Sportul, aprilie 1970 (Anul 26, nr. 860-889)
1970-04-01 / nr. 860
Pag. a 2-a Mm ATLETISMULUI CIRCULAȚIA IDEILOR Prinzind din zbor diferitele păreri ale unor antrenori — păreri ce se referă la probleme tehnice sau metodice — rămîi uimit de lipsa de unitate de vederi In aceste două domenii. Aflăm la consfătuirile antrenorilor despre căi întortochiate (e drept, originale) în dezvoltarea unor calităţi motrice, despre odiseea unor antrenori în găsirea vreunei metode mai expeditive, care însă este de mult folosită pe alte meleaguri. Mulţi dintre noi descoperă şi redescoperă America. Se mai folosesc şi astăzi planificări perimate, cicluri săptămînale care se bat cap în cap cu ceea ce devenise axioma, confirmate de practica şi de cercetarea ştiinţifică. De ce toate acestea, azi, cind unele recorduri româneşti sunt, in acelaşi timp, şi recorduri mondiale, cind medaliile de argint şi de bronz la „europene“ nu ne mai mulţumesc ca acum 10—15 ani ? De mai mulţi ani, Federaţia organizează consfătuiri ale antrenorilor pe grupe de probe. Unii dintre cei invitaţi vin, alţii (poate majoritatea) absentează din diferite motive, obiective sau subiective. Dar indiferent de motive, participarea este extrem de săracă (ca de pildă, consfătuirea din luna ianuarie cu antrenorii de aruncări) ceea ce duce în mod inevitabil la rămînerea în urmă a majorităţii antrenorilor noştri şi implicit a atletismului nostru. Păgubit este atletismul, care va progresa doar cu paşi de liliputan. Dar să mergem mai departe. Au fost convocaţi, de regulă, numai acei specialişti care sunt profilaţi pe o grupă de probe (aruncări, sărituri, sprint, distanţe medii şi lungi). Antrenorii se întorc acasă documentaţi, să zicem, în probele de aruncări. Din nefericire, în oraşele respective se vor pierde multe talente în sprint, sărituri sau la demifond-fond. Acestor talente li se vor aplica acele „căi întortochiate“ de care vorbeam la început. Sau (şi exemple avem multe) talentele vor fi dirijate, fatal, indiferent de gabaritul lor, spre probele în care antrenorul este specializat. Este greu de crezut ca la Cîmpulung Muscel să se nască numai aruncătoare (de disc şi de suliţă), ca la Roman să crească numai alergătoare şi alergători, la Iaşi numai decatlonişti. Dar mai gravă este situaţia marilor talente ce se ivesc în oraşe în care atletismul nu cunoaşte o dezvoltare satisfăcătoare. Aceste talente constituie oaze în oceanul ignoranţei faţă de a■tletism. Vîrsta şi obligaţiile şcolare nu permit dislocarea lor din sinul familiei şi al mediului. îndrumarea lor se face de către cei care l-au descoperit şi care merită toată stima profesorii lor de educaţie fizică, cu diferite specializări, îndrumătorii lor nu pot ţine, practic, cadenţa cu noile descoperiri. Antrenorii lui Szabó Tamas (10,5 s la 18 ani) şi Măriei Ionescu (5,93 m la aceeaşi vîrstă) sunt 100% voluntari In atletism şi Întrebarea care se pune este: cum pot fi ajutaţi? Oare prezenţa lor, o dată pe an sau la doi ani la o consfătuire de la Snagov ajunge? Categoric că nu, mai ales că la Snagov ponderea aparţine problemelor organizatorice, regulamentare şi de calendar. Este adevărat, şi acestea sunt lucruri importante, dar nu suficiente pentru ridicarea nivelului de cunoştinţe tehnice şi metodice ale antrenorilor. Sunt chestiuni care pot şi trebuie să fie rezolvate cit mai urgent. Circulaţia experienţei sportive a devenit un promotor al dezvoltării performanţelor. In lume apar extrem de multe reviste de specialitate. Ele apar în limbi străineşi abonamentele sunt limitate. Mai ales provincia nu prea are acces la ele. Astfel se pierde preţioasa experienţă a altora. Nu doresc să afirm că suntem mai rămaşi in urmă. Numai cu o cadenţă, două, un an-doi, dar suficient ca să se simtă cind apărem la marile confruntări atletice. Ce trebuie făcut ? Difuzarea la intervale mai mici a noutăţilor tehnice şi metodice prin iniţiativa federaţiei. In aşa fel incit să ajungă din timp şi acolo unde este necesar, mai ales în provincie. Se va spune că există un.Buletin F.R.A.“, de uz Intern, care apare periodic şi care este difuzat in principalele centre atletice din ţară. Este adevărat, dar tot atit de adevărat este că din noiembrie 1969 şi pină in prezent, aceste buletine cuprind regulamentele concursurilor centrale, calendarul intern şi internaţional, regulamentul de funcţionare a loturilor republicane şi materiale cu caracter statistic. Nimeni nu le contestă importanţa. Dar, cu riscul de a repeta o idee, acestea nu contribuie la îmbunătăţirea nivelului profesional al antrenorilor. Deocamdată ne lipseşte un mijloc expeditiv de Informare a antrenorilor. Devine o problemă tot mai urgentă rezolvarea apariţiei unei reviste atletice, cit de modestă, care să clarifice multiplele semne de întrebare, să restrîngă, să unifice vederile atît de dispersate în prezent, să completeze multiplele lacune lăsate de actualele consfătuiri ale antrenorilor. Irrlanda BALAS-SOTER ATLETISMUL BUCURESTEAN IN FAŢA UNUI SEZON BOGAT • In această primăvară cele două porţi de fotbal au chemat mii de spectatori. Cei deci H, sobri, au făcut alertă în rîndul iubitorilor de rugby. Dar cea mai Înaltă „poartă“, labilă, pe care o cunosc stadioanele, abia a anunţat începerea spectacularei lupte cu centimetrii şi zecimile de secundă. • Cum a fost pregătită reîntilnirea atleţi-stadioane-spectatori ? Interlocutorul nostru I. Steriade, metodist pentru atletism al Consiliului municipal de educaţie fizică şi sport Bucureşti ne informează : — In afara etapelor municipale ale campionatelor republicane de atletism şi a concursurilor municipale vom mai organiza un număr de 14 competiţii suplimentare. Amintind şi cele 15 competiţii organizate In timpul activităţii de sală arătăm astfel preocuparea pentru o continuă şi intensă activitate atletică bucureşteană. Unele dintre concursurile suplimentare vor fi organizate de diferite cluburi bunăoară : Viitorul, Constructorul, Steaua, Clubul Atletic Universitar etc. • Deci, de reţinut programarea unui număr mare de întîlniri atletice. Alte preocupări ? Dorinţa de a avea un număr cît mai mare de participanţi la întrecerile organizate în municipiul nostru. Astfel, de titlurile de campioni municipali vom putea fi „frustraţi“ de oricare sportiv din ţară, care va veni să participe la concursurile noastre. Regulamentul competiţiilor l-am şi trimîs In ctteva oraşe ale ţării. • Atleţi şi performanţe. N-aş vrea să mă hazardez in pronosticuri... Dar ceea ce pot spune este că ar fi mai multe speranţe dacă atletismul ar avea o bază de masă mai puţin teoretică şi mai mult practică Poate nişte asociaţii sportive şcolare, pe grupe de şcoli, cu cite un antrenor... • Publicul la atletism. Nu ştiu dacă va creşte în acest an numărul acelora care vor privi desfăşurarea probelor atletice de pe băncile stadionului. De cîtva timp încoace concursurile nu sînt de mare valoare, căci se cunosc dinainte... cîştigătorii. Cei care mai pot emite pretenţii sunt în cele mai multe cazuri, eclipsaţi de favoritul singular. Dacă fiecare probă ar avea mai mulţi „aşi“ atunci ar fi mai mult spectacol şi, bineînţeles, mai mulţi... spectatori. Aşteptăm un reviriment din ambele părţi. • Pe cînd primele zile ale întrecerilor ? In afara concursului inaugural care a avut loc pe 27-28 martie primul concurs municipal se va desfăşura în zilele de 9—10 aprilie cînd vor participa juniori II şi III, iar seniorii şi juniorii I vor intra în competiţie* pe 16—17 aprilie. Sperăm ca atleţii să producă primii revirimentul dorit.1 A. TAUTU FAMILIA GIMNASTICII (Urmare din pag. 1) rea lor sportivă. Desemnarea oraşului moldovean ca sediu al primului lirou de gimnastică din ţară a fost o simplă formalitate, cel puţin din două motive : 1. aici se află o sală modernă de gimnastică ce polarizează interesul şi atenţia întregului oraş ; 2. oficialităţile municipiului s-au oferit de la bun început să asigure condiţii optime de lucru noii unităţi sportive şi de invăţămînt. Au fost selecţionate aproape 60 de tinere gimnaste dintre cele mai bune din întreaga ţară (de la maestre, componente ale echipei naţionale, pînă la cea mai inferioară categorie de clasificare), s-a obţinut avizul favorabil al familiilor pentru transferarea copiilor în Oraşul Gheorghe Gheorghiu-Dej au fost desemnate cadrele didactice (pricepuţi şi entuziaşti profesori şi antrenori din cele mai puternice centre sportive ale ţării), hotărîţi să-şi pună toate cunoştinţele şi elanul creator In folosul nobilei Idei. ÎNCEPUT de drum la 15 septembrie 1969, primul nostru liceu de gimnastică a luat simbolicul start. Profesori de diferite specialităţi dintre cei mai buni din municipiu, afectaţi special liceului cu o remarcabilă promptitudine de către Consiliul popular, le-au primit cu multă căldură pe cele 180 de eleve dornice să înveţe şi să-şi desăvîrşească măiestria in gimnastică. Prin ordin special al ministrului invăţămintului, clasele au fost constituite dintr-un număr redus de eleve (între 20 şi 11), ceea ce asigură o predare şi aprofundare temeinică a cunoştinţelor preconizate de programa analitică, iar consultaţiile în afara orelor de clasă sau munca individuală cu unele dintre eleve au devenit metode obişnuite de lucru pentru cei 11 profesori care au catedre de bază la liceul de gimnastică. In vizita noastră recentă în Oraşul Gheorghe Gheorghiu-Dej ni s-a vorbit cu satisfacţie de rezultatele obţinute pînă acum, pe planul învăţăturii, de către elevele Liceului de gimnastică. Clasele mari nu au înregistrat nici o corigenţă în primul trimestru, toate gimnastele de informanţă au avut o bună situaţie,şcolară la finele primului trimestru, iar procentul de promovabilitate al liceului a fost de 83 la sută, cel mai ridicat pe întreg municipiul. Despre elevele Maria Variu (clasa a Xl-a), Marcela Păunescu şi Ştefania Bacos (cl. a IX-a), Felicia Pornea şi Erica Niari (cl. a Vll-a). Anca Grigoraş (cl. a Vl-a), directorul liceului, prof. George Simionescu, ne-a vorbit ca despre cele mai bune la învăţătură din clasele lor. S-au depus eforturi pentru asigurarea unor bune condiţii de viaţă. Intr-un modem şi impunător bloc, fetele locuiesc in camere confortabile, au la dispoziţie o sală de lectură, o bibliotecă, un televizor, un aparat de radio, servesc masa la restaurantul principal al oraşului, intr-un salon pus special la dispoziţia lor. DAR GIMNASTICA î Becurile de neon ale sălii — unde gimnastele işi desfăşoară activitatea sportivă cotidiană — se aprind la primele ceasuri ale zilei şi se sting seara tîrziu. După un program riguros alcătuit şi ferm îndeplinit, sportivele şi antrenorii lor desfăşoară In fiecare zi o activitate intensă. Pe criterii valorice, elevele au fost împărţite in grupe (lotul A — 20 de gimnaste, lotul B — 25, lotul C, de perspectivă, 16, lotul D, pentru competiţiile de masă — 30, lotul E, gimnaste din clasele 1—4, 80). Renunţînd la condiţiile de viaţă pe care ţi le oferă Capitala, Clujul sau Timişoara, entuziaşti şi pasionaţi de gimnastică, mai mulţi profesori şi antrenori s-au mutat în oraşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, punindu-şi priceperea şi tactul pedagogic in slujba unei cauze căreia 11 Întrezăresc mari şanse de reuşită. Am dori să menţionăm numele tuturor acestor inimoşi antrenori ce lucrează aici pentru că o merită cu prisosinţă : antrenoarea federală Maria Simionescu, prof. George Simionescu, directorul biroului de gimnastică, soţii Marina şi Mircea Bibire (veniţi din Bacău), Tatiana Isar (bugej), Maria Raicu (Timişoara), Florica Dobre (Craiova), Petre Mielăuş şi Valeriu Munteanu (Bucureşti), Gheorghe Gorgol (Cluj), Norbert Kuhn (Timişoara). Alături de aceştia, la sala de gimnastică işi desfăşoară activitatea profesoara Marta Karoly (cu normă Întreagă), precum şi, cu plata cu ora, alţi profesori sau antrenori din oraş. Acţionînd ca o adevărată familie, familia gimnasticii noastre, antrenorii şi sportivele zăbovesc multe ore pe zi In faţa aparatelor, repetă de zeci şi sute de ori o mişcare, o combinaţie de efet, o „,legare“ nouă, un element de mare dificultate, caută cu asiduitate cele mai bune soluţii pentru viitoare exerciţii de efect. Sub impulsul concurenţei, noţiune deseori absentă la cluburile de unde provin, gimnastele luptă acum din greu sâ-şi întreacă pe cele mai bune corlege de antrenament şi constată, cu firească satisfacţie, că işi depăşesc continuu propriul lor nivel. Colectivul de profesori şi antrenori înţelege In mod profund misiunea in care a pornit, realizează integral amploarea răspunderii sale şi manifestă mult optimism in privinţa reuşitei acţiunii. Dorinţa fiecăruia dintre componenţii săi este să lucreze, cu întreaga capacitate, cu toată pasiunea, să fie înţeles în intenţiile sale şi să i se dea creditul necesar pentru atingerea obiectivului propus. Există temeri că, la forurile competente, ar putea cîştiga teren ideea că liceul trebuie să dea rezultate chiar în acest an (citeşte gimnaste pentru echipa naţională). O asemenea optică este eronată după opinia noastră şi ea ar impune modificarea actualului plan de pregătire sportivă, ar duce la Intensificarea exagerată a efortului (bineînţeles, cu posibile accidente) şi ar pune sub semnul Întrebării însăşi realizarea scopului final. Este adevărat, cîteva dintre gimnastele liceului sunt dintre cele mai bune din ţară, dar ele au venit in şcoală cu un nivel ridicat Adevăratele rezultate ale muncii colectivului de antrenori şi gimnaste din Oraşul Gheorghe Gheorghiu-Dej le vom putea cunoaşte abia peste ciţiva ani şi este nu numai bine dar şi necesar să se manifeste răbdare şi să se privească cu Încredere munca oamenilor de aici. Lipsa unui precedent In astfel de acţiune sau Încetineala cu care se răspunde unor solicitări fac ca încă şi astăzi, la multe luni de la creare, biroul de gimnastică să aibă unele probleme total sau parţial nerezolvate. Timp îndelungat gimnastele n-au avut asigurată o competentă Îndrumare şi asistenţă medicală (in prezent lucrează aici cu rezultate remarcabile şi unanim apreciate de antrenori şi gimnaste dr. Edith Petruţ) ; grupele de antrenori au fost pînă acum modificate de două ori, dar nici acum nu există certitudinea că soluţia găsită e şi cea mai bună ; acompaniamentul muzical este in prezent asigurat de un pianist, unul singur pentru un număr atit de mare de sportive ; in absenţa unui laborant cinefoto, filmarea exerciţiilor şi discutarea execuţiilor se face deocamdată cu destule dificultăţi ; nu a fost încă soluţionată favorabil cererea de obţinere a unor bare de paralele asemănătoare celor pe care se concurează în străinătate. Dorinţa de reuşită este insă atit de mare, dăruirea oamenilor atit de evidentă, incit e mai presus de orice îndoială că inimosul colectiv al Liceului de gimnastică din Oraşul Gheorghe Gheorghiu-Dej va trece şi de aceste, de înţeles pentru un Început, greutăţi şi că vom putea adăuga, cit de curind, noi realizări celor deja consemnate in rindurile de faţă, care fac cinste gimnastelor şi antrenorilor şcolii. Antrenorii Gheorghe Gorgoi şi Petre Mielăuş asistă pe una dintre gimnaste la paralele inegale. Foto : Traian GEORGESCU s portál A şadar, s-a tras cortina şi peste cea de-a doua ediţie a campionatelor naţionale individuale de judo rezervate seniorilor. Ceea ce trebuie consemnat dintr-un început — şi asta cu deosebită satisfac-Preocupindu-se, in continuare, de propagarea judou-ului in mase, relevindu-i atit caracterul utilitar — pentru imprimarea fermităţii şi stăpinirii de sine — cît şi pe cel spectacular, federaţia a programat, pentru pauzele dintre finale, o suită de demonstraţii, acţiune generos răsplătită de către publicul spectator cu aplauze la scenă deschisă. Printre demonstranţi, doi virtuozi de la Trotuşul Oraş Gh. Gheorghiu-Dej: 1. Botez şi Gh. Savin, care cai executat cu abilitate o combinaţie de procedee de autoapărare şi copiii secţiei bucureştene I.O. R. (antrenor Liviu Urmă). Ultimii şi-au etalat măiestria in avanpremiera primului campionat republican rezervat lor in 1971. Mie — este numărul impresionant de judoka (2 312) care au abordat această ediţie a naţionalelor (cu circa o mie mai mult faţă de competiţia inaugurală), fapt ce exprimă elocvent larga audienţă a acestui sport în masa tineretului. Referindu-ne la finalele de la Bucureşti, care au reunit, timp de trei zile, pe cei mai buni 76 judoka din ţară, apreciem că nivelul lor valoric a înregistrat o cotă superioară celei de la Timişoara, exprimată printr-o stăpînire mai evidentă a procedeelor tehnice (deşi numărul acestora a fost destul de redus), o sporită clarviziune tactică pe saltea şi un plus de spectaculozitate. De asemenea, trebuie subsportivi care au beneficiat de elementul forţă, triumfătoare în majoritatea cazurilor. Edificatoare In acest sens este cucerirea, pentru a doua oară, a titlului de campion, de către Kaupert, Herman şi Boşcu. Constatarea nu trebuie, însă, să liniştească, ştiut fiind faptul că atributele esenţiale ale acestui sport: Indemînare, detentă, explozie ţin de capitolul tehnică. Şi, faptul Chemat să contribuie la puritatea şi calitatea judoului, arbitrajul şi-a îndeplinit în procent considerabil rolul, cu o singură excepţie, regretabilă, apărută spre sfîrşitul întrecerilor, la finala categoriei 70 kg, cînd arbitrul L. Grigoropol — pînă atunci unanim apreciat — i-a oferit titlul de campion rapidistului Gh. Vasile, cu toate că și adversarul său, S. bucea „PLIU Popicarii vizaţi pentru campionatele mondiale de la Bolzano au fost selecţionaţi, pe baza comportării în concursurile interne de verificare. In două reprezentative A şi B şi supuşi, simbata şi duminică, primului examen internaţional. Jucătoarele şi jucătorii noştri, in bună formă şi beneficiind de avantajul terenului, au învins — pe toată linia — la scoruri categorice naţionalele feminine şi masculine ale Ungariei. Individual, sportivii români au obţinut rezultate de valoare mondială, pe care am dori să le reediteze şi pe pistele din străinătate. Dar, până la prima verificare pe arenele de peste hotare mai de timp, iar întrecerile de la sfîrşitul săptâmlnii trecute au scos la iveală o problemă controversată, legată de evoluţia pe manşe. Unii dintre reprezentanţii noştri cred că rezultatele remarcabile se fac numai dacă există mai multă siguranţă la manşele de „izolare“. Alţii afirmă că procentajele ridicate se datorează focului perfect la canal, prestat la manşele „pline“. Veteranul echipei naţionale, Ion Micoroiu, de pildă, susţine că a fost cel mai bun om al reprezentativei A, deoarece a avut două manşe la „pline“ de 185 şi 170 p.d., totalized 991 p.d. In schimb, Dumitru C. Dumitru îşi reproşa evoluţia la „izolare" care — doborînd din, 15 bile doar 53 de popice — l-a dus la 896 p.d. Se bucura nespus a doua zi de procentajele înregistrate, considered că rezultatul notabil de 940 p.d. este urmarea firească a evoluţiei fără greşeală la i,zolare“. Nu mai insistăm asupra exemplelor pro şi contra, pentru că vrem să apelăm la graiul obiectivei cifrelor, singurul in măsură să dea răspunsuri exacte problemei. Astfel, cercetînd, pe o perioadă mai îndelungată, rezultatele parţiale ale selecţionabililor. Înregistrate in campionatul divizionar, cifrele Indică faptul că unii dintre autorii lor au mai multă tehnică la izolare", dar joacă adesea la Intîmplare în manşele „pline“, unde se cer mişcări automate, întrucit bila trebuie lansată in acelaşi loc. Din cauza nesiguranţei, o serie de jucători şi jucătoare se „duc’’ la primul popic şi, în consecinţă, sparg, dînd un randament scăzut. De ce unii dintre membrii loturilor republicane au o comportare constantă şi valoroasă ? Pentru că impunîndu-şi un canal la manşele „pline“, exersind la el în permanenţă. I. Micoroiu, P. Purje, C. Vinătoru, Elena Trandafir, Crista Szocs, Margareta Szemany ş.a. au ajuns la un anumit grad de perfecţiune şi fiecare aruncare de-a lor e eficace cind bila ajunge în lăcaşul popicelor. Prin urmare, dacă joci bine la „pline“, adică la canale perfecte cum se mai spune in limbajul popicarilor, e imposibil să nu acţionezi cu siguranţă şi la „izolare“. După părerea noastră, „plinul“ cu care încep partidele decide asupra saltului valoric al rezultatelor. In încheiere, vrem să consemnăm impresiile secretarului Federaţiei de popice din Ungaria, Iosef Herman, care ne-a spus că întilnirile dintre popicarii români şi maghiari au fost frumoase, soldate cu rezultate excelente şi că e foarte mulţumit de comportarea echipelor pe care le-a însoţit la Bucureşti. Tr. IOANIŢESCU După primul test internaţional al popicarilor români « m\IZMATIN“ nfdfiF? H------------ ELENA TRANDAFIR văzută de Al. Clenciu ŞTEFAN CHIŢU (STEAUA) - CAMPION AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI LA MOTOCROS Traseul din Pantelimoni a găzduit duminică dimineaţă, in organizarea comisiei locale de specialitate, campionatul de motocros al municipiului Bucureşti, pe anul 1970. La startul clasei până la 500 cmc, rezervată seniorilor, s-au prezentat 24 de concurenţi. De data aceasta, parcursul a fost presărat de-a lungul celor 1 500 m cu 8 porţi. Lupta pentru victorie — In prima manşă — s-a dat intre Şt. Chiţu şi P. Paxino (ambii de la Steaua), care au şi terminat cursa în această ordine. In manşa a doua, Şt Chiţu şi Aurel Ionescu se distanţează din start, conducînd pe rind. In cele din urmă câştigă duelul primul alergător. Menţionăm că membrii lotului naţional prezenţi la concurs au făcut un util antrenament in vederea viitoarelor confruntări internaţionale. Clasament general 5 1. Ştefan Chiţu (Steaua) 8 p, 2. P. Paxino (Steaua) 6 p, 3. Cristian Davids (Metalul) 4 p. Din cauza unor abandonuri şi penalizări, cursa tineretului a fost terminată doar de doi motocrosişti: 1. Radu Vasilescu (Steaua) 8 p, 2. Doru Alexandroaia (Metalul Bucureşti) 6 p. FLORIN SANDU AUREL PĂPĂDIE corespondenți CLASAMENTUL DIVIZIEI A 1. Gr. Roşie 14 13 1 0 251— 63 41 2. Steaua 14 11 X 2 194— 79 37 3. Dinamo 14 9 2 3 196— 74 34 4. Univ. 14 10 0 4 100— 68 34 5. Ştiința 14 8 2 4 111— 85 32 6. Politehnica 14 7 1 6 102— 69 29 14 5 1 8 72—165 25 9. Rulmentul 14 4 1 9 62—109 23 10. C.S.M. 14 2 3 9 66—171 21 11. Vulcan 14 2 1 11 74—190 19 12. Progresul 14 0 0 14 53—265 14 7. Jarul 14 6 2 6 114— 97 28 8. Agronomia Nr. 860 (6294) LA CEA DE A DOUA EDIŢIE A NAŢIONALELOR INDIVIDUALE DE JUDO la FORŢA BIRUIT TEHNICA liniat echilibrul de forţe (mult mai evident), generat, desigur, de o pregătire mai atentă şi, relativ, unitară, efectuată în cadrul tuturor secţiilor de judo din ţară care au avut finalişti prezenţi pe patrulaterele de concurs de la Floreasca. In acest efort de a pregăti, pe cît posibil mai bine, concurenţii, se înscriu secţiile LETS, (antrenor I. Hântău), Vagonul Arad (I. Botez), Rapid Bucureşti (Gh. Donciu), Politehnica Timişoara (A. Bogdan), Trotuşul Oraş Gh. Gheorghiu-Dej (E. Nagy) ş.a. Privind partidele finale, observăm că s-au impus acei că Analiştii care s-au prevalat de aceste atu-uri (prin excelenţă, cazul sportivilor de la Politehnica Timişoara) n-au reuşit să contracareze FORŢA, demonstrează că TEHNICA nu a ajuns, totuşi, la dimensiunile ce ar fi impus-o de drept Explicaţia, după părerea noastră, nu constă în lipsa manualelor de specialitate — aşa cum, surprinzător, susţin unii dintre specialişti — ci în lip-sa contactului direct cu judo-ul consacrat pe plan internaţional, calea sigură spre cunoaşterea autentică şi multilaterală a acestei complexe discipline sportive. (I.E.F.S.). Justifica îndreptăţit aceeaşi decizie (poate chiar conturată mai edificator). Pripeala, însă, l-a condus pe b. Grigoropol să nu ceară o regulamentară, şi concludentă, prelungire. Şi astfel am asistat la un epilog cu totul nedorit. Nuşa MUŞCELEANU Costin CHIRIAC O COMPETIŢIE REUŞITĂ a „CUPA PRIMĂVERII“ LA HAJBAL FEMININ A intrat In tradiţia handbalului nostru feminin ca, înaintea începerii campionatului, o parte din echipele divizionare să-şi dea Intllnire la Buhuşi la startul I,Cupei primăverii.“ Anul acesta trofeul (aflat la a 4-a ediţie) şi l-au disputat şase formaţii : 4 din prima divizie (Confecţia, Rapid, Rulmetul Braşov, I.E.F.S.) şi două din cea secundă (Text la Buhuşi şi Politehnica Galaţi). Prilej de verificare a stadiului de pregătire a formaţiilor competitoare, turneul de la Buhuşi a constituit — dincolo de rezultatele Înregistrate — un succes al handbalului In acest important centru textil unde are mulţi admiratori (media de spectatori e peste 1000 In cele 4 zag de întreceri !) Trofeul a revenit pe merit echipei Rapid (antrenor Pompiliu Simion) care, spre deosebire de evoluţiile din campionat, n s-a sugerat de multe ori — prin maniera de joc prestată (s-a simţit rolulveteranei“ Ana Stark) — Imaginea Rapidului de altădată... Confecţia Bucureşti, pe care o anticipam cîştigătoare, după un meci bun, realizat în compania Textilei, a pierdut finala fără drept de apel cu Rapidul. Este drept ca handbalistele de la Boirecţia au fost lipsite de aportul Nataliei Matache, dar acest lucru o scuză prea puţin. Deşi au ocupat locul 3, jucătoarele de la I.E.F.S. (fără Doina Băicoianu) au lăsat o frumoasa impresie la Buhuşi, spre deosebire de alte ediţii, formaţia locală Textila Buhuşi (pe primul loc In categoria secundă) a ocupat doar locul 4. ŢInînd Insă seama de valoarea echipelor participante, In rindul cărora au evoluat multe jucătoare internaţionale, comportarea textilistelor o considerăm meritorie. Mai puţin pregătite la capitolul rezistenţă fizică au fost formaţiile Rulmentul Braşov şi Politehnica Galaţi. Ele au ocupat ultimele două locuri In competiţie. In ceea ce priveşte organizarea turneului o putem considera — fără exagerare — excelentă. Printre cei cărora se datorează exemplarele condiţii de concurs oferite celor 6 echipe, la loc de frunte se află tov. Baciu, mare animator al handbalului feminin. Cu prilejul acestui turneu am reţinut forma bună arătată de jucătoarele Buzaş (a apărat foarte bine, primind cupa pentru cel mai bun portar), Toplican — golgeterul turneului (Rapid)? Costandache, Nedelcu (Confecţia), Tomanischka, Bunea (I.E.F.S.), Munteanu, Asevoaie (Textila), Naco, Oancea (Rulmentul), Marcela Oţelea (Politehnica Galaţi), Gh. RANGU MILA ÎNCHEIERII SEZONULUI HONISTIC (Urmare din pag. 1) te I Steaua, Dinamo, Avintul M. Ciuc, Agronomia Cluj, Tîrnava Odorheiul Secuiesc şi I.P.G.G. din Bucureşti. Aşadar, începînd de simbătă, maraton hocheistic la „23 August“... STEAUA, CAMPIOANA DE JUNIORI A CAPITALEI Campionatul municipal al Juniorilor s-a încheiat cu victoria echipei Steaua, antrenată de Ion Ganga. Beneficiind de o apărare sigură, în care au excelat Moraru, Mihăilescu, Mircioiu, Steaua a reuşit in turul doi al competiţiei să întreacă cu 5—3 pe principala adversară, Şcoala sportivă nr. 2, depunindu-şi candidatura la titlul de campioană a ţării. A doua clasată, Sc. sp. nr. 2 (antrenor Virgil Crihan) numără ciţiva jucători cu reale perspective ca Ţone, Păduraru, Malîhin. Cluburile Dinamo, Constructorul şi Olimpia s-au prezentat cu echipe alcătuite mai mult din juniori mici, fapt care explică, în bună măsură, scorurile severe cu care au fost întrecute de fruntaşe. Oricum aceste echipe au făcut o bună verificare înaintea „Cupei speranțelor“, programată peste cîteva zile în Capitală. Iată rezultatele din turul al doilea al campionatului bucureștean l la sp. 2 — Dinamo 9—2, Steaua — Constructorul 10—0, Sc. sp. 2 — Olimpia 21—0, Dinamo — Constructorul 4—2, Steaua — Olimpia 22—0, Dinamo — Olimpia 9—4, Steaua — Dinamo 5—0, Sc. sp. 2 — Constructorul 15—0, Constructorul — Olimpia 8—1, Steaua — Sc. sp. 25—3, Clasamentul I î. Steaua 19 p, 2. Sc. sp. 2 13 p, 3. Dinamo 8 p, 4. Constructorul 4 p, 5. Olimpia 0 p. (ŞT. IONESCU). AVINTUL GHEORGHIENI A CIŞTIGAT DIVIZIA B Pe patinoarul artificial din Poiana Braşov a luat sfirşit zilele trecute, manşa a doua (tur-retur) a diviziei B la hochei. Competiţia a fost cîştigată de echipa din Gheorghieni, Avintul. Iată rezultatele ! Avîntul cu Metalul Rădăuţi 11—3 şi 10—6, cu Dinamo Braşov 9—3 şi 13—9 cu Cooperatorul Tg. Secuiesc 8—1 şi 5—0, cu Comerţul Tg. Mureş 5—0 şi 0—5 ; Metalul cu Dinamo 6—4 şi 8—6, cu Cooperatorul 4—0 şi 9—0, cu Comerţul 5—0, şi 9—0, Dinamo cu Cooperatorul 9—2 şi 5—0, cu Comerţul 0—0 şi 5—0, Cooperatorul cu Comerţul 5—0 şi 6—0. Clasamentul I 1. Avântul Gheorghieni 30 p, 2. Metalul Rădăuţi 16 p, 3. Dinamo Braşov 14 p, 4. Cooperatorul Tg. Secuiesc 13 p, 5. Comerţul Tg. Mureş 0 p. Dintre aceste cinci formaţii, Comerţul Tg. Mureş’ a absentat pur şi simplu de la competiţie, din lipsă de fonduri (! ?) ceea ce i-a atras pierderea prin neprezentare, cu 5—0, a tuturor Intîlnirilor «►srtrTrie. Cooperatorul a venit la Poiana cu 9 (nouă) jucători. Prin accidentarea sau îmbolnăvirea unora dintre hocheişti echipa a rămas doar cu CINCI jucători şi, ca atare, nu s-a mai putut prezenta la jocurile returului manşei a II-a, pe care le-a pierdut, de asemenea, cu 5-0. Pentru a vă putea face o imagine asupra seriozităţii în care a fost abordată această competiţie trebuie arătat că meciul dintre Avîntul şi Cooperatorul s-a încheiat printr-un dublu forfait, intrucît hocheiştii din Gheorghieni n-au mai venit la patinoar ca să îndeplinească formalitatea prezentării pe gheaţă, aşa cum cere regulamentul. Se pune deci, în mod foarte serios, problema dacă această divizie B, în forma actuală şi tratată aşa cum este tratată de unele dintre formaţiile participante, mai trebuie organizată şi anul sau anii viitori, pînă ce nu vor exista create nişte premise care să-i asigure succesul ! Aşteptăm cuvîntul federaţiei de specialitate.