Sportul, august 1970 (Anul 26, nr. 980-1008)
1970-08-02 / nr. 981
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNITIVAI S::J Redacţia şi administraţia : str .&■. Va«»*© Conta nr. 16, bel. 1T.10.05 l& interurban 72 şi 286. Tele* M- sportrom buc. 180, 4 pagini 30 bani Anul XXVI Nr. 981 (6415) ZIAR AL CONSILIULUI NAŢIONAL PENTRU EDUCAŢIE FIZICA ŞI SPORT Duminică 2 august 1970 VICTORIE ROMÂNEASCA IN DINAMOVIADA DE BOX * 1 # Boboc, Moraru, Cufov, Constantinescu pe locul intii !# Surpriza oferita de Altanchuiag Alexe — o deziluzie ! S-a încheiat o săptămină de zbucium pentru boxeri și antrenori. Dinamoviada, intrată de mult in tradiţie, a amplificat ambiţiile la maximum, a fost o competiţie a calculelor, atît în ring cit şi în afara lui. Titi Dumitrescu ne spunea vineri seara că nervii îi sunt „întinşi” ca şi la campionatele europene de anul trecut, că după Dinamoviadă îşi doreşte o relaxare totală de cîteva săptămîni. Il credem. Pentru că disputele aprige din această săptămină (cu excepţia, poate, a primei gale) n-au fost, decit cu mici excepţii, inferioare unora dintre cele prilejuite de ultima ediţie a „europenelor“. Şapte români, cinci sovietici, patru polonezi, cîte doi boxeri din R. D. Germană, Mongolia şi Ungaria — iată elita pugiliştilor prezentă la startul celei de a XI-a Dinamoviade, care aseară şi-a disputat locul 1 la fiecare categorie de greutate. Să depănăm, pe scurt, filmul finalelor... Cat. semimuscă . Primii finalişti urcaţi în ring, Boboc (Dinamo România) şiWink (Gwardia Polonia). Boxerul polonez începe decis, dar atacurile sale sunt stopate spectaculos cu directe de mare precizie. Cei doi pugilişti se angajează intr-un schimb infernal de lovituri corp la corp, din care Boboc iese mai bine, plasînd şi croşee seci, foarte dure, la figură. Impresionează rezistenţa polonezului, care şi în ultimul rând nu abandonează ofensiva, dar cel care punctează mai sigur este tot dinamovistul nostru. Finalul meciului îi găseşte pe ambii pugilişti obosiţi, acţiunile lor fiind duse la întîmplare. Partida a fost de o rară dîrzenie, iar spectacolul la înălţime, felicitările cuvenindu-se ambilor combatanţi. învingător — Boboc, cu 3—2. Cat. muscă. Imitîndu-și colt. CALARASANU (Continuare în pag. a 4-a) După un meci electrizant, Boboc este declarat învingător la puncte. _.. BASCHETBALIŞTII DE LA ALL STAR PENTRU MECIURILE DIN ROMÂNIA După cum am mai anunţat. In zilele de 10 (la Bucureşti), 12 (la Ploieşti) şi 13 august (la Bucureşti) selecţionata ALL Star, alcătuită din cei mai buni jucători de baschet din rîndul studenţilor din S.U.A., va susţine un turneu de trei meciuri în compania echipei României. în acest scop, oaspeţii vor deplasa următorul lot : David Harold Smith (Guilford College), George Samuel McGinnis (Indiana University) ,James Ronald McDaniels (Western Kentu cky University), Clifford Bernard Meeley (Colorado University), Dana Lewis (University of Tulsa), Thomas Parker (University of Kentucky), David George Robisch (Kansas University), Robert Alan Ford (Purdue University). Kenneth Davis (Georgetown University), John Patrick Mengelt (Auburn University), James Mitchell Cleamons (Ohio State University), Jacob Larry Jones (North Carolina University). . Astăzi va fii o duminică aATLETISMULUI. Pe erbitex-ul de la Republicii, 7 puternice selecţionate feminine se înfruntă într-o pasionantă grupă semifinală a„Cupei Europei“, urmînd să desemneze două dintre finalistele de la Budapesta. Sportive de mare renume din Austria, Cehoslovacia, Elveţia, Italia, Polonia, U.R.S.S. şi România se întrec intr-o competiţie în care mai mult decit performanţele înscrise în foile oficiale contează fiecare punct din clasament, fapt care măreşte etractivitatea disputei şi-i conferă iun interes crescând de la o probă la alta, pe toată întinderea programului. Aşadar, 120 de minute atletice Cine va ciştiga proba de săritură in înălţime ? Este foarte greu de dat un pronostic, valoarea concursuilui fiind extrem de ridicată. Dacă în rîndul participantelor s-ar fi numărat şi Rita Schmidt, am fi avut o reeditare a finalei olimpice. Am fost pe „Republicii”, am văzut pista (excelentă) şi sper că vomasista la citeva rezultate „mari“. Cine va sări din prima încercare 1,84-1,85 m va avea toate şansele să termine învingătoare, iar concursul cred că se va cîştiga cu 1,88—1,90 m ! Personal, aş dori să învingă Cornelia Popescu, am mare încredere în ea şi o „văd“ pe locul I, avînd în vedere voinţa şi seriozitatea de care a dat dovadă în timpul pregătirii, forma bună în care se află şi, de ce nu, avantajul terenului. Campioana olimpică Hubnerova — foarte sigură, ştiind să se mobilizeze pentru concursurile mari — şi Lazareva eu, de asemenea, toate şansele să se claseze pe locul de frunte. In ce priveşte rezultatul pe echipe, prima şansă o au echipele Poloniei şi Uniunii Sovietice. Surpriza va veni din partea polonezelor, in sensul că ele se vor clasa pe primul loc, învingind pe sovietice ! (Continuare in pag. a 4-a) IOLANDA BALAȘ FACE PRONOSTICURI „La înălţime se va ciştiga cu 1,88m iar polonezele vor ocupa locul I" Trimisul nostru special la C. M. de caiac-canoe, Dan GÂRLEŞTEANU, transmite din Bagswaerd. ECHIPAJUL ROMÂN MAXIM SIMIONOV A CUCERIT MEDALIA DE AUR LA CANOE DUBLU FOND lotâne, pufin după ora prinzului, in tribuna frumoasei baze nautice de lingă Copenhaga, înaintea primelor 8 finale care aveau sa ne producă multe emoţii, unele bucurii, dar şi cîteva regrete. Aceste curse decisive au fost dominate de sportivii sovietici, care au cucerit 5 medalii de aur, celelalte trei revenind echipajelor român, maghiar şi suedez. MEDALIE DE BRONZ TN FINALA INAUGURALA La startul primei finale a zilei, K 2—10 000 m, printre echipaje se numără şi dublul nostru Costel Coşniţă — Vasile Simiocenico, candidat la una dintre medalii. După prima mie de metri, ordiinea in punsă este: U.R.S.S., Ungaria, România. Cele trei dubluri se distanţează vizibil, la a doua ocolire avînd aproape 200 m avans. Aici, Coşniţă şi Simiocenco rămîn puţin în urmă şi ratează şansa de a participa la lupta pentru primele două locuri. La 7 500 m , U.R.S.S., Ungaria şi, destul de departe, echipajul nostru, care a mai pierdut „teren“ la ultima ocolire a balizelor. Revine puternic şi echipajul R. F. a Germaniei, ameninţând locul 3 pe care-l scontam, dar în finis românii se menţin pe poziţie, obţinînd medalia de bronz. REZULTATE. K 2 10 000 m : 1. U.R.S.S. (Kostenko, Kononov) 41:09,43, 2. Ungaria (Szöllösi, Nagy) 41:16,24, 3. România (Coşniţă, Simiocenco) 41:36.99. TAREV CASTIGA DUELUL CU E. HANSEN Kaiac simplu — 10 000 m. O dispută fără emoţii pentru noi, deoarece — după cum se ştie — este singura probă unde nu am avut concurent. „Veteranul sprintului“, vestitul campion Erik Hansen, a făcut o cursă excelentă încercînd să dea spectatorilor compatrioţi o mare satisfacţie. Totuşi, conducînd aproape pină la sfîrşit, el nu a mai rezistat puternicului sprint al sovieticului Tarev care, mai proaspăt, l-a întrecut autoritar pe ultimii zeci de metri. REZULTATE. K 1 10 000 m : 1. Tarev (U.R.S.S.) 44:21,90, 2. E. Hansen (Danemarca) 44:26,60, 3. Völgyi (Ungaria) 44:29,13. CAMPIONII MONDIALI DE LA GRUNAU, P. MAXIM SI A. SIMIONOV, SI-AU PASTRAT TItLUL V La canoe dublu fond sintem reprezentaţi de campionii mondiali de :la Grünau, Petre Maxim şi Aurel Simionov. Ei se instalează ferm la conducere, urmaţi de cuplurile Suediei, U.R.S.S. şi Ungariei. Dublul român îşi măreşte continuu avansul şi, surprinzător, singurii care se păstrează în apropierea lui sunt suedezii Lihdehof şi Zeidlitz. Greu de crezut că se poate pierde această probă. Intradevăr cu un avans de peste 100 m, echipajul român trece primul linia de sosire. O victorie categorică, ce se adaugă la palmaresul din ce în ce mai strălucitor al celor doi canoişti din ţara noastră, demni urmaşi aialtor mari performeri români. REZULTATE. C2 10.000 m : 1. ROMÂNIA (Petre Maxim, Aurel Simionov) 45:30,72, 2. U.R.S.S. (Dribas, Kaleaghin) 45:51,03, 3. Suedia (Lindehof, Zeidlitz) 45:52,35. BUTELCHIN RATEAZA O MARE VICTORIE In proba de canoe simplu ■ fond, Afanase Butelchin ajunge primul, la turnantă, păstrează conducerea şi la ieșire, urmat de Wichman şi de Fedulov. Va avea Butelchin suficientă rezistenţă pentru a cîştiga în acest marafon duelul tău experimentatul Wichman ? La jumătatea cursei, ordinea primilor trei se schimbă însă : Wichman, Fedulov, Butelchin. Fiecare are tactica lui. Toate cele trei ambarcaţii stau parcă în aşteptare. Şi, dintr-o dată, foarte curios, Wichman rămine mult în urma micului pluton. Astfel, cu un tur înainte de final, Fedulov şi Butelchin asaltează primele două locuri. Aproape incredibil, însă, Wichman revine puternic, Fadulov nu poate rezista ritmului ,şi, în ciuda sprintului pe care-l încearcă Butelchin, canoistul maghiar cîştigă cind nimeni nu se mai aştepta. Trebuie spus, totuşi, ca sportivul român. (Continuare in pag. a 4-a} PETRE MAXIM AUREL SIMIONOV CUPA EUIPEi Bucureş ti70 ŞAPTE ECHIPE REPREZENTATIVE LUPTĂ PENTRU CALIFICAREA IN FINALĂ ® 120 de minute de atletism non stop ® Campioane olimpice şi recordmane mondiale in cele 13 probe de concurs M' Echipa Uniunii Sovietice — prima favorită ♦ O pasionanta disputa intre formaţiile României şi Poloniei pentru locul secund non stop, în care prima clasată în fiecare probă punPROGRAMUL ÎNTRECERILOR 17,30: Deschidere festivă ; 17,45 : 800 m ; 17,50: 100 m, înălţime, aruncarea suliţei; 18,05 : 400 m ; 18,20: 4x100 m, aruncarea greutăţii; 18,30: lungime ; 18,50 : 200 m ; 18,55 :. aruncarea discului ; 19,00: 100 m garduri; 19,15: 1500 m; 19,30: 4x400 m. AU CUVINTUL DOUĂ RECORDMANE MONDIALE # VIORICA VISCOPOLEANU : „Avem şansa noastră" • NADEJDA CIJOVA: „Acesta este genul de concurs care mă pasionează" Citiţi In pag. a TV-a părerile renumitelor atlete. NADEJDA GIJOVA VIORIN AliSGOPOLEANU De starturile Marianei Goth, angajată în trei probe, şi mai ales de finalurile sale depinde în mare măsură soarta echipei naţionale în confruntarea de azi Foto : A. NEAGU De miercuri, în Capitală TURNEU INTERNAŢIONAL DE TENIS In organizarea Clubului sportiv universitar Construcţii, de miercuri, terenurile centrului de antrenament nr. 2 din Bucureşti vor găzdui un interesant concurs internaţional de tenis. Şi-au anunţat participarea jucători, din Franţa, Italia, R.D. Germană, Ungaria, Polonia, Turcia, Iugoslavia şi Austria, alături, bineînţeles, de cei români. ATLEŢII ROMÂNI PE ULTIMUL LOC DUPĂ PRIMA ZI A GRUPEI SEMIFINALE DE LA ZÜRICH ZÜRICH (prin telefon). Ieri au început pe stadionul Letzigrund întrecerile grupei semifinale ale „Cupei Europei“ la atletism pentru echipele masculine. Sportivii români au avut o comportare sub aşteptări şi după prima zi ei ocupă ultimul loc în clasamentul pe echipe. Prezentînd o echipă improvizată într-o competiţie în care a avut adversari de mare valoare, selecţionata ţării noastre nu a făcut, desigur o bună propagandă atletismului românesc. Recordul republican al lui Nicolae Perţa (13,8 la 110 m garduri) constituie o performanţă izolată în ansamblul evoluţiei reprezentaţilor noştri, deşi compania extrem de puternică oferea posibilitatea obţinerii unor rezultate superioare. Clasamentul după primele 10 probe ale concursului arată astfel : Franţa 52 p. ; U.R.S.S. 51 p. ; Spania 39 p. ; Anglia 32 p. ; Elveţia 22 p. ; România 14 p. ; REZULTATE TEHNICE : 100 m : V. Borzov (URSS) 10,3 ...6. Gh. Zamfirescu 10,5 (3,2 m^s vînt din faţă) ; 409 m: J. Cr. Nallet (Franţa) 45,7... 6. T. Puiu 47,7 ; 1500 m: J. Wadoux (Franţa) 3:44,4... 6. P. Lupan 3:51,5; 10 000 m : S. Haro (Spania) 29:10,0, E. Alanov (URSS) 29:12,6... 4. N. Mustaţă 29:46,6 ; 110 m g : G. Drut (Franţa) 13,3-record, D. Hemery (Anglia) 13,4 — record, N. Balchip (URBEI) — record egalarive Perta 13,8 — record ; înălţime : H. Elliott, (Franţa) 2,16 m, V. Gavrilov (URSS) 2,13 m, S. Gariga (Sp.) 2,13 m, G. Portman (Elv.) 2,13 m, Ioan Șerban (România) 2,11 m ; lungime : J. Pani (Fr.) 8,19 m-record, I. Ter- Ovanesian (URSS) 7,82 m,. ...G. N. Perta 6,68 m ; greutate : P. Connard (Fr.) 19,45 m, G. Voitin (URSS) 19,40 m, E. Hubacher (Elv.) 19,25 m. ...6. G. Costache (România) 10,10 m (!!) ; ciocan : A. Bondarciuk (URSS) 73,10 m, T. Payne (Ang.) 66,26 m, ...Gh. Costache (România) 59,76 m ; 4X100 m ; URSS 39,7, ... 6. România (Perţa, Darvas, Puiu, Zamfirescu) 40,9. întrecerile se încheie duminică după- I VÎNT BUN,! ! DRAGI ! ! marinarii! Ik A or'n°r'a s’a născut, proba- jI gV^g bil, atunci cînd omul, pri- I I vind întiia oară apa, a vă- I S zut oglindindu-se cerul în |I ea. Și l-a cuprins, dintr-odată, dorul depărtărilor, | patima cunoașterii, nostalgia plecări- | I l0r- I Oamenii au plecat, la voia valurilor J I şi a vînturilor, cei mai mulţi nu s-au mai întors, dar marinăria a rămas, I transformîndu-se, treptat, din aventură I în profesie. O meserie grea, aspră, ne- I miloasă, tocmai de aceea admirată şi rîvnită. Mateloţii sint fiinţe aparte, călite în I capotarele primejdiei şi ale privaţiunii, suflete nobile, pentru că numai unor |I asemenea fiinţe li se face onoarea de I a deveni cetăţenii împărăţiilor fără pul , t bere. • Marinarilor din toate vremurile li s-au făcut legende, cintece şi rugăciuni. Po- I * porul nostru le-a dedicat fiilor săi, ple- f [ caţi pe ape, o duminică de august, o zi la anume, deşi îi însoţeşte cu gîndurile şi I I ocrotorirea sa in fiecare ceas, în fie- . care clipă. Ziua Marinei a devenit, aşadar, un I simbol, o sărbătoare tinerească şi ve- r * selă, dar — în acelaşi timp — plină ] a de semnificaţii solemne. O sărbătoare , care prilejuieşte celor înfrăţiţi cu apa I o emoţionantă trecere în revistă a iz- ' jj bînzilor obţinute în slujba patriei. Ea I ' înfioară inimile fără frică ale „bluze- i lor albastre", care străjuiesc frontierele maritime şi fluviale ale ţării, ea în- t deamnă la reuşite mai mari pe teme- *I rarii care, sub pavilion tricolor, străbat I oceanele şi înfruntă furtunile cu vasele I marinei comerciale a României socia- I liste. ■ Partidul şi sfatul nostru, dînd o înaltă preţuire marinei, au înarmat-o nu nu- I mai cu o tehnică modernă, avansată, II dar şi cu art crez politic înalt. Slujito- • rii apelor se bucură de stimă şi dra- goste, simt aproape, oricît de departeI s-ar afla, căldura căminului şi grija I patriei. * I Marinăria, cum spuneam, este o în- deletnicire grea, dată numai celor care I au un trup şi un suflet robust. Iar ma- . I rinarii cultivă neîntrerupt aceste pre- I ţioase virtuţi. E de ajuns să-i fi văzut I măcar o dată la sărbătoarea lor, pen- I tru a înţelege că strălucita măiestrie *I pe care o etalează este rodul unei pre- ■ gătiri fizice care ar putea speria mulţi campioni celebri. Dar ei, mateloţii, toţiI ca unul şi unul ca toţi, toţi pentru unul I şi unul pentru toţi, îşi dezvăluie, cu un 1I zîmbet pe faţa arsă de soare şi brăz- I dată de furtuni, o părticică din viaţa I lor de fiecare zi, grea şi aspră, dar ■ I pe care n-ar schimba-o cu nici o 1 alta. I Vînt prielnic, dragi marinari i I I Valeriu CHIOSE ^