Sportul, iunie 1970 (Anul 26, nr. 919-948)
1970-06-01 / nr. 919
pag. S' 90 mm. OAMENII VEGHEAZĂ ŞI RECLĂDESC LA GALAŢI PE BARICADELE DIGURILOR... GALAŢI, 31 (prin telefon). De cîteva zile, de cînd „robinetele" cerului s-au închis, iar soarele străluceşte, pe „baricadele" gălăţene domneşte Calmul. Un calm, totuşi, aparent, plin de încordare. Apele sînt aşteptate în primele zile ale lunii. Dar oamenii nu stau cu braţele încrucişate. Ei au vegheat, au muncit fără întrerupere, ridicînd obstacole trainice din piatră, pămînt, lemn şi tablă. La digul de la Prut au fost prezenţi duminică peste 5 000 de cetăţeni, zeci de buldozere şi excavatoare, sute de autobasculante. O impresionantă concentrare de forţe, pentru a pune stavilă infiltraţiilor care ameninţau digul în dreptul cantonului 8. Şi, omul a învins. După multe ore de muncă titanică primejdia a fost înlăturată. Pe malul Dunării, digul de 8 km a fost supraînălțat cu încă 50—70 cm. Pe toate fronturile deschise împotriva stihiilor, lupta continuă. T. SIRIOPOL-coresp. PENTRU CONTUL 2000 FESTIVAL SPORTIV LA „GH. LAZÂR“ Frumoasă şi demnă de toată lauda iniţiativa consiliului asociaţiei sportive a elevilor de la Liceul „Gh. Lazăr“ din Capitală ! Cu gîndul şi cu toate simţămintele alături de colegii lor din judeţele lovite de inundaţii, ei au organizat, duminică, un reuşit spectacol sportiv. Suma încasată a fost virată în Contul 2000. Preşedintele de onoare al consiliului asociaţiei sportive, prof. Victor Iliescu, directorul liceului, a adresat mulţumiri elevilor şi profesorilor care au contribuit la reuşita spectacolului, precum şi comitetului de părinţi. Au fost, apoi, premiate echipele cîştigătoare din cadrul concursului de jocuri sportive inter-clase. La volei fete a cîştigat echipa clasei a Xl-a, iar la băieţi, echipa clasei a Xl-a E. Titlul de campioană a liceului la baschet (băieţi) a revenit echipei clasei a XI-a D. Numărul mare de spectatori prezenţi în curtea şcolii au urmărit demonstraţii de gimnastică modernă (executate de elevele clasei a XI-a A), gimnastică cu exerciţii libere (clasa a IX-a E). Deosebit de apreciată a fost demonstraţia de exerciţii la sol a elevei Bella Zaharica, din clasa a X-a C. La reuşita acestei acţiuni au contribuit organizaţia U.T.C. din şcoală, precum şi profesorii Elvira Simonescu, Virginia Comodzinschi, Ecaterina Ghimbra, C. Mihăiţă şi Gh. Mitra. In timpul festivităţii de deschidere a manifestaţiei sportive. LA TURNU MĂGURELE SENS INTERZIS IN CALEA APELOR In căderea lor puternică, cadenţa malurilor mînuite de sute de tineri, avertizează Dunărea că în portul Turnu Măgurele e sens interzis pentru apele ei crescute. Anunţul sonor, energic şi categoric este repetat clipă de clipă, concretizat prin două diguri ridicate în ultimele zile spre apărarea portului, al marelui combinat de îngrăşăminte chimice, în înălţarea ei — pricinuită şi de viitura Oltului care, obosit, îşi culcă apele nu prea departe de Turu — Dunărea priveşte furnicarul portului, pe cei peste 15 000 de oameni mereu la datorie. în tempoul febril al maşinilor, muncitorul, inginerul, tânărul sportiv de la Grupul şcolar Chimia, îşi umple grăbit sacul cu pămînt, predă preţioasa povară gărzilor patriotice, care izbeşte, fixează cu mii şi mii de pari, digul protector. ‘La această oră, bănuim că şi ultimele lucrări de finisare ale celor două brăţări menite să închidă calea apelor în port, sînt gata. Au lucrat la ridicarea lor, alături de cei mari, în vîrstă, mii de tineri. Printre ei — fără excepţie — toţi cei 2100 de membri ai asociaţiei sportive Chimia. Pe judokani, bunăoară, i-am văzut pe digul de incintă. Dîrzi, tăcuţi, disciplinaţi ca la orientalele lor antrenamente. Şi, desigur, în formă : Ion Puşcaciu — lucru neîntrerupt pe dig de la 6 dimineaţa la 10 seara. O paranteză: Puşcaciu e campionul judeţului la cat. 70 kg. Antrenor secund îi este un alt tânăr distins în această deosebită acţiune, A.M.C.istul Ion Gancea (Aparate de măsură şi control). Şi acum antrenorul principal al acestei secţii de judo, prezentă mereu pe şantierul digului , Florica Rotaru, centură neagră, ingineră stagiară la centrala electrică şi de termoficare a combinatului. Aliniaţi perfect, sub comanda preşedintelui asociaţiei sportive Chimia, Alexandru Cazacu (comandant adjunct al gărzilor patriotice din combinat), fotbalişti, voleibalişti, zeci de sportivi de la „Chimia“ tasează digul de exterior. Alături, anul III de la Grupul şcolar, avînd ca extremă a coloanei de mainii un handbalist, elevul cu nr. de matricol 448 — viitorul lăcătuş Florea Varză. Ceva mai departe, pe digul din faţă şlepurile care evacuează miile de tone de lemne aflate în port, „atletica grea“ a Chimiei. Apoi, boxerii, atleţii etc. Şi efortul ca Dunărea să nu treacă, continuă fără întrerupere, în oraş, tractoarele, basculantele, toate forţele mecanizate care lucrează sub însemnul „Dig“, au prioritate. Sens interzis la intrarea în port, în combinat, o au doar apele. E sensul major al acestor zile ! Un circuit de viteză, un spectacol de îndemînare şi curaj , sub aceste auspicii s-a desfăşurat concursul automobilistic de duminică de pe bulevardul Leontin Sălăjan. Sportivii, însufleţiţi de dorinţa de a veni în sprijinul celor sinistraţi din judeţul Mureş, pentru cei care, la aceeaşi dată, ar fi putut admira măiestria automobiliştilor pe meleagurile Mureşului, în cadrul celei de a treia etape a campionatului naţional de Raliuri, pentru aceştia toţi, Sifflelg inclusat, duminică vorfi trimise filialei A.C.R. din Tg. Mureş de către Automobil Clubul Român. , Competiţia, începută cu o frumoasă demonstraţie de îndemînare şi viteză a motocicliştilor, s-a încheiat cu o splendidă evoluţie a lui Puiu Aurel pe Gordini 8, care a şi realizat, de altfel, cel mai bun timp al zilei în afară de concurs, de 1 :11,3. Şi acum cite ceva despre cîştigătorii primei întreceri rezervate începătorilor, 12 concurenţi aliniaţi la start, plecind cite doi, prin eliminare, «ontr^c£Sno®stu, desemnează, din rindul lor, drept cîştigător pe Mircea Ceapă, un tînăr cu reale calităţi de automobilist. Iuliu Borcea ocupă locul secund. Sperăm să fie un Început bun. După cum era şi firesc începătorilor le urmează consacraţii. Desemnarea cîştigătorilor pe clase este următoarea : cl. 1 pina la 1000 cmc — 1. M. Dumitrescu 1 :18,1 ; 2. E. Ionescu Cristea 1 :19,9 ; cl. II — 1. M. Dumitrescu 1:12,7; 2. Horst Graef 1:15,6. Ileana ILIESCU Vasile TOFAN O COMPETIȚIE AUTOMOBILISTICĂ ÎN FOLOSUL SINISTRAȚILOR ORICE LOC VIRAN - UN TEREN DE JOACĂ! (Urmare din pag. I) STANTIN PÎRVU, vicepreşedinte al Consiliului popular, a avut amabilitatea de a elucida cîteva aspecte practice legate de această problemă. — Care este situaţia actuali a spaţiilor verzi şi de joacă, avînd in vedere densitatea demografică şi edilitară apreciabilă a sectorului 7 . Suprafaţa spaţiilor verzi create In sectorul nostru se ridică pină la aproximativ 120 de hectare, ponderea cea mai mare avind-o parcurile („Dr. Petru Groza“, Ferentari, Ţăcăliei şi peluza Ghencea). Am căutat, de asemenea, ca orice loc viran să fie transformat in teren de joacă, părculeţ sau solar. Datorită celor 40 de asemenea locuri, amenajate In ultimul timp, în fiecare cartier există două sau chiar trei spaţii in care copiii să se simtă In largul lor : vara — pe nisip sau peluze de iarbă, iarna — pe micile patinoare improvizate aici. Intre blocurile cartierului Ferentari există un bazin cu apă, loc permanent atractiv pentru copii. — S-ar mai putea construi asemenea bazine de indiscutabilă utilitate la îndemâna celei mai tinere generaţii ? — Bineînţeles ! Şi In Panduri, in Amurgului, In Piaţa Rahovei. Ne propunem să realizăm asemenea bazine in viitor. — Fiindcă aţi vorbit de viitor... — ...va fi terminată anul acesta, la Ghencea, o bază sportivă, Împrejmuită, Insumind terenuri de volei, de handbal, de fotbal pe o suprafaţă de 27 000 mp. De asemenea, In str. serg. Nuţu Ion o altă bază, care, pe Ungă terenurile de jocuri, va avea şi o pistă de atletism şi o groapă de sărituri. Se va reamenaja şi baza de pe strada Veseliei, adăugindu-i-se vestiare şi o Instalaţie de apă. Vor avea acces alei, pe lingă amatorii de sport şi mişcare malin etate, și copiii de diferite vlrste. — Cu ce mijloace se vor construi toate aceste obiective ? — In primul rlnd, din bugetul alocat pentru gospodărirea comunală vor fi destinate și fonduri necesare pentru utilarea cu diferite aparate (balansoare, scări suspendate, leagăne etc.) a locurilor de joacă pentru cei mici. Insă baza o constituie, in continuare, munca patriotică a cetăţenilor din sector, îndemnaţi la activitate nu numai de organizaţiile U.T.C., de femei, de cartier sau de către sindicate, ci şi de propriul lor Interes. — Ce alte posibilităţi Întrevedeţi ! — întreprinderile din sector ne pun, uneori, la dispoziţie, pe timp limitat bineînţeles, după-amiaza sau duminica, diferite utilaje, maşini şi personal calificat. Ne-am glndit insă şi la eficienţa pe care ar avea-o alcătuirea unor colective de locatari in cartierele cu blocuri, care să contribuie, cu mijloace proprii, la realizarea acţiunilor cu caracter sportiv pentru copil. Un asemenea comitet există În cartierul Ferentari şi activitatea lui are oarecari rezultate, pe care nu le-am analizat Insă suficient. Vom căuta să extindem asemenea iniţiative şi in alte cartiere. Rubrică realizată de Radu TIMOFTE mai sportál -t fullal . MICROUNIVERSURI VARIATE Am găsit-o pe arhitecta ANGELA PAVELESCU la catedra de Urbanistică a Institutului de arhitectură „Ion Mincu“. Discuţia asupra problemei care ne preocupăm modalităţile in care se pot asigura spaţii special amenajate pentru joaca celor mici în oraşe şi cartiere aglomerate ne-a dezvăluit cîteva lucruri foarte interesante şi, mai ales,utile. Am găsit, la interlocutoarea noastră, o preocupare permanentă, un interes deosebit, demne de respect, pe care le-am dori cit mai răspîndite la toţi cei care, intr-un fel sau altul, sînt legaţi prin activitatea lor de creşterea generaţiei tinere. — In cartierele noi, amplasarea şi suprafaţa terenurilor de joacă trebuie stabilite in funcţie de „beneficiarii“ lor — este de părere interlocutoarea noastră. Pentru cei mici, care au reacţii psihologice variate, neaşteptate şi un orizont mic, spaţiile trebuie concepute la dimensiuni reduse, in apropierea locuinţelor, in aşa fel incit copiii să nu poată scăpa de sub supravegherea părinţilor. O dată cu creşterea virstei, gusturile se schimbă şi apare tentaţia jocului colectiv. De aceea terenul trebuie să fie mai mare, mai îndepărtat de locuinţă, preferabil în zonele verzi. In optica economică aceste terenuri trebuie concepute in aşa fel incit să poată fi folosite şi de şcolile apropiate. — Deci accentuaţi asupra gradării spaţiilor în funcţie de dimensiunile psihologice şi de vîrstă ale copilului... — ... şi in acelaşi timp susţin şi ideea unei plantări adecvate, in care soarele să alterneze cu umbra pentru protejare şi izolarea terenului respectiv. — Ce părere aveţi în privinţa echipamentului tehnic al acestor terenuri de joacă ? — De obicei, el este nesatisfăcător. Dacă s-a montat un leagăn, un spalier sau chiar un tobogan, nu înseamnă că problema a fost rezolvată. Concepţia trebuie să ducă la construirea unor microuniversuri in care structura fizică şi psihică a copilului să se dezvolte optim. Din beton prefabricat se pot construi tunele, diferite reliefuri care să poată fi escaladate, construcţii din material uşor, demontabile, caroserii de maşini uzate — de ce nu chiar şalupe ? — orice de acest gen. Toate ar concura, in mare măsură, la dezvoltarea imaginaţiei, a curajului şi ar stimula activitatea fizică... — ... fără să necesite cheltuieli exagerate. Vă imaginaţi cum ar arăta un asemenea loc ideal şi... realizabil ? — Profesia mea presupune in mare măsură imaginaţie! In loc ca acesta să fie transportat in altă parte, cu pămîntul rezultat de la construcţia noilor cartiere s-ar putea modela terenul. Culorile vii şi echilibrate ar fi neapărat necesare in aceste suprafeţe destinate jocului. Voi încerca să schiţez un asemenea teren, pentru ca lucrurile să fie mai clare. Desigur, terenul nu poate fi considerat o reţetă, ci numai o soluţie care răspunde doar in parte principiilor expuse. — E posibilă punerea In practică a unui astfel de plan? — Cu destul de puţine fonduri, dar, neapărat, cu mult entuziasm şi interes ! Am mulţumit interlocutoarei noastre pentru amabilitatea şi interesul cu care a tratat problemele puse In discuţie. Intr-o lecţie practică de circulaţie la Şcoala generală nr. 124 Bucureşti, pioniera Gabriela Culea din cl. a Vl-a dirijează traversarea colegelor mai mici. Foto: Theo MACAESCHI Spaţiu de joc pentru trei grupe de vîrstă (zonificarea poate presupune una sau mai multe terasări, pentru a se accentua separarea funcţională). 1. Spaţiu de joc pentru cei mici (B = bac) 2. Teren cu suprastructură elastică pentru jocuri la aparate. T = tobogan L - leagăn S = spalier P = prefabricate din beton armat pentru sărit şi stat. 3. Jocuri diverse (cu mingea) 4. Odihnă. 1. Perete pentru jocul cu mingea și desenat. AER, SOARE, LUMINA, SPAŢIU... Interlocutorul nostru este, de astă dată, un medic pediatru— Dr. CLARA NEMŢEANU de la Policlinica Izvor. Abordăm discuţia despre nevoia de joacă a copilului din acest nou unghi de vedere. — Ce Înseamnă joaca ? Este ea In primul rlnd rezultatul prezenţei copilului In cadrul a patru elemente naturale : aer, soare, lumină, spaţiu. A asigura aceste condiţii Înseamnă a rezolva in mare măsură problema dezvoltării armonioase a celor mai mici cetăţeni. De aceea, in calitate de medic pediatru am îndrumat permanent părinţii să asigure copiilor lor cit mai mult timp de joacă in parcurile mari sau, în măsura posibilităţilor, i-am îndrumat spre împrejurimile oraşului. Acestea sunt locurile mai îndepărtate de atmosfera poluată şi zgomotele care se imprimă, cu urmări nefaste, in conştiinţa copilului. Ele prezintă un context natural mai variat şi un orizont mult lărgit. — Deci, asigurarea acestor condiţii dă cheia rezolvării întregii probleme ? — Desigur. Mai mult, in acest fel este evitată şi apropierea de căile rutiere urbane, periculoase prin probabilitatea mărită a accidentelor. Am avut asemenea cazuri şi mulţi copii suferă urmările lor o viaţă întreagă. Mă intreb dacă n-ar fi bine ca cartierele supraaglomerate edilitar să se interzică pe anumite străzi circulaţia, in aşa fel incit copiii să fie asiguraţi din acest punct de vedere. Aceste lucruri fac parte dintr-o experienţă proprie... — Intr-adevăr, dar nu numai din cea profesională, ci şi din cea de părinte. Am asistat, in această ultimă calitate, la întreaga suită de vlrste parcurse de copiii mei, cu ceea ce au ele specific. — Găsiţi un element comun, un principiu conducător de care trebuie să se ţină seama permanent de-a lungul copilăriei . — Cred că da ! Asigurarea libertăţii de acţiune, supravegheată insă de la distanţă. Copilul pendulează între obligaţii destul de încărcate, familiale şi şcolare. Părinţii trebuie să schiţeze copiilor lor un program. In aşa fel incit aceştia să aibă la dispoziţie, cel puţin, două ore pe zi, de „libertate totală“. Copilul are impresia că este eliberat de orice constrîngere şi îşi manifestă în voie personalitatea. Or, nu aceasta urmărim . Să creştem oameni solizi psihic, puternici temperamental şi fizic, cu răspunderea propriilor acţiuni — Să ne întoarcem la profesia de medic. Din observaţiile făcute de dumneavoastră care sunt urmările lipsei de activitate in aer liber la copii . — In primul rind, o slabă dezvoltare fizică şi o ţinută necorespunzătoare. Lipsa de soare şi aer duce la anemii din ce In ce mai pronunţate, iar — in ultimă instanţă — chiar la apariţia fenomenelor de rahitism. Dar, cele mai grave urmări sunt cele psihice. Multe stări de apatie şi somnolenţă sau chiar inadaptabilitatea la mediul social din perioada tinereţii îşi au originea direct în lipsa, la virsta fragedă, a contactului cu alţi copii, a jocului şi a distracţiilor ! Am oprit interesanta noastră discuţie, deşi, poate, mai erau mulţi de epui. nt m63531 JOACA - O ACTIVITATE FORMATIVĂ La prima vedere, sunt mai greu de depistat inter* ferenţele dintre secto* rul circulaţiei rutiere şi pro* blema posibilităţilor de joacă ale copiilor din localităţile Şi cartierele aglomerate. Pentru lămurirea acestor le-* gaturi, stăm, de astă dată, da vorbă cu tovarăşul căpitan CONSTANTIN CONSTANTINESCU din Inspectoratul General al Miliţiei—Bucureşti. — Aceste probleme nu trebuie abordate unilateral, ci dintr-o perspectivă de ansamblu, conjugată în primul rind cu aceea a forurilor edilitare. Trebuie să ţinem seama de complexitatea împrejurărilor în care trăim. Datele problemei sunt clare: explozia cantitativă a mijloacelor rutiere de diferite profiluri. Aşadar, prin consecinţe* amenajarea mai multor suprafeţe de parcare, aglomerarea circulaţiei şi, implicit, mărirea coeficientului de probabilitate a accidentelor — se ajunge la stabilirea tangenţelor cu problema in discuţie. Ca atare, legislaţiei în vigoare ii revine sarcina de a stabili interdicţii sau restricţii, pe de o parte în privinţa circulaţiei rutiere în locurile frecventate de copil, pe de alta în ceea ce priveşte joaca şi circulaţia în anumite sectoare mai aglomerate a celor mai mici cetăţeni, transformaţi, din punctul nostru de vedere, in pietoni. — Numai prin asemenea soluţii se poate rezolva această situaţie ? . . ... — Punem un accent deosebit mai ales pe mijloacele educa-, tive, preventive. — Acordaţi, cu alte cuvinte, o importanţă deosebită educaţiei „rutiere“ a tinerei generaţii? — Fără îndoială. Această educaţie devine o necesitate stringentă prin prisma viitorului, care va fi, fără nici un dubiu, „maşinizat“ la maximum. Grefate pe această realitate au luat fiinţă aşa-zisele „patrule şcolare de circulaţie“ şi se predau lecţii speciale în şcoli. Principiile învăţate, cu aceste ocazii, devin deprinderi practice, de care copii vor ţine seama singuri şi in activitatea lor de joacă. — V-aţi gîndit cumva la o eventuală interdicţie de circulaţie pe s.numite strazi, unde copiii să se poată juca în voie ? — Da, insă această posibilitate prezintă serioase implicaţii, printre care dereglarea circulaţiei sau perturbarea linişte! cetăţenilor. Personal, aş vedea o altă modalitate de rezolvare a problemei spaţiului rezervat copiilor, conjugată cu ideea jocului cvasi-dirijat, a unei activităţi utilitare şi, prin aceasta, educative. Dacă in fiecare armă mai mare ar lua fiinţă nişte parcuri-şcoală de circulaţie, s-ar rezolva multe lucruri şi din punctul nostru de vedere. Pe aceste suprafeţe ar exista piste betonate cu intersecţii şi semne de circulaţie, chart-uri, săli teoretice, cu piese de motoare, de montaj, ar avea loc activităţi şi exerciţii practice, electrice, mecanice, s-ar putea învăţa chiar unele elemente de conducere etc. Bineînţeles, aceste activităţi, care polarizează atenţia şi interesul copiilor, trebuie stratificate pe diferite nivele de vîrstă. 1 — S-ar realiza astfel un triplu deziderat , pregătirea multilaterală a copilului, acoperirea necesităţilor de joacă şi evitarea eventualelor medii periculoase. Există şi mijloace care ar ajuta la construcţia acestor obiective, aflate la Îndemnia organizaţiilor de copil şi tineret : reuniuni, tombole, concursuri de biciclete cu taxă, muncă voluntară. Cel mai bun exemplu este al oraşului Constanţa, unde s-a construit un asemenea teren cu mijloace proprii. Acest fapt pledează in favoarea posibilităţii reale de punere in practică a unei asemenea Iniţiative. UNIVERSITATEA TIMIŞOARA (Urmare din pag. II Viorica Manciu ) au primit medaliile de aur şi tricourile de campioane ale României. Medaliile de argint au revenit echipierelor Universităţii Bucureşti, iar cele de bronz handbalistelor de la Confecţia Bucureşti. Deşi campioana a fost desemnată, campionatul de handbal feminin continuă cu disputarea unor restanţe. Lupta pentru evitarea retrogradării — mai dîrză ca oricînd — angajează un mare număr de echipe. O deosebită importanţă au meciurile pe care Voinţa Odorhei le va disputa la Bucureşti cu Rapid (joi) şi Progresul (duminică). FEMININ CONFECŢIA BUCUREŞTI — UNIVERSITATEA TIMIŞOARA 12—14 (5—6). Deşi aflaseră încă Înainte de începerea partidei surpriza produsă de C.S.M. Sibiu şi erau practic eliberate de griji şi emoţii, campioanele ţării n-au impresionat totuşi prin nimic in meciul cu bucureştencele. Conduse cu 2—0 şi 3—1, cu toate că au beneficiat de clemenţa arbitrilor care le-au acordat 5 lovituri de la 7 m în 24 de minute (din care au ratat Szekely — 2 şi Metzenrath), jucătoarele de la Universitatea Timişoara s-au pus greu pe picioare. Doar in finalul reprizei au egalat şi au luat conducerea cu un gol. Ele au ştiut însă să speculeze căderea confecţiei de la începutul celei de a două părţi a jocului, marcînd 4 goluri in 4 minute . Astfel, în min. 31 timişorencele conduceau cu 10—6. Meciul era practic jucat. Revenirea marcată de Ilie şi colegele sale — care au ajuns la 12—14 în min. 43 — a fost inoperantă, Universitatea Timişoara încheind evoluţia sa în acest campionat cu victorie. Au înscris cele mai multe puncte Ilie 5, Nedelcu 3 — Confecţia : Neghină 5, Szekely 3 — Universitatea. Au arbitrat satisfăcător VI. Cojocaru şi I. Mihăilescu (Craiova). PROGRESUL BUCUREŞTI — CONSTRUCTORUL I TIMIŞOARA 9—9 (6—5). Partida a plăcut prin dîrzenia cu care cele două formaţii şi-au disputat şansele. Echilibrul de forţe, evidenţiat şi de scorul în permanenţă strias (min. 20 : 4—4 ; min. 27 : 6—6 ; min. 38 : 8—8), a contribuit, de asemenea, la menţinerea interesului numeroşilor spectatori. Constructorul Timişoara a condus cu 3—2, 4—3, 1—ii »—7, fiind egalaţi» printr-un gol marcat în condiţii neregulamentare de Bogan (călcase semicercul). Au marcat cele mai multe puncte Oţelea, Constantinescu, Butan cîte 2 pentru Progresul, respectiv Franz şi Nemez cîte 3 pentru constructorul. Au arbitrat satisfăcător A. Vasilescu şi A. Gruianu (Ploieşti). H. N. UNIVERSITATEA BUCUREŞTI — C.S.M. SIBIU 10—13 (4—8). Sibiencele, aflate in „zona periculoasă“ a clasamentului, s-au arătat incă de la începutul jocului decise să obţină victoria. In min. 8 ele conduceau deja cu 3—0, studentele reuşind de-abia In min. 13 să egaleze. In continuare, oaspetele înscriu gol după gol, conducted la pauză cu 8—4 ! Repriza secundă aduce o „ploaie“ de lovituri de la 7 m, care totalizate cu cele din prima repriză au ajuns la 12! Sibiencele obţin în final o surprinzătoare, dar meritată victorie, care le măreşte considerabil şansele de supravieţuire în divizia A. Principalele realizatoare : Arghir (5), pentru Universitatea şi Birthelmer (6) pentru C.S.M. A arbitrat, cu multe greşeli, cuplul ploieştean Proorocu — Velicu. (H. A.). RULMENTUL BRAŞOV — I.E.F.S. BUCUREŞTI 12—10 (6—7). Joc deosebit de disputat, încheiat cu victoria braşovencelor care au insistat în finalul partidei. (V. Popovici-coresp.). MASCULIN POLITEHNICA TIMIŞOARA — DINAMO BUCUREŞTI 9—10 (5—4). Deşi rezultatul nu mai putea influenţa poziţiile finale ale echipelor In clasament, partida a plăcut totuşi. Timişorenii au jucat mai bine In prima parte, dar dinamoviştii s-au impus In repriza secundă cîștigînd pe merit. (I. Stan-coresp.). UNIVERSITATEA CLUJ — MINERUL BAIA MARE 23—16 (14—8). Partida, modestă ca nivel tehnic a plăcut doar datorită faptului că s-au înscris multe goluri. (M. Radu-coresp.). STEAUA — DINAMO BRAȘOV 20—15 (8—8). Brașovenii au rezistat onorabil timp de 35 de mioute, reuşind să aibă iniţiativa. După aceea, însă, ei n-au mai putut face faţă recitalului de virtuozi-’ tate (condus excelent de Gaţu) al bucureştenilor. Principalii realizatori : Gruia (7) — Steaua Zay (5) pentru Dinamo Braşov. Au arbitrat I. Mihăilescu şi V. Cojocaru (Craiova). UNIVERSITATEA BUCUREŞTI - VOINŢA 18—12 (8-6). După ce au luat conducerea (min. 9, 5—2), handbaliştii de la Voinţa au cedat complet iniţiativa studenţilor care s-au detaşat. Meciul, calm de ansamblu, a revenit fără echivoc studenţilor, mult mai activi în atac. Principalii realizatori: Kicsid (4), Voinea (4), Cozma (4) — pentru Universitatea : Popescu (3), Niţescu (3) — Voinţa. Au arbitrat corect D. Purică şi V. Erhan (Ploieşti). G. R. RAFINĂRIA TELEAJEN — DINAMO BACAU 14—14 (8—6). O REUNIUNE PLĂCUTĂ Alternând probele dintre caii mai vârstnici cu cele ale elementelor de mânji, reducând numărul alergărilor la 8 curse, reuniunea de ieri a atras în Incinta hipodromului o asistență deosebit de numeroasă. Evident că un factor influent la aceasta a fost și vremea frumoasă, iar ca o compensaţie pentru spectatori, din punct de vedere tehnic spectacolul a fost plăcut. Rezultate tehnice: I. Cumpănel (I. Moldoveanu), Lăcaş, Călin, 47,5; 2. Mirel (St. Teofil), Hedra, Ron 35,2 ; 3. Silviu (Ion Niculae), Nicuşor, Habar 32,1 ; 4. Sanda (V. Gheorghe), Radar, Renta 43,5; 5. Jiu (G. Grigorie), Simpatia, Cuc 30,1 ; 6. Harbuz (G. Solcan), Delfin, Doinaş 39,2; 7. Hipic (T. Marinescu), Nepotel, Islaz 29,7 ; 8. Priza (I. Moldoveanu), Nordla, Orai 48,3. Niddy DUMITRESCU