Sportul, septembrie 1970 (Anul 26, nr. 1009-1038)

1970-09-01 / nr. 1009

Pag. g 7-a Să ne gîndim la viitorul sezon internaţional!­ ­ Iată-ne, foarte aproape de finalul acestui sezon, în mă­sură să desprindem principa­lele concluzii după desfăşu­rarea competiţiilor de nivel superior prin aceasta înţele­­gînd, în primul rînd, cele două campionate naţionale — ale juniorilor și seniorilor. Fără îndoială, se pot face numeroase comentarii : pe echipaje, probe sau grupe de probe, categorii de vîrstă și de clasificare etc. Cred, însă, că la această oră importan­te sunt, înainte de toate, constatările de ordin general vizind perspectivele echipelor noastre reprezentative pentru marile examene ale anului 1971: campionatele europene ale juniorilor, care vor avea loc la Snagov, şi campiona­tele mondiale de la Jajce. Mai întîi despre juniori. Am remarcat la această edi­ţie prezenţa unui mare nu­măr de tineri caiacişti şi ca­­noişti cu certe posibilităţi de afirmare la „europene". Mă refer, mai ales, la reprezen­tanţii cluburilor şi asociaţi­ilor : Delta, Tulcea, Pesca­rul Tulcea, Dunărea Galaţi, Steaua şi Dinamo. Interesul antrenorilor respectivi pen­tru selecţia şi buna pregă­­­­tire a juniorilor a fost evi­dent şi încurajator. Este, însă, necesar ca toate cluburile şi asociaţiile cu secţii de caiac­­canoe să îşi aducă contribu­ţia la formarea unui tot cit mai valoros. Cu atit mai mult cu cît, dacă în prezent avem acoperite valoric toa­te probele de juniori, tre­buie făcută precizarea că a­­ceastă valoare este CERTA la canoe. MULŢUMITOARE la caiac fele şi, încă, INSU­FICIENŢA la caiac băieţi. Este necesar să se acorde o mare atenţie, în special, ju­niorilor mici, ştiut fiind fap­tul că limita superioară de vîrstă va fi, începînd cu e­­diţia Snagov a campionate­lor europene, de 18 ani (în loc de 19). De asemenea, să avem în vedere că la Con­gresul de la Copenhaga s-a aprobat introducerea în pro­gramul C.E. a probei de ca­noe­r, probă care nu s-a practicat pină acum la noi şi care pune antrenorilor, dar şi federaţiei de specialitate, , citeva noi şi dificile proble­me, prima fiind aceea a do­cumentaţiei tehnice pentru construirea unei ambarca­ţiuni corespunzătoare şi apoi, la Reghin sau în altă parte, confecţionarea acesteia. Concluzii importante au prilejuit şi finalele campio­natelor naţionale de seniori. Aş sublinia, într-un prim plan, participarea tuturor fruntaşilor la probele olim­pice (de fapt un test preolim­­pic foarte important) care a confirmat avîntul şi progre­sul multor echipaje formate din sportivi tineri. Rămîne ca antrenorii să-şi sporească e­­forturile în pregătirea aces­tor echipaje pentru ca aces­tea să înregistreze o creşte­re mai rapidă a performan­ţelor. Trebuie subliniat, de asemenea, că finalele cam­pionatelor naţionale au ară­tat că la majoritatea echi­pajelor compuse din sportivi vîrstnici se constată un în­ceput de regres­­remarcat, de altfel, în întregul sezon) şi că, în ciuda unor rezultate bune realizate acum de cîţi­­va caiacişti sau canoişti, tre­buie găsite noi soluţii pentru o cît mai bună reprezentare la Jocurile Olimpice. Dacă am analiza probă cu probă ar rezulta că există material uman suficient, că la ora ac­tuală caiacul şi canoea din ţara noastră dispun de mari rezerve, dar că este nevoie de o muncă intensă, de o orientare fermă spre o pre­gătire axată pe probele olim­pice. Noul program de des­făşurare a C.M. vine în în­­tîmpinarea acestor dezidera­te, permiţînd sportivilor spe­cializaţi în probele olimpice să participe în condiţii opti­me şi la întrecerile de fond, ceea ce va reduce numărul componenţilor echipei şi va asigura un plus de valoare pe care sperăm să-l transfor­măm în... medalii. Radu HUŢAN „RALIUL ELEGANŢEI" CONSTANTA, 80 (prin telefon, de la corespondentul nostru). Pri­ma edilie a „Raliului internaţio­nal al eleganţei In conducerea auto“, organizată de A.C R. şi cu­­noscuta firmă Europa Turistică — Italia Lichtensie­n, a reunit la etart 32 de echipaje, din Anglia, Austria, Cehoslovacia, Franţa, R. F. a Germaniei, Italia, Polonia, S. U.A. şi România. Proba de re­gularitate s-a disputat pe şoseaua Mamaia — Mangalia şi retur, iar celelalte curse — slalom, lansare pe 400 m cu oprire, parcare la loc fix şi prezentarea Însoţitoa­rei — au avut loc la Mamaia. In faţa Casinoului şi a hotelului Al­batros. Juriul internaţional a a­­cordat Marele premiu al „Raliului eleganţei­ echipajului francez al­cătuit din soţii Danielle şi Gerard Durand, care In această primă etapă au pilotat un BMW 1800. Au fost, de asemenea, atribuite alte 5 medalii de aur „Ex aequo“ unor echipaje din R. F. a Ger­maniei, România (Laurenţiu Gheorghiu, Maria Cuculici — Da­cia 1300), Cehoslovacia şi Austria. Titlul de „Lady Elegant driving“ a fost decernat concurentei Ale­xandrina Papana, iar titlul de cea mai frumoasă prezentatoare con­curentei Veronica Tanase. Etapa a doua a Raliului se va desfăşura în ziua de 6 septembrie, pe ace­laşi traseu. CORNEL popa în ultima sa şedinţă., Bi­­roul federaţiei de handbal a­ discutat una dintre cele mai controversate probleme ale activităţii competiţionale şi anume aceea a arbitrajelor. Se ştie că în handbal a fost introdus nu de mult siste­mul cu doi arbitri, asemănă­tor celui din baschet şi din hocheiul pe gheaţă, ceea ce, fireşte, a produs serioase di­ficultăţi în interpretarea cit de cît unitară a regulamen­tului de joc. In plus, este de datoria noastră să subliniem faptul că, în ultima perioadă de timp, prin înscrierea în perimetrul competiţional in­tern a campionatului repu­blican al juniorilor şi şcola­rilor (96 de echipe !) sarcina colegiului central de arbitri, de a prezenta în fiecare săp­­tămînă un număr sporit de conducători de joc a devenit din ce în ce mai dificilă obligînd acest for să facă concesii pe linia respectării unei anumite exigenţe în promovarea cavalerilor fluie­rului. Prezentînd, în amintita şe­dinţă, un raport referitor la activitatea colegiului, arbi­trul internaţional ing. Vasile Sidea, preşedintele acestui organ tehnic, a recunoscut că principala lipsă a muncii din ultimul an o constituie absenţa unei legături traini­ce, viabile cu colegiile locale în vederea realizării unui mai bun control asupra pro­movării şi,, mai ales, instrui­rii permanente a arbitrilor. Problema este cu atît mai delicată cu cît la echipele de juniori şi şcolari activita­tea din teren a unui arbitru nu trebuie înţeleasă „stricto sensu“, doar prin grija de a res­pecta regulamen­tul şi disciplina in joc. Prin ma­niera de a con­duce o partidă rezervată junio­rilor — şi, în definitiv, nu nu­mai în aceste cazuri — un ca­valer al fluieru­lui devine fortuit un cavaler al spectaculozităţii şi dinamismului în joc, al cursi­vităţii şi rapidi­tăţii, în ultimă instanţă un pro­pagandist curat şi modern. Să nu uităm în această privinţă că frec­vente au fost o­­caziile cînd fluie­­rînd excesiv, in­tervenind inopor­tun sau vorbind vrute şi nevrute pe teren un ar­bitru a reuşit să strice ceea ce ju­cătorii se căz­neau să constru­iască frumos. Rămîne, de ase­menea, în actua­litate presanta chestiune a uniformizării in interpretarea regulamentului, chestiune care provoacă dese necazuri nu numai colegiului de arbi­tri ci şi comisiei de disci­plină. Discuţiile pe marginea a­­cestui referat au fost ample şi încărcate cu propuneri a­­trăgătoare, menite să contri­buie în oarecare măsură la eliminarea acestor deficienţe. Dintre acestea am cita nu­mai două în speranţa că ele nu, vor rămîne doar nişte simple cuvinte înşiruite în pr­ocesul verbal al şedinţei. Este vorba, mai întîi, de fo­­­losirea mai judicioasă a timpului pe care îl au arbi­trii la turneele de sală, unde se pot realiza cu­ mai multe consfătuiri, chiar cu prezen­ţa (duminică dimineaţa sau simbătă seara) a arbitrilor mai tineri din oraşele apro­piate. In al doilea rînd, con­siderăm că buletinul infor­mativ pe care federaţia de specialitate îl editează cu o regularitate de metronom, poate fi mai bine utilizat şi în scopul realizării acelei le­­gături cu colegiile locale, prin prezentarea unor suc­cinte referate, a observaţiilor cu privire la arbitraje, a unor concluzii. Abordînd se­zonul cu dorinţa de a aplica în munca sa astfel de iniţia­tive, colegiul de arbitri va putea avea anul viitor un bilanţ mai rodnic. HANDBAL­­ŞI ARBITRII TREBUIE SÂ ÎNCEAPĂ NOUL SEZON CU DREPTUL! Fază din meciul Dinamo Bucureşti — Dinamo Bacău, cîștigat cu scorul de 14—11 de bucureșteni. 1­­.llTr­­g . pjff ACEŞTIA AR FI. Deşi limitată la patru Jocuri (Farul si-a aminat partida cu Constructorul In vederea Intilnirii cu Tarbes, iar Dinamo a cerut reprogramarea meciului cu Uni­versitatea Timişoara pentru data de 10 decembrie), etapa a I-a a diviziei A a reuşit, totuşi, sa o­­fere suficiente observaţii in legă­tură cu comportarea selecţionabi­­lilor aspiranţi la un joc In lotul României B, aflat in preajma turneului in Franţa. Aceasta pen­tru simplul motiv că marea ma­joritate a jucătorilor selecţionaţi au făcut parte din cele 8 echipe competitoare, in timp ce a noua r» Dinamo­c a putut fi văzută la luceu doar cu citeva zile in urmă. Dintre jucătorii de linia I: Ciornei, Bariu, Gh. Mircea, I­r­­igulescu şi Mihalaşcu li s-au părut a fi cei mai aproape de perspectiva imbrăcarii tricoului national. Toti au muncit mult, au avut evoluţii convingătoare în locul grămezilor, putere de per­cuţie şi clarviziune. Din linia a îl-a s-au detaşat Veluda şi Atanasiu. Perechea griviţeană nu are, practic vor­bind o contracandidată, cel pu- *­ţin pentru meciul de miercuri, cu Tarbes Şerban a arătat şi el unele lucruri bune, care semna­lează pe Jucătorul de mare expe­rienţă, la fel ca şi Postolark­e, neobosit în partida cu Politehni­ca. Brumă, despre care se spu­nea că este fără egal Ca prinzâ­­tor, s-a arătat Inegal, in princi­pii datorită unei insuficiente pregătiri fizice, carenţa Întregii sale echipe (Politehnica). Pentru linia a III-a se impun net patru Jucători : schimb, ex­celent in meciul de duminică — fără discuţie un viitor... Ciobănel, un Jucător lucid şi Inteligent — Răşcanu, Fugiul şi Mielescu. A­­ceasta linie — datorită valorii componenţilor ei — pare să fie atuul selecţionate! divizionare. Dacă, bineînţeles, antrenorii co­ordonatori se vor opri asupra ei. Dintre mil­ocaşi, perechea Bol­­başu — Dîateescu (sau Glugiuc) provetite să asigure cel mai bine legătura dîntre înaintare şi trei­­sferturi. Ca centri ne-au plăcut mai ales Leşean şi Budică. Foarte bine încadrat! In propriile ani­ de trei sferturi — Griviţa Roşie şi respectiv Steaua — ei au avut o contribuţie substanţială la mate­rializarea multora dintre specta­culoasele şarje văzute în cupla­jul de pe „Ghencea“. Pentru aripi pledează jocul ex­ploziv şi variat al lui Braga şi Teleasă. Bine a jucat şi Bater, dar socotim că replica apărării Rulmentului a fost mai puţin promptă (dovadă şi scorul) decit aceea a Politehnicii. Ca fundaş, fără contracandidat — deocamdată — Durbac, In ciu­da exasperantei sale imprecizii la transformarea unor lovituri de pedeapsă. ) Tiberiu STAMA A apărut revista EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT nr. 8/1970 DIN SUMAR SPICUIM­A — Pentru creşterea eficienţei educaţiei fizice şi sportului din şcoli, de Conf. dr. Emil Ghibu — Vicepreşedinte al C.N.E.F.S. — Despre contribuţia educaţiei fizice la dezvoltarea proceselor de cunoaştere, de prof. Ghenrshe Micra şi prof. Alexandri­ Mogoş. — Contribuţii la consolidarea şcolii româneşti de bras (II), de prof. Remus Drăguşanu. — Planificarea trimestrialâ la educaţia fizică — trimestrul I, cla­sele 1—IV, de prof. Romeo Ionescu. — Scrisoare melodică (I), de prof. Traian Predeţeanu. — Cornelia Popescu, de prof. Mihai Trancă. In acest interesant număr sunt publicate o serie de materiale necesare profesorilor, in vederea susţinerii diferitelor examene (definitivat şi grad). sportál - ATLETISM -„NAŢIONALELE" DE SENIORI, O COMPETIŢIE MARCANTĂ Recent încheiata ediţie a campionatelor de atletism ale seniorilor, se înscrie, in­discutabil, printre întrecerile reuşite ale acestei competiţii, cea mai veche din istoria atletismului nostru. Reuşita se referă la organizarea teh­nică la numărul de partici­panţi, la numeroasele sur­prize (care de fapt, fac tot farmecul unui concurs), la rezultatele înregistrate de competitori, deopotrivă de către cei mai buni dintre ei, dar şi în ceea ce priveşte mediile cifrelor consemnate în foile de arbitraj. Anul acesta, pe „Republi­cii“, numeroşi tineri au izbu­tit frumoasa performanţă de a deveni campioni ai ţării, cei mai mulţi aflîndu-se pen­tru prima oară în situaţia de a îmbrăca tricoul simbolic al campionilor. Adalbert Darvaş, Petre Lupan, Tudor Puiu, Valentin Jurcă, Mariana Fi­lip, Natalia Andrei, Cornelia Popescu sunt cîţiva dintre aceştia. Cu excepţiile de ri­goare, determinate de cauze felurite, cîştigarea titlului na­ţional, a fost însoţită în ca­zul lor, de rezultate remar­cabile care le cinstesc stră­daniile dar şi munca antre­norilor şi culorilor cluburi­lor respective. în general, se poate spune, atleţii noştri fruntaşi au iz­butit citeva rezultate de mina întîi, a căror valoare are re­zonanţe şi pe plan interna­ţional : 59,48 m la disc (Lia Manoliu), 16,68 m la triplu (Carol Corbu), 40,4 m la 4x100 m (reprezentativa de juniori careşi pregăteşte startul de la Paris) etc. în aceeaşi ordine de idei vom sublinia faptul că la aceste campionate au fost înregis­trate cîteva medii deosebite, cele mai bune obţinute vreo­dată în competiţiile noastre republicane. Este vorba de aruncarea discului femei, probă la care primele patru au trecut de 50 metri, cursa de 400 m. bărbaţi (trei atleţi sub 48,0 secunde) ş.a. Dar au mai existat, din păcate, şi alte „excepţii". Este vorba de acele excepţii care au devenit într-un fel o regulă, rezultatele subnotabile de la aruncările masculine, de la semifond (mai puţin 1500 m) şi fond. La aceste campionate, paradoxal, pro­bele cele mai populate au fost cursele de fond (23 la 3000 m obstacole, 32 la 10000 m). Este desigur un fapt po­zitiv, dar nu putem să ne declarăm satisfăcuţi doar cu atît, mai ales că nu uităm nici dictonul : mulţi chemaţi, puţini aleşi! Scoţîndu-l din discuţie pe Nicolae Mustaţă, ceilalţi n-au fost în măsură să convingă asupra valorii lor şi, ceea ce este mai important, asupra viitorului acestor curse. O fi vorba poate des­pre metodele de antrena­ment, dar trebuie avut în vedere şi cui anume i se a­­plică aceste metode ! Există şi la fond ca şi la aruncări, 0 penurie de elemente de valoare, cu perspective certe de progres. ★ Cele 35 de titluri de cam­pioni naţionali, puse în joc la sfîrşitul săptămînii, au fost cucerite de atleţi şi atlete din 11 cluburi : Steaua 8 (7 la bărbați + 1 la femei), Dinamo 8 (8+0), Rapid 6 (3 + 3), G.A.U. 4 (1 + 3), C.S.M. Cluj 3 (1+2), Steagul roşu Braşov 1 (1+0), Universitatea Cluj 1 (1 + 0), C.A Roman 1 (0+1), Rovine Craiova 1 (0+1), Tractorul Brașov 1 (0+1), Metalul 1 (0+1). Romeo VILARA Ileana Silai a fost una dintre at­leteri.* fără rivala. Și totuşi e a a forţat pentru a stabili un nou record pe 800 m -Mr. T009 imm­ PESTE CÂTEVA ZILE, LA PARIS, VOR FI DECERNATE PRIMELE TITLURI DE CAMPIONI EUROPENI LA JUNIORI A devenit o realitate im­pusă de dezvoltarea atletis­mului contemporan, creşterea numărului competiţiilor. Ast­fel, au apărut în ultimii ani forme noi precum Cupa Eu­ropei, Campionatele europene pe teren acoperit şi acum campionatele europene de ju­niori. Rezultatele tinerilor atleţi din noua generaţie au ajuns la un înalt nivel, incit numai ca vîrstă se mai poate discuta de juniori, căci performan­tele lor sunt, in cele mai mul­te cazuri, de cea mai bună valoare mondială. In întregul continent s-au făcut pregătiri speciale pentru concursul de pe pista de tar­tan a celebrului stadion olim­pic din capitala Franţei. Sunt aşteptaţi un număr foarte mare de atleţi (peste 500), îm­preună cu care vor sosi zeci de specialişti, ziarişti, repor­teri radio şi T.V., care vor transmite competiţia viitorilor competitori olimpici din 1972 şi 1976. Campionatele vor prilejui, cu siguranţă, surprize de pro­porţii. Atleţi creditaţi cu şanse secundare vor învinge — probabil — mari favoriţi şi sperăm că în acest joc să se angreneze şi atleţii români. Ne amintim astfel că în 1968 la criteriul european de ju­niori de la Leipzig, Ion Dima avea al 7-lea rezultat dintre cei înscrişi, dar aceasta nu l-a împiedicat să cîştige cursa de 3600 m. Echipele participante au un lider de o incontestabilă va­loare. Este vorba de formaţia juniorilor din R.D.G., ale că­ror performanţe ii clasează detaşat pe locul I în Europa iar la fete chiar pe locul prim în lume. La bărbaţi din 21 de probe R.D.G. se află pe locul I în 11 iar la femei su­perioritatea este şi mai evi­dentă , la 11 din 14. In afara echipei R.D.G., puternice se­lecţionate mai prezintă Fran­ţa, R.F.G., U.R.S.S., Anglia. Să vedem, acum cu ce ne prezentăm noi la prima ediţie a campionatelor europene. Din cei 21 atleţi care vor efec­tua deplasarea, 19 au­ realizat standardurile fixate, încă din anul trecut, de către Biroul federal, standarduri cu mult mai ridicate decît normele stabilite de forul internaţio­nal. Doi atleţi care nu au rea­lizat normele fiind în ime­diata lor apropiere se află însă între primii 10 din Eu­ropa ceea ce a făcut să li se acorde creditul. Tabelul pre­zentat mai jos arată — cre­­dem — mai bine realitatea a­­tletismului la ora campiona-* telor europene, în probele în care participăm. Din el se vede că avem tineri juniori cu rezultate bune care se pot­ număra printre finalişti . Băieţi cel mai bun al 19-lea locul juniorilor proba rez. european rezultat români. • european 100 m 10, 1 10, 3 10, 3 Szabó 8 Mitrofan 9 700 m 30, 8 31, 5 31, 5 Păstilă 31, 6 Stan 14 400 m **, 7 48, 0 47, 7 Gedeon 8 800 m 1âM, 8 1:51, 6 1:51, 7 Gaspar 1500 m 3:41, 8 3:30, 8 3:47, 8 Dlma 8 110 m garduri 14, 0 14, 7 14, 7 Glavă 10 Înălțime 3,5 3,­5 3,10 Dosa 2,0* Negomireanu » greutate 17,­4 15,83 13,85 suha disc 54,43 45,73 48,72 Suita 30 decatlon 7620 6530 6570 vasilescu 8 4x100 m 40, 4 41, 8 40, 4 Echipa nat. 2 4x400 m 3:11, 0 3:16, 3 3:15, 3 Echipa nat. 10 km mar: 43:18. 4 46:45, 8 46:13, 4 Ceacoi 6 46:33, 4 Anghel 8 FETE 100 m 11, 3 11, 7 11, 8 Monoranu 79 200 m 23, 7 24, 3 24, 6 Monoranu 15 400 m 52, 9 53, 8 56, 0 Sălăgean 42 800 m 2:04, 4 2:09, 8 2:10, 1 Andrei 12 1500 m 4:22, 3 4:31, 2 4:33, 5 Andrei 3 loo m garduri 13, 8 14, 2 13, 8 Satmari 4 lungime 6, 39 6,0­3 6,06 Boca 7 6,04 Jinga 9 disc 53,90 44,06 47,80 m­l 6 suliță 53,90 47,26 49,88 zergo 6 „Vînătorii de vulpi“ şi-au desemnat campionii Finala campionatului republi­can de „­vinătoare de vulpi“ a avut loc zilele trecute la Cimpi­­na. Traseele grele, cu mari di­ferenţe de nivel, au supus pe concure­­ţi la eforturi deosebite. Cu toate acestea performanţele reuşite de mulţi dintre ei au fost peste aşteptări. Un frumos succes au obţinut reprezentanţii radioclubului Bihor cărora le-a revenit trei din cele patru titluri de campion. Iată rezultatele tehnice ) 144 MHz. Individiual : 1. Ioan Mierluţ (Bihor), 2. Ion Crăciun (Praho­va), 3. Ion Oprea (Prahova). E­­chipe : 1. Bihor; 2. Prahova ; 3. Maramureș. 3,5 MHz. Individual : 1. Ion O­prea (Prahova); 2. Mihai Cseresi (Bihor); 3. Ioan Mierluț (Bihor). Echipe : 1. Bihor; 2. Prahova ; 3. Bacău. II­­.....TENIS PE MASA ~ 11 COPIII ÎN ÎNTRECERE Cine dintre amatorii bucu­reşteni de tenis de masă do­reşte în aceste zile să vadă În­treceri cu mingea de celuloid, poate merge la sala Floreasca, de dimineaţa şi pină seara. Nu evoluează maestra emerită a sportului Maria Alexandru şi nici dinamica jucătoare Car­men Crişan. Dar spectacolul este mai mult decit interesant. In jurul dreptunghiurilor verzi s-au adunat cei mai mici ju­cători cu paleta , se desfăşoa­ră campionatul echipelor de copii. Sunt peste 150 partici­panţi reprezentind 48 de for­maţii masculine şi 26 feminine din 23 de centre : Bucureşti, Cluj, Cugir, Sintioan Lunca din judeţul Covasna, Craiova, Bistriţa-Năsăud, Timişoara, Pi­teşti, comuna Băleni-Dimbovi­­ţa, Mineciu Ungureni, Buzău, Ploieşti, T. Severin, Oradea, Hunedoara, Borşa, Bacău, Iaşi, Arad, Satu Mare, Petroşani, Galaţi, Rm. Vîlcea. După cum se vede, o arie geografică ex­trem de larga, de la capitala ţării şi pină la comune înde­părtate. Concursul are loc (de la ora 9 şi ora 16) la două categorii de vîrstă (băieţi şi fete), pină la 12 ani şi intre 13 şi 14 ani. Cine va ciştiga ? Este greu de prevăzut cind concurenții sunt atlt da tineri, întrecerile lor merită, insă, în tot cazul să fie ur­mărite. Căci dintre piticii de astăzi se va recruta campionul de mline. VOLEIBALIŞTII ROMÂNI PREGĂTESC STARTUL MONDIALELOR LA SIBIU — Interviu cu dr. GABRIEL CHEREBEŢIU, antrenorul lotului naţional — Puţine zile au mai ră­mas pină ce, in Bulgaria, se va da startul în com­petiţia supremă a voleiu­lui. Turneele lungi s-au încheiat pretutindeni, lă­­sind acum răgaz antreno­rilor şi jucătorilor să re­flecteze în linişte, in locuri retrase, la tot ce mai trebuie corectat, per­fecţionat, finisat. Este a­­cel respiro din pragul marilor confruntări... In timp ce fetele noas­tre (prin voia soartei stu­dente) fac excepţie de la această regulă, fiind pre­zente la Universiadă, bă­ieţii — scutiţi de o obo­seală în plus — urmea­ză un program mai puţin încărcat, aşa cum este fi­resc în preajma campio­natului mondial. Ei s-au deplasat la Sibiu, împreună cu antrenorii Gabriel Crbe­­rebeţiu şi N. Tărchilă spre a continua pregătirea şi poate spre a regăsi sta­rea psihică de care au atita nevoie pentru a în­frunta puternicii adver­sari... Cei care asudă mult mai intens in aceste zile fără competiţii sunt, insă, antrenorii, frămintaţi de problemele încă nerezol­vate integral, de punerea în formă a echipelor şi de emoţiile startului. Abia am izbutit să-l smulgem pentru citeva clipe din virtojul ultimelor preparative pe antrenorul lotului, dr. Gabriel Che­­rebeţiu. — Ce caracter daţi aces­tei ultimei faze a pregătiri. In funcţie de revelaţiile turneului de la Timişoara? — Turneul amintit a scos in evidenţă imperfecţiunea u­­nor laturi tehnico-lad­ice in jocul voleibaliştilor noştri. Deşi timpul este scurt pină la mondiale şi interesul nos­tru este să nu-i suprasolici­tăm pe băieţi în pragul com­petiţiei supreme, ne-am pro­pus ca printr-un program mai relaxat să încercăm elimina­rea lacunelor , corectarea unor procedee, îmbunătăţirea apor­tului unor compartimente... — Despre ce corectări este vorba ? — Mă refer, in principal, la perfecţionarea primirii ser­viciului, element care nu ne-a permis totdeauna, la Timişoa­ra, construirea ireproşabilă a atacului. De asemenea, insis­tăm asupra punerii la punct a blocajului, asupra sporirii eficienţei in atac şi a atenţiei la dublaj. Datorită taliei mai scăzute, bănuim că multe a­­tacuri ale noastre vor fi res­pinse de blocajul advers. I)e aceea recuperarea mingilor este o chestiune de maximă importanţă. In afară de corectarea teh­nicii individuale şi de îmbu­nătăţirea randamentului lini­ilor, ne îngrijim de omogeni­zarea echipei prin jocuri in „familie“. Repetăm, Insă, fără a forma nota şi a extenna pe jucători. — Cum veţi verifica re­uşita, sau nu, a intenţi­ilor pe care le aveţi ? — In cîteva meciuri de ve­rificare, înainte de plecare la mondiale (9—15 septembrie). Vom avea ca parteneri echi­pele Iugoslaviei, Israelului şi Braziliei. Aceste întîlniri ne sînt folositoare pentru omoge­nizare şi pentru testarea unor rezerve.— întregul efectiv pe care îl aveţi la dispoziţie se află în plenitudinea forţelor ? — Mai puţin Tîrlici, care nu s-a refăcut după un accident suferit la Timişoara. El va fi recuperabil pină la C.M., insă avem necazuri prin ieşirea lui momentană din sextet... — Care este climatul ce însoţeşte ultimele pregă­tiri ? — În tot domneşte o stare de spirit bună ; băieţii se mo­bilizează la antrenamente, şti­ind că în Bulgaria au de a­părat prestigiul voleiului nos­tru masculin. Să sperăm că această atmosferă emulativă va dura pină la sfirşitul marii competiţii şi că echipa româ­nă va obţine un plasament satisfăcător in ierarhia inter­naţională... Interviu consemnat de Aurelian BREBEANU Acolo se va juca fotbal şi tenis... (Urmare din pag. 1) beşte despre viitor, despre ce va fi aici, în fosta groapă de gunoi a Pantelimonului, peste un an, peste doi. „Acolo — și zice acolo tăind aerul cu o mină hotărîtă, indi­­cînd un punct precis, bine ştiut — vom ridica un mic hotel, cu terasă și bar. Dincolo — ace­eaşi mişcare stăpină — va fi bazinul de înot cu pistă olim­pică. Debarcaderul, vestiarele... Tranzistorul a tăcut. Un auto­­greder vine drept spre noi, asemenea unei mașinării infer­nale, scăpată de sub control. Cineva întreabă cît de deasă va fi perdeaua de plopi ce va înconjura Întreaga bază. — Cu cine veţi duce la ca­păt asemenea planuri ambi­ţioase ? — Cu băieţii aceştia. Cu al­ţii. Cu tinerii din cartier, din sector, prin muncă patriotică. De altfel, greul a trecut: a fost o zonă denivelată, plină de gropi, o carieră de pămint. S-a muncit Zile întregi la lopa­tă. Acum, totul e parcă o dis­tracţie. Ne sprijină toată lu­mea . Consiliul popular, orga­nizaţiile P.C.R__ Avem ma­şini, munca e mai simplă. O plantare, o nivelare, treburi de-astea... Tot ceea ce vedeţi e realizat prin muncă patrio­tică.— întocmit benevol de un colectiv al I.S.P.H.-ului, condus de Inginerul Nicolae Lefter, secretarul U.T.C. al instituţiei. Tace. A vorbit, poate, prea mult. Aici vorbesc faptele, ore­le de muncă patriotică. Cine să fie ? Nu ştie. Se lucrează zilnic... A, citi tineri? N-are o evidenţă exactă. Oricum, pes­te 5 000, îşi scoate cămaşa. E gata să dea o mină de ajutor. Vreţi nume ? De ce, neapărat, nume ? Aici muncesc prea mulţi pen­tru a cita ciţiva... Insist. Ei, bine, iată : Dumi­tru Badea sau Nicolae Mari­­nescu de la „23 August“, Nico­lae Ganci de la ,,Republica“, Nae Ion de la F.R.B., Mihai Popescu sau Ion Dragu de la F.M.­J.A.B. Şi alţii, şi alţii... Plecăm. Aici a fost o groa­pă plină de gunoi. Acum e un şantier pe care lucrează mii de tineri, entu­ziaşti. Miine, va fi o bază spor­tivă cochetă, un centru dis­tractiv, populat din zori şi pină seara. O complicată metamorfoză — plină de semnificatii —■ ce pare atît de simplă, de intrată in firea lucrurilor. Talion a spulberat orice dubiu! Cea de a treia tentativă atri­buită elitei trăpaşilor noştri pen­tru ameliorarea recordului naţio­nal al hipodromului ploieştean s-a soldat de data aceasta cu un succes deplin. După o alergare în care alura imprimată cursei de Dioda însemna, in fond, o invitaţie la „non stop“. Talion, abordind ultima turnantă de pe ultimul loc, a avut un finiş e­­lectrizant pe picior de 1,17 şi fi­nalmente a atins recordul de 1.19.9, ţintuindu-şi pe loc ad­versarii şi luptind ultimă sută de metri numai îm­potriva acelor de cronometru. Această glorioasă evoluţie a în­vingătorului aduce o mare bucu­rie stafionii experimentate R­u­­şeţu — care a demonstrat că in ciuda nereimprospătării curenţi­lor de Singe a găsit, totuşi, for­mula fericită pentru elaborarea unui mare campion — dar şi lui Gică Tănase, antrenorul şi con­ducătorul său, pentru munca ne­întrerupţi depusă un şir de trei ani. Menţinerea In formă maxivăă a unul cal este Un merit In plus Pe care trebuie si­­-l recunoaş­tem. Din rest, semnalăm dublul suc­ces al antrenorilor Oană, Tudo­ra? şi Niculae Gheorghe. Fără să căutăm neapărat cursele con­tradictorii — fie ci ele sunt fă­cute în perimetrul cifric al regu­lamentului sau nu — consem­năm cu satisfacţie că spectacolul hipic oferit numeroasei asistente a fost o mostră elocventă despre progresul realizat de mulţi cai. Din păcate, insă, acest progres al recordurilor nu prezintă nici o semnificaţie. 51 noi nu trebuie să privim lucrurile mulţumitor, chiar dacă suntem­ izolaţi prin lipsa unui hipodrom bun. REZULTATE TEHNICE : 1. Crai (Gh. Popescu), Bogdan 49,3, 2. Korai (I. Oană), Marxin, Osiris 37,1, 3. Telega (N. Simion), Mercur, Vrabia 40,2, 4. Fresca (I. Toderaş), Floreta 32,4, 5. Struna (I. Oană), Menta 36,2, 6. Simpatia (Gh Avram), stolnici Răzus 30,1, 7. Talion (Gh. Tăna­se), Dioda 19,9, 8. Florici (I. To­deraş), Cuc. Forattc 30,3, 9. Car­men (II Gheorghe), Tabăcu 40,8. Niddy DUMITRESCU

Next