Sportul, noiembrie 1969 (Anul 25, nr. 712-741)

1969-11-20 / nr. 731

Pag.­st 2-8 Citind Telecronica pe care spiritualul confrate Belphegor o semnează în Sportul din fati­dica zi de 13 noiembrie, trebuie să afirm şi eu, aşa cum zice el: „Nimeni nu scrie mai frumos şi mai nedrept despre fotbal de­cit Fănuş“. Stimate confrate Belphegor, pe care te citesc cu voluptate în fiecare săptămînă, îngăduie-mi să-ţi dau eu ex­plicaţia necesară la afirmaţia justă pe care ai făcut-o şi am citat-o­­, pentru că de Fănuş mă leagă o amiciţie, niciodată trădată, de cam două decenii. Fănuş scrie frumos (şi) despre fotbal, pentru că este un scri­itor de mare talent. Fănuş scrie nedrept despre fotbal — pentru câ este un bun cunoscător al tuturor sporturilor. Ţi se va părea paradoxală afirmaţia din urm­ă, stimate confrate Belphe­gor, dar ea exprimă o profun­dă realitate. Cunoscînd bine toa­te sporturile, este firesc ca Fâ­­nuş să cunoască şi tainele cele mai intime ale biliardului. (Am jucat, împreună cu el, nu puţine partide de biliard la Sinaia), cunoscînd, deci, tainele biliar­dului (şi ale tuturor celorlalte sporturi), Fănuş ştie bine ce rezultate remarcabile se pot ob­ţine prin „tehnica ricoşeului“. Mai precis : loveşti o bilă care merge, aparent, direct spre cea din faţa ei dar, datorită efec­tului imprimat, prima bilă lo­veşte in cea de a treia — adică tocmai în aceea care, la intîia vedere, nici nu părea vizată. Ca să vorbesc criptic, stimate confrate Belphegor, adică în aşa fel incit să nu pricepem decît noi doi, pe mulţi 11 tentează să vadă, la faţa locului, mon­dialele de fotbal din Mexic ! Dar nu numai despre aceasta voiam să-ţi scriu, stimate con­frate Belphegor. După Telecro­­nica pe care ai publicat-o in fatidica zi de 13 noiembrie, ca să te consolez măcar parţial, trebuie să-ţi spun că — vorba lui Nenea Iancu — „compătimim împreună“. Trebuie să ştii că am şi eu — tot vorba lui Nenea Iancu — ,faliţii mei". Mi i-am născut datorită ultimelor mele două foiletoane publicate în Sportul — acelea cu „Gabaritul depăşit“. In numele adevărului şi al dreptului Măriei Sale Pu­blicului de a-1 cunoaşte, am agitat nişte ape tulburi, conve­nabile unor tovărăşei „cu mapa“, învîrtitori inutili de hîrtiuţe şi dosăreie. Şi d-ta, stimate con­frate Belfchégor, — constat, din ultima Telecronică pe care o semnezi: ai nişte preopinenţi care te „iau la zor". In ce mă priveşte, mă aflu într-o situaţie oarecum similară. Dar, în ce mă priveşte, socotesc că nu e râu. Personal, cred în butada unui amic al meu, scriitor, care, uneori, glumind cu seriozitate, îmi spune : „Presa literară din săptămînă aceasta este neinte­resantă. Nici cel puţin nu mă înjură ! ! Dar să revin la ale mele. După al doilea foileton con­sacrat „gabaritului depăşit“, m-am pomenit la redacţie — sosind în „şir Indian“, la di­ferenţă de una sau două ore — cu 3 (opt) antrenori. Subliniez cifra şi profesia oamenilor în cauză, ca să o reţină „activiştii sportivi“, care intră în catego­ria „cetăţenilor cu mapa“. Fie­care dintre cei 8 (opt) antrenori î­şi este greu de conceput că s-ar fi înţeles între ei, atît din pricina timpului prea scurt ce trecuse de la apariţia celui de al doilea foileton cu „gabaritul depăşit“, cit şi din cauză că activează în ramuri sportive di­ferite —, mi-au afirmat a­­celeaşi lucruri. Le reiau, în or­dinea „gravităţii“ : 1) S-a spus despre mine — şi fiecare afirma, în parte, acest lucru — că eu am scris al doi­lea foileton cu „gabaritul de­păşit", iar dv. numai l-aţi sem­nat ; 2) S-a spus despre mine — şi fiecare afirma, în parte, acest lucru —, că dau cronicarilor sportivi sugestii ce trebuie să rămînă în cadru închis ; 3) mi s-a promis, prin subtile şerpuiri verbale, că bucuriile mele se vor împuţina. Vorbă poetului : „multe d­u­reri-s, puţine placeri“. (Sper ca, deşi citind din memorie, nu m­-am îndepărtat prea mult de ideea poetului). Aşa că, după cum poţi observa, stimate con­frate Belphegor, fiecare în fe­lul său avem suferinţe şi — deci — „compătimim împreună“. Dar, oricum, ne facem datoria : Măria Sa Publicul află şi de la noi adevărul. Ceea ce mi se pare fundamental. Insă iată că, luîndu-mă cu vorba, risc să răpesc din spa­ţiul pe care, generos, mi-1 a­­cordă, săptămînal, Sportul — fără să fi scris despre ceea ce îmi propusesem . Copiii şi spor­tul, o voi face, promit, săptă­­mîna viitoare. Al. CAPRARIU COPOI SI SPORTUL Măsuri menite să învioreze activitatea (urm­are din pag. 1) mente necorespunzătoare din punct de vedere valoric. Pla­nul de măsuri adoptat în fe­bruarie de către federaţie conţine o serie de sarcini, prin realizarea cărora, cre­dem, atletismul românesc va căpăta noi valenţe, care să-l îmbogăţească calitativ. Totuşi, existau şi unele fisuri care îl făceau să nu contribuie pe deplin la realizarea obiecti­vului general al atletismului nostru : conferirea unei ade­vărate valori, potrivit certe­lor posibilităţi materiale şi umane existente în perioada actuală. PENTRU CA ATLETISMUL SA FIE LA ÎNĂLȚIME De aceea, Comitetul Exe­cutiv a adoptat, pe baza pro­punerilor F. R. Atletism, o serie de măsuri menite să întregească planul sus-amin­­tit. Pentru atragerea unui nu­măr mai mare de tineri în practicarea diferitelor probe atletice se vor organiza com­petiţii cu o largă participare a tineretului din toate ra­murile de activitate socială. In acelaşi timp, se va con­tinua acţiunea de consolidare a secţiilor de performanţă din cluburi, şcoli, asociaţii, în acest scop asigurîndu-se condiţii optime de lucru. Interesant­ă şi deosebit de util — ni se pare obiecti­vul referitor la înfiinţarea, în colaborare cu organele de specialitate ale Ministerului Invăţămîntului, în anii urmă­tori — avîndu-se în vedere experienţa pozitivă acumula­tă în această direcţie — a unor cluburi şcolare şi uni­versitare de atletism la Cluj, Timişoara şi Iaşi, ca şi a unor noi licee cu program de atletism, care să dispună de internate, cantine şi baze sportive proprii în judeţele Argeş, Bacău, Constanţa, Si­biu, Prahova, Mureş, Gorj, Bihor şi Neamţ. O atenţie deosebită este acordată — desigur — acti­vităţii de performanţă. Pen­tru aceasta, federaţia are obligaţia să revizuiască siste­mul şi metodele de pregătire a loturilor republicane, asi­gurîndu-se un echilibru între pregătirea centralizată şi cea de la club, cu accent pe aceea efectuată de atleţii din lotul olimpic şi european. Pentru facilitarea unui salt calitativ şi în ceea ce pri­veşte activitatea competiţio­­nală­­ internă, federaţia va trebui să studieze actuala formulă a sistemului compe­­tiţional, analizînd, în spe­cial, eficienţa modului de desfăşurare a campionatului republican pe echipe. Firesc, nu se pot obţine rezultate de valoare fără cadre de specialitate, înar­mate cu un bagaj de cu­noştinţe teoretice şi practice bine însuşite, fără o bază materială adecvată. în acest sens se va depune o activi­tate susţinută pentru ridica­rea calităţii muncii profesio­nale a antrenorilor şi profe­sorilor de educaţie fizică, prin difuzarea mai sistema­tică a unor materiale docu­mentare tehnice şi metodice (filme, chinograme), prin or­ganizarea de consfătuiri cu cadrele tehnice din atletism, precum şi a altor forme de propagandă. In ceea ce pri­veşte baza materială, consi­liile judeţene vor înscrie în planul lor prevederea ca pînă în 1972 să realizeze din fon­durile afectate pentru ame­najări de baze cîte un teren destinat special activităţii de atletism. Existenţa la Cluj (terenul Victor Babeş), la Timişoara, Craiova, Iaşi şi Braşov (stadionul Tinere­tului) a unor locuri propice pregătirii şi desfăşurării con­cursurilor de atletism va găsi un ecou favorabil în cadrul consiliilor judeţene respecti­ve , avîndu-se în vedere şi faptul că vor fi prevăzute fondurile necesare pentru reamenajarea şi dotarea aces­tora cu materialele necesare bunei desfăşurări a activi­tăţii atletice. De asemenea, va fi continuată acţiunea de amenajare a unor spaţii pen­tru atletism în curţile şco­lilor, deosebit de utile pen­tru popularizarea acestui sport­­în rîndul şcolarilor. HOCHEIUL CARATA NOI VALENJE Alături de atletism au fost stabilite măsuri şi pentru sporturile de iarnă. Activitatea hocheistică a urmat, în ultima perioadă, un flux ascendent. Ne refi­­nim la faptul că şi în această ramură sportivă s-a reuşit — printre altele — să se reacti­­vizeze 6 centre din ţară (Tg. Secuiesc, Vatra Dornei, Su­ceava, Sighişoara, Braşov şi Odorhei), să se organizeze noi competiţii destinate copiilor şi juniorilor, precum şi să se înfiinţeze divizia B. Re­zultatele obţinute în arena internaţională nu sunt, totuşi, mulţumitoare. De aceea, re­centa analiză a dezbătut îm­bunătăţirea hocheiului — în concordanţă cu posibilităţile actuale de dezvoltare — pe trei planuri : în legătură cu baza de masă, cu activitatea de performanţă şi cu baza materială. Referitor la asi­gurarea bazei de masă este necesar ca în perioada ime­diat următoare — avîndu-se în vedere condiţiile climate­rice favorabile — consiliile sportive judeţene, în colabo­rare cu organizaţiile U.T.C., Inspectoratele şcolare şi consiliile judeţene sindi­cale şi de pionieri, să ia mă­suri pentru amenajarea unor patinoare naturale pe tere­nurile din împrejurimile şco­lilor şi întreprinderilor. An­trenarea tinerilor în acţiuni­le de realizare a acestor pa­tinoare se impune cu nece­sitate, deoarece din rîndul lor se pot recruta viitorii ju­cători, fiind primii benefi­ciari ai propriei munci, în ceea ce priveşte activitatea de performanţă, organizarea unui curs de perfecţionare a antrenorilor şi a arbitrilor şi îmbunătăţirea formulei de desfăşurare a actualului sis­tem competiţional intern , valorificîndu-se darea în ex­ploatare a patinoarelor arti­ficiale aflate în construcţie la Miercurea Ciuc şi Galaţi , ni se par cele mai inte­resante hotărâri adoptate. Pe linia asigurării unei baze ma­teriale corespunzătoare, se vor aloca sumele necesare pentru crearea de condiţii optime echipelor de copii şi juniori. De asemenea, se va colabora cu Ministerul In­dustriei Alimentare şi O.N.T., pentru perioada 1971—1975, în vederea construirii unor pa­tinoare conectate la unele instalaţii frigorifice şi, res­pectiv, pentru terminarea lu­crărilor­­prevăzute conform planului la patinoarul arti­ficial dirt Poiana Braşov. SCHIUL, BOBUL SI BIATLONUL — REALE PROGRESE In ultimii ani activitatea schiului, bobului şi biatlonu­­lui a făcut reale progrese, oferindu-ne şi unele satis­facţii — în special bobul — în competiţiile de anvergură. Aceasta, datorită exploatării mai eficiente a condiţiilor na­turale oferite de ţara noas­tră, interesului crescînd al di­feritelor organe centrale şi locale pentru mărirea numă­rului practicanţilor acestor sporturi. Progresele înregis­trate nu trebuie, însă, să creeze o stare de automulţu­­mire, deoarece există toate condiţiile pentru o dezvolta­re continuă. Organizarea pe o scară mai largă a concursu­rilor destinate tineretului, a unor centre de schi cu in­structori sezonieri şi dotate cu strictul de materiale ne­cesar în judeţele Maramu­reş, Hunedoara, Alba, Bistri­ţa, Harghita, Suceava, Sibiu, Vîlcea, Dîmboviţa şi Covasna, consolidarea unor secţii din localităţile cu tradiţie, reali­zarea integrală a planului de pregătire în vederea par­ticipării la J.O. de la Sap­poro din 1972, sprijinul fi­nanciar acordat pentru unele acţiuni de amenajare şi re­parare a unor pîrtii, trambu­line şi mijloace mecanice simple la Vatra Dornei, Lu­­peni, Săcele, Cîmpulung-Mol­­dovenesc, Abrud, Baia Mare, Piatra Neamţ, Petroşani, Buş­teni, Rm. Vîlcea, Stîna de Vale — ni se par­ cele mai importante măsuri adoptate în ideea îmbunătăţirii activi­tăţii acestor sporturi PENTRU O ÎNVIORARE A ACTIVITĂŢII PATINAJULUI Patinajul — sport de agre­ment cu efecte binefăcătoare deosebite în călirea organis­mului — nu s-a răspîndit co­respunzător posibilităţilor rea­le în judeţele şi oraşele care beneficiază de condiţii favo­rabile practicării lui. De aceea, o propagandă sporită pentru atragerea cît mai multor copii doritori să prac­tice acest sport, înfiinţarea unor noi secţii pentru pati­naj, organizarea unor compe­tiţii de masă, depistarea şi selecţia copiilor şi tinerilor cu aptitudini, amenajarea unor patinoare naturale la Braşov, Poiana Braşov, Mier­curea Ciuc, Tuşnad, Tg. Mu­reş, Sibiu, Suceava şi în sta­ţiunile de odihnă, şcoli etc., sînt cîteva din măsurile menite să învioreze activitatea pati­najului. Hotărîrile adoptate în ur­ma recentei analize a Comi­tetului Executiv al C.N.E.F.S., ni se par oportune, mai ales că ele se referă la sporturi cu deosebită importanţă în cadrul mişcării noastre spor­tive. Sperăm că ele vor­ fi puse în aplicare de către cei care au această misiune, în minimum de timp, deoarece sporturile supuse discuţiilor au de îndeplinit obiective importante, în toate simţin­­du-se nevoia de mai multă iniţiativă, pasiune, de acţiuni ample şi bine susţinute. N­ERVII Rareori mi s-a întîmplat să constat un asemenea straniu fenomen telegenic, ca acel de duminică : jocul unei echipe, pe teren, sta­rea ei nervoasă, psihologia ei să se transmită — ca un virus, ca o „boală“ — apa­ratelor care o filmau, ope­ratorilor şi regiei. Nervozi­tatea băieţilor a îmbolnăvit imaginile şi inspiraţia. Două-trei secvenţe mai de doamne­ ajută, gîndite cu cap — cind jocul „a mers“ cît de cît — rătăcite într-o emisie cenuşie, plată, fără mari invenţii, căzînd de ce­le mai multe ori în pură informaţie : imaginea n-a­­vea timp şi suflet decit pentru bocanc. Prim-pla­­nurile — ca de obicei — cele ale jucătorilor care veneau să bată aurul in fața tribunei intii, sub nasul camerelor. Nici o ridicare la ansamblu. I­­maginea n-avea nerv, dar avea nervi. După golul lui Dorhazos — nerăbdarea și ra­teurile aparatelor au fost identice, ca trase la in­di­­gou, d­e jocul e­­chipei. Spre final, simţeam că ope­ratori şi regie nu mai doresc alt­ceva decît să fil­meze ceasul şi să-i lase lui Ţopescu informarea cu privire la minge şi jucă­tori. Nu spun că nu era un sentiment omenesc ceea ce simţeau băieţii pe teren, la aparate sau la microfon dar, vorba lui Mirodan, in ultima sa piesă, „cine v-a spus că toate sentimentele omenești sunt folositoare o­mului ?“ Cum-necum, din tot ce am văzut duminică la te­leviziune, a reieșit clar că nii stăm bine cu nervii, in fotbal. Suntem­ — cum zic neurologii — prea­labili, treceri de la frică la entu­ziasm nechibzuit, căderi bruşte de la entuziasm la autocritică. Emotivitate ex­cesivă. Şi mari amnezii. Uităm : uităm 0—2 la Var­şovia, 1—4 cu Setubal, aca­să, 0—4 cu „tineretul" grec la Bucureşti; uităm multe meciuri de campionat, ui­tăm cum joacă U.T.A., campioana, cum se chinuie „Poli“ Iaşi, cum arată un meci Rapid — Crişul, uităm cotidianul, adică. Cotidia­nul nostru fotbalistic are puţine sărbători, nici una din echipele noastre de club nu invită la ode. După cum, nu puţini uită altce­va , că am plecat fără nici o şansă în grupa asta, afu­risită, că grupa asta a fost cea mai grea din Europa, fără concesia vreunui Lu­xemburg sau Cipru... Se mai uită că logica unei grupe cu 4 echipe face ca fiecare echipă să joace de fapt un singur meci în 6 reprize a 90 de minute ! Acest meci noi l-am cîști­­gat, de aici bucuria, de aici primejdia — cind nu stai bine cu nervii. Pentru oa­menii emotivi, bucuriile simut un pericol la fel de grav că eșecurile. De mult psihologia a sfîr­­șit cu Viziunea i­­dilică asupra bu­curiei. Trăim — cum se zice — complex: sintem­ bucuroși, dar tre­buie să fim se­veri, simultan. Trebuie să avem bucuria sobră şi severă. Sintem­ mulţumiţi, dar — simultan — ne­­mulţumiţi. Mer­gem ca Dan pe fringhie, dar n-avem voie să ignorăm că frînghia se întinde peste o prăpastie. Trebuie să fim serioşi. Se­riozitatea e o stare şi mai complexă decît bucuria. ...închei acest articol in clipa cind doi oameni co­boară pe Lună. Chiar în clipa asta. Constat că n-au băut șampanie cind s-au înscris pe orbită. Iar unul din cei doi, chiar după ce s-au înscris pe orbită, a a­­vut dureri de cap. Să admitem că ne-am în­scris și noi pe orbită. Să mai amînăm șampania. Sînt suficiente motive ca să mai avem dureri de cap cu fotbalul, fie el înscrii pe orbită. Totu-i ca aceste dureri de cap să nu ne mai zdruncine sistemul nervos. Calm, băieţi — calm ! BELPHEGOR Pentatlon. ULTIMUL CONCURS AL ANULUI Intre 16 şi 19 noiembrie s-a desfăşurat în Capitală concursul republican indivi­dual de pentatlon modern. La start s-au prezentat con­curenţi reprezentînd cluburile Steaua, C.S.M. Sibiu, C.F.R. Timişoara, Universitatea Bucu­reşti şi I.E.F.S. Cele cinci probe ale con­cursului au revenit următo­rilor sportivi: călărie — I. Bănet (C.F.R. Timișoara) 0 puncte penalizare — 1100 p ; scrimă: D. Spîrlea (Steaua) 23 v — 1074 p; tir — D. Spîrlea 186 p — 824 p ; înot — I. Bănet 3:55,6 — 988 p ; cros — Cristian Toma (C.S.M. Sibiu) 9:55,0 — 1020 p. Este îmbucurător faptul că la a­­cest ultim concurs al anu­lui primii trei clasaţi au ob­ţinut rezultate bune, la fel ca în tot cursul anului. D. Spîrlea s-a dovedit complet la toate cele 5 probe şi, deci, pe merit a cîştigat primul loc. Clasament general : 1. D. Spîrlea (în ordinea probelor) 990 — 1074 — 824 — 970 — 940 — 4838 p ; 2. I. Bănet 4540 p ; 3. M. Cosmescu (Steaua) 4514 p ; 4. C. Călina (Steaua) 3995 p ; 5. F. Mure­­șanu (C.S.M. Sibiu) 3669 p ; 6. Al. Naghi (C.S.M. Sibiu) 3468 p. Pe lîngă faptul că l-a readus pe primul plan pe D. Spîrlea, acest concurs a scos în evidență și unele elemente tinere dotate pentru această dificilă probă. Este vorba de sibienii Al. Naghi şi Cristian Toma care, după o pregătire relativ scurtă, reuşesc să facă faţă cerinţe­lor pentatlonului modern. Bineînţeles, ei mai au de lu­crat încă mult, dar dacă vor fi sprijiniţi de clubul lor, C.S.M., ei vor putea forma o echipă bună şi vor putea emite justificate pretenţii la locuri fruntaşe în viitorul campionat republican. Remar­căm, de asemenea, prezen­ţa echipei C.F.R. Timişoara cu un lot complet. Rezulta­tele obţinute de sportivii si­­bieni şi timişoreni obligă clu­burile respective la un spri­jin mai concret şi, în pri­mul rând, la asigurarea bazei materiale necesare pentatlo­nului modern. Gheorghe TOMIUC antrenor coordonator J. C. DIN MEXIC LA... ŞCOALA GENERALĂ NR.188 Pionierii de la Şcoala generală nr. 188 din Ca­pitală vor avea prilejul să vizioneze astăzi, începînd de la ora 18:30, filmul „Jocurile Olimpice din Mexic“. Filmul este reali­zat şi prezentat de către prof. Gh. Zimbreşteanu, antrenor federal de atle­tism. S­portul Nr. 731 (6165) MECIURI INTERNAŢIONALE DE POPICE Echipa masculină de popice Ferencváros Budapesta a sus­ţinut mai multe jocuri în oraşul Tg. Mureş. Iată rezul­tatele din ultimele două în­­tîlniri: C.F.R. — Ferencvá­ros 2690—2569 p.d. (la 100 bile mixte) ; Voinţa — Fe­rencváros 5238—5058 p.d. (la 200 bile mixte). L PAUS, coresp. principal IN AŞTEPTAREA ZĂPEZII, BOBERH NU ŞI PRECUPEŢESC EFORTURILE Sinăienii şi turiştii ocazionali au toate motivele să prefere parcul din centrul oraşului, nu numai datorită farmecului său in luminile acestei prea fru­moase toamne, ci şi pitorescului şi ineditului spectacol sportiv oferit de boberi. Şi nu cred că greşesc afirmind ca în nici o altă staţiune montană din stră­inătate, la această oră, un sport specific sezonului alb nu face o atit de straşnică propagandă sportului in general ca bobul. Căci nu se poate să nu te o­­preşti admirind explozia de vi­goare a acestor tineri inimoşi, modeşti şi harnici, meticuloşi cu fiecare gest cîn­d manevrează bobul, dar atit de risipitori cu propriile energii, şi cine ar fi bănuit că un antrenament al lor este în măsură să abată din drum obişnuiţii stadionului de fotbal din apropiere ? Consecvenţi unei activităţi ne­întrerupte de-a lungul anului şi unei orientări metodice care a suscitat interes chiar in ta­berei* corifeilor din Alpi, bo­­berii noştri fruntaşi Îşi continua în prezent pregătirile după sta­giile efectuate la mare şi In Bucu­reşti, unde au practicat Înotul, schiul pa apă, acrobaţia aeriană pa aparate de zbor, cartingul pe velodrom, lucrul cu bobul cu rotile sau motociclismul, in scopul Îmbunătăţirii calităţilor fizice de bază şi specifice, e­­chilibrului, rezistenţei la su­­pras­olicitări, permanentizării re­flexelor de conducere. Semni­ficativ este faptul că Fanţuru a parcurs în această vară cu automobilul sau motocicleta pesta 90 000 km, în condiţii variate de traseu, viteză şi vizibilitate, iar alături de colegii săi aproape trei ore da zbor efectiv acroba­ţia şi, bineînţeles, mulţi kilo­metri de împingeri cu bobul. Totul pentru numai un minut şi citeva secunde de coborire... Acestor etape i-au urmat al­tele, in care grija pentru îm­bunătăţirea pregătirii fizice generale şi perfecţionarea tehni­cii starturilor a constituit pre­ocuparea de căpetenie, înţeleptul dicton românesc care spune că un bun gospodar Îşi face vara sanie şi iarna car işi găseşte o fericită ilustrare In activitatea acestor tineri care îşi împart timpul intre obligaţi­ile profesionale, antrenamente şi pregătirea minuţioasă a mate­rialelor pe care vor concura In iarnă. Fiecare piesă, fiecare şurub este verificat, iar şlefui­rea patinelor este obţinută cu aceeaşi migală cu cara un sculp­tor îşi modelează opera. Demn de subliniat este fap­tul că Clubul sportiv Sinaia şi A. S. Bucegi au întreprins o largă acţiune de recrutare de elemente pentru bob şi de cre­are a unor pepiniere proprii la Comarnic şi Poiana Ţapului, sprijinindu-se pa iniţiativa lo­cală a inimoşilor activişti spor­tivi C. Neacşu şi L Triculescu, a-a mers chiar mai departe, construindu-sa boburi simple şi amenajîndu-se viitoarele pîrtii­­şcoală. Ne glndim că acest e­­xemplu ar putea fi urmat şi în alte localităţi din judeţele Braşov, Harghita, Suceava sau Vîlcea. Iniţiativa federaţiei de a pri­meni continuu loturile repre­zentative este salutară şi vi­zează, desigur, asigurarea schim­bului de miine şi depăşirea acelui fatidic l­o­n în marile competiţii internaţionale, lucru posibil de realizat. D. Panaites­­cu, I. Niculescu, R. Bogdan, N. Stavarache, D. Pascu, V. Juncu Valerian, M. Gurgui sau I. Zangor, (nu de mult campion naţional în schiul al­pin), alături de consacraţii N. Neagoe, D. Focşeneanu, I. Puş­caş sau R. Tancov, pentru a nu aminti decît p« etţiva» sint ale­mente valoroase, bine dotate pentru acest sport. Dar, marile performanţa — cel puţin pentru moment — sint tot in „mina talentatului nostru pilot Ion Pan­­ţuru, căruia trebuie sa i se asigure echipaje pe măsura ma­rilor sale posibilităţi, iar pentru acest lucru nu trebuie recurs la nici un fel de improvizaţii. Observaţiile obţinute cu pri­lejul vizionării unor antrena­mente şi a celor două verifi­cări ale stadiului actual de pre­gătire, nu permit să afirmați­ că nivelul atins este corespun­zător şi, ceea ce este aflat im­portant, indicii calităţilor fizice de bazi şi specifice sunt It) sun­­tinua creştere. Spaţiul hu ne permite o argumentare mai am­plă, dar un singur exemplu poate fi edificator : Pascu Du­mitru aleargă 39 m plat la pri­mul control in 4,04 sec, iar la cel de al doilea 3,74 sec , pe 15 m Împinge bobul de 3 per­soane îngreuiat cu 99 kg in 3,41 şi apoi in 3,49 sec, iar pe 30 m obţine 5,95 şi apoi 5,93 sec (cronometraj pe bază de celula fotoelectrică). Cunoaştem ca la ora actualâ toţi adversarii noştri se pregâ­­tesc asiduu (elveţienii sunt de aproape o luna pe gheaţă, iar italienii, care organizează la Cortina d’Ampezzo. în decem­brie, prima ediţie a Cupei in­tercontinentale, au deja o for­mă corespunzătoare). Ştim cit da dură este acea departajare pe sutimi de se­cundă. Şi aceasta după patru manşe. . „ Am învăţat că trebuie să fim la curent cu orice noutate şi ca nu trebuie să nu lăsăm sur­prinşi de nimic (vezi impingă­­toare, tehnica startului, pregă­tirea patinelor etc.). Tocmai de aceea nu trebuie neglijat nici un amănunt în pregătirea ma­terialelor şi a sportivilor. Este necesar ca echipajele care ne vor reprezenta in sezonul viitor să fie formate de pe acum, aceasta pentru a per­mite — mai ales la bobul de 4 — realizarea unei sincronizări perfecte a acţiunilor de de­clanşare a startului, precum şi acea indispensabilă sudură su­fleteasca. Sugerăm ca in ale­gerea echipierilor sa se aibă in vedere necesitatea ca talia sportivilor sa asigure, în mo­mentul instalării in bob, un centru de greutate cit mai jos şi un perfect aerodinamism, iar calităţile lor psiho-fizice să fie cit mai apropiate (îndeosebi viteza de reacţie, forţa explo­zivă, ritmul şi coordonarea). In antrenamentele de pregătire fizică generală şi specifică să se continue munca de îmbunătă­ţire a vitezei, cu toate că indi­cii obţinuţi la verificările amin­tite au arătat un salt specta­culos, dar atenţie şi la com­binaţia viteză-forţă (necesară la „smulgere“ şi accelerarea aler­­gării-împingere), la rezistenţa vitezei (necesară menţinerii vi­tezei optime in alergarea cu bobul) si poate a ritmului în alergare. Preponderenţa lucrului cu bo­bul nu trebuie sa excludă pre­ocuparea — mai ales a pilo­ţilor — pentru fortificarea mus­culaturii dorso-lombare, rezisten­ţa organismului la şocuri, îm­bunătăţirea echilibrului şi orien­tării spaţiala a corpului etc., mijloacele oferite de gimnas­tica acrobatică puţind fi util­izate cu succes. In privinţa relaţiei volum­­intensitate, considerăm că e­­tapa pînă la mijlocul lunii no­iembrie a fost cea mai propice pentru un lucru intensiv, ur­­mind ca la Piatra Arsă, pe gheaţă, preocuparea pentru per­fecţionarea tehnicii să ofere In acelaşi timp un „respirat” îna­intea competiţiilor care în a­­cest an încep mai devreme. Pentru perfecţionarea tehnicii individuale şi de ansamblu In luarea startului» este necesar ca­­ fiecare bober sau echipaj sâ fie filmat, imaginea constituind cel mai eficient procedeu de corectare a greşelilor, iar So­luţia tehnică trebuie să ţină seama da particularităţile in­dividuale şi de ansamblu al* echipajelor. In această ordine de idei, boburile cu rotila tre­buie dotat* cu impingătoarele de cursă adaptat* taliei spor­tivilor, pentru a nu se crea deprinderi greşite (in prezent, piloţii utilizează, In absenţa ti­jei special* de Împingere, pro­cedee pa care au 1Q vor folosi In sezon). Starea da spirit a boberilor, dominată de Încredere in po­sibilităţi şi dăruire In pregăti­re, nu întăreşte convingere* că acest Început da drum este clă­dit pa o temelie mai­eolidă, Iar eforturile temerarilor spor­tivi vor fi răsplătite in curlnd. ba dorim luoce* In continuare­­ 1 ION MATEI IN FATA FILEULUI REZULTATE DIN DIVIZIA B... MASCULIN : Politehnica Bra­şov — Alumina Oradea 3—1, C.F.R. Cluj — Voinţa B. Mare 3—1, C.F.R. Timişoara — Voinţa Arad 2—3, Silvania S. Silvaniei — A.S.A. Sibiu 2—3, I.E.F.S. Bucureşti — Univ. Buc. 3—2, Electra Buc. — Farul 2—3, Me­dicina Buc. — Viitorul Sovineşti 3—2, Aurora Buc. — Politehnica Iaşi 2—3, Vagonul Ploieşti — Ştiinţa Petroşani 3—9, Electro­­putere Craiova — Constructorul Suceava 3—2 , FEMININ : Sănă­tatea Arad — Spartac Buc. 1—3, U.T.A. — Drapelul roşu Sibiu 3—1, Voinţa Sibiu — Corvinul Deva 0—3, Medicina Cluj — Voinţa Zalău 3—0, Medicina Tg. Mureş — Voinţa Braşov 3—1, Flacăra roşie Buc. — A.S.E. Buc. 3—1, Politehnica Galaţi — Univ. Iaşi 3—0, Sănătatea Tgv. — Univ. Craiova 1—3, Voinţa Constanţa — Viitorul Buc. 3—1, Progresul Rm. Sărat — Constructorul Buc. 1—3. ...ŞI DIN DIVIZIA NAŢIONALA ŞCOLARA MASCULIN : Dinamo — Liceul Matei Basarab 3—2, Viitorul — C.S.Ş. 1—0, C.F.R. Timişoara — Lic. 2 Rm. Vâlcea 0—3, Şc. sp. Timişoara — Liceul Sighetul Mar­­maţiei 3—0, Şc. sp. Braşov — Şc. sp. Cluj 3—1, Şc. sp. Ploieşti — Progresul Buc. 2—3, Şc. sp. Tg. Mureş — Lic. Horia, Cloşca şi Crişan Alba lulia 3—0, Şc. sp. Brăila — Şc. sp. Piatra Neamţ 2—3, Liceul militar C. Lung Mol­dovenesc — Şc. sp. Buzău 0—3, C. S.M. Iaşi — Şc. sp. Bacău 2—3, Liceul Găeşti — Şc. sp. Constan­ţa 0—3, Rapid — Şc. sp. 1 Buc. 2—3, Voinţa Arad — Şc. sp. Ora­dea 3—2, Şc. sp. Caransebeş — şc. sp. Craiova 0—3, Liceul Tr. Măgurele — Tînărul Dinamovist 0—3, Liceul 2 Tg. Jiu — Liceul D. Golescu C. Lung Muscel 3—1, Liceul N. Bălcescu Cluj — Şc. sp. Sibiu 1-0­­ FEMININ 1 Li­ceul 1 Ploieşti — Şc. ap. Braşov 0—3, Şc. sp. Constanţa — Liceul Găeşti 3—0, Liceul agricol Sibiu — Liceul Horia, Cloşca şi Cri­şan Alba lulia 3—0, Şc. sp. Si­biu — Liceul Miercurea 3—0, Şc. sp. Craiova — Liceul Simeria 0—3, Liceul N. Bălcescu Brăila — Şc. sp. Bacău 0—3, Peni­cilina Iaşi — Confecţia Botoşani 3—0, Şc. sp. Timişoara — Llo. 3 Rm. Vâlcea 3—1, Şc. *p. P. Neamţ — Lip. Ped. Bârlad 3—0, Liceul 3 Tgr. — Şo. sp. 3 Buc. 0—3, Dinamo Buc. — Liceul Ol­teni 3—0, Rapid — Cutezătorii 0— 3, Sc. sp. M. Basarab — Viito­rul 3—0, sc. sp. 1 Buc. — Con­structorul 3—0 (neprezentare), Li­ceul Sc. Tg. Jiu — Sp. sp. Deva 1— 3, sa. sp. Topliţa — Momii N. Bălcescu Ciul s—s. pentru sezonul rece ÎNCĂLŢĂMINTEA ACESTUI SEZON? Confecţionate din piele şi în­locuitori, pe calapoade moderne, noile modele de cizme cu carîmb de diferite înălţimi, închise cu fermoar sau şiret, sunt foarte comode şi protejează piciorul. Tălpile din cauciuc antidera­pant, şi în acelaşi timp bun izolant, asigură Stabilitate­a mers. Preţuri accesibile tuturor: 150—500 lei la Inediţi him­b­a de piei« şi 90—150 lei la cea din înlocuitori. Sortimente complete de mărimi, culori, modele — pentru toate gusturile.

Next