Sportul, ianuarie 1970 (Anul 26, nr. 773-800)

1970-01-04 / nr. 773

Pag. a 5-a TUDOR GEORGE CASTANII DE LA STADION Sub arcuri de triumf, pe sub arcade De trupe şi arbori, petrecîndu-mi anii, Mă-ntîmpinau în şarje-ncolonate, Nimbîndu-mă cu cerul lor castanii... Păşeam sub irizate curcubee (Cînd vîntu-animă ramura-nsorită...) Spre stadion, pe vechea mea alee, La braţ cu mingea mea, ca o iubită. Mă străjuiau, apoi, privind de-o parte, Castanii-mbrăţişîndu-mi stadionul : Rugbystul trupeş a-nvăţat să poarte, De mic copil, sub ochiul lor, balonul. Copilăria-ntreagă mi-amintira Aceşti castani, ce frunzele-şi înţeasă Şi-n adierea serii le prefiră Ca degetele palmei dînd o pasă... O, draga mea, să trecem împreuna Pe-aleea aceasta, iar, în toiul florii, Sub vastele trofee ce-ncunnună Azurul cel cu torţe de victorii !... Or, poate-n toamna fructelor stelare, în amintirea tinereţii mele, — Dînd cîte-un şut, din joacă, vreunui soare Lent, metaforic, să călcăm prin stele... u toate precauţiile luate, cu toată ştiinţa lui (am omis pin-acum să spun că in arma­tă am fost un brav sergent-in­­firmier), nea Teniţă s-a îm­bolnăvit de gripă. L-am găsit înfofolit in plapumă, cu o com­presă de spirt cald pusă pe creştetul capului, cu limba de-o frumoasă culoare indigo din pricina albăstruiui de metilen, îmbufnat și teribil de agitat. — Mare belea, și încă de sărbători. Nici gustul tobei și-al sarmalelor nu l-am sim­țit. Nu-i vorbă că nici n-am putut minca mai nimic... da’ tocmai pe mine să mă pli­­nească scîrba asta, domnule . — Eh, gripa n-alege. — Putea s-aleagă, m-a mus­trat din priviri. Puteau şi mi­crobii să se orienteze, că aveau spaţiu, slavă­ domnului. Nu c-aş dori şi altora ce am eu, dar dacă tot e sezonul bolilor, baremi subsemnatul putea fi ocolit. A-nghiţit un bulin alb, a mai luat alte două verzi mai mici, a ras o gură dintr-o sticlă de ceai de tei, şi a of­tat adine.­­ Puteam fi ocolit, fiindcă abia terminasem scenariul. — Ce scenariu ? — Scenariul cu sport, de care ţi-am vorbit. M-am gîndit că totuşi e mai bine să-l fac cu fotbal. E pe-nţelesul tuturor, vine şi campionatul mondial, pregătesc cum s-ar spune te­renul. Te-nhami sau nu te-n­­hami la treabă ? Mă aflam intr-o situație cam delicată. Se pare că mi-a ghi­cit stînjeneala. — Aha, s-a ridicat dintre perine și și-a potrivit mai bine compresa pe virful capului. Aha! Probabil că-ți spui ci sînt un ageamiu și-un prost, incapabil să duc firul unei ac­ţiuni, s-o dramatizez şi s-o-n­­chei printr-un happy-end muzi­cal de final şi circumstanţă. — Vai, nea Teniţă... — Află maestre (aici a tuşit semnificativ), află că scenariul l-am scris, l-am iscălit, şi aş­tept să te oferi să-l citeşti şi să-l corectezi. Nu la ortografie, că la atîta lucru mă pricep și eu, să-l corectezi la stil. Stilul meu e un pic domol, bătrinesc, trebuie înviorat, adus la zi. În­țelegi 7 — Nu prea, ca să fiu sincer. — Scenariul meu e povestea de dragoste dintre doi tineri. — Pun-aici totu-i perfect, cum a spus-o și__ — Nu umbla cu citate străi­ne cum ai obiceiul, m-a-ntre­rupt. Da, e vorba despre o po­veste de dragoste... dar ce fel de poveste de dragoste ? E­le extremă, ea aruncătoare de su­liță. Serile, se plimbă la lacuri, se uită la lună, la sălciile ce tremură în unda apei; ascul­tă greierii și foșnetul ierbii, mînă-n mină, fericiţi că sunt singuri şi se iubesc. Nu locuiesc în blocuri noi albastre, ci in­tr-un cartier ca al meu, intr-un city retras, liniştit şi plin de verdeaţă. Nu urmăresc „Reflec­torul“ şi nici „Răzbunătorii“, n-au televizor. Numai el are un mic frigider. Care de fapt e şi­ stricat, ai să vezi din sce­nariu cum n-a putut s-o ser­vească pe fată cu Pepsi de la gheaţă, tocmai fiindcă frigide­rul era stricat şi nu ştia ni­meni să i-l repare. Pe stadio­nul unde evoluează subiectul scenariului meu, nu se mănin­­că seminţe de dovleac, nu se încurajează echipele cu tălăngi și bir­itori, la executarea unui 11 metri nu se ciripește. In ceea ce-i privește pe eroi, el nu e inginer şi ea nu e... — Stop. Ești pornit cu stri­­gul. N-ai şanse. Nici măcar zero virgulă zero unu la sută şanse. — De ce ? — Fiindcă tot eşafodajul du­­mitale e fals. Un film sportiv fără performeri 7 Un film spor­tiv in care eroii se uită la ste­le, la apă şi iarbă 7 Nu beau in localuri şi n-au admiratori 7 Un film sportiv cu un stadion care nu vuieşte de vacarm şi tumult 7 In care nu se mănîn­­că bomboane agricole ? Nu se aude trompeta lui Tudorică 7 Aşa ceva nu se poate, nea­ve­nită. Dac-ai fi rămas la ce mi-ai spus: hochei, balet pe zăpadă, Poiana-Braşov, popice, bowling, mare etc., orice regi­zor imi făcea filmul cu ochii­­nchişi. Ca profesionist, te po­văţuiesc să revii la primul su­biect cu hochei sau popice. La subiectul ăla cu zăpadă de naf­talină şi popice electrice, cu fete frumoase, cu Aurelian An­­dreescu sau Dan Spătaru, in pulovere norvegiene şi bocanci albi, cintînd cu zimbetul pe buze la cota 1400, sau cu tor­surile bronzate pe plaja de la Tatara, in timp ce autocarele O.N.T. roiesc ca furnicile, iar turiştii străini dansează samba pe terasele hotelurilor... pen­tru prietenia noastră te rog să revii la primul subiect cu hochei şi popice ! A rămas inflexibil. Ce-o să spună insă Studioul, asta-i in­­trebarea: ce-o să spună ? Mai ales că se ştie că nea Teniţă mi-e prieten, şi toţi or să crea­dă că l-am învăţat eu să-şi scrie subiectul ăsta total rupt de viaţă. In mare încurcături o să fiu virat, vă rog să mă credeţi. Ttt, Ut, ttt. Al. STRUŢEANU C sportál PREZENT ŞI VIITOR TURISTIC IN ZONA „PORŢILE DE FIER" O largă dezvoltare va cunoaşte activitatea turis­tică, urmărindu-se punerea mai deplină în valoare a condiţiilor naturale favorabile de care beneficiază ţara noastră. NICOLAE CEAUŞESCU (Din „Raportul la Congresul al X-lea al Parti­dului Comunist Român“) Nu cu mult timp în urmă, preşedintele colegiului O.N.T., conf. univ. ALECSANDRU SOBARU, arăta într-un in­terviu că România şi Iugo­slavia studiază, în comun, modalităţile de punere în valoare a unei întinse zone turistice pe Dunăre, la Por­ţile de Fier. Această informaţie a fost primită cu deosebită bucu­rie de toţi cei care, drume­­ţind prin această parte a ţării, i-au cunoscut multiple­le şi valoroasele atracţii tu­ristice. IN PRIMUL RIND, DUNAREA... Şirul lung al acestora îl începe Dunărea, al cărei de­fileu dintre Baziaş şi Turnu Severin constituie pentru tu­rişti cel mai atrăgător drum de pătrundere în ţara noas­tră. Punctele de interes ma­xim se găsesc la Cazanele Dunării. Aici masivul Ciu­­carul Mare înghesuie apele fluviului înspre abruptul mal iugoslav, formînd Ca­zanele Mari ; apoi apele sca­pă puţin la larg in dreptul comunei Dubova pentru ca masivul Ciucarul Mic să le împingă — din nou — în­­tr-o strîmtoare, Cazanele Mici. In peretele acestora, pe malul drept, se cunosc şi acum, după aproape două mii de ani, urmele drumu­lui săpat în stîncă de le­giunile romane, în mersul lor spre Dacia şi tot aici a fost încrustată în peretele defileului celebru „Tabula Traiana“. Coborînd pe firul Dunării, ajungem la „Porţile de Fier“, denumire care, după marele geograf român George Vâl­­san „reprezintă bariera în­gustă ' de~ stînci peste"“c­âre'“ Dunărea este silită să trea­că în dreptul Vîrciorovei: prin extensiune, învăţaţii au dat această denumire între­gului defileu de-a curmezi­şul Carpaţilor — de la ieşi­rea din Cîmpia Panonică la intrarea în Cîmpia Română“. Bariera de stînci de la Vîr­­ciorova va dispare — ca şi pitoreasca insulă Ada Ka­­leh, cu atmosfera ei unică — o dată cu terminarea lucră­rilor barajului de la Gura Văii, dar turiştii vor avea de văzut aici două noi atrac­ţii : barajul, care se înscrie printre cele mai importante lucrări hidroenergetice din lume şi muzeul în aer liber ce se amenajează pe insula Simian, în aval de Turnu Severin, prin­ reconstruirea parţială a fortificaţiilor din insula Ada Kaleh şi a unor vechi case ţărăneşti din cu­­veta viitorului lac de acu­mulare. In aval de baraj se află municipiul Turnu Severin, care prezintă şi el un inte­res turistic ridicat, datorită numeroaselor vestigii ale ci­vilizaţiilor trecute, pe prim plan situindu-se ruinele din epoca în care castrul roman Drobeta asigura paza podu­lui construit de Traian peste Dunăre. SPECTACULOASA VALE A CERNEI Lingă Orşova, Dunărea primeşte un afluent, rîul Cerna, a cărui vale este una dintre cele mai specta­culoase din Europa. Acum, toate frumuseţile îngrămădi­te de natură cu o dărnicie incomparabilă în lungul a­­cestei văi se află la înde­­mîna turiştilor, care nu mai sînt siliţi „să-şi încarce tar­­hatul pe tarniţele cailor", ca Emilian Iliescu acum 30 de ani, cînd pornea la drum ca să descrie această vale, căci ei pot străbate cu ma­şina cei peste 50 km de drum forestier pînă la Cheile Bal­­mezului, oprindu-se în cele mai atrăgătoare puncte şi în special la cheile Corcoaia, pe care, parcă, o mînă de uriaş le-a ferestruit în pia­tră. Drumul forestier din lun­gul văii Cernei ocoleşte, printr-o variantă, Băile Her­­culane, spre a nu tulbura li­niştea acestei staţiuni cu trecut aproape de două ori milenar şi cu o reputaţie europeană, datorită calităţi­lor curative deosebite ale apelor sale şi pitorescului aşezării. „TAINIŢELE" TOPOLNIŢEI Un alt afluent al Dunării, Topolniţa, cu obîrşia în munţii Mehedinţi, îşi înscrie numele pe harta turistică a României­­ prin­­tainiţele pe care le-a­­ săpat sub pămînt, creînd una din cele mai fru­mos împodobite peşteri din ţară. Mergind în continuare spre Baia de Aramă, turis­tul trece peste podul natu­ral de la Ponoare, curiozi­tate provenită din surparea unei peşteri, se abate apoi la cele două lacuri tempo­rare Zătonul Mare şi Zăto­­nul Mic şi spre pădurile de liliac care atrag în fiecare an, în luna mai, mii de oa­meni din toată ţara, la tra­diţionala sărbătoare a lilia­cului. Vechea biserică de la Bre­­bina, mănăstirea Tismana, peştera de la Cloşani, şi alte obiective pitoreşti încheie lista principalelor atracţii, grupate în mod natural într-o unitate de exploatare turistică for­­mând zona turistică „Porţile de Fier“ CE PREVĂD STUDIILE SPECIALIŞTILOR Această zonă turistică poa­te fi asemuită unui diamant brut, lipsit de strălucire, dar căruia arta şlefuitorului îi poate crea nenumărate fa­ţete sclipitoare. Studiile ela­borate prefigurează viitoarea strălucire a acestui colţ de ţară. Ele arată că trebuie în­ceput cu drumurile şi, în primul rînd, cu circuitul Tur­­nu-Severin — Marga — Baia de Aramă — Godeanu — Valea Cernei — Băile Her­­culane — Orşova — Turnu- Severin, căci amplasarea na­turală a punctelor de interes turistic în teritoriu impune ideea circulaţiei pe un tra­seu inelar, din care se des­prind derivaţii dus-întors la Cazanele Dunării, insula Si­mian, peştera Topolniţa, cheile Corcoaia, barajul de la Valea lui Ivan ş.a. Parcurgerea traseului de vizitare a zonei va necesita, după modernizarea inelului principal de circulaţie şi a derivaţiilor, cel puţin două zile, timp în care se cuprin­de circulaţia propriu-zisă, vi­zitarea punctelor de interes turistic şi, fireşte, popasurile pentru masă şi odihnă. Ac­cesul la punctele de interes turistic este condiţionat de realizarea unor investiţii cu caracter specific printre care, pe primul plan, se situează lucrările pentru calea de ac­ces şi pentru electrificarea peşterii Topolniţa, care se preconizează a fi realizată pe baza concepţiei moderne de amenajare a unei peşteri, aplicată pentru prima dată la noi în ţară CIND VOM PRIVI DUNAREA DIN TELESCAUN La Dubova, In golful ce se va forma Intre Cazanele Mari şi Cazanele Mici, după terminarea barajului de la Gura Văii, urmează a fi creat un debarcader pentru vasele ce vor plimba pe tu­rişti prin Cazane (unde vor putea vedea şi „Tabula Tra­iana“, mutată cu 25 m mai sus), cît şi un telescaun pe Ciucarul Mare, de unde des­­picătura Cazanelor Mici pre­zintă o imagine de neuitat. De asemenea, realizarea u­­nui teleferic pe m. Domo­­gled, care domină cu 1 000 m staţiunea Băile Herculane, va constitui atît pentru cei ce fac tratament în staţiune cît şi pentru turiştii în trecere un plăcut mijloc de acces. Un telescaun pe înălţimile de lîngă Gura Văii va pre­zenta panorama grandioasei hidrocentrale şi a oglindei de apă ce se va întinde de­parte în amonte. Dotări pen­tru sport şi distracţii, uni­tăţi de alimentaţie publică cu specific, cofetării, unităţi pentru comerţul caracteristic turismului etc., precum şi o serie de baze de cazare la Turnu Severin, Orşova, valea Jidoştiţei, Baia de Aramă, Cerna Sat şi altele vor com­­pleta seria investiţiilor ne­cesare pentru o modernă do­tare turistică. Căile de acces sunt nume­roase şi lesnicioase, astfel că vor putea asigura un flux turistic important. Cei ce călătoresc cu vasele in lun­gul Dunării vor putea intra in această zonă prin Turnu Severin sau Orşova. Turiştii automobilişti venind dinspre Bucureşti vor intra prin Tur­nu Severin, cei dinspre Tg. Jiu prin Baia de Aramă, din­spre Timişoara prin Băile Herculane şi, într-un viitor mai îndepărtat, chiar şi din­spre Petroşani. UN DEZIDERAT : CREAREA UNUI VAST PARC NATURAL Din străinătate, accesul rutier cel mai­­uşor va fi cel efectuat direct peste bara­jul de la Gura Văii, dar cel mai spectaculos va fi în lungul Dunării, cînd se va reconstrui drumul actual la o cotă superioară nivelului lacului de acumulare. Pentru ca turiştii să se poată bucura din plin de fru­museţile peisajului va fi ne­cesar ca şantierele pentru construirea hidrocentralei, a căilor ferate şi a drumului să-şi îndeplinească cu scrupu­­lozitate obligaţia ce le re­vine de a readuce teritoriul, după terminarea lucrărilor respective, în starea existen­tă înainte de deschiderea şantierelor. De asemenea, pentru a se putea asigura acţiunii de protejare a ca­drului natural existent un instrument eficace prin care să se exercite un control ri­guros al exploatărilor fores­tiere şi al construcţiilor, se impune organizarea unui vast parc natural, incluzînd în el întreg teritoriul zonei turistice. Privesc fotografiile întinse pe masă, închid ochii şi re­văd, unul cite unul, toate locurile minunate din lungul văii Cernei, din strîmtorile de piatră ale Dunării, din misterioasele hăuri stăpînite de prefacerile calcarului. Re­citesc cele scrise şi îmi dau seama cît de puţin am reu­şit să spun despre cele ce se află, astăzi, ascunse sub un înveliş zgrunţuros, dar care, cînd diamantul va fi şlefuit, vor situa „Porţile de Fier“ printre cele mai cău­tate zone turistice din ţara noastră şi chiar din Europa. ing. Alexandru BORZA dir. adj. al Direcţiei de studii şi conjunctură al O.N.T., membra in biroul­­­.R.T.A. Căile de comunicație din zona „Porţile de Fier" au urcat la noi cote... Momentul retragerii In prezenţa a numeroşi sportivi, antrenori şi activişti ai clubului Dinamo, a avut loc de curind festivitatea prilejuită de retragerea din activitatea competiţională a unui număr de 25 sportivi dinamovişti. Printre aceştia se numără boxerii Vasile Mariuţan şi Mihai Dumi­­trescu, atleţii Valeriu Jurcă, Andrei Barabaş, Vamoş Zoltán, ciclistul Walter Ziegler, voleibalista Elisabeta Nodea, călăreţul Vasile Pinciu, rugbystul Dumitru Zlă­­toianu, precum şi luptătorul Cornel Turturea. Cu acest­­ prilej, sportivilor respectivi li s-au iuminat diplome și fanioane. Poşta ne-a adus în ultimul timp — cu deosebire înaintea A­­nului Nou — un stoc masiv de poezii şi de epigrame. Cititori de diferite vîrste şi profesiuni au căzut în... Ispită, aşternlnd pe hîrtie obişnuitele versuri cu care am... păcătuit fiecare dintre noi. Măcar o dată ! Un proverb spune însă că „Încercarea moarte n-are !" Unii cititori au reuşit, de altfel, să cîştige dificila bătăile cu tipa­rul. Exemple 7 MIHAI COMANICI, INGINER, ARAD. Poezia dv.­­,Tăria ultimu­lui alergător“ are unele imagini frumoase : Un-doi, un-doi, Paşi mici, paşi goi, Un-doi, un-doi, Paşi grei, paşi moi. Paşii lor slnt depărtaţi. Paşii mei, unde umblaţi 7 Cum de-am luat Lanţul ce stringe. Lanţul ce fringe Ca niciodat­ă ŞTEFAN VIDA, SATU MARE. Am reţinut epigrama adresată unui fotbalist-gestionar : Cică are un control La balon, o grozăvie. Eu am auzit (parol !) Că-l are... la magazie ! PAMIR, BUCUREŞTI. Şi dv. sinteţi, probabil, un suporter al Stelei, care faceţi haz de necaz. Aveţi cu­vin­tul . Cînd apune ? Cind răsare ? Nu poţi spune. Taină mare ! CRUTESTU G­EORGE-EMIL, BUCUREŞTI. Un mesaj în ver­suri pentru echipa dv. favorită, Steaua : Tu nu eşti stea adevărată. Să străluceşti pe firmament. Dar nu te crede obligată Să n-o faci nici un clasament.­ I. GHINESCU, COMUNA BO­TENI. Altădată, selecţionarea o făceaţi chiar dv. ! Şi era mai bine. Noi am reţinut, totuşi o epigramă . Adresa echipei de fotbal U.T.A. este strada Poetului nr. 1. Mă gindesc la ce era Şi aştept (speranţă mută) Măcar strada să-i mai dea Inspiraţia... pierdută ! ...Dar, cum spuneam, alţii pă­cătuiesc grav. Faţă de poezie ! De pildă : OCTAVIAN B. NEAGOE, BLAJ. Reproducem prima strofă din „Rondelul fotbaliştilor“ : „In inimi numai bucurii, / în voi ne-am pus toată speranţa / Şi dacă Gre­cia­­ a fost balanţa / Mexic î­­nseamna şi mai şi “ ! Îmi permit să vă dau un sfat : lăsaţi pe alţii să facă versuri şi dv. rezervaţi-vă dreptul de a le aprecia. E mai simplu. Şi mai prudent ! AUREL STATE, PLOIEŞTI. „Nu-mi dau seama dacă epigra­mele pe care vi le trimit sunt bune sau nu“. Nu vă faceți griji. Ne-am dat noi seama ! Ion POSTASU Ilustraţii : N. CLAUDIU LOTO - PRONOSPORT PREMIILE TRAGERII LOTO DIN 26 DECEMBRIE 1969 . EXTRAGEREA I : Categoria I : 2,50 variante a 18.747 lei; a I-a : 3,50 a 18.747 lei; a IlI-a : 60,90 a 1.478 lei; a IV-a : 243,90 a 461 lei; a V-a : 629,25 a 214 lei. EXTRAGEREA a Il-a : Catego­ria A : 0,20 variante a 30.967 lei; Categ. C : 5,55 a 22.318 lei. Categ. D : 540,40 a 100 lei. PREMIILE CONCURSULUI PRO­NOSPORT NR. 53 DIN 28 DE­CEMBRIE 1969 CATEGORIA I : (12 rezultate) 1,50 variante a 43.957 lei. CATEGORIA a II-a : (11 rezul­tate) 26,80 variante a 2.952 lei. CATEGORIA a III-a : (10 rezul­tate) 261,70 variante a 454 lei. NUMERELE EXTRASE LA CON­CURSUL SPECIAL PRONOEX­­PRES AL REVELIONULUI DIN 1 IANUARIE 1970 EXTRAGEREA I : 18 24 34 42 37 5 EXTRAGEREA a II-a : 15 26 11 42 34 20 17 EXTRAGEREA a II-a : 16 5 14 7 33 8 EXTRAGEREA a IV-a : 6 1 22 30 23 29 EXTRAGEREA a V-a : 10 5 43 41 36 44 11 37 FOND DE PREMII : 3.533.714 lei. NUMERELE EXTRASE LA TRA­GEREA REVELIONULUI LOTO DIN 2 IANUARIE 1970 . EXTRAGEREA I : 47 83 11 3­5 77 30 58 80 12 41 25 EXTRAGEREA a II-a : 11 48 50 61. EXTRAGEREA a III-a : 89 3 78 11 16 72 EXTRAGEREA a IV-a : 60 43 67 34 53 3 EXTRAGEREA a V-a : 63 72 87 83 89 1 74 60. FOND DE PREMII : 3.950.374 lei. ­.­­Mr. 773 (6207) ECHITAŢIE Din solemnul Ieftin şi pa­rada zgomotoasă, pe care vie­­nezii le-au îndrăgit mai mult de două secole, n-au rămas prea multe amintiri pe bule­­vardul circular, ce-şi spune Ring, adică inel, al oraşului lui Strauss. In tinereţe am mai văzut acolo alaiuri vesele, cu fanfară asurzitoare în frun­te, cu cete de oameni purtînd steaguri, pelerine şi diverse insigne In panglica pălăriilor cu stufoase pămătufuri de bursuc. In acest decembrie, cu zăpada scinteind, deopotri­vă pe străzi şi acoperişuri, nimic nu se mai vede din toate acestea. Frig, soare veş­ted, aburi violeţi ridicaţi din undele Dunării şi un oraş calm, grav, muncitor, ale că­rui culori de odinioară s-au refugiat in vitrinele de pe Kürtnerstrasse, Graben,­­Ma­­ria­ Hilfer. Stăruie peste tot melancolia aceea schubertia­­nă, care răzbate cu deosebită pregnanţi in „Călătoria de iarnă“, unul din cele mai fru­moase cicluri ale liedurilor lui Franzl, cum l-au răsfăţat şi îl mai răsfaţă iubitorii de muzică ai acestui oraş al mu­zicii. Dar nu despre muzica pe care am ascultat-o, in acest început de iarnă zgribulită şi generoasă in ninsori, vreau să scriu în duminica mea nespor­tivă, ci despre una dintre cele mai spectaculoase pa­siuni sportive ale vienezilor, şi anume echitaţia. Este un Hofburg — fostul palat de iarnă al împăraţilor habsburgi, azi reşedinţa cancelariatului Austriei şi a câtorva ministere — o celebră şcoală de călărie spaniolă, ale cărei antrena­mente şi evoluţii ecvestre echi­valează cu cel mai splendid spectacol de artă. Intii, fiindcă manejul însuşi este un minu­nat salon baroc, in­ care roco­­coul specific locului a interve­nit treptat cu stucaturile-i gra­ţioase, cu simpatia lui pentru spumă, dantelă, culoare. Apoi, fiindcă gentilomii care călă­resc toipii şi murgii poartă fracurile roşii, pantalonii albi, cizmele negre şi caschetele de catifea ale călăreţilor din sce­nele de vinătoare ale pictori­lor secolului al XVIII-lea. Drepţi, ca nişte paltini şi tot atît de mlădioşi, ei intră în manej cite doi, înclinindu-şi caii pentru salut. Aţi văzut vreodată patru, şase sau mai multe perechi de cai plecind deodată grumajii zvelţi, pînă cînd botul lor atinge fremătind nisipul de pe jos, intr-o sincronizare mi­limetrică, aşa cum numai ba­lerinii cu tradiţie şi îndelun­gată muncă izbutesc . Este în această înclinare a roibilor puternici ceva mindru şi demn, in acelaşi timp o eleganţă atit de gingaşă, incit aştepţi ca, inălţindu-şi capetele cu coa­ma fluturindă, caii să-ţi dea bună ziua in glumeţul dialect vienez: Gun’Tog ! Urmează însă antrenamentul, fiindcă, in locul basmelor neverosimile, die Spanische Reitschule, aşa­dar Şcoala de echitaţie spanio­lă, preferă basmele ceva mai verosimile ale dresajului. Un dresaj conceput nu pentru arena circului, ci pentru ‘nevoi­le mai adinei ale armoniei perfecte dintre om şi vietatea pe al cărei trup se mulează, o struneşte şi obţine cu ea performanţe de viteză, curaj, inteligenţă, răbdare. Omul merge intr-un singur fel, fiind­că mersul a devenit la el un automatism; calul însă merge in zeci de feluri, unul mai frumos decit altul, cu ge­nunchiul ridicat şi grumazul cambrat, cu copita îndoită înăuntru şi botul în vînt, cu piciorul uşor ca o tulpini de salcă tinără, domol, in trap, in galop, cu crupa in diago­nala axei corpului, cu capul in piept sau cu nările înăl­ţate, calm sau nervos, jucăuş sau solemn, incit înţelegi din­­tr-odată patima omenească pentru cal, legendele care au zămislit centaurii, plimbările line, in şa, pe sub umbrarele de frunziş verde sau goana clocotitoare peste tăpşanele în­tomnate. Un singur regret am avut: acela că, in locul tobelor, pi­culinelor, flautelor, oboarelor şi trompetelor, acompaniamen­tul muzical al câtorva numere de dresaj a fost slujit de di­fuzoarele electrice. Dacă erau vii, amoraţii manejului ar fi prins, cred, cu lacrimi amare după sunetele clare şi adevă­rate ale instrumentelor înlo­cuite prin banda magnetică. George SBÂRCEA Viena, decembrie 1969

Next