“. Personalitatea lui Dobrin şi a lui Barbu au redat echipei cârma, fapt care bucură pe toţi cei care au văzut în F. C. Argeş, încă de acum doi, trei ani (vezi meciurile cu Ferencváros, cu Toulouse, cu Leixoes) un team reprezentativ pentru fotbalul nostru. Al doilea 10 al etapei. Spre uimirea iubitorilor de fotbal... brazilieni (uncoleg de la France Presse îmi spunea că cei mai interesaţi de rezultatele de etapă din campionatul românesc sunt brazilienii, care urmăresc duminică de duminică evoluţia echipelor noastre, gîndindu-se, desigur, la viitoarele C.M. din Mexic), al doilea 10 înseamnă golurile înscrise de o echipă. Este Steaua, o ştiţi prea bine, care n-a jucat (mai corect ar fi ! nu s-a antrenat) nici cu „Abatorul“, nici cu „Tehnofrig“, nici cu „Industria linii“, ci cu o altă prezenţă pe prima scenă fotbalistică a ţării. Scorul este dirimant pentru orice tentativă de motivare. A.S.A. este... ceea ce s-a văzut. Deşi „s-a jucat“ cu partenera ei şi a început exerciţiul de tir abia în ultima parte a meciului, Steaua poate fi... criticată pentru că nu a marcat sîmbătă 25 de goluri (putea s-o facă cu dezinvoltură), stabilind chiar din etapa a V-a numele golgeterului definitiv al campionatului. Bine ar fi ca „aperitivul“ de sîmbătă să-i ajute pe băieţii lui Covaci şi Onisie la Marius POPESCU (Continuare în pag. a 3-a) COMENTARIUL NOSTRU PORNIND DE LA DOBRIN... Atac oraşovean la poarta dinamoviştilor, încadrat de Ghergheli şi Cheran (nr. 2) Comaţi va reţine balonul. Fază din meciul Steagul roşu — Dinamo Buc, disputat sîmbătă la Braşov Foto : V. SEGAREANU (Braşov) 5 TITLURI BALCANICE cucerite de boxerii români GALAŢI, 14 (prin telefon, de la trimisul nostru). Astă-seară arena Dunărea a fost arhiplină, cu prilejul finalelor Balcaniadei de box. Pugiliștii români au repurtat un frumos succes, cucerind 5 titluri de campioni. CAT. SEMIMUSCA: CAMPION BALCANIC MIHAI AUREL (ROMANIA) Intîlnirea cu bulgarul Atanasov a fost extrem de dinamică. Reprezentantul nostru a atacat dezlănțuit de la primul sunet de gong. Atanasov a fost numărat de două ori, dar am avut impresia că Mihai Aurel nu va rezista iureșului impus chiar de el, în memorie fiindu-ne proaspăt meciul cu polonezul Rojek, de la C.E. Dar Aurel a știut să-și dozeze eforturile, a respins atacurile disperate ale adversarului, contrîndu-i cu serii la corp și la cap. Decizie cu 2—1 în favoarea lui Mihai. CATEGORIA MUSCA: CAMPION BALCANIC CONSTANTIN GRUIESCU (ROMÂNIA) Schimburi de lovituri de o mare rapiditate a oferit partida de la categoria 51 kilograme. Gruiescu a făcut, poate, cea mai bună partidă din carieră, în faţa unui adversar valoros, care a luptat cu mare ambiţie — iugoslavul Zlatko Miloslavlevic. Acesta a avut un debut furtunos, dar Gruiescu l-a temperat repede, cu contre la figură. în repriza a II-a, iugoslavul recepţionează un croşeu de stingă şi poposeşte la podea. Puţin mai tîrziu, el este avertizat. In ultima repriză, primind o lovitură la plex, Miloslavlevic acuză o lovitură joasă, dar arbitrul Ştefan Ion, pe fază, îl numără, învingător net la puncte : Gruiescu. Pe buletine : 3—0. CAT. COCOS: CAMPION BALCANIC JANE BAHTIAREVICI (IUGOSLAVIA) Un meci viu au furnizat cocoşii Nedelcea şi Bahtiarevici. Timp de 9 minute, ei nu s-au menajat de loc, schimbînd lovituri extrem de rapide. Sportivul iugoslav a avut mai mult timp iniţiativa, obţinînd o victorie clară cu 3—0. CAT. PANA : CAMPION BALCANIC SEIF TATAR (TURCIA) Aşteptată cu mare interes, partida dintre Tatar şi Jivcovicî a lăsat o excelentă impresie. Boxerul iugoslav a început foarte bine, reuşind cîteva lovituri spectaculoase. Dar, spre sfîrşitul reprizei, Tatar a atacat şi n-a mai dat înapoi nici un moment. In repriza a doua, iugoslav Romeo CALARASANU (Continuare în pag. a 2-a) IN DIVIZIA A LA RUGBY EGALITATE LA PETROŞANI S-a consumat încă o etapă, a treia, a diviziei A la rugby. Pe scurt, vă amintim evenimentele notabile din desfăşurarea ei. Mai întîi, nu cronologic, ci datorită semnificaţiei şi implicaţiilor, rezultatul de egalitate de la Petroşani. Apoi, jocul sub aşteptări prestat de Steaua, învingătoare cu merite reduse în faţa ieşenilor, chiar pe terenul din Ghencea. In sfîrşit, evoluţia constant şi general bună a liderei, care, deşi a întrecut un adversar fără veleităţi şi-a redovedit buna pregătire. DINAMO BUCUREŞTI — C.S.M. SIBIU 38—0 (16—0). Diferenţa substanţială de valoare este elocvent ilustrată de scor, dar nu scuteşte de unele comentarii. Astfel, consemnăm cu satisfacţie setea de puncte a învingătorilor, care nu uită că meciul poate fi cel mai bun antrenament (iar Nica, în progres cert, este de pe acum principalul candidat la titlul de „cel mai bun marcator“). Consemnăm, de asemenea, străduinţele sirienilor de a juca permanent, absenţa tendinţei de obstrucţionism din jocul lor şi sportivitatea lor exemplară. Avem convingerea că prezenţa sirienilor în divizia A reprezintă (şi va reprezenta şi în viitor) un cîştig pentru rugby. Nu e mai puţin adevărat că au încă serios de muncit... şi chiar de selecţionat. Punctele poartă semnătura jucătorilor Nica (2 inc. , d.g., 2 tr. r. p.), Dragomir (3 inc.), Ţuţuianu (2 înc.), Leonte (2 tr.) şi Dărăban (înc.). A arbitrat S. Dragomirescu ★ ★★★★ (Corţiinuare in pag. a 2 a) ! Fază disputată la tușă în meciul Steaua — Politehnica , in prim plan Ciornei (Steaua) Foto : VASILE DRAGAN Hmm, ! ŞCOALĂ! S fârşiturile de vacanţă au de- I ţinut totdeauna un atribut miraculos, acela de c putea schimba dintr-o dată nostalgia I în optimism, lenea în energie, I odihna într-o poftă nesăturată de muncă. Marea, cu melopeele ei, I munţii, cu foşnetul lor tainic, taberele, I cu farmecul şi poezia lor, râmîn amintirilor şi în locul lor creşte dorinţa re- I vederilor, a I povestirilor, setea de I lucru Sfîrşitul de vacanţă coincide tradi- I ţional cu un eveniment de o mare în- ■ cărcătură emoţională, plin de semnifi- . caţii pentru întreaga populaţie a ţării. I actul solemn al primei zile de şcoală. I In această dimineaţă a lui 15 septem- . brie vor putea fi văzuţi pretutindeni, în I marile oraşe, dar şi cele mai mici a- «şezări, copii voioşi şi curaţi, îmbră- • caţi în uniforme proaspăt călcate, cu I buchete de flori în mîini, însoţiţi de părinţi păşind apăsat, solemn şi mîn- , dru pe bulevardul, strada, drumul sau I cărarea ce duce spre şcoală. * Există în această transhumanţă spre ■ lumină şi adevăr sensuri şi înţelesuri I adinei; ea reprezintă tabloul viu al * unui întreg crez de viaţă, adaptat de o ■ naţiune care aspiră ferm, icu certitu- I dine, spre progres, spre prosperitate materială şi sufletească. Şcoala a devenit în România vremu- * rilor socialismului un act civic, pe care ■ milioanele de mici cetăţeni îl săvîrşesc I cu sentimentul unei mari responsabilităţi * mature. • Traversînd perioada de căutări şi ex- I perienţe, cunoscînd momente de flux * şi de reflux, îmbogăţindu-şi necontenit ■ tezaurul de experienţă, învăţămîntul românesc a reuşit să se cristalizeze ■ într-un sistem unitar, naţional, a că-pătat tradiţie şi ţinută, fiind capabil să dea patriei acele eşaloane de oameni * instruiţi, capabili să ducă la îndepli- nire misiunea istorică pe care şi-a a- I sumat-o poporul : construirea socialis- mului şi comunismului în România. ■ Iar astăzi, cînd se vorbeşte despre I omul multilateral pregătit, se au în * vedere nu numai virtuţile spiritului dar ■ şi cele ale trupului, care — laolaltă— alcătuiesc tipul uman ideal de mult * visat, abia acum pe cale de împlinire. Iată de ce în conceptul nostru nou I despre şcoală, exerciţiul fizic a fost ridicat pe trepte de egalitate cu exer- I ciţiile minţii. f Noul an şcolar începe, din acest punct de vedere, sub cele mai bune auspicii. Recentele măsuri ale Ministe- t rului învăţămîntului, privind introducerea orelor de sport încă din clasa I abecedarului şi asigurarea lor cu ca-dre didactice de specialitate, înseamnă un mare pas înainte pe linia moderni- I zării învăţămîntului, adaptării lui la scadenţele vieţii. Nu încape îndoială că întregul nos- I tru corp didactic de specialitate va şti să-şi pună cunoştinţele, experienţa şi pasiunea în înfăptuirea cauzei nobile, I patriotice, a instrucţiunii tinerei geste- t rafii. Vacanţa s-a terminat I Bună dimineaţa, şcoală II Valeriu CHIOSE S