Sportul, noiembrie 1969 (Anul 25, nr. 712-741)
1969-11-21 / nr. 732
Redacţia și administraţia : *fr. Vasile Coala nr. 16, tel. 11.10.05, iitttrurban 72 »I 284 Telex »portrom buc. 180. Anul XXV —Nr. 732 (6166) CONSILIULUI NAŢIONAL PENTRU EDUCAŢIE FIZICĂ Şl SPORT Vineri 2 noiembrie 1969 ZIAR AL ÎN DERBIUL ETAPEI A 12-a, RAPID A ÎNTRECUT CLAR PE DINAMO BUCUREŞTI Trei echipe — Dinamo Bucureşti, Rapid şi Universitatea Craiova, cu cite 75 puncte — in fruntea clasamentului ! Invingind cu 3-0 pe Steagul roşu, A.S.Armata Tg. Mureş a predat „lanterna" Politehnicii Iaşi Campioana învinsă de o nouă promovată REZULTATE TEHNICE CLASAMENT ETAPA VIITOARE (23 noiembrie): Petrolul — Crişul, Dinamo Bucureşti — C.F.R., U.T.A. — F. C. Argeş, Dinamo Bacău’— Jiul, „U" Cluj — Rapid, Steagul roşu — Universitatea Craiova, Politehnica — A. S. Armata, Farul — Steaua, A. S. Armata — Steagul roşu 3—0 (2__0) Farul — Jiul l_o (o__0) Dinamo Bacău — Universitatea Cluj 2_1 (1__0) Dinamo Bucureşti — Rapid 0—2 (0__2) Crişul — Politehnica 2__0 (2__0) Steaua — F. C. Argeş 0__0 Universitatea Craiova — Petrolul 2—1 (0_0) C.F.R. — U.T.A. 1—0 (1—0) 1. Dinamo Bucureşti 11 7 1 3 23—12 15 2. Rapid 11 6 3 2 20—11 15 3. Universitatea Craiova 11 6 3 2 19—11 15 4. F. C. Argeş 11 5 3 3 24—14 13 5. Dinamo Bacău 12 5 3 4 18—15 13 6. Jiul Petroşani 12 6 1 5 17—16 13 7. Farul Constanţa 12 6 1 5 16—18 13 8. Steagul roşu Braşov 12 6 0 6 19—23 12 9. U.T.A. 12 5 2 5 15—20 12 10. Universitatea Cluj 12 3 5 4 16—16 11 11. Steaua 10 4 2 4 26—19 10 12. Crişul Oradea 12 4 2 6 17—25 10 13. C.F.R. Cluj 12 4 2 6 10-19 10 14. Petrolul Ploieşti 10 3 3 4 12—13 9 15. A.S. Armata Tg. Mureş 12 3 1 8 10—22 7 16. Politehnica laşi 12 2 2 8 7—15 6 Prins afară din poartă, Coman se arcuieşte in zadar după minge. Dumitru a șutat cu „boltă", de la aproximativ 20 de metri, înscriind cel de-al doilea gol al echipei sale Koto : AUREL NEAGU MAGNETUL Stadionul Dinamo a bătut toate recordurile sale de public. Cel puţin 30 000 de spectatori au asediat ieri scena derby-ului. Suporterii fotbalului au inundat tribunele, , au blocat toate treptele, au ocupat toate pantele gazonate, s-au urcat pe tabela de marcaj, au făcut alpinism pe crengile copacilor desfrunziţi, pină spre vîrfuri, au, înălţat capiteluri vii peste microbuzele de pe alei, au apărut la toate ferestrele spitalului, au acoperit, uneori, transfocatoarele televiziunii dintr-un cuvînt, au cîntat un nou imn balonului cu pete albe şi negre, a căror alternanţă în zbor sugerează, ca intr-un vîrtej, tristeţile, bucuriile, decepţiile şi speranţele fotbalului. Ieri, pe Dinamo, albul şi negrul s-au contopit din nou în plutirea mereu fascinantă a mingii. Ieri, pe Dinamo, s-au declanşat noi şi noi ambiţii. Veşnica rivalitate Dinamo-Rapid (sau Rapid-Dinarmo) s-a aprins încă o dată, sfîrşind cu un rezultat care ar putea să-i uimească pe cititorii ziarelor „Foston Spor“, „Sport“-Zürich sau „Bola“. Ieri, Dinamo a pierdut. Poate pentru că acumulatorii erau stinşi. Radu Nunweiller, cel maibun jucător român în bătălia de un an pentru Mexic, a alergat ca într-un vis plin de melancolie. Dumitrache s-a uitat oarecum speriat la Dan, de undeva din vale. Mircea Lucescu, la fel ca şi Ferdinand Bracke, nu şi-a mai găsit balonul de oxigen. (Singurul care a învins oboseala a fost... extenuatul Cornel Dinu, care a înviat din morţi cu o forţă care mă face să cred că va fi marele campion al adaptării pe platourile lipsite de aer ale terenurilor mexicane... In tabăra cealaltă, Rapid a venit cu splendidul Orgoliu al giuleştenilor, exacerbat întotdeauna în faţa adversarilor de talie. Ieri, Rapid a izbutit să-şi deschidă încă o dată evantaiul corat cu zîmbete şi jucării, sub conducerea mezinului său, Dumitru, secondat de minune de acest complexat, dar admirabil, Angelescu şi de „bătrînul maratonist“ Codreanu. A fost frumos derby-ul de ieri. Poate pentru prima oară tranzistoarele nu s-au mai auzit în tribună. Măria sa fotbalul, care se părea că topise, duminica trecută, toate caloriile şi entuziasmele nenumăraţilor săi suporteri, şi-a magnetizat din nou prozeliţii cu uşurinţa unui magician. Ioan CHIRILA Un fundaş (Lupescu) şi un mijlocaş (Dumitru) au făcut k.p. liderul DINAMO BUCUREŞTI - RAPID 0-2 (0-2) Stadionul Dinamo : teren bun de joc ; timp frumos ; spectatori - peste 30 000. Au marcat : Lupescu (min. 34) şi Dumitru (min. 38). DINAMO BUCUREŞTI : Coman 4 , Ştefan 6, Dinu 8, Stoenescu 5, Deleanu 8, Ghergheli 5, R. Nunweiller 5, Pîrcălab 5, Sălceanu 5 (min. 58 Doru Popescu 5), Dumitrache 5, Lucescu 6. RAPID : Răducanu 8 , Ștefan 8, Lupescu 9, Dan 8, Greavu 5, Dinu 6, Angelescu 9, Dumitru 9, Năsturescu 7, Neagu 7, Codreanu 8. A arbitrat Aurel Bentu, ajutat la linie de V. Toma și M. Sadoveanu — toţi din Bucureşti. „Trofeul Petschowschi“ (pentru public) : 8 La tineret-rezerve : DINAMO - HAPID 2-0 (0-0) Puşi pe „jar“ de duminică, după „calificare“, peste 30 000 de bucureşteni au luat, ieri, cu asalt tribunele stadionului—din şos. Ştefan cel Mare în dorinţa de a asista la Dan domină careul la mingile înalte acest autentic derby, Dinamo-Rapid, cu care a fost relansată (spectaculos !) întrecerea divizionarelor A. ŞI JOCUL A ÎNCEPUT... Pînă în minutul 31, meciul celor 8 „tricolori“ (6 la dinamovişti, 2 la Rapid) se ridicase arareori la nivelul de derby, lipsindu-i acele faze de poartă care fac deliciul iubitorului de fotbal. Un cronicar obiectiv în redarea istoriei primelor 30 de minute e dator să consemneze uşoara superioritate a liderului în zona din apropierea careului mare al Rapidului, unde dinamoviştii „legaseră“, ceva ,mai mult decît adversarul şi de unde (cu un şut care a trimis balonul puţin peste „transversală“) Dumitrache făcuse să îngheţe (în min. 32) inimile suporterilor giuleşteni. Timizi în ofensivă în tot acest timp (contraatacurile declanşate de pasa lungă a lui Dumitru funcţionaseră defectuos), „vişiniii“ au fost scoşi din impas de... fundaşul Lupescu, care, de cîtăva vreme, este omul de gol al echipei. Cum spuneam, la începutul cronicii noastre, abia minutul 34 a repus în drepturi derbyul. Lupescu a părăsit, deodată, sistemul de-G. NICOLAESCU (Continuare in pag. a 3-a) La Reghin au intrat în fabricaţie: NOI TIPURI DE MATERIALE SPORTIVE TG. MUREŞ, 20 (Agerpres). — La unitatea din Reghin a Combinatului de industrializare a lemnului — Tg. Mureş au intrat în fabricaţie noi tipuri de schiuri, purtînd mărcile „Săgeata Zăpezii“, „Alb-Start“, „Campion“, „Combi E“, „Bazant", care au trecut cu bine probele de control ale unor prestigioase pîrtii internaţionale. Colectivul acestei unităţi execută, de asemenea, creşe necesare campionatului mondial de hochei pe gheaţă (grupele B şi C), manifestare sportivă de amploare, ce va fi găzduită în anul viitor de țara noastră. Paralel, fabrica produce un alt bogat material sportiv necesar sporturilor de iarnă. Gheorghe Cobzuc și noii săi discipoli. Antrenorul emerit caută printre ei un nou Țiriac, un nou Năstase... CĂPITANUL ȘI LUMEA RACHETELOR MICI • O dimineață de toamnă cu Gică Cobzuc • Ilie Năstase a ajuns jucător de tenis datorită bomboanelor... • „Sportul alb“ este mai frumos pentru cei ce nu ajung în finala „Cupei Davis“ N -am să-mi încep reportajul nici cu „întîmplătoarea întîlnire la o ceașcă de cafea“ (căpitanul nu este amator de cafea şi cafenele), nici cu vreo referire la poetul X sau scriitorul Y (lui Gică Cobzuc nu-i plac exagerările). In loc de introducere, am să mărturisesc că ideea acestui reportaj mi-a fost sugerată şi că ea mi-a plăcut din prima clipă, că în dimineaţa aceea splendidă — cînd octombrie i-a predat lui noiembrie ştafeta toamnei de aur — am căutat un racord şi am fost fericit că l-am găsit: cu vreo 20 de ani în urmă, într-o zi la fel de fermecătoare, stăpînit de fiorii examenului, îmi făceam debutul în gazetărie, scriind, tot aici la Doherty, prima cronică... L-am găsit pe Gică Cobzuc la datorie, adică între copii care descifrează tainele sportului alb acolo, pe dreptunghiurile de zgură roşie ale Şcolii sportive nr. 2, ascultînd cu sfinţenie fiecare cu rt. HRISTACHE (Continuare in png. a 7-a) TINERELE JUCĂTOARE, ALE ROMÂNIEI PE DRUMUL CONFIRMĂRII CLUJ, 20 (prin telefon, de la trimisul nostru). Victoria echipei R.D. Germane in cea de-a X-a ediţie a „Trofeului Carpaţi“ la handbal feminin n-a surprins pe nimeni. Tehnicienii care urmăriseră întrecerile preliminarii erau unanimi in a recunoaşte că formaţia antrenată de Hans Becker este cea mai omogenă dintre cele opt participante la turneu, că ea cuprinde o serie de jucătoare mature, excelent pregătite fizic, tehnic şi tactic. Era evident că o astfel de reprezentativă aflată în maximum de formă, nu putea fi uşor întrecută. Şi lucrurile s-au petrecut aşa cum fusese prevăzut. Fără să ţină seama de presiunea auditivă apublicului, aşteptînd să se încheie iureşul de început, jucătoarele din R.D. Germană au pus încet, încet stăpînire pe joc, i-au imprimat ritmul pe care ele îl doreau, au speculat cu inteligență fiecare greșea-Hristache NAUM (Continuare în pag. 4) mm etapaî Este, intr-un fel, ca la atletism. I Adică, atunci cînd la o cursă * de semifond, pocnetul sec de ■ pistol, anunţînd ultimul tur de I pistă descătuşează nebănuite * energii, biciuind aprig voinţa I de a învinge, de a se detaşa a con- I curenţilor. Tn fapt, sportul, cu lumea lui * complexă, oferă o aproape infinită I varietate de „ultime etape", lungi de I cîteva secunde sau de cîteva saptâmîni, decisive însă în făurirea unui | mare rezultat. Handbalul nostru masculin trăiește azi un asemenea moment, cel al ulti- I mei etape dinaintea campionatului | mondial, perioada poate cea mai grea, dar — în mod cert — şi cea în care I se pot zămisli victoriile viitoare. Echipa I reprezentativă a ţării devine centrul atenţiei numeroşilor amatori de sport, ale căror sentimente şi solicitudini I converg optimist, cu căldură, spre handbaliştii care poartă pe piept şi ■ în inimă acreditarea de ambasadori I ai tineretului nostru sportiv. Este, aşa- * dar, etapa cînd cu încărcătura morală ■ — fireşte, nu lesne de purtat — a unei asemenea îndatoriri, munca de perfec- * »ionare tehnică şi tactică trebuie să ■ atingă un ritm proporţional cu dificul- | tatea împlinirii obiectivului final, acela al afirmării de prestigiu în disputa cu cei mai buni din lume. Se spune că drumul spre laurii învingătorului este I pavat cu asfaltul infernului. Marii spor* * tivi știu acest lucru. Și pornesc fără I ezitare pe această cale, a miilor de I ore de muncă, a limitei de obosealăce se mută, ca „fata morgana", mereu I mai departe, a îndoielilor, a nervilor I ce nu ajung să cunoască decît rar , clipe fără încordare. S-ar mai putea numi această perioa* * dă de timp care a mai rămas pentru ■ handbaliști pînă la campionatul mon- I dial etapa dăruirii totale şi a renun- * ţărilor. Handbaliştii din echipa repre- ■ zentativă sunt toţi, fără excepţie, mari I sportivi. Rezultatele selecţionatei noas- * tre confirmă acest lucru. Dar afirmaţia • îşi găseşte temei şi în seriozitatea lor, I în Lipsa de infatuare care-i caracter!- * zează, în capacitatea — nu o dată ■ probată — de a subordona totul muncii I de pregătire, efortului la antrenamente. Totuși, azi, lupta pentru victorie în I sport solicită alte și enorme energii, | implică luciditate și calm, o hotărîre nezdruncinată In propriile valori teh- I nice sau forţe fizice şi, tot mai des, | un curaj vecin cu cel al uimitorilor cascadori, lată pentru ce secundele de I ezitare, momentul de neatenţie şi disi pere de euforie pretimpurie sînt fatale în încleştarea disputei sportive. Şi ni- |meni nu va putea contesta că ele îşî iau sursa şi în ora (sau orele I) furate nechibzuit odihnei, în ţigara fumată I în plus sau în paharul de licoare ac- ceptat cu uşurinţă. Ultima etapă are şi examenele ei: I jocuri de verificare, turnee, partide cu I caracter amical, dar cu implicaţii extrem de profunde. Se trag concluzii. I se stabilesc metode de remediere, se I fundamentează principiile viitoarei ac tivităţi. Şi aci se cere calm, pondere I în aprecieri, măiestrie pedagogică din I partea antrenorilor. . Nu-i lucru uşor, evident, să realizezi I totul cînd timpul se scurge inexorabil, * apropiind vertiginos data marilor con- e fruntări. Nu-i uşor, de acord. Dar laurii I cununii sportive nu se ofilesc nici * într-o viață de om. Aşa că merită... • Călin ANTONESCU * CU 24 DE ORE ÎNAINTEA PRIMELOR JOCURI MASCULINE DE HANDBAL, DIN „TROFEUL CARPAŢI TIMIŞOARA, 20 (prin telefon de la trimisul nostru). — Amatorii de sport din inima Banatului nu-şi dezmint pasiunea. Obligaţi să se rezume in fotbal doar la derbiuri de B, sau în atletism numai cu... amintiri, timişorenii îşi păstrează, totuşi, nealterat interesul pentru competiţiile sportive, îmbrăţişînd cu căldură orice întrecere internaţională care poposeşte pe meleagurile lor. Aşa se explică de ce ediţia jubiliară a „Trofeului Copăţi“ la handbal masculin ocupă un loc de frunte în discuţiile lor, fiind subiectul la ordinea zilei. Un iubitor al sportului din acest oraş mărturisea cu sinceritate că timişorenii se simt onoraţi pe plan sportiv pentru faptul că şapte reprezentative de ţări vor fi prezente , noua şi moderna sală de sport din localitate cu prilejul acestui mare turneu internaţional de handbal. Acest lucru se resimte nu numai în comentarii, ci şi prin modul în care Timişoara se pregăteşte să-şi întîmpine oaspeţii. La hotelul „Central“, de pildă, intrarea este pavoazată cu steagurile ţărilor participante, iar în piaţa Operei un mare panou anunţă evenimentul, informind pe amatorii de sport asupra datelor şi orelor partidelor. Alte două asemenea panouri au fost plasate în punctele de mare circulaţie, iar sute de afişe au împînzit oraşul. De cîteva zile, presa locală publică ample informaţii despre acest turneu, în vederea căruia acum se desăvîrşesc ultimele măsuri organizatorice. Oaspeţii, care vor începe să sosească de vineri, vor avea prin grija gazdelor posibilitatea de a-şi folosi timpul liber în mod cit mai plăcut, sau luînd cunoştinţă de preocupările şi roadele muncii tineretului bănăţean. Tot în această ordine de idei, interesant ni se pare faptul că în seara zilei de 25 noiembrie handbaliştii de peste hotare au fost invitaţi la Casa de cultură a studenţilor pentru a asista la un spectacol folcloric prezentat de ansamblul Centrului universitar Timişoara. Totodată, sîmbătă 22 noiembrie, delegaţiile ţărilor participante vor fi primite la Consiliul popular al municipiului Timişoara. Iată numai o parte din manifestările ce vor exprima în mod concret ospitalitatea cu care acest oraş va întîmpina pe sportivi. Intre timp, în sala de sport, unde s-au instalat posturi telefonice speciale pentru ziarişti şi unde s-au terminat lucrările de racordare necesare transmiterii în direct la radio şi televiziune, handbaliştii români se antrenează de zor. Joi dimineaţa, lotul B a efectuat un antrenament mai lung sub supravegherea antrenorilor I. Pană şi I. Schuster, iar mai tîrziu lotul A a participat la o şedinţă de pregătire ceva mai uşoară, deoarece după a-A. CALIN (Continuare în pag.a i-af Aspectul exterior al sălii de sport din Timişoara