Sportul, noiembrie 1969 (Anul 25, nr. 712-741)
1969-11-20 / nr. 731
Pag.st 2-8 Citind Telecronica pe care spiritualul confrate Belphegor o semnează în Sportul din fatidica zi de 13 noiembrie, trebuie să afirm şi eu, aşa cum zice el: „Nimeni nu scrie mai frumos şi mai nedrept despre fotbal decit Fănuş“. Stimate confrate Belphegor, pe care te citesc cu voluptate în fiecare săptămînă, îngăduie-mi să-ţi dau eu explicaţia necesară la afirmaţia justă pe care ai făcut-o şi am citat-o, pentru că de Fănuş mă leagă o amiciţie, niciodată trădată, de cam două decenii. Fănuş scrie frumos (şi) despre fotbal, pentru că este un scriitor de mare talent. Fănuş scrie nedrept despre fotbal — pentru câ este un bun cunoscător al tuturor sporturilor. Ţi se va părea paradoxală afirmaţia din urmă, stimate confrate Belphegor, dar ea exprimă o profundă realitate. Cunoscînd bine toate sporturile, este firesc ca Fânuş să cunoască şi tainele cele mai intime ale biliardului. (Am jucat, împreună cu el, nu puţine partide de biliard la Sinaia), cunoscînd, deci, tainele biliardului (şi ale tuturor celorlalte sporturi), Fănuş ştie bine ce rezultate remarcabile se pot obţine prin „tehnica ricoşeului“. Mai precis : loveşti o bilă care merge, aparent, direct spre cea din faţa ei dar, datorită efectului imprimat, prima bilă loveşte in cea de a treia — adică tocmai în aceea care, la intîia vedere, nici nu părea vizată. Ca să vorbesc criptic, stimate confrate Belphegor, adică în aşa fel incit să nu pricepem decît noi doi, pe mulţi 11 tentează să vadă, la faţa locului, mondialele de fotbal din Mexic ! Dar nu numai despre aceasta voiam să-ţi scriu, stimate confrate Belphegor. După Telecronica pe care ai publicat-o in fatidica zi de 13 noiembrie, ca să te consolez măcar parţial, trebuie să-ţi spun că — vorba lui Nenea Iancu — „compătimim împreună“. Trebuie să ştii că am şi eu — tot vorba lui Nenea Iancu — ,faliţii mei". Mi i-am născut datorită ultimelor mele două foiletoane publicate în Sportul — acelea cu „Gabaritul depăşit“. In numele adevărului şi al dreptului Măriei Sale Publicului de a-1 cunoaşte, am agitat nişte ape tulburi, convenabile unor tovărăşei „cu mapa“, învîrtitori inutili de hîrtiuţe şi dosăreie. Şi d-ta, stimate confrate Belfchégor, — constat, din ultima Telecronică pe care o semnezi: ai nişte preopinenţi care te „iau la zor". In ce mă priveşte, mă aflu într-o situaţie oarecum similară. Dar, în ce mă priveşte, socotesc că nu e râu. Personal, cred în butada unui amic al meu, scriitor, care, uneori, glumind cu seriozitate, îmi spune : „Presa literară din săptămînă aceasta este neinteresantă. Nici cel puţin nu mă înjură ! ! Dar să revin la ale mele. După al doilea foileton consacrat „gabaritului depăşit“, m-am pomenit la redacţie — sosind în „şir Indian“, la diferenţă de una sau două ore — cu 3 (opt) antrenori. Subliniez cifra şi profesia oamenilor în cauză, ca să o reţină „activiştii sportivi“, care intră în categoria „cetăţenilor cu mapa“. Fiecare dintre cei 8 (opt) antrenori îşi este greu de conceput că s-ar fi înţeles între ei, atît din pricina timpului prea scurt ce trecuse de la apariţia celui de al doilea foileton cu „gabaritul depăşit“, cit şi din cauză că activează în ramuri sportive diferite —, mi-au afirmat aceleaşi lucruri. Le reiau, în ordinea „gravităţii“ : 1) S-a spus despre mine — şi fiecare afirma, în parte, acest lucru — că eu am scris al doilea foileton cu „gabaritul depăşit", iar dv. numai l-aţi semnat ; 2) S-a spus despre mine — şi fiecare afirma, în parte, acest lucru —, că dau cronicarilor sportivi sugestii ce trebuie să rămînă în cadru închis ; 3) mi s-a promis, prin subtile şerpuiri verbale, că bucuriile mele se vor împuţina. Vorbă poetului : „multe dureri-s, puţine placeri“. (Sper ca, deşi citind din memorie, nu m-am îndepărtat prea mult de ideea poetului). Aşa că, după cum poţi observa, stimate confrate Belphegor, fiecare în felul său avem suferinţe şi — deci — „compătimim împreună“. Dar, oricum, ne facem datoria : Măria Sa Publicul află şi de la noi adevărul. Ceea ce mi se pare fundamental. Insă iată că, luîndu-mă cu vorba, risc să răpesc din spaţiul pe care, generos, mi-1 acordă, săptămînal, Sportul — fără să fi scris despre ceea ce îmi propusesem . Copiii şi sportul, o voi face, promit, săptămîna viitoare. Al. CAPRARIU COPOI SI SPORTUL Măsuri menite să învioreze activitatea (urmare din pag. 1) mente necorespunzătoare din punct de vedere valoric. Planul de măsuri adoptat în februarie de către federaţie conţine o serie de sarcini, prin realizarea cărora, credem, atletismul românesc va căpăta noi valenţe, care să-l îmbogăţească calitativ. Totuşi, existau şi unele fisuri care îl făceau să nu contribuie pe deplin la realizarea obiectivului general al atletismului nostru : conferirea unei adevărate valori, potrivit certelor posibilităţi materiale şi umane existente în perioada actuală. PENTRU CA ATLETISMUL SA FIE LA ÎNĂLȚIME De aceea, Comitetul Executiv a adoptat, pe baza propunerilor F. R. Atletism, o serie de măsuri menite să întregească planul sus-amintit. Pentru atragerea unui număr mai mare de tineri în practicarea diferitelor probe atletice se vor organiza competiţii cu o largă participare a tineretului din toate ramurile de activitate socială. In acelaşi timp, se va continua acţiunea de consolidare a secţiilor de performanţă din cluburi, şcoli, asociaţii, în acest scop asigurîndu-se condiţii optime de lucru. Interesantă şi deosebit de util — ni se pare obiectivul referitor la înfiinţarea, în colaborare cu organele de specialitate ale Ministerului Invăţămîntului, în anii următori — avîndu-se în vedere experienţa pozitivă acumulată în această direcţie — a unor cluburi şcolare şi universitare de atletism la Cluj, Timişoara şi Iaşi, ca şi a unor noi licee cu program de atletism, care să dispună de internate, cantine şi baze sportive proprii în judeţele Argeş, Bacău, Constanţa, Sibiu, Prahova, Mureş, Gorj, Bihor şi Neamţ. O atenţie deosebită este acordată — desigur — activităţii de performanţă. Pentru aceasta, federaţia are obligaţia să revizuiască sistemul şi metodele de pregătire a loturilor republicane, asigurîndu-se un echilibru între pregătirea centralizată şi cea de la club, cu accent pe aceea efectuată de atleţii din lotul olimpic şi european. Pentru facilitarea unui salt calitativ şi în ceea ce priveşte activitatea competiţională internă, federaţia va trebui să studieze actuala formulă a sistemului competiţional, analizînd, în special, eficienţa modului de desfăşurare a campionatului republican pe echipe. Firesc, nu se pot obţine rezultate de valoare fără cadre de specialitate, înarmate cu un bagaj de cunoştinţe teoretice şi practice bine însuşite, fără o bază materială adecvată. în acest sens se va depune o activitate susţinută pentru ridicarea calităţii muncii profesionale a antrenorilor şi profesorilor de educaţie fizică, prin difuzarea mai sistematică a unor materiale documentare tehnice şi metodice (filme, chinograme), prin organizarea de consfătuiri cu cadrele tehnice din atletism, precum şi a altor forme de propagandă. In ceea ce priveşte baza materială, consiliile judeţene vor înscrie în planul lor prevederea ca pînă în 1972 să realizeze din fondurile afectate pentru amenajări de baze cîte un teren destinat special activităţii de atletism. Existenţa la Cluj (terenul Victor Babeş), la Timişoara, Craiova, Iaşi şi Braşov (stadionul Tineretului) a unor locuri propice pregătirii şi desfăşurării concursurilor de atletism va găsi un ecou favorabil în cadrul consiliilor judeţene respective , avîndu-se în vedere şi faptul că vor fi prevăzute fondurile necesare pentru reamenajarea şi dotarea acestora cu materialele necesare bunei desfăşurări a activităţii atletice. De asemenea, va fi continuată acţiunea de amenajare a unor spaţii pentru atletism în curţile şcolilor, deosebit de utile pentru popularizarea acestui sportîn rîndul şcolarilor. HOCHEIUL CARATA NOI VALENJE Alături de atletism au fost stabilite măsuri şi pentru sporturile de iarnă. Activitatea hocheistică a urmat, în ultima perioadă, un flux ascendent. Ne refinim la faptul că şi în această ramură sportivă s-a reuşit — printre altele — să se reactivizeze 6 centre din ţară (Tg. Secuiesc, Vatra Dornei, Suceava, Sighişoara, Braşov şi Odorhei), să se organizeze noi competiţii destinate copiilor şi juniorilor, precum şi să se înfiinţeze divizia B. Rezultatele obţinute în arena internaţională nu sunt, totuşi, mulţumitoare. De aceea, recenta analiză a dezbătut îmbunătăţirea hocheiului — în concordanţă cu posibilităţile actuale de dezvoltare — pe trei planuri : în legătură cu baza de masă, cu activitatea de performanţă şi cu baza materială. Referitor la asigurarea bazei de masă este necesar ca în perioada imediat următoare — avîndu-se în vedere condiţiile climaterice favorabile — consiliile sportive judeţene, în colaborare cu organizaţiile U.T.C., Inspectoratele şcolare şi consiliile judeţene sindicale şi de pionieri, să ia măsuri pentru amenajarea unor patinoare naturale pe terenurile din împrejurimile şcolilor şi întreprinderilor. Antrenarea tinerilor în acţiunile de realizare a acestor patinoare se impune cu necesitate, deoarece din rîndul lor se pot recruta viitorii jucători, fiind primii beneficiari ai propriei munci, în ceea ce priveşte activitatea de performanţă, organizarea unui curs de perfecţionare a antrenorilor şi a arbitrilor şi îmbunătăţirea formulei de desfăşurare a actualului sistem competiţional intern , valorificîndu-se darea în exploatare a patinoarelor artificiale aflate în construcţie la Miercurea Ciuc şi Galaţi , ni se par cele mai interesante hotărâri adoptate. Pe linia asigurării unei baze materiale corespunzătoare, se vor aloca sumele necesare pentru crearea de condiţii optime echipelor de copii şi juniori. De asemenea, se va colabora cu Ministerul Industriei Alimentare şi O.N.T., pentru perioada 1971—1975, în vederea construirii unor patinoare conectate la unele instalaţii frigorifice şi, respectiv, pentru terminarea lucrărilorprevăzute conform planului la patinoarul artificial dirt Poiana Braşov. SCHIUL, BOBUL SI BIATLONUL — REALE PROGRESE In ultimii ani activitatea schiului, bobului şi biatlonului a făcut reale progrese, oferindu-ne şi unele satisfacţii — în special bobul — în competiţiile de anvergură. Aceasta, datorită exploatării mai eficiente a condiţiilor naturale oferite de ţara noastră, interesului crescînd al diferitelor organe centrale şi locale pentru mărirea numărului practicanţilor acestor sporturi. Progresele înregistrate nu trebuie, însă, să creeze o stare de automulţumire, deoarece există toate condiţiile pentru o dezvoltare continuă. Organizarea pe o scară mai largă a concursurilor destinate tineretului, a unor centre de schi cu instructori sezonieri şi dotate cu strictul de materiale necesar în judeţele Maramureş, Hunedoara, Alba, Bistriţa, Harghita, Suceava, Sibiu, Vîlcea, Dîmboviţa şi Covasna, consolidarea unor secţii din localităţile cu tradiţie, realizarea integrală a planului de pregătire în vederea participării la J.O. de la Sapporo din 1972, sprijinul financiar acordat pentru unele acţiuni de amenajare şi reparare a unor pîrtii, trambuline şi mijloace mecanice simple la Vatra Dornei, Lupeni, Săcele, Cîmpulung-Moldovenesc, Abrud, Baia Mare, Piatra Neamţ, Petroşani, Buşteni, Rm. Vîlcea, Stîna de Vale — ni se par cele mai importante măsuri adoptate în ideea îmbunătăţirii activităţii acestor sporturi PENTRU O ÎNVIORARE A ACTIVITĂŢII PATINAJULUI Patinajul — sport de agrement cu efecte binefăcătoare deosebite în călirea organismului — nu s-a răspîndit corespunzător posibilităţilor reale în judeţele şi oraşele care beneficiază de condiţii favorabile practicării lui. De aceea, o propagandă sporită pentru atragerea cît mai multor copii doritori să practice acest sport, înfiinţarea unor noi secţii pentru patinaj, organizarea unor competiţii de masă, depistarea şi selecţia copiilor şi tinerilor cu aptitudini, amenajarea unor patinoare naturale la Braşov, Poiana Braşov, Miercurea Ciuc, Tuşnad, Tg. Mureş, Sibiu, Suceava şi în staţiunile de odihnă, şcoli etc., sînt cîteva din măsurile menite să învioreze activitatea patinajului. Hotărîrile adoptate în urma recentei analize a Comitetului Executiv al C.N.E.F.S., ni se par oportune, mai ales că ele se referă la sporturi cu deosebită importanţă în cadrul mişcării noastre sportive. Sperăm că ele vor fi puse în aplicare de către cei care au această misiune, în minimum de timp, deoarece sporturile supuse discuţiilor au de îndeplinit obiective importante, în toate simţindu-se nevoia de mai multă iniţiativă, pasiune, de acţiuni ample şi bine susţinute. NERVII Rareori mi s-a întîmplat să constat un asemenea straniu fenomen telegenic, ca acel de duminică : jocul unei echipe, pe teren, starea ei nervoasă, psihologia ei să se transmită — ca un virus, ca o „boală“ — aparatelor care o filmau, operatorilor şi regiei. Nervozitatea băieţilor a îmbolnăvit imaginile şi inspiraţia. Două-trei secvenţe mai de doamne ajută, gîndite cu cap — cind jocul „a mers“ cît de cît — rătăcite într-o emisie cenuşie, plată, fără mari invenţii, căzînd de cele mai multe ori în pură informaţie : imaginea n-avea timp şi suflet decit pentru bocanc. Prim-planurile — ca de obicei — cele ale jucătorilor care veneau să bată aurul in fața tribunei intii, sub nasul camerelor. Nici o ridicare la ansamblu. Imaginea n-avea nerv, dar avea nervi. După golul lui Dorhazos — nerăbdarea și rateurile aparatelor au fost identice, ca trase la indigou, de jocul echipei. Spre final, simţeam că operatori şi regie nu mai doresc altceva decît să filmeze ceasul şi să-i lase lui Ţopescu informarea cu privire la minge şi jucători. Nu spun că nu era un sentiment omenesc ceea ce simţeau băieţii pe teren, la aparate sau la microfon dar, vorba lui Mirodan, in ultima sa piesă, „cine v-a spus că toate sentimentele omenești sunt folositoare omului ?“ Cum-necum, din tot ce am văzut duminică la televiziune, a reieșit clar că nii stăm bine cu nervii, in fotbal. Suntem — cum zic neurologii — prealabili, treceri de la frică la entuziasm nechibzuit, căderi bruşte de la entuziasm la autocritică. Emotivitate excesivă. Şi mari amnezii. Uităm : uităm 0—2 la Varşovia, 1—4 cu Setubal, acasă, 0—4 cu „tineretul" grec la Bucureşti; uităm multe meciuri de campionat, uităm cum joacă U.T.A., campioana, cum se chinuie „Poli“ Iaşi, cum arată un meci Rapid — Crişul, uităm cotidianul, adică. Cotidianul nostru fotbalistic are puţine sărbători, nici una din echipele noastre de club nu invită la ode. După cum, nu puţini uită altceva , că am plecat fără nici o şansă în grupa asta, afurisită, că grupa asta a fost cea mai grea din Europa, fără concesia vreunui Luxemburg sau Cipru... Se mai uită că logica unei grupe cu 4 echipe face ca fiecare echipă să joace de fapt un singur meci în 6 reprize a 90 de minute ! Acest meci noi l-am cîștigat, de aici bucuria, de aici primejdia — cind nu stai bine cu nervii. Pentru oamenii emotivi, bucuriile simut un pericol la fel de grav că eșecurile. De mult psihologia a sfîrșit cu Viziunea idilică asupra bucuriei. Trăim — cum se zice — complex: sintem bucuroși, dar trebuie să fim severi, simultan. Trebuie să avem bucuria sobră şi severă. Sintem mulţumiţi, dar — simultan — nemulţumiţi. Mergem ca Dan pe fringhie, dar n-avem voie să ignorăm că frînghia se întinde peste o prăpastie. Trebuie să fim serioşi. Seriozitatea e o stare şi mai complexă decît bucuria. ...închei acest articol in clipa cind doi oameni coboară pe Lună. Chiar în clipa asta. Constat că n-au băut șampanie cind s-au înscris pe orbită. Iar unul din cei doi, chiar după ce s-au înscris pe orbită, a avut dureri de cap. Să admitem că ne-am înscris și noi pe orbită. Să mai amînăm șampania. Sînt suficiente motive ca să mai avem dureri de cap cu fotbalul, fie el înscrii pe orbită. Totu-i ca aceste dureri de cap să nu ne mai zdruncine sistemul nervos. Calm, băieţi — calm ! BELPHEGOR Pentatlon. ULTIMUL CONCURS AL ANULUI Intre 16 şi 19 noiembrie s-a desfăşurat în Capitală concursul republican individual de pentatlon modern. La start s-au prezentat concurenţi reprezentînd cluburile Steaua, C.S.M. Sibiu, C.F.R. Timişoara, Universitatea Bucureşti şi I.E.F.S. Cele cinci probe ale concursului au revenit următorilor sportivi: călărie — I. Bănet (C.F.R. Timișoara) 0 puncte penalizare — 1100 p ; scrimă: D. Spîrlea (Steaua) 23 v — 1074 p; tir — D. Spîrlea 186 p — 824 p ; înot — I. Bănet 3:55,6 — 988 p ; cros — Cristian Toma (C.S.M. Sibiu) 9:55,0 — 1020 p. Este îmbucurător faptul că la acest ultim concurs al anului primii trei clasaţi au obţinut rezultate bune, la fel ca în tot cursul anului. D. Spîrlea s-a dovedit complet la toate cele 5 probe şi, deci, pe merit a cîştigat primul loc. Clasament general : 1. D. Spîrlea (în ordinea probelor) 990 — 1074 — 824 — 970 — 940 — 4838 p ; 2. I. Bănet 4540 p ; 3. M. Cosmescu (Steaua) 4514 p ; 4. C. Călina (Steaua) 3995 p ; 5. F. Mureșanu (C.S.M. Sibiu) 3669 p ; 6. Al. Naghi (C.S.M. Sibiu) 3468 p. Pe lîngă faptul că l-a readus pe primul plan pe D. Spîrlea, acest concurs a scos în evidență și unele elemente tinere dotate pentru această dificilă probă. Este vorba de sibienii Al. Naghi şi Cristian Toma care, după o pregătire relativ scurtă, reuşesc să facă faţă cerinţelor pentatlonului modern. Bineînţeles, ei mai au de lucrat încă mult, dar dacă vor fi sprijiniţi de clubul lor, C.S.M., ei vor putea forma o echipă bună şi vor putea emite justificate pretenţii la locuri fruntaşe în viitorul campionat republican. Remarcăm, de asemenea, prezenţa echipei C.F.R. Timişoara cu un lot complet. Rezultatele obţinute de sportivii sibieni şi timişoreni obligă cluburile respective la un sprijin mai concret şi, în primul rând, la asigurarea bazei materiale necesare pentatlonului modern. Gheorghe TOMIUC antrenor coordonator J. C. DIN MEXIC LA... ŞCOALA GENERALĂ NR.188 Pionierii de la Şcoala generală nr. 188 din Capitală vor avea prilejul să vizioneze astăzi, începînd de la ora 18:30, filmul „Jocurile Olimpice din Mexic“. Filmul este realizat şi prezentat de către prof. Gh. Zimbreşteanu, antrenor federal de atletism. Sportul Nr. 731 (6165) MECIURI INTERNAŢIONALE DE POPICE Echipa masculină de popice Ferencváros Budapesta a susţinut mai multe jocuri în oraşul Tg. Mureş. Iată rezultatele din ultimele două întîlniri: C.F.R. — Ferencváros 2690—2569 p.d. (la 100 bile mixte) ; Voinţa — Ferencváros 5238—5058 p.d. (la 200 bile mixte). L PAUS, coresp. principal IN AŞTEPTAREA ZĂPEZII, BOBERH NU ŞI PRECUPEŢESC EFORTURILE Sinăienii şi turiştii ocazionali au toate motivele să prefere parcul din centrul oraşului, nu numai datorită farmecului său in luminile acestei prea frumoase toamne, ci şi pitorescului şi ineditului spectacol sportiv oferit de boberi. Şi nu cred că greşesc afirmind ca în nici o altă staţiune montană din străinătate, la această oră, un sport specific sezonului alb nu face o atit de straşnică propagandă sportului in general ca bobul. Căci nu se poate să nu te opreşti admirind explozia de vigoare a acestor tineri inimoşi, modeşti şi harnici, meticuloşi cu fiecare gest cînd manevrează bobul, dar atit de risipitori cu propriile energii, şi cine ar fi bănuit că un antrenament al lor este în măsură să abată din drum obişnuiţii stadionului de fotbal din apropiere ? Consecvenţi unei activităţi neîntrerupte de-a lungul anului şi unei orientări metodice care a suscitat interes chiar in taberei* corifeilor din Alpi, boberii noştri fruntaşi Îşi continua în prezent pregătirile după stagiile efectuate la mare şi In Bucureşti, unde au practicat Înotul, schiul pa apă, acrobaţia aeriană pa aparate de zbor, cartingul pe velodrom, lucrul cu bobul cu rotile sau motociclismul, in scopul Îmbunătăţirii calităţilor fizice de bază şi specifice, echilibrului, rezistenţei la suprasolicitări, permanentizării reflexelor de conducere. Semnificativ este faptul că Fanţuru a parcurs în această vară cu automobilul sau motocicleta pesta 90 000 km, în condiţii variate de traseu, viteză şi vizibilitate, iar alături de colegii săi aproape trei ore da zbor efectiv acrobaţia şi, bineînţeles, mulţi kilometri de împingeri cu bobul. Totul pentru numai un minut şi citeva secunde de coborire... Acestor etape i-au urmat altele, in care grija pentru îmbunătăţirea pregătirii fizice generale şi perfecţionarea tehnicii starturilor a constituit preocuparea de căpetenie, înţeleptul dicton românesc care spune că un bun gospodar Îşi face vara sanie şi iarna car işi găseşte o fericită ilustrare In activitatea acestor tineri care îşi împart timpul intre obligaţiile profesionale, antrenamente şi pregătirea minuţioasă a materialelor pe care vor concura In iarnă. Fiecare piesă, fiecare şurub este verificat, iar şlefuirea patinelor este obţinută cu aceeaşi migală cu cara un sculptor îşi modelează opera. Demn de subliniat este faptul că Clubul sportiv Sinaia şi A. S. Bucegi au întreprins o largă acţiune de recrutare de elemente pentru bob şi de creare a unor pepiniere proprii la Comarnic şi Poiana Ţapului, sprijinindu-se pa iniţiativa locală a inimoşilor activişti sportivi C. Neacşu şi L Triculescu, a-a mers chiar mai departe, construindu-sa boburi simple şi amenajîndu-se viitoarele pîrtiişcoală. Ne glndim că acest exemplu ar putea fi urmat şi în alte localităţi din judeţele Braşov, Harghita, Suceava sau Vîlcea. Iniţiativa federaţiei de a primeni continuu loturile reprezentative este salutară şi vizează, desigur, asigurarea schimbului de miine şi depăşirea acelui fatidic lon în marile competiţii internaţionale, lucru posibil de realizat. D. Panaitescu, I. Niculescu, R. Bogdan, N. Stavarache, D. Pascu, V. Juncu Valerian, M. Gurgui sau I. Zangor, (nu de mult campion naţional în schiul alpin), alături de consacraţii N. Neagoe, D. Focşeneanu, I. Puşcaş sau R. Tancov, pentru a nu aminti decît p« etţiva» sint alemente valoroase, bine dotate pentru acest sport. Dar, marile performanţa — cel puţin pentru moment — sint tot in „mina talentatului nostru pilot Ion Panţuru, căruia trebuie sa i se asigure echipaje pe măsura marilor sale posibilităţi, iar pentru acest lucru nu trebuie recurs la nici un fel de improvizaţii. Observaţiile obţinute cu prilejul vizionării unor antrenamente şi a celor două verificări ale stadiului actual de pregătire, nu permit să afirmați că nivelul atins este corespunzător şi, ceea ce este aflat important, indicii calităţilor fizice de bazi şi specifice sunt It) suntinua creştere. Spaţiul hu ne permite o argumentare mai amplă, dar un singur exemplu poate fi edificator : Pascu Dumitru aleargă 39 m plat la primul control in 4,04 sec, iar la cel de al doilea 3,74 sec , pe 15 m Împinge bobul de 3 persoane îngreuiat cu 99 kg in 3,41 şi apoi in 3,49 sec, iar pe 30 m obţine 5,95 şi apoi 5,93 sec (cronometraj pe bază de celula fotoelectrică). Cunoaştem ca la ora actualâ toţi adversarii noştri se pregâtesc asiduu (elveţienii sunt de aproape o luna pe gheaţă, iar italienii, care organizează la Cortina d’Ampezzo. în decembrie, prima ediţie a Cupei intercontinentale, au deja o formă corespunzătoare). Ştim cit da dură este acea departajare pe sutimi de secundă. Şi aceasta după patru manşe. . „ Am învăţat că trebuie să fim la curent cu orice noutate şi ca nu trebuie să nu lăsăm surprinşi de nimic (vezi impingătoare, tehnica startului, pregătirea patinelor etc.). Tocmai de aceea nu trebuie neglijat nici un amănunt în pregătirea materialelor şi a sportivilor. Este necesar ca echipajele care ne vor reprezenta in sezonul viitor să fie formate de pe acum, aceasta pentru a permite — mai ales la bobul de 4 — realizarea unei sincronizări perfecte a acţiunilor de declanşare a startului, precum şi acea indispensabilă sudură sufleteasca. Sugerăm ca in alegerea echipierilor sa se aibă in vedere necesitatea ca talia sportivilor sa asigure, în momentul instalării in bob, un centru de greutate cit mai jos şi un perfect aerodinamism, iar calităţile lor psiho-fizice să fie cit mai apropiate (îndeosebi viteza de reacţie, forţa explozivă, ritmul şi coordonarea). In antrenamentele de pregătire fizică generală şi specifică să se continue munca de îmbunătăţire a vitezei, cu toate că indicii obţinuţi la verificările amintite au arătat un salt spectaculos, dar atenţie şi la combinaţia viteză-forţă (necesară la „smulgere“ şi accelerarea alergării-împingere), la rezistenţa vitezei (necesară menţinerii vitezei optime in alergarea cu bobul) si poate a ritmului în alergare. Preponderenţa lucrului cu bobul nu trebuie sa excludă preocuparea — mai ales a piloţilor — pentru fortificarea musculaturii dorso-lombare, rezistenţa organismului la şocuri, îmbunătăţirea echilibrului şi orientării spaţiala a corpului etc., mijloacele oferite de gimnastica acrobatică puţind fi utilizate cu succes. In privinţa relaţiei volumintensitate, considerăm că etapa pînă la mijlocul lunii noiembrie a fost cea mai propice pentru un lucru intensiv, urmind ca la Piatra Arsă, pe gheaţă, preocuparea pentru perfecţionarea tehnicii să ofere In acelaşi timp un „respirat” înaintea competiţiilor care în acest an încep mai devreme. Pentru perfecţionarea tehnicii individuale şi de ansamblu In luarea startului» este necesar ca fiecare bober sau echipaj sâ fie filmat, imaginea constituind cel mai eficient procedeu de corectare a greşelilor, iar Soluţia tehnică trebuie să ţină seama da particularităţile individuale şi de ansamblu al* echipajelor. In această ordine de idei, boburile cu rotila trebuie dotat* cu impingătoarele de cursă adaptat* taliei sportivilor, pentru a nu se crea deprinderi greşite (in prezent, piloţii utilizează, In absenţa tijei special* de Împingere, procedee pa care au 1Q vor folosi In sezon). Starea da spirit a boberilor, dominată de Încredere in posibilităţi şi dăruire In pregătire, nu întăreşte convingere* că acest Început da drum este clădit pa o temelie maieolidă, Iar eforturile temerarilor sportivi vor fi răsplătite in curlnd. ba dorim luoce* In continuare 1 ION MATEI IN FATA FILEULUI REZULTATE DIN DIVIZIA B... MASCULIN : Politehnica Braşov — Alumina Oradea 3—1, C.F.R. Cluj — Voinţa B. Mare 3—1, C.F.R. Timişoara — Voinţa Arad 2—3, Silvania S. Silvaniei — A.S.A. Sibiu 2—3, I.E.F.S. Bucureşti — Univ. Buc. 3—2, Electra Buc. — Farul 2—3, Medicina Buc. — Viitorul Sovineşti 3—2, Aurora Buc. — Politehnica Iaşi 2—3, Vagonul Ploieşti — Ştiinţa Petroşani 3—9, Electroputere Craiova — Constructorul Suceava 3—2 , FEMININ : Sănătatea Arad — Spartac Buc. 1—3, U.T.A. — Drapelul roşu Sibiu 3—1, Voinţa Sibiu — Corvinul Deva 0—3, Medicina Cluj — Voinţa Zalău 3—0, Medicina Tg. Mureş — Voinţa Braşov 3—1, Flacăra roşie Buc. — A.S.E. Buc. 3—1, Politehnica Galaţi — Univ. Iaşi 3—0, Sănătatea Tgv. — Univ. Craiova 1—3, Voinţa Constanţa — Viitorul Buc. 3—1, Progresul Rm. Sărat — Constructorul Buc. 1—3. ...ŞI DIN DIVIZIA NAŢIONALA ŞCOLARA MASCULIN : Dinamo — Liceul Matei Basarab 3—2, Viitorul — C.S.Ş. 1—0, C.F.R. Timişoara — Lic. 2 Rm. Vâlcea 0—3, Şc. sp. Timişoara — Liceul Sighetul Marmaţiei 3—0, Şc. sp. Braşov — Şc. sp. Cluj 3—1, Şc. sp. Ploieşti — Progresul Buc. 2—3, Şc. sp. Tg. Mureş — Lic. Horia, Cloşca şi Crişan Alba lulia 3—0, Şc. sp. Brăila — Şc. sp. Piatra Neamţ 2—3, Liceul militar C. Lung Moldovenesc — Şc. sp. Buzău 0—3, C. S.M. Iaşi — Şc. sp. Bacău 2—3, Liceul Găeşti — Şc. sp. Constanţa 0—3, Rapid — Şc. sp. 1 Buc. 2—3, Voinţa Arad — Şc. sp. Oradea 3—2, Şc. sp. Caransebeş — şc. sp. Craiova 0—3, Liceul Tr. Măgurele — Tînărul Dinamovist 0—3, Liceul 2 Tg. Jiu — Liceul D. Golescu C. Lung Muscel 3—1, Liceul N. Bălcescu Cluj — Şc. sp. Sibiu 1-0 FEMININ 1 Liceul 1 Ploieşti — Şc. ap. Braşov 0—3, Şc. sp. Constanţa — Liceul Găeşti 3—0, Liceul agricol Sibiu — Liceul Horia, Cloşca şi Crişan Alba lulia 3—0, Şc. sp. Sibiu — Liceul Miercurea 3—0, Şc. sp. Craiova — Liceul Simeria 0—3, Liceul N. Bălcescu Brăila — Şc. sp. Bacău 0—3, Penicilina Iaşi — Confecţia Botoşani 3—0, Şc. sp. Timişoara — Llo. 3 Rm. Vâlcea 3—1, Şc. *p. P. Neamţ — Lip. Ped. Bârlad 3—0, Liceul 3 Tgr. — Şo. sp. 3 Buc. 0—3, Dinamo Buc. — Liceul Olteni 3—0, Rapid — Cutezătorii 0— 3, Sc. sp. M. Basarab — Viitorul 3—0, sc. sp. 1 Buc. — Constructorul 3—0 (neprezentare), Liceul Sc. Tg. Jiu — Sp. sp. Deva 1— 3, sa. sp. Topliţa — Momii N. Bălcescu Ciul s—s. pentru sezonul rece ÎNCĂLŢĂMINTEA ACESTUI SEZON? Confecţionate din piele şi înlocuitori, pe calapoade moderne, noile modele de cizme cu carîmb de diferite înălţimi, închise cu fermoar sau şiret, sunt foarte comode şi protejează piciorul. Tălpile din cauciuc antiderapant, şi în acelaşi timp bun izolant, asigură Stabilitatea mers. Preţuri accesibile tuturor: 150—500 lei la Inediţi himba de piei« şi 90—150 lei la cea din înlocuitori. Sortimente complete de mărimi, culori, modele — pentru toate gusturile.