Sportul, noiembrie 1969 (Anul 25, nr. 712-741)
1969-11-19 / nr. 730
e 2-8 CITATE DIN „LUMINILE ARENEI" • Cultura fizică reprezintă, în fond, o parte a culturii generale, una dintre direcţiile de dezvoltare a acelor însuşiri care sunt proprii omului. Năzuim către formarea unei personalităţi armonioase, prin îmbinarea calităţilor fizice şi spirituale... • Un record nu înseamnă pur şi simplu „un record“, înseamnă că omul poate mereu mai mult, că e mereu capabil de nou, de extraordinar. • Am fugărit şi eu odinioară, laolaltă cu câţiva confraţi de copilărie, o minge — de clipă, îndeobşte — pe maidanul din marginea cartierului. Et in Arcadia ego ! • Pentru că nu te-au blazat laurii şi trofeele, pentru că ai rămas acelaşi puşti entuziast, cu părul ciufulit şi cu ochii strălucitori, pentru că nu ştii să pozezi fotografilor, nici să-ţi priveşti de sus colegele şi adversarele — deşi evident, ai avea de unde — îţi mulţumesc, Iori dragă. • A ţine cu x sau y nu înseamnă a rîvni o victorie în orice condiţii ; oricît de paradoxal ar părea, nimic nu este mai perisabil, în sport, decit rezultatul în sine. • Nimic mai onorabil decit să ştii sa primeşti înfringerea de moment cu aceeaşi demnitate în gesturi, cu care ieri-alaltăieri, iţi potriveai pe frunte cununa de lauri. • Depăşind, intr-adevăr, orice limită, goana dementă după isprăvi supraomeneşti ar putea transforma treptat stadionul, ringul, şoseaua însorită în anticamere ale viitoarelor aziluri pentru exfenomenele sportive. • Este o flacără de departe : ea vine din urmă cu trei milenii, vorbind despre perpetua aspiraţie a umanităţii către pace şi bună înţelegere. CAMPIONATUL NAŢIONAL DE ŞAH MAESTRU DOMINĂ Florin Gheorghiu şi Victor Ciocâltea n-au întrerupt nici o partidă pînă acum în acest campionat. Dimpotrivă, gîndesc repede (şi bine) aplicînd tactica binecunoscută a jucătorilor tari : remize cu negrul, victorii cu albul ceea ce pare a fi suficient pentru un loc foarte bun in clasament. Astfel, Ciocâltea a obţinut încă o victorie rapidă, în runda a 5-a, asupra lui Voiculescu. Desfăşurarea partidei pare, la prima vedere, foarte simplă. Dar in spatele acestei aparente simplităţi se ascunde o tehnică foarte bine pusă la punct, necruţătoare faţă de micile greşeli ale adversarului. Iată cum s-au desfăşurat lucrurile : A fost o apărare franceză obişnuită (1. e1 e6 2. d1 d5 3. Cc3 Nb4 4. e5 Ce7 5. Nd2) Aci, în locul mutării standard 5... c5, Voiculescu a ales un alt plan, care, de obicei se joacă în ordinea de mutări 5. a3 N :c3 6. b:c3b6. El a jucat acum (5... b6) ceea ce, probabil, nu este la fel de bine. (A urmat 6. Cb5!N:d2 7. D:d2Na6 8. Dc3 !) După această mutare foarte bună, Negrul este practic nevoit să schimbe la b5, renunțînd deci la ideea sa strategică, anume de a schimba nebunii de cîmpuri albe (8.. . N:b5 9. N:b5+c6 10. Nd3 Cd1 11. Dd2 0-0 12. f4 c5) S-ar părea că nimic grav nu s-a întîmplat. Dar superioritatea de spaţiu în centru şi faptul că a păstrat nebunul de alb, permite lui Ciocâltea să desfăşoare un atac simplu, dar foarte precis şi eficace (13. c3 f5 14. Cf3 c4 15. Nc2 b5 16. b3 Cg6) Negrul nu realizează amploarea primejdiei. Poate că un plan mai bun ar fi fost Te8 urmat de Cf8 (11. g4 Ch4 18. D3 Cf3+ 19. D:f3g6) Deşi poziţia pare atit de simplă, ameninţările Albului sunt foarte tari, în spatele zidului de pioni piesele negre sunt reduse la pasivitate. (20. h4 Tf7 21. h5Cf8 22. 0—0—0) De remarcat cit de tîrziu a efectuat Albul rocada — numai atunci cind atacul său a ajuns în faza decisivă (22... Tb8 23. Tdgl Tbbl 24. Dh3 !) Concentrarea forțelor albe pe flancul* • regelui a atins punctul maxim. Se amenință tripla luare la f5, iar dacă Negrul joacă 24... Dc8, atunci întîi 25. h :g6 C :g6 şi apoi 26. g:f5. De aceea Voiculescu s-a decis să joace (24... f:g4) dar după (25. T :g1), în poziţia din diagramă, a cedat, deoarece nu mai există apărări suficiente împotriva multiplelor ameninţări, de exemplu 25... Tg7 26. h:g6 h:g6 (26... C:g6 27. N:g6T:g6 28. T:g6+h:g6 29. Dh8+ şi ciştigă dama) 27. N:g6 !! C:g6 28. T:g6 şi ciştigă. Un reviriment puternic a marcat I. Szabó, obţinînd două victorii consecutive, în rundele 5 şi 6, la Drimer şi Reicher. In prima dintre aceste partide, Drimer a încercat să cîştige şi a intrat intr-o serie de complicaţii, bazate pe o periculoasă legare, care păreau să-i fie favorabile. E greu de spus unde a greşit, în orice caz Szabó s-a apărat şi în cele din urmă a obţinut un preţios punct. Iată cum s-a desfăşurat această interesantă partidă: Driraer — Szabó — (Apărarea Siciliană) 1. e4 C5 2. C3 d6 3. d4 c :d4 4. C:d4 Cf6 5. Cc3 a6 6. Ng5e6 7. Df3Ne7 8. 0—0—0 Dc7 9. Ne2 (Mai bine direct Dg3. Locul nebunului este la d3) 9... Cc6 10. Dg3 Nd3 11. f4h6 12. Nh4 0—0—0 13. Del Rb8 14. Ng3C:d4 15. T:d4Nc6 16.Nf3 g5 17. f :g5 h:g5 18. eă (începutul unei interesante acțiuni, bazată pe legarea pe diagonala h2—b8) 18... N :f3 19. e:d6 N:d6 20. T:d6 T:d6 21. De5 (Poate mai bine simplu g:f3) 21... T:d8 22. D:i6 (Și aici era de considerat g: £3) 22... N:g2 23. Td1 Rc8 24. T:d6 T:d6 25. D:g5Dd8 26. De5Td4 (Negrul se strecoară prin terenul „minat”) 27. Dc5+ Nc6 28. a4 D16 şi pînă la urmă Negrul şi-a valorificat avantajul material. Un sfîrşit amuzant (nu pentru Fischer însă) a avut partida sa cu Ungureanu din runda a 6-a. In poziţia din diagramă el a jucat neatent 15. c2—c3 77 pentru ca să constate, cu surprindere probabil, că după 15... Cf6 e8 ! calul său din d5 nu mai are retragere ! Fischer a mai încercat 16. b4 e6 17. b:c5 d:c5 18. N:c5e:d5 19. e5 (După 19. N:f8N:f8 Albul n-are nici o șansă) 19... Ce7 20. e6 Dc7 21. N:e7D:e7 22. N:d5D:a3 23. e7N:d5 24. e:f8DD:f8 după care a cedat. S. SAMARIAN CAMPIONATUL FEMININ Conduce Margareta Teodorescu Finala feminină se apropie de jumătate. O revenire puternică a marcat maestra internaţională Margareta Teodorescu, campioana ţării, aflată acum în fruntea clasamentului, înaintea Veturiei Simu care joacă şi ea foarte bine în acest turneu. Iată rezultatele: Pogorevici — Simu 0—1, Apostolescu — Teodorescu 0—1, Chiţ — Bogdan 1—0, Crăciun — Miroslav, Baumstarck — Desmireanu, Nicolau — Makai şi Juncu — Gogîlea, remize (runda a VI-a), Baumstarck — Simu 1—0, Pogorevici — Juncu 0—1, Crăciun — Teodorescu, Miroslav — Teodorescu, Simiu — Nicolau şi Bogdan — Apostolescu, remize (partide întrerupte). După şase runde, conduce în clasament Teodorescu cu 5 p, urmată de Simu 4 7 p, Makai şi Baumstarck 4 p, Nicolau, Iuncu şi Gogîlea 3 VIP. O EXPERIENŢĂ CARE NU TREBUIE REPETATĂ Bilanţul recent încheiatului sezon de caiac-canoe invită insistent la evaluări lucide, la interpretări cit mai obiective — şi, aş adăuga — curajoase, pentru ca măsurile ce se cer aplicate in sportul nostru să fie intr-adevăr, cele mai eficiente. O anume particularitate a acestui sezon trebuie, cred, subliniată înaintea oricăror alte comentarii. Este vorba despre faptul că după finişul olimpic din Mexic a început — din păcate, NU AŞA CUM TREBUIA — pregătirea pentru ediţia 1972 a J.O. Existau, din capul locului, cîteva probleme de dificultate evidentă pentru federaţia de specialitate, pentru colegiul de antrenori, pentru toţi specialiştii caiacului şi canoer. In Mexic, de exemplu, au participat o serie de sportivi de virf, consacraţi pe plan mondial, dar care, teoretic, nu au multe şanse de a-şi menţine valoarea pînă la J.O. Ei trebuiau insă pregătiţi şi folosiţi la C.E. Totodată era necesar să se înceapă „rodajul“ viitoarei echipe olimpice, să se realizeze măcar un Început de omogenizare a lotului reprezentativ. Ce ne spun, ACUM, rezultatele 7 O parte din garnitura de bază (Vernescu, Sciotnic, D. Ivanov, S. Covaliov) a arătat că poate da şi în viitor un randament bun. îmbucurător este şi faptul că generaţia mai tinără a confirmat progresele anterioare, Iacob, Rujan Zafiu sau Simiocenco fiind gata să înlocuiască (unii au şi făcut-o) pe cîţiva dintre titularii echipei. In schimb, o altă parte dintre sportivii fruntaşi (H. Ivanov, Conţolenco, N. Terente, Coşniţă, Irimia, P. Maxim) n-a obţinut rezultate pe măsura aşteptărilor. MAI AU, SAU NU, VALOARE ŞI PERSPECTIVE ACEŞTI SPORTIVI ? Foarte greu se poate da un răspuns exact acestei întrebări vitale pentru sportul nostru (mai ales pentru că nu am citat decât pe unii dintre sportivii fruntaşi cu rezultate modeste în acest sezon). Se poate, însă, aprecia că la această situaţie — şi implicit la obţinerea unor rezultate generale tihne dar nu foarte bine — principala contribuţie negativă a avut-o renunţarea la unitatea de pregătire a lotului şi chiar a sportivilor fruntaşi din cluburi, împărţiţi nefiresc într-un sistem de grupe, fiecare cu o anume concepţie şi metodică. Aşa s-a făcut ca o grupă (DINAMO) să cucerească majoritatea locurilor fruntaşe la C.E., iar cealaltă (STEAUA) doar un loc 3 — deşi ambele grupe erau la începutul sezonului, pe plan numeric şi valoric, de forţe apropiate şi se sconta pe o contribuţie egală la un succes de prestigiu. Tot această împărţire pe grupe a înlocuit colaborarea dintre echipaje — în pregătire şi chiar în competiţie — cu o rivalitate greşit înţeleasă, cu o luptă directă, nu întotdeauna sportivă, existind cazuri cînd un echipaj românesc a fost descalificat pentru că a jenat în cursă un alt echipaj românesc care avea, de fapt, prima şansă la titlu ! Nu mai insist asupra unei alte consecințe : din cauza amintită nu a fost posibil nici să se realizeze echipajele combinate de maximă valoare, în unele probe acceptîndu-se o reprezentare de GRUPE și nu a LOTULUI. Iată numai cîteva din numeroasele argumente care atestă (dar cel mai bine ar face-o analiza individuală a componenţilor lotului !) nereuşita unei experienţe, care, de la început prezenta riscul ca rezultatele scontate să fie obţinute numai de una din grupe şi anume de aceea care se fixase la cele mai bune criterii de pregătire. Mi se pare că trebuie să se înveţe din această nereuşită. Este nevoie ca metodica pregătirii să fie unitară şi să ne reamintim cu toţii că în această direcţie avem propria noastră experienţă, experienţa şcolii româneşti de caiac-canoe, înţeleg prin aceasta nu limitarea căutărilor, înnoirile fireşti cerute de progresul general al sportului nostru în lume. Dar nu mi se par cîtuşi de puţin inspirate, ci dimpotrivă cu rezultate ce pot deveni extrem de neplăcute, experienţele făcute de dragul originalităţii sau pur şi simplu numai pentru a face altfel decit ceea ce stabilesc organele tehnice ale federaţiei. Poate că asupra unora dintre aceste probleme va trebui reluată discuţia. Radu HUŢAN REZULTATELE LA„B MASCULIN: tW Steamul ro?u Bra~ l fJS|şov — Ştiinţa Mediaş —80 (46— SWilWlS 36), Crişul Oradea - Ştiinţa Petroşani 88—65 (41—34), Medicina Timişoara — „U“ Craiova 44—48 (21—21), Farul Constanţa — „U“ Buc. 79—68 (33—29), Constructorul Iaşi — Academia militară 80—85 (41— 44), Ştiinţa Sf. Gheorghe — Constructorul Arad 82—76 (51—36), ASA Bacău — IEFS II 76—63 (38—28), Progresul Buc. — Petrolul Ploieşti 88— 54 ; FEMININ : Foresta Arad — Voinţa Tg. Mureş 42—60 (28—28), Rapid II — Olimpia Buc. 48—43 (29—20), „U" Bucureşti — Politehnica Braşov 47—52 (18—18), Sănătatea Satu Mare — Voinţa Oradea 75—54 (47—18). LOTO-PRONOSPORT După concursul suplimentar Pronosport din 12 noiembrie a.c., Administraţia de Stat Loto-Pronosport organizează la 26 noiembrie, un nou concurs suplimentar Pronosport. Dar iată programul concursului suplimentar „S. 2“ din 26 noiembrie 1969 : I : Benfica — Celtic Glasgow ; II : Fiorentina — Dinamo Kiev ; III : Feijenoord (Olanda) — Milan ; IV: Ferencváros — Leeds (Anglia) ; V : St. Etienne — Legia ; VI : Real Madrid — Standard Liege (Belgia) ; VII: Galatasaray — Spartak Trnava ; VIII: Steaua roşie Belgrad—Vorwaerts (R.D.G.) ; IX: Eidhoven (Olanda) — Roma ; X : Dinamo Zagreb — Ol. Marseille ; XI : Schalke 04 (R. F. a Germaniei) — Norrkoping (Suedia) ; XII : Manchester City — Lierse (Belgia) ; XIII : Rangers Glasgow (Scoţia) — Gornik Zabrze (Polonia). NUMERELE EXTRASE LA TRAGEREA EXCEPTIONALA LOTO DIN 18 NOIEMBRIE FAZA I: EXTRAGEREA I : 11, 87, 18, 82, 59, 75, 46, 63, 80, 16, 42, 32 ; EXTRAGEREA a Il-a : 61, 83, 19, 46, 45, 84, 89, 1, 6, 54, 25, 58 ; EXTRAGEREA a IlI-a : 28, 75, 21, 30, 84, 8, 24, 69, 9, 60, 82, 53. FAZA a Il-a : EXTRAGEREA a IV-a : 6, 33, 30, 81, 31, 44, 42, 61, 26, 76, 9, 78 ; EXTRAGEREA a V-a : 77, 71, 37, 79, 83, 40, 61, 7, 3, 80, 24, 64. Fond de premii : 1.317.730 lei. 4 Plata premiilor va incepe în Capitală de la 2 decembrie pînă la 3 ianuarie 1970 inclusiv , în provincie de la 5 decembrie pînă la 3 ianuarie 1970 inclusiv. PREMIILE CONCURSULUI PRONOSPORT NR. 46 DIN 16 NOIEMBRIE Cat. I : (13 rezultate) 7 premii 10°/6 x 13.723 lei fiecare ; Categ. a Il-a : (12 rezultate) 29,8 variante a 3.868 lei ; Categ. a IlI-a : (11 rezultate)89 variante a 444 lei. sportál CITINDU-L PE DAN DEŞLIU... Neastîmpărat, omniprezent, cu figura sa de mandarin enigmatic, poetul Dan Deşliu ne este drag pentru neobosita sa pasiune tinerească şi sportivă. Publică In reviste literare, examinează la , Steaua fără nume“ sau In ţară la o emisiune „Cine ştie, ciştigă“, scrie scenarii de filme, porneşte cu cicliştii in curse de mai multe etape, colaborează la „SPORTUL“. Adeseori, face impresia, ca un personaj de film poliţist că, in acelaşi timp, este prezent in mai multe locuri. O dată a venit din nordul ţării, din Turul României, cu avionul, pentru,Steaua fără nume“ şi apoi a doua zi, dimineaţa, a fost, ca orice ciclist concurent, la locul startului. Aşa ne-am învăţat cu Dan Deşliu şi nu ne-am mirat nici cind a apărut aproape simultan in vitrinele librăriilor cu volumul de poezii „Drumul spre Dikson“ şi însemnările sportive .Luminile arenei“. Cineva mă întreba, dacă în acest volum Dan Deşliu nu ne dăruie cumva poezii sportive ? Nu. Este un volum de proză. Mai bine zis, aşa cum Însuşi autorul se prezintă în „pro domo“, veţi regăsi aici, la un deceniu de gazetărie , „siluetele cîtorva proeminenţe sportive, de la noi şi de peste hotare, ambianţa unor episoade intrate în Istoria sportului naţional şi internaţional". Desigur, sînteţi curioşi să ştiţi despre ce anume, ce sporturi şi teme l-au preocupat pe poetul şi aproape nelipsitul spectator Dan Deşliu. Cu fiecare pagină, descoperi o lume nouă şi... pasiuni vechi. Pentru frumuseţea, dinamismul şi neprevăzutul lor, poetul este îndrăgostit de întreaga lume a sportului, dar nu poţi, nu este firesc să nu ai preferinţe. Care sunt ele ? Pentru DanDeşliu apare evident că sporturile cele mai dragi sunt atletismul, boxul, ciclismul şi, bineînţeles, fotbalul. Fireşte, sunt pagini minunate, de antologie, şi despre rugby, paraşutism, canotaj, dar laitmotivele amintite revin permanent în carte şi nu credem că ne înşelăm susţinînd că acestea sunt pasiunile sportive ale poetului. Prima parte a cărţii „Eterna poveste“ este ca în Montherlant, un omagiu în „faţa porţii de aur“ a fotbalului a toate stăpînitor. Dan Deşliu se bucură şi se întristează, discută şi anticipează, promite şi nu se poate ţine de cuvînt. Fotbalul este o pasiune care te devoră lent în duminici şi ani. Şi poetul e bolnav de fotbal din anii pantalonilor scurţi, de pe vremea zeităţilor David, Albu, Baratky, Dobay. Astăzi, sunt alţi zei, dar „religia“ a rămas aceeaşi, dacă nu cumva este şi mai puternică. Lumea fotbalului care l-a pasionat, cum se ştie şi pe Jean Giraudoux, deşi el alergase In tinereţe 50 de secunde pe 400 m şi fusese campion şcolar — 11 cheamă stăruitor pe Dan Deşliu. El povesteşte meciuri şi intîmplări, evocă jucători, dezbate problema ofsaidului şi a antrenorului străin, visează partide fantastice şi are un partener unic de meciuri, pe teribilul şi incorigibilul Nae. Al doilea capitol al volumului a sugerat autorului chiar titlul cărţii, deci „Luminile arenei“. Sunt aici pagini minunate despre Iolanda Balaş şi semnificaţiile recordului, despre cultură şi cultură fizică, despre bucuria de a face mişcare sub cerul liber. Am reţinut intra alte multe adevăruri şi unul care se pare că ne scapă adeseori : i,orice performanţă lipsită de o eventuală aplicabilitate în viaţa societăţii este la urma urmelor o simplă ciudăţenie“. Urmează capitolul „Gesturi, atitudini, reflecţii“. Din titlu, reies intenţiile de sensuri adind ale cronicarului nu numai sportiv : despre demnitate - arta de a pierde nervi de sezon, sportivitate („a ţine cu...“), din nou simpaticul şi prea înţeleptul, da, care „vede tot, ştie tot şi poate orice“, oul lui Columb sau teama de experienţă, „pledoarie pentru comoditate“. Dan Deşliu este acum satiric, dur, necruţător tocmai fiindcă iubeşte sportul românesc şi îl vrea înălţat pe culmi. „Roza vînturilor" este ultima parte a cărţii. Ea începe cu o minunată pagină, poem în proză, dedicată flăcării olimpice, flacără de foc, flacără nemuritoare, cu spovedania atletului englez Simpson care recunoaşte după doi ani de la concurs, că s-a dopat, cu semnul de întrebare al limitelor posibilităţilor omeneşti. Cele mai frumoase pagini ale cărţii par însă să fie cele dinspre sfîrşit, unde Dan Deşliu se lasă furat, pe drept spunem noi, de frumuseţea, măreţia şi tragismul ciclismului („grandoarea şi mizeriile Turului Franţei”, cei trei zei ai ciclismului, Bartali, Bobet, Coppl), precum şi de frumuseţea şi pitorescul peninsulei Iberice („de la golful Gasconiei laBarcelona“), atît de iubită, cum se ştie, pentru oameni, natură şi coridă, de însuşi Ernest Hemingway. Dan Deşliu nu râmîne însă un admirator al arenei însîngerate, al acestui joc brutal şi ne-inţeles cu moartea. El iubeşte prea mult stadionul cu zgura roşie sau gazonul geometriei fotbalistice, confruntarea omului cu spaţiul şi cu ceilalţi semeni. Şi le rămine statornic, credincios. Sensibilitatea poetului biruie curiozitatea reporterului şi tinereţea lui generoasă preferă eternul spirit al sportului... Virgil LUDU Emfileului In cadrul campionatului di- viziei A de volei s-au disputat pină în prezent şase etape, la masculin şi cinci etape, la feminin. Iată configuraţia clasamentelor : MASCULIN 1. Rapid 6 6 0 18: 1 13 2. Steaua 6 6 0 18: 2 17 3. Dinamo 5 5 6 15: 1 10 4. Viitorul 6 4 2 14: 8 10 5. Politehnica Gr. 5 4 1 13: 7 9 6. Unirea Tricolor 6 2 4 8:12 8 7. Petrolul 6 2 4 6:14 8 8. Tractorul 5 2 3 10:13 7 9. Polit. Tim. 6 15 8:17 7 10. Universitatea 6 15 5:17 7 11. Minerul 6 15 4:16 7 12. Progresul 5 0 5 4:15 5 FEMININ 1. Rapid 5 5 0 15: 0 10 2-3. Dinamo 4 4 0 12: 1 8 2-3. Penicilina 4 4 0 12: 1 t 4. Universitatea 5 3 2 11: 8 8 5. Medicina 5 3 2 9: 9 8 6. Ceahlăul 5 2 3 9:10 7 7. C.S.M. 5 2 3 8:10 7 8. I.E.F.S. 5 2 3 7: 9 7 9. Farul 5 2 3 7:11 7 10. C.P.B. 5 14 5:12 6 11. Progresul 5 14 3:12 6 12. Voința 8 0 5 0:15 5 ARE MIŞCĂRII PE POZIŢII ANTAGONISTE? De la bun început trebuie să se lămurească un lucru : gimnastica modernă nu înseamnă desfiinţarea gimnasticii sportive. Fiecare cu specificul ei, cu frumuseţea ei, cu adeptele şi pasionatele ei, împreună, prin concurenţă, să zicem, rivalitatea şi lupta sportivă (nu cea de culise) să aibă drept scop ridicarea nivelului tehnic, singur in măsură să confere titlul de primadonă uneia din aceste două ramuri sportive. Recentul curs de specializare cu cadrele didactice din invaţămîntul superior, curs organizat de Ministerul Invăţămîntului, cu concursul C.N.E.F.S., şi cu aportul direct al catedrei de gimnastică a I.E.F.S., vine să Întărească ideea avută de mai mult timp dar nu întotdeauna mărturisită, că gimnastica modernă trebuie ,să ocupe, pe lingă alte ramuri sportive, un loc precis In programa de educaţie fizică la toate gradele de învăţămînt. In cuvîntul de deschidere a cursului, tov. conf. univ. Gh. Ghişoiu, secretar al C.N.E.F.S., a ţinut să precizeze, printre altele, că gimnastica modernă nu va reprezenta un adversar pentru celelalte sporturi, în migăloasa muncă de depistare a tinerelor dotate cu calităţi motrice care să le recomande performanţelor superioare, deoarece avem de unde alege pentru toate sporturile. Practica a dovedit, exemplele fiind numeroase chiar în gimnastică, că pe lingă calităţile motrice native, ca puncte de reper în selecţia iniţială, aptitudinile stat cele care îşi spun ultimul cuvînt şi nu de puţine ori, mai ales la munca de instruire cu copiii, s-a ajuns ca după un anumit timp antrenorii să descopere la elevele lor aptitudini reale pentru alt sport decit pentru cel pentru care le-a pregătit. Omul potrivit la locul potrivit se dovedeşte o teorie care trebuie înţeleasă ca atare mai ales de acei care prin funcţia şi competenţa lor stat principalii şi primii diriguitori ai valorilor umane. In sport, ca in oricare domeniu de activitate, mediocritatea reprezintă apanajul celor comozi, celor care nu vor sau nu pot găsi căile spre perfecţionare, spre treapta superioară de afirmare. Aşa că nu trebuie să nu facem griji din cauza avintului pe care-l va lua gimnastica modernă. Gimnastele sportive nu vor lua locul „gimnastelor moderne“, şi nici Invers nu se va întîmpla dacă nu vor dovedi că într-adevăr au calităţile şi aptitudinile necesare atingerii unui nivel tehnic superior în sportul ales. Cum oricare început de drum trebuie sprijinit şi ajutat, iată că gimnastica modernă se anunţă Încă de pe acum beneficiara unor atenţii morale şi materiale care-i vor da ocazia să demonstreze că gradul de’ rubedenie cu gimnastica sportivă nu se va limita la poziţia unei rude sărace in... trofee şi locuri fruntaşe cucerite în competiţiile de anvergură. Şi pentru că veni vorba de competiţii, trebuie să recunoaştem că pînă in prezent calendarul competiţional n-a oferit suficiente ocazii gimnastelor noastre de a se întrece In concursuri Interne şi internaţionale. Transmisiile de la Vama au reuşit sâ trezească gustul amatorilor pentru spectacole sportive de maniera spectacolelor oferite de gimnastica modernă cu ocazia campionatului mondial. Perfectarea unei întîlniri între echipa noastră reprezentativă (despre care se vorbeşte deosebit de frumos) şi teribilele campioana de peste Dunăre ar satisface* pe deoparte* cele mai pretenţioase gusturi, iar pe de altă parte ar reprezenta exemplificarea via a frumuseţii şi perfecţiunii mişcării, capabilă să scoată din inerţie toată suflarea feminină asportivă. Acum când totul se prezintă un roz pentru „modernele“ noastre poate n-ar fi rău să le reamintim că pasiunea nu poate fi confundată cu patima. Eu nu zic, dar spun că se zvoneşte, se şopteşte cum că... şi pe dincolo... Adică ceva în legătură cu lucrătura din culise şi arbitrajul din sală. Aşteptăm ca primele concursuri să ne ofere ocazia vizionării unui spectacol de înaltă ţinută artistică şi sportivă care să infirme astfel cele ce se spun despre obiectivitatea arbitrajului* răsplata gimnastelor etc. Poate n-ar strica organizarea unui curs de arbitraj rezervat arbitrelor specializate in această disciplină* curs care să se Încheie cu un examen obligatoriu* in urma căruia numai absolventele să aibă dreptul de a judeca soarta concursurilor de gimnastică modernă. Elena LEUȘTEANU Mr. 730 (6164) „Cupa Şcolii sportive nr. 2“, la ciclocros, ultima repetiţie înaintea finalelor naţionale Duminică, traseul din incinta complexului Metalul (şos. Pantelimon) a găzduit o nouă competiţie de ciclocros : „Cupa Şc. sp. nr. 2“. La starturile întrecerilor au fost prezenţi un număr de 62 de concurenţi, printre care şi ciclocrosişti din oraşele Braşov, Ploieşti, Cluj. Concursul a constituit un ultim prilej de verificare înaintea finalelor campionatului naţional, care se vor desfăşura duminică în Capitală. La „avansaţi“ (8 ture — 18 km) s-au aliniat la start 14 concurenţi. După ce în primul tur concurenţii s-au studiat reciproc, în turul următor, D. Stanca (Dinamo) s-a instalat în fruntea plutonului. Pe parcurs el şi-a mărit avansul, învingînd detaşat, cu aproape o jumătate de minut înaintea lui G. Negoescu (Steaua). De remarcat că ceilalţi favoriţi ai categoriei (M. Ioniţă, V. Selejan, I. Cosma) au ocupat locuri de mijloc. La juniori mari, I. Ajeghin a cîştigat uşor, anunţîndu-se printre favoriţii finalelor de duminică. O luptă strînsă pentru stabilirea învingătorului, s-a dat la juniori mici. Cu 40 m înainte de finiş, Ferfelea şi Marineanu erau la egalitate. In final, Ferfelea reuşeşte să-şî întreacă rivalul cu două roţi, cucerind astfel primul loc. Dar iată rezultatele tehnice : seniori (8 ture — 18 km) —1. D. Stanca (Dinamo) 36: 55; 2. G. Negoescu (Steaua) 37:20; 3. V. Selejan (Dinamo) 38:20 ; 4. M. Ioniţă (Dinamo) 39:30 ; 5. Şt Leibner (Dinamo) 39:38 ; 6. C. Popescu (Voinţa) 41:40; 7.I. Constantin (Dinamo) 41:40; 8. I. Cosma (Dinamo) 42:40 ; 9. C. Ciobanu (Voinţa Ploieşti) 42:40 ; juniori mari (6 ture — 14 km) — I. I. Aroghin (Sa sp. nr. 2) 30:25 ; 2. S. Brezeanu (Sc. sp. nr. 2) 30:40 ; 3. N. Gavrilă (Steaua) 32:05 ; juniori mici (4 ture — 9 km) — 1. M. Ferfelea (Steaua) 15:00; 2. V. Marineanu (Sc. sp. nr. 3) 15:00 ; 3. M. Badea (Dezrobirea Brașov) 15:40; semicurse (2 ture — 5 km) — Mihai Pascu (Sc. sp. nr. 2) 11:00 ; oraș (un tur — 2,3 km) — Gh. Tudor (Steaua) 6:00. Gheorghe DINU PENTRU 8 ORE DIN 24... Garnituri complete pentru pat sau studio Feţe de pernă de formate diferite Cearceafuri pentru plapumă sau pătură, cu nasturi sau plic Modele și culori diferite cu broderii și aplicaţii If^ll |j^V