Sportul, iulie 1970 (Anul 26, nr. 949-979)
1970-07-01 / nr. 949
Ik 949 (6383) sportuló -1 Avancronica etapei a XXIV-a a diviziei A ASTĂZI-ZIUA „RĂZBUNĂRII“ GAZDELOR?... • Favoritele hîrtiei joaca — toate — pe teren propriu! AMiercure cu fotbal, impusăe „galopul1» post-mexican, etapa primei zile a lui iulie, cu două meciuri programate la București și cu un derby alungat tocmai pe Valea Jiului — cine şi-ar fi închipuit, cu numai trei duminici înainte de „întrerupere“, că echipa lui Ozon va parveni la im asemenea rang ? ! — în sfîrşit, o etapă de la care aşteptăm, înfriguraţi, atitea clarificări, dar care nu va rezolva — suntem siguri — decit dilema... ultimului loc al clasamentului. Lăsând deoparte confruntarea de la Petroşani — decisivă „probă de foc“ pentru ultimul dintre noile valuri ale Giuleştiului — să parcurgem împreună, stimaţi cititori, restul meciurilor de astăzi, încercând — ah, această superbă temeritate juvenilă — să aflăm drumurile pe care se vor angaja celelalte 14 competitoare. Aşadar, la Arad, strîngătoarea şi econoama echipă a lui Coco Dumitrescu — răzbătută la optimism după prelungitul complex al Legiei — primeşte vizita universitarilor Băniei, dintr-un meci pentru care mulţi sunt gata să bage mina I în foc că nu va fi pentru gaze de decit o... repetiţie înaintea partidei-cheie cu Dinamo. Aceşti optimişti aleargă cu gîndul, trandafiriu, la meciu■ rile craiovenilor cu Tuzla şi Tirana, uitînd că, urmăriţi cu abstinenţa de înfrîngeri şi neşanse, elevii lui Coidum vor tlăsa pa gazon toate energiile, izvorîte din disperarea că doar un egal nu i-ar exila — definitiv — din plutonul fruntaș. : Cu toate acestea, greu de presupus că o apărare cu picioare de lut — l-am numit pe Deseînicu și compania — va rezista imul atac sănătos, în care activează cea mai senzaţională achiziţie „de 30 de ani1» din fotbalul românesc, Otto Dembrovschi, supranumit pe malurile Mureşului omul care aduce... golul ! Meci pe muche de cuţit la Oradea, între două echipe — Crişui şi „U“ Cluj — obsedate deopotrivă de stafia retrogradării, în virtutea unui calcul rudimentar: cele 5 puncte în plus ale universitarilor nu atîrnă prea greu în balanţa locului 15 — bîntuit de fatalitate — pe care Crişul îl ocupă la ora aceasta cu trei jocuri mai puţin... Analizînd rezultatele ultimei duminici, lucrurile ar părea clare : bate Crişul ! Judecind, însă, după oscilaţiile de formă, proprii lui Pexa, Anca sau Munteanu — jucători cînd de geniu, cînd de ridicol — totul devine relativ şi, pur şi simplu, nu mai ştii ce să crezi... Dacă ne-am lăsa seduşi doar de creierul rece al clasamentului, în Copou, Politehnica nu are dreptul să piardă un meci pe care Petrolul trebuie, cu orice preţ, să-l... ciştige. Paradoxul va fi rezolvat, gândim, la centrul terenului, acolo unde răsfăţatul Gică Grozea — egoist sau generos — poate decide soarta partidei. Totuşi, prima şansă în dreptul moldovenilor, relansaţi ex-abrupto intr-o cursă contracronometru, purtată pe şosele mai mult decit primejdioase, la marginea prăpastiei retrogradării. Intîlnirile de la Bucureşti — Steaua — Steagul roşu şi Dinamo — Farul — n-ar trebui să aducă, în mod normal, nici o surpriză pentru că deopotrivă Steaua şi Dinamo, viitoarele finaliste ale Cupei, cochetează încă cu ideea unei „duble“. Cu toate acestea, iată două rezerve, care vor să spună ceva : pentru Steagul roşu s-a terminat, nemilos, perioada de visuri şi romantism, în timp ce ieri, mihnit, Dumitrache şchiopăta vizibil, acuzind recidiva accidentului de la Snagov. In sfîrşit, la Cluj — zicem în sfîrşit pentru că ce se va intîmpla la Tg. Mureş nu mai interesează, probabil, pe nimeni, acum, după hat-trick-ul lui Ion Constantin — gazdele au un atu in plus — disperarea — in faţa unui F.C. Argeş, lipsit de spaime şi de vlagă, abandonat ideii fixe că orice meci in deplasare este dinainte pierdut. Aşadar, printre treptele clasamentului se învirtejeşte astăzi zvonul „răzbunării" gazdelor, infrinte in patru din meciurile ultimei „runde“, dar socotite, la ora prezentă, certe favorite ale hîrtiei, în această etapă cu număr de duzină dublă... N-ar fi exclus — zicea cineva — ca astăzi să ciștige numai gazdele. Așa ar fi, poate, normal. Dar — zău, să fim serioși — ce mai e normal, oare, in fotbal ?!... Ovidiu IOANITOAIA MOCANU Văzut de Neagu RADULESCU in discuţie: FOTBALUL GĂLĂŢEAN Cu mulţi ani în urmă, fotbalul gălăţean se bucura de o bună reputaţie. Din oraşul de pe malul Dunării s-au ridicat jucători valoroşi: Justin, Guţă Tănase, Pepelea, Zapis, Creţeanu, Neacşu, Voroncovschi. Dar, din păcate, acestea sunt de domeniul amintirilor. In ultima vreme cu o singură excepţie — Adamache (crescut la Galaţi, dar afirmat în altă parte) — nu s-au mai ridicat alte elemente talentate, care să se impună în fotbalul românesc. In general, activitatea fotbalistică din Galaţi a regresat. Pentru elucidarea cauzelor care au dus la o asemenea dată răspunsurile ! Ing. CORNEL CAZAN I 1. In primul rînd, trebuie să menţionez că în situaţia Galaţiului mai sunt şi alte oraşe, de altfel cu tradiţie în acest sport, care emit pretenţii justificate de a reveni cu o echipă în prima divizie. La noi,, cauzele care au generat o asemenea stare de lucruri sint multiple, însă eu voi enumera doar cîteva. Mai Intîi ar fi de menţionat lipsa terenurilor — dar această deficienţă e pe cale de remediere, deoarece. In fine, s-a trecut de la vorbe In fapte. Apoi, consider că urmărirea OBŢINERII DE REZULTATE IMEDIATE A FACUT CA PROBLEMELE DE BAZĂ, DE PERSPECTIVA, SĂ NU POATĂ FI REZOLVATE, IN SFÎRŞIT, LIPSA COLABORĂRII Intre cluburi şi ASOCIAŢII SPORTIVE. Pe lîngă rezolvarea dezideratelor amintite, cred că trebuie încă multă muncă şi răbdare pentru a avea o echipă care să promoveze în divizia A. De asemenea, AVEM NEVOIE DE JUCĂTORI ATAŞAŢI CLUBULUI ŞI ORAŞULUI NOSTRU ŞI NU de o adunături de pseudofotbalişti. 2. Nu e soluţia cea mai fericită. Am văzut ce s-a întîmplat la Timişoara, după ce Politehnica a adunat pe cei mai buni sportivi. In oraşul nostru, dacă rivalitatea dintre echipa s-ar manifesta numai pe plan sportiv ea ar avea un efect stimulator. O propunere: ESTE CAZUL CA FORMELE DE TRANSFERARE A JUCĂTORILOR DIN situaţie, am invitat în jurul unei mese rotunde pe ing. Cornel Cazan — director general al I.C.M.S. Galaţi şi preşedintele clubului sportiv Oţelul, dr. Grigore Bîrsan — arbitru, Stelian Bataragă — secretarul clubului sportiv Politehnica, Octavian * Tabără — secretarul clubului sportiv Oţelul, Panait Lungu — preşedintele comisiei judeţene de fotbal, prof. L. Marcu — metodist la C.J.E.F.S. Galaţi şi Ştefan Vasile — antrenorul echipei de fotbal Oţelul. Interlocutorii noştri au răspuns, cu multă amabilitate, la următoarele întrebări: ACELAŞI JUDEŢ intr-o categorie SUPERIOARĂ SA FIE SIMPLIFICATE. 3. Mă voi referi doar la ultima parte a întrebării. Este adevărat că suporterii fac multă agitaţie, atribuindu-şi eventualele succese, dar, în general, ei mai mult încurcă lucrurile decît le descurcă. în ceea ce priveşte clubul Oţelul, ei şi-au adus „contribuţia“ la desfiinţarea echipei de tineret din campionatul judeţean. Dr. GRIGORE BIRSAN 1. Iată, după părerea mea, principalele cauze: fluctuaţia excesivă de jucători , majoritatea lor fără valoare, schimbarea cu uşurinţă a antrenorilor, CHIAR ATUNCI CIND SITUAŢIA NU IMPUNEA O ASEMENEA MĂSURĂ. Din păcate, s-a format o tristă tradiţie. Intr-o perioadă relativ scurtă au activat ca antrenori în oraşul nostru : D. Schileru, Tr. Temesen, P. Moldoveanu, G. Drăghiescu, I. Unguroiu, Gh. Dungu, I. Zaharia. Singurii care au supraveţuit o perioadă mai îndelungată sunt Ştefan Vasile şi P. Rădulescu (n.r. in prezent şi el destituit). De asemenea, trebuie să amintesc că slaba preocupare pentru creşterea elementelor înpropria pepinieră a dus la lipsa de jucători valoroşi, după cum nu se poate ignora nici lupta surdă şi permanentă dusă între echipele locale. Şi eu sunt de părere că trebuie să avem răbdare, să creştem copiii şi juniorii din actualele centre. 2. Da. La fel de importantă ar fi formarea unui puternic club al suporterilor, care să contribuie efectiv, chiar material, la consolidarea celui de fotbal. 3. Realitatea este că sunt destule persoane care se erbează în specialişti şi se amestecă în treburile antrenorilor. STERIAN BATARAGĂ In afara cauzelor arătate de ceilalţi invitaţi, mai adaug dispersarea forţelor fotbalistice, dificultatea unor transferări şi oponenta nejustificată a unor asociaţii sportive cu echipe în categorii inferioare. Este necesară o activitate mai fructuoasă în ceea ce priveşte depistarea şi creşterea sportivilor, iar conducerile tehnice ale echipelor să aibă mai multă autonomie şi autoritate.. In plus, se simte nevoia unei îndrumări competente din partea colegiului de antrenori şi a comisiei judeţene de fotbal. 2. Consider că ar fi cea mai bună soluţie. 3. Amestecul aşa-zişilor specialişti, de care Galaţiul MICROSTATISTICA • Echipe in divizia : Oţelul şi Politehnica • Echipe din diviza C . S.U.T., Ancora, Gloria C.F.R. • 13 echipe în campionatul judeţean • 2 centre de antrenament • Stadioane: Dunărea (20 000 de locuri + un teren de zgură) — proprietar, clubul Oţelul ; Portul roşu (10 000 de locuri) — proprietar, clubul Politehnica ; • 8 terenuri simple, nu duce lipsă, este una din cauzele actualei situaţii. OCTAVIAN TABĂRĂ 1. Pe scurt, deficienţele ar fi următoarele: LIPSA UNUI SOLID PUNCT DE VEDERE COMUN AL CELOR INTERESAŢI IN MENŢINEREA UNEI ECHIPE IN DIVIZIA A; primează încă micile in ISTORIOGRAFIE... terese; fuziunile ce au avut loc au fost total neinnspirate; jucătorii cu o valoare ridicată nu vin la Galaţi, fiindcă aici nu există un climat favorabil de muncă şi înţelegere. Din cauza lipsei de terenuri, creşterea elementelor de perspectivă a fost serios handicapată. 2. Evident. 3. Mă raliez părerii că membrii susţinători au de jucat un rol important, cu condiţia însă ca ei să se manifeste corespunzător In toate împrejurările. PANAIT LUNGU 1. In primul rînd, jiu s-a acordat atenţia cuvenită creşterii juniorilor, slaba preocupare a antrenorilor de a depista elemente talentate din categoriile inferioare. TOTALA LIPSĂ DE ACTIVITATE A COLEGIULUI DE ANTRENORI (antrenorii noştri lucrează după plac şi, în consecinţă, rezultatele se cunosc). 2. Indiscutabil, dau 3. Proverbul referitor la multe moaşe constituie un răspuns plastic la întrebarea dv. L. MARCU 1. Voi arăta doar două cauze: a) conducerile echipelor n-au promovat elemente de valoare, ci sportivi fără perspectivă; b). la derbyurile locale, goana după cele două puncte este de-a dreptul penibilă. Pentru viitor, să creştem copiii şi juniorii din centre. Se impune o colaborare perfectă între cluburi, asociaţii şi organele sportive. 2. Ar rezolva, în mod sigur, problema fotbalului gălăţean. 3. Cred că pseudo-specialiştii nu vor dispare niciodată. Totul este să nu le acorzi atenţie.: STEFAN VASILE 1. Voi începe prin a aminti de lipsa de răbdare, de acea grabă în obţinerea unor rezultate rapide. Or, o echipă nu se încheagă peste noapte, trebuie timp pentru a formet cu adevărat o formaţie de valoare. Asistăm cu toţii la acest fenomen din fotbalul nostru : antrenorii sunt schimbaţi după o scurtă perioadă de timp (6 luni sau un an). In ce priveşte echipa Oţelul, trebuie să recunoaştem că ocupă un loc ce exprimă fidel valoarea jucătorilor. In cadrul clubului s-a înţeles a de NEAGU RADULESCU ceasta şi, în prezent, se lucrează la formarea viitorilor fotbalişti. 2. Da. Un club de fotbal, cu o conducere competentă, ar scoate fotbalul gălăţean din impas. 3. Vă voi răspunde cu un exemplu. La partida susţinută In compania Progresului Bucureşti am folosit în prima parte aşezarea 1—4—3—3. Rezultatul: am dominat copios, obligînd astfel adversarul 6ă se apere. In pauză, am auzitvoci“ care au condamnat această indicaţie dată de mine. Pentru a le demonstra că nu au dreptate, am cerut jucătorilor ca în repriza secundă să aplice 1—4—2—4. Urmarea? Bucureştenii au stăpinit autoritar mijlocul terenului şi nu a lipsit mult să primim un gol Şi din acest exemplu se poate vedea clar că este bine ca antrenorii să fie lăsaţi să-şi practice meseria şi numai după aceea s fi fie traşi la răspundere ”. SIRIOPOL 1. Ce cauze au generat regresul fotbalului găleţean şi ce ar trebui făcut pentru revenirea lui în eşalonul fruntaş ? 2. Ar fi o soluţie crearea unui club specializat în fotbal, în care să fie concentrate toate forţele din oraş ? 3. Ce rol trebuie să revină suporterilor în activitatea fotbalistică din localitate ? Nu cumva ei se erijează în specialişti ? — Am avut nişte nume mari în trecutul fotbalului gălăţean ... — Şi ce facem cu prezentul ! I ŞTEFAN BARBU ! A încetat din viaţă, la Arad, după o scurtă suferinţă, fostul fotbalist Ştefan Barbu, care împlinise de curind virsta de 62 de ani. Născut la Arad, Ştefan Barbu a debutat, la 17 ani, la echipa Olimpia din localitate, in care s-a afirmat ca un fotbalist talentat. A jucat, în continuare, la Gloria Arad, iar între anii 1932—1939 a fost titular în formaţia bucureşteană Rapid. In 1930 a făcut parte din echipa României, participantă la turneul final al C.M. din Uruguay. In ultimul timp, Ştefan Barbu a fost un neobosit activist al mişcării sportive din Arad. Amintirea lui va rămîne neştearsă în mintea tuturor iubitorilor de fotbal din Arad şi din întreaga ţară. r r BARAJUL PENTRU DIVIZIA B Aseară, la sediul Federaţiei române de fotbal, a avut loc stabilirea programului barajului pentru promovarea in campionatul diviziei B. Tată programul : SIMBATA, 4 IULIE Braşov, stadionul Metrom, ora 16 : Metalul Plopeni — Autobuzul Bucureşti , ora 18 : S.N. Olteniţa — C.F.R. Paşcani ; Arad; terenul Gloria, ora 18: Minaur Zlatna — Gloria Bistriţa ; terenul C.F.R., ora 18 : U.M. Timişoara — Tractorul Braşov. MIERCURI, 8 IULIE Braşov : S.N. Olteniţa — Metalul Plopeni ; C.F.R. Paşcani — Autobuzul Bucureşti. Arad : U.M. Timişoara — Minaur Zlatna ; Tractorul Braşov — Gloria Bistriţa. SIUJBATA, II IULIE Braşov : Metalul Plopeni — C.F.R. Paşcani ; Autobuzul Bucureşti — S.N. Olteniţa. Arad : Minaur Zlatna — Tractorul Braşov ; Gloria Bistriţa — U.M. Timişoara. (Urmare din pag. 1) dublă fractură de tibie şi peroneu. Părinţii lui Onofre, care locuiesc în Guadalajara, declarau ziariştilor că „doar o victorie a Mexicului în El Mundial i-ar mai putea consola pe ei şi pe fiul lor“. Apoi, cînd Copa del Mundo apucase să se lanseze de pe rampa Azteca o veste trăznet ne sosea de la Lima, anunţînd cutremurul de pămînt care făcuse în Peru nu mai puţin de 30 000 de victime omeneşti. După teribilele inun,daţii din ţara noastră, care mişcaseră profund pe fotbaliştii români (aşa i-am găsit, la Gran Hotel din Guadalajara), o altă catastrofă naţională afecta, prin amploare şi prin semnificaţii, importantul eveniment mexican : inaugurarea lui El Mundial, cu jocul Mexic—U.R.S.S. Dar marea întrecere începuse, polarizând în jurul ei atenţia a sute de milioane de oameni. Alte şi alte fapte, de astă dată aparţinînd competiţiei... accidentarea lui Pedro Rocha, atuul major al echipei celeste, la o dispută pentru balon cu fundaşul israelian Schwager... disputa Valcareggi - Rivera, un divorţ în stil... italia... apariţia arbitrajelor tendenţioase — un al treilea rău după inconvenientele provocate de climă şi altitudine) erau comentate aici cu lux de amănunte, dar în prim planul uriaşei competiţii apărea zilnic, ca un leitmotiv, pasionantul duel, datînd de 40 de ani, dintre cele două mari forţe fotbalistice Europa şi America. In gigantica luptă dintre cele două mari puteri, pe care nu numai... Atlanticul le separă, a învins în cele din urmă America , spus în mare — America, delimitând ceva mai precis — America de Sud, mergînd mai adine la concret — Brazilia, această demnă, reprezentantă a unui fotbal curat, luminos, generos. Un adevărat marş triumfal a însemnat evoluţia fotbaliştilor brazilieni de la senzaţionala lor apariţie pe „Jalisco Monumental de Guadalajara“ şi pînă la nu mai puţin entuziasmantul finiş de pe „Azteca“ — încheiat, elocvent ca şi startul, cu acelaşi concludent rezultat de 4—1 ! Da, intr-adevăr a fost un marş triumfal, ne spune grăitor şi bilanţul : nici o înfrîngere, nici un meci nul, totul decis fără ajutorul chinuitoarelor prelungiri... Tripla coroană a lui Rey-Pele încoronat pe „Azteca“ însemna pentru Brazilia cucerirea definitivă a Cupei Jules Rimet, mai semnifica totodată, sfîrşitul zbuciumatei istorii a Zeiţei de aur. ★ Fireşte, de pe genericul lui El Mondial „secvenţa română“ nu poate lipsi, într-atît de important a fost capitolul scris de către fotbaliştii noştri la această ediţie de campionat mondial. Cit de onorabilă a fost comportarea lor în „grupa teribilă“ de la Guadalajara reiese şi din aprecierile lui Georges Boulogne, reputat tehnician, un martor ocular priceput şi... neutru. „Românii au părăsit Guadalajara Cui onoarea învingătorului şi simpatia poporului. Clasaţi de către sorţi în seria cea mai dificilă şi veniţi în Mexic pentru a-şi apăra... locul i. ei au făcut in cele din urmă o foarte bună figură pentru că în palmaresul lor figurează: a) o victorie indiscutabilă asupra Cehoslovaciei; b) două înfrîngeri desigur, dar in faţa cui ? A Angliei (0—1) şi a Braziliei (2—3), două dintre cele mai bune formaţii ale lumii din aceşti ultimi spaţii. Românii au jucat viguros şi energic (chiar prea energic uneori). Ei au plăcut prin tinereţea lor, prin vivacitatea lor, prin siguranţa jocului lor. Excelenta lor pregătire le-a permis să joace trei meciuri fără slăbiciune..." Dar, fireşte, o analiză mai profundă pe marginea evoluţiei echipei României (cu plusurile şi cu minusurile ei) ca şi despre alte secvenţe trecute aici pe „genericul“ lui El Mundial vom vorbi în numerele viitoare. ».. .ni "I ni.... n DE PE „CIENERICUL“ LUI EL MUNDIALD BOBBY MOORE, „căpitanul lui Ramsey", redat din nou fotbalului, după înscenarea de la Bogota. -Palia 1-8 VERBW&cm PALMARESUL INTILNIRILOR JIUL — RAPID ESTE FAVORABIL BUCUREŞTENILOR Atenţia iubitorilor de fotbal se îndreaptă astăzi, cu deosebire, spre meciul de la Petroşani, în care liderul clasamentului, Rapid, trebuie să facă faţă asaltului echipei locale, Jiul, şi a întăririlor morale pe care le va primi formaţia din Valea Jiului din partea înflăcâraţilor ei suporteri. Acestea sunt, în fond, caracteristicile oricărui meci în deplasare, care, de foarte multe ori, răstoarnă raportul de forţe ce apare la prima vedere de neînvins. Partida de astăzi este a 31-a din şirul meciurilor Jiul—Rapid, care a început în ediţia 1937—38, cînd echipa din Petroşani a jucat pentru prima oară în divizia A. I .1 ■»' w "ii im "«y Dar, iată rezultatele meciurilor Jiul—Rapid : 1937—38 : 0— 2, 0—1 ; 1946—47 : 1—2, 1— 8 ; 1947—48 : 1—3, 1—6 ; 1948—49 : 2—5, 1—1 ; 1950 : 1— 1—1 ; 1951 : 1—0, 0—0 ; 1953 : 1—4, 0—1 ; 1954 : 0— 3, 1—2 ; 1956 : 1—1, 0—0 ; 1957—58 : 1—0, 0—1 ; 1958— 59 : 0—5, 1—0 ; 1959—60 : 1— 5, 2—2 ; 1961—62 : 3—1, 0—0 ; 1966—67 : 0—1, 0—1 ; 1967—68: 1—3, 2—1; 1969— 1970 : 3—4. ? Așadar, pînă acum, 18 victorii rapidiste, 5 ale Jiului și 8 partide terminate la egalitate. Ce se va întîmpla astăzi ? Fără îndoială, Jiul este greu de învins pe teren propriu. In acelaşi timp, însă, nu trebuie uitat nici faptul că Rapid este una dintre formaţiile care rezistă destul de bine condiţiilor de joc în deplasare. De altfel, nu o dată publicul din Petroşani a fost pus în situaţia, neplăcută, desigur, pentru el, de a asista la o victorie a bucureştenilor. Credem că apărarea Rapidului va reuşi să obţină astăzi unul din cele două puncte puse în joc, ceea ce i-ar da posibilitatea să aştepte cu mai puţine emoţii rezultatele celorlalte pretendente ii titlu, in primul rînd U.T.A dar nu în afara oricăror speranţe nici Steaua şi Dinamo Bucureşti. JUCĂTORI SANCŢIONAŢI In ultima sa şedinţă, Comisia centrală de competiţii şi disciplină a F. R. Fotbal a analizat abaterile săvîrşite de unii jucători în ultimele partide de campionat şi a luat următoarele măsuri: • Jucătorii I. Zavera (Chimia Tr. Măgurele) şi I. Radu (Tehnofrig Cluj) au fost suspendaţi cite şase etape pentru atitudine nesportivă şi intenţie de lovire a arbitrului şi, respectiv, lovirea adversarului. • Jucătorii Crişan (Independenţa Sibiu), Chiriac, Bujdoi şi Bogdan (toţi de la Celuloza Călăraşi) au fost suspendaţi pe cîte patru etape pentru insultarea arbitrilor ; • Jucătorii Petrescu (S.N. Olteniţa), Minea (Chimia Rm. Vîlcea), Ciţă (Chimia Tr. Măgurele), Bobota (Bradul Vişeu), Sîngelorzan şi Platon (ambii de la Gloria Bistriţa). Mărginean şi Miron (ambii de la Tehnofrig Cluj) au fost suspendaţi pe cîte trei etape pentru lovirea intenţionată a adversarului ; • Jucătorii Barbu (Independenţa Sibiu), Vasilovici (Foresta Fălticeni), Marin (Gloria C.F.R. Galaţi) şi Croitoru (Tehiometal Bucureşti) au fost suspendaţi pe cîte o etapă pentru proteste la deciziile arbitrilor. LOT0-PRON0SPORT După tragerea sinistraţilor, care a avut loc în ziua de 21 iunie a.c., zilnic continuă să se prezinte noi cîştigători. Printre cei mai recenţi sunt şi : Răduţ Gh. Florea din Tîrgovişte, Rădulescu Mircea — Constanţa şi Scheirich Ştefan — Timişoara, fiecare cîte un autoturism DACIA 1300 ; Vidroiu Nicolae — com. Valea Mare jud. Dîmboviţa, Dragomir Anuţa Dumitru —■ Brăila, Avramescu Ştefan — Brăila, Hodorogia Mihai — Galaţi şi Cocia Nicolae — Deta jud. Timiş, fiecare cite un autoturism DACIA 1100 ; Bondoc N. Nicolae- Ploieşti un autoturism Skoda S 100. • Marile avantaje acordate participanţilor la sistemele LOTO, PRONOEXPRES şi PRONOSPORT, în ultima perioadă de timp au fost concretizate săptămînă de săptămînă. Astăzi şi mline sunt ultimele zile în care mai aveţi posibilitatea să vă procuraţi biletele pentru tragerea LOTO de vineri 3 iulie 1970. Cu acest prilej publicăm autoturismele care se acordă în luna iulie la LOTO, PRONOEXPRES şi PRONOSPORT:RENAULT 10 MAJOR, MOSKVICI 400 cu radio şi rulotă, MOSKVICI 408 cu caroserie 412, DACIA 1100, SKODA S 100, FIAT 850 și SKODA 1000 M.B. PREMIILE CONCURSULUI PRONOSPORT NR. 26 DIN 28 IUNIE 1976 CATEGORIA I (12 rezultate) : 6, 5 variante a 48.7(10 lei. categoria a il-a nt rezultate) : 14,7 variante a 3982 lei. CATEGORIA a III-a (10 rezultate) : 155,4 variante a 565 tei. Cîștigător categoria I — Oprea Ion — din Ploiești. La 12 şi 19 iulie ETAPA I A BARAJULUI PENTRU DIVIZIA C Echipele de fotbal campioane de judeţe se află în faţa unui sever examen : meciurile de baraj pentru promovarea în divizia C a campionatului republican. Prima etapă, preliminariile, au fost stabilite pentru zilele de 12 iulie, turul şi 19 iulie, returul. In caz de egalitate (la puncte şi goluri), după cele două jocuri, se va juca al treilea meci, în ziua de 22 iulie, pe teren neutru. Faza a II-a a barajului se va disputa pe 26 şi 29 iulie, iar pe 1 august se va juca, dacă va fi nevoie, cel de al treilea meci, pentru departajarea echipelor in caz de egalitate. Pînă ieri, comisia centrală de competiţii şi disciplină a F.R.F. n-a primit înscrierile din următoarele judeţe : Arad, Satu Mare, Tulcea, Vrancea, Vîlcea, Harghira, Dolj, Cluj, Timiş, Sălaj şi Constanţa. Joi seara, la sediul Federaţiei române de fotbal (str. Vasile Conta nr. 16), va avea loc tragerea la sorţi pentru etapa preliminară. Revista B00S00 anunţă cititorii săi că în luna iunie 1970 VA ARAREA JOIA la orele obişnuite pentru a cuprinde etapele de campionat disputate miercurea TRAGEREA SPECIALĂ PENTRU AJUTORAREA SINISTRAŢILOR # Numere şi terminaţii cîştigătoare, premii CiştigS cite un autoturism JDACIA 1300“ toate biletele care au următoarele litere şi numere formate din 6 cifre : A. 358.376, B. 358.375, C. 358.875, D. 358.375, E. 358.375, F. 358.375, G. 358 373, G. «54.974, D. »70.053, G. 935.308. Cîștigă cîte un autoturism „SKODA 100 S“ toate biletele care au următoarele litere și numere formate din 6 cifre : A. 923.738, B. 923.738, C. 923.738, C. 923.738, E. 923.738, F. 923.738, G- 92. 738, A. 897.596, B. 897.596, C. 897.598, D. 897.596, F. 897.598, F. 697.586, G. 891.B91I. A. 993.466, B. 993.466, C. 993 456, D. 993.466, E. 993.466, F. 003.468, G. 993.466, A. 970.484. 3. 970.434, C. 970.481, D. 070 484, E. 970.484, F. 970.484, G. 870.484, A. 783.804, B. 783.904, C. 783.904, D. 783.904, E. 783.904, F. 733.904, G. 783 304, F. 639.743, C. 638.697, E. 567.653, F. 514.782, B. 423.922. 100 PREMII A CÎTE 10 000 LEI IN NUMERAR Cîştigă cîte un premiu de cita 10 000 lei toate biletele, indiferent litera, care au terminaţia de 5 cifre 29.715 precum şi toate biletele care au litera şi terminaţia de 5 cifre : D. 00.663, E. 95.484, E 10.531. 1 000 PREMII A CITE 1 000 LEI IN NUMERAR Cîştigă cîte un premiu de cîte 1 000 lei toate biletele, indiferent litera, care au terminaţia de 4 cifre 2348 precum şi toate biletele care au litera şi terminaţia de 4 cifre : C. 6.301, A. 3.397, C. 0738. 10 000 PREMII A CITE 100 LEI IN NUMERAR Cîştigă cîte un premiu de cite 100 lei toate biletele, indiferent litera, care au terminaţia de 3 cifre 272 precum şi toate biletele care au litera şi terminaţia de 3 cifre : D. 271, E. 503, F. 362. Biletele ciştigătoare vor fi expediate prin scrisoare recomandată cu valoare declarată, pînă la 5 august 1970 (data poştei), la LOTO —I’RONOSPORT, calea Victoriei nr. 9 — București. 10 AUTOTURISME „DACIA 1100* Cîştigă cite un autoturism JDACIA 1100“ toate biletele care au Următoarele litere și numere formate din 8 cifre : A. 324.248, B. 324.248, C 324.248, D. 324.248, E-324.248, F. 324.248, G. 324.248, A. 629.948, B. 629.948, C. 629.948, D. 629.948, C. 629.948, F. 629.948, G. 629.948, A. 802.298, B. 802.298, C. 802.298, D. 802.298, E. 802.298, F. 802.298, G 802.298, A. 657.520, B-957.520, C. 057.520, D. 957.520, E. 057.520, F- 057.520, G. 957.520, G. 141.449, G 312.654. 40 AUTOTURISME „SKODA 100 S