Sportul, octombrie 1970 (Anul 26, nr. 1039-1069)

1970-10-20 / nr. 1058

gnaiTiHnuHilUHniiiaiaiuliHHilnuinmiiuiiiHiiiinmuumiinmiiiinnnnniiimimimninimniigi I Citiți (Q pagina a 4-t relatării» trimişilor, noştri speciali­­ nhmimniiuiiiiiimiiiiMiNimMiiiimimimninuramimuuiuuwnmniiinnummmmmmimiiiii i MIERCURI ÎN CUPELE EUROPENE U KOT&aL I La Belgrad; STEAUA ROȘIE-U.T.A. 1 I La Eindhoven ;PSV-STEAUA­­ I La Liverpool; F.C. LIVERPOOL-DINAMO I PREDEALUL- un Sir Moritz al României! Predealul este an» din «M­­adelele triunghiului geogra­fic al «chiului Sinaia — Predeal — Poiana. ŞS cu toate că aici practica aces­tui aport est» relativ­ mai recentă In comparaţi« «o is­toria celorlalte două oraşe montana, Predealul ie-a de­­păşit in ceea ct priveşte populare» pistelor, numărul de metri pătraţi de pîrtoi«~a­­siguraţi fiecărui schior. Ex­plicaţia acestei concentrări rezidă in apropiere* imedia­tă a plrtittor şi cabanelor* faţă de staţia OJA *1 de şoseaua naţională. Io capaci­tatea crescută de deservire a mijloacelor mecanica de urcare, în gradarea ▼aiotîcă a pîrtiilor accesibil» oricăror '• categorii de «chiori­ci — d« "ce să n-o spunem f — ama­bilităţii personalului de 1« teleferice, şi de 1» Cabane care, literalmente, este 1« ’dispoziţia publicului, «lua de asahi fiind, ca în agricultură,­­ ziua, lumină să adeseori, pre­lungită ttrziu sub beneficiul 'instalaţiei modem* de ilu-­­ minare « pîrtieL D« aceea Predealul aspiră 1» fiecare sfirşit de săptămlnă tot ceea ce Bucureştiul şi Ploieşti­ud I sportiv 'trimite «pre aer, «pa­re şi lumină, reunind sub [zodia schiului MII ŞI MII DE SIMPATIZANŢI. Dintre­­toate staţiunile de sporturi ’de iarnă, Predealul te apro­pia cel mai mult de staţiu­nile model din Alpi, de no­­ţiunea ideală sub raportul­­ funcţionalităţii şi operativi­tăţii. De ce ! Pentru că se [adaptează, se transformă per» [manent dovedind a mai« [mobilitate economică, o ex­tinsă capacitate organizatori­că, @hia» și in acest an, de , pildă, preluînd ideea unot ■pirtil de şcoală și de agre­ment in apropierea hoteluri­lor, s-au amenajat astfel de terenuri iluminate, dotate cu­­teleschlimi portabile la ho­ltelul Timiş și I* vila Ro­binson de către întreprinde­rea economică a oraşului Predeal. Este pasiba ca şi alte terenuri şcoală cu tra­diţie (Vestea) sau cel din faţa cabanei Secuilor si fie utilate cu teleschiuri. Toate mijloacele mecanice care deservesc complexul de piru­l Clăbucet au fost re­vizuite şi pregătite pentru noul sezon. Partile, in stare acceptabilă, aşteaptă­ ultime­le finisării nivelarea şanţu­rilor săpate de ploi, cosirea vegetaţiei crescute peste va­ră, curăţirea de pietre şi lemn» aduse de apele teren- Mihai BIRA (Continuare la pap. • 3-«) •­ ZIUA DE SCHI - ZIUA LUMINĂ A TERENURI ILUMI­NATE Şl DOTATE CU TELE­SCHIURI PORTABILE , RE­VIZII... Şl PREGĂTIRI DESCONGESTIONARE Alb şi negru... pe pîrtia Clăbucetului. IARNA BATE LA UȘĂ, CALENDARUL SPORTIV E GATA! • Bogată activitate internă # Campionate mondiale si europene, Jocuri balcanice si multe altele in 1977 # Clasament asemănător Cupei Mondiale • In sfirsit insigna „Fulgul de zăpadă“ . Control si exigentă sporire Recent, au avut lots la Pre­deal si Braşov două şedinţe ale Biroului federaţiei româ­ne de schi­bob, organizate cu scopul definitivării calenda­rului intern şi internaţional pe anul 1971, aprobării loturilor naţionale propuse de colegiile centrale de antrenori, discu­tării regulamentelor compe­tiţiilor şi propunerilor pen­tru remanierea­ structurii co­legiilor centrale de antre­nori.­­ (Continuare in pag. a 2-a) CURS DE PERFECŢIONARE PENTRU ARBITRII DE HOCHEI Intre 23 şi 10 octom­brie va avea loc, sub auspiciile „Centrului 23 August", din curs de­­perfecţio­nare pentru arbitrii divizionari de hochei. Pe lingă ex­punerile teoretice, pre­data de cei mai expe­rimentaţi „cavaleri ai fluierului“ din acest sport cu un regulament foarte com­plicat, au fost prevăzute lecţii practice, precum şi ur­mărirea arbitrajelor le câteva partide din pri­mul turr al campiona­tului național. Fără a lua încă propor-AS ţii electronice sau cîber- 2 netipe, tehnologia predă- £ ril In şcoli «-a adaptat £ repede progresului ştiin- *• ţiîic. Limbile se învaţă S şi se perfecţionează în 2 cabine individuate, cu­­ benzi de magnetofon sau 2 discuri. Diverse materii 2 se Însuşesc mal bine cu 2 ajutorul aparatelor de “ proiecţie montate pe ea- ■­­tedră. 2 Şi în timp ce uimitoa* 2 rele mijloace aiudiovizua- “ le cuceresc clasele (fără «­ a mai vorbi de Irupţia 2 tehnicii până şi în bucă- 2 tăriile gospodinelor), edu- 2 caţia fizică se predă tot “ cu...­­,ghemuit, luat ! “ VICTOR BĂNCIULESCU 2 iiiiiimmmesnimmifl • Partide disputate în întrecerea hocheiştilor ! Intrat­­pe făgaşul unei dispute echilibrate — mai ales după apriga conf­rum­­­­tare dintre Agronomia Cluj şi Avîntul M. Ciuc — cam­pionatul naţional de hochei pe gheaţă a oferit spectato­rilor şi ieri după amiază partide interesante, în care formaţile învingătoare s-au impus greu, mult mai greu decât ar putea să o exprime scorurile finale. I Cuplajul a avut programat (h deschidere meciul dintre echipei la STEAUA şi I.P.G.G. Cu un ain în urmă această Intilnire constituia, poate, o simplă formalitate pentru ho­­cheiştii formaţiei noastre campioane, singura problemă fiind doar diferenţa de scor cu care ei învingeau. Acum, Chiar dacă pînă la urmă Steaua a obţinut o victorie destul de concludentă, pe gheaţă lucrurile nu s-au pe­trecut chiar aşa de uşor. Hotărâţi să-şi vîndă scump pielea, tinerii jucători de la I.P.G.G. au făcut o mare ri­sipă de energie, încercând în acest fel să suplinească han­dicapul de valoare tehnică şi tactică fetă de adversarii lor. Dintr-o mare parte din timp ei au reuşit acest lucru, man­­ţinând rezultatul atins şi prin forma bună a portarului Ne­teda. Adică, mai precis, a­­­tunci cînd au luptat cu mij­it­oare regulamentare, folo­sind destul de bine calităţile­­ lor fizice, de necontestat. Dar, uneori ei au... căzut în l.gura păcatului" şi trecând dincolo de limitele admise în hochei au fost penalizaţi cu ex­minări, care — de cele mai multe bii a pu «y rfa mas fără urmări pe tabela de marcaj. Din toate acestea se poate lesne trage concluzia că în­tâlnirea a fost destul de ani­mată, furnizând faze palpi­tante și, în plus, dîndu-ne prilejul să apreciem perspec­tivele unor tineri hocheiști din ambele echipe. Este de subliniat în acest sens că şi Steaua a prezentat d­el­a Călin ANTONESCU (Continuare in pag. « S-a) steaua — LP,a.a. t-i (1-0, s-l, 4—0) Arbitri : C. Stafânascu şi Al. Mureşan. Marcatori : Varga »i Gheor­ghiu (cîte 2), ştefanov, G. Szabó şi P. Sgîncă pentru Steaua, respectiv, Vlad II. Penalizări : Steaua 8 minute, I.P.G.G. 8 minute DINAMO — AVINTUL. M. CIUC 8-1 (1—1, 8—1, 1-0) Arbitri­i N­. Gubernu şi M. Presneanu Marcatori­i Boldescu, Mihăi­­lescu, Tufeanu, Florescu, Pană pentru Dinamo, Baltu şi Ta­­maş pentru Avîntul Penalizări­i. Dinamo 4 mi­nute, Avintul 4 minute. Atac al dinamoviştilor la poarta hocheiştilor din Miercurea Ciuc. Foto: DRAGOS NEAGU SĂPTĂMÎNA JOCURILOR DE IARNĂ ÎNTRE 7 ŞI 14 FEBRUARIE 1971 Organizatorii J.O. de iarnă din 1972 au anunţat, că în­trecerile Săptămânii interna­ţionale a Jocurilor de iarnă vor avea loc la Sapporo în­tre 7 şi 14 februarie 1971. ZUR AL CONSILIULUI NATIONAL PENTRU EDUCAȚIE FIZICA $1 SPORT ANUL XXVI NR. 1058 (6492) 4 PAGINI 30 BANI Mărfi 20 octombrie ,1970 LA CAPĂTUL UNUI JOC DRAMATIC Dinamo şi Steaua au terminat nedecis (2-2) la polo Sorţii au vrut ca cele două pretendente la titlul naţional, Steaua şi Dinamo să se întâl­nească chiar din primul joc al turneului final. Şi spectatorii prezenţi aseară in piscina Floreasca nu se pot plînge de aperitivul delicios servit în această săptămână a polo-ului. Cele două puternice team­uri ne-au oferit o întrecere care poate întruni toate su­perlativele­­ ritm alert, cu ac­ţiuni debordante de la o poartă la alta, faze de mare spectacol şi un rezultat — spre Împăcarea ambelor ta­bere — perfect egal: 2—2 (1—0, 0—1, 1—0, 0—1). Jocul a început In nota de dominare a dinamoviştilor; pe rînd, Blajec şi Kroner în­cearcă vigilenţa lui Cheţa, dar apărătorul butului stelist este la post. Apoi, a fost rîndul mili­tarilor să atace puternic şi mingea expediată de Dinu Po­­pescu s-a oprit in bară. Cî­­teva secunde mai tîrziu, a­­celaşi Popescu (primind o pasă foarte bună de la Sza­bó) este pe punctul de a scăpa singur, şi dinamo­­viştii nu-l pot opri decît prin fault. Lovitura de la 4 m a fost transformată precis de Szabó şi 1-0 pentru Steaua. Finalul reprizei îi găseşte pe dinamovişti cu avantaj nu­meric. In cel de al doilea „sfert“, Adrian VASILIU­ ­► Szabó (cu faţa) şi Kroper, doi din­tre cei mai teh­nici jucători din ţară, in luptă pentru balon. I­­magine din Jocul Steaua — Dina­mo. (Continuare In pag. 1­4-a) În prima etapă a campionatului de motocros, prea puţini concurenţi... Etapa inaugurală a cam­pionatului republican de mo­tocros desfăşurată duminică la Braşov, a reunit 27 aler­gători la cele trei probe care au figurat în program. Nu­mărul redus de participanţi este urmarea firească a lip­sei de preocupare, la toate nivelele, pentru dezvoltarea acestei ramuri. Revenind la primele între­ceri ale celei mai impor­tante competiţii interne, tre­­­buie «i­mpunem că alergă­torul nostru nr. 1, Ştefan Chiţu, nu mai are adversari pe măsura sa la proba de 250 cmc, deoarece Aurel Io­­nescu şi Cristian Davids au trecut, peste noapte, la cla­sa 500 cmc, din calcule de club. Prin urmare, cursa cincisutiştilor, la startul că­reia s-au mai aliniat cam­pionul ţării , Petre Paxino, experimentatul Otto Ştefani şi alţi alergători cunoscuţi a constituit capul de afiş al primei etape. A învins Cris­tian Davids. CLASAMENTELE : 250 cmc : 1. Şt. Chiţu (Steaua) 8 p, 2. Fr. Sinte (St­r. Bra­şov) 6 p, 3. A. Crisbay (St­­r. Bv.) 4 p, 4. M. Banu (Steaua) 3 p, 5. C. Marin (Poiana Cîmpina) 2 p; 500 cmc: . 1. Cr. Davids (Met. Buc) 8 p, 2. A. Ionescu (Steaua) 6 p, 3. Fl. Stefan (Loc. Ploiesti) 4 p, 4. P. Lucaci (St. r. Bv.) 3 p, 5. Tr. Moasa (St. r. Bv.) 2 p, 6. P­ . Paxino (Met. Buc.) 1 p; tineret: 1. N. Murgoci (Steaua) 8 p, 2. A. Benedek (St. r. Bv.) 6 p, 3. P. Po­pescu (Met Buc.) 4 p. Ultima verificare a reprezentativei de rugby înaintea partidei cu Italia Marţi după-amiazi, în­ce­­pînd de la ora 18, lotul re­prezentativ de rugby, care se pregăteşte pentru meciul cu Italia din cadrul „Cupei Naţiunilor" (25 octombrie, Rovigo) va susţine un ultim test. Parteneră, formaţia de divizie B, Sportul studențesc. Loc de desfăşurare, stadionul Tineretului. LA TEMELIA TRADIŢIEI, CU PILONII PASIUNII Sportul bistriţean îşi construieşte casă nouă Oraşul Bistriţa, reşedinţă a judeţului cu acelaşi nume. La sediul C.J.E.F.S., edificiu e­­legant, amplasat în interiorul frumoasei baze sportive Pro­gresul, am avut prilejul să stăm de vorbă cu tovarăşii Gheorghe Băloi — preşedin­te ai C.J.E.F.S. şi cu Constan­tin Sănduţă — vicepreşedinte al aceleiaşi instituţii. Apoi, am avut drept interlocutori pe cîţiva dintre tovarăşii care conduc şi coordonează activi­tatea sportivă din judeţ: Gri­­gore Leşan, şeful secţiei sport­­turism şi pregătire militară din Comitetul judeţean U.T.C. şi Simion Avram — membru în Biroul executiv al Consi­liului judeţean al sindicate­lor cu probleme , de sport. Ne-a însoţit Ion Tom­a, co­respondentul ziarului „Spor­tul“ pentru judeţul Bistriţa- Năsăud. In urma discuţiilor purtate cu gazdele noastre, ne-am no­tat o serie de probleme refe­ritoare la sportul bistriţean. O STRĂVECHE TRADIŢIE Tradiţia sportivă a judeţu­­lului Bistriţa-Năsăud, pierdută undeva prin jurul anilor 1£48­ 1550, dispune şi astăzi de do­cumente (fotografii, afişe, pro­grame şi chiar echipament) care atestă existenţa sportu­lui pe aceste, meleaguri încă din vremuri de demult. De altfel, vicepreşedintele C.J.E.F.S., prof. Constantin Sănduţă, conduce un colectiv de vechi pasionaţi ce şi-au propus să alcătuiască o mono­grafie a sportului bistriţean. O dată cu noua împărţire administrativă, Bistriţa a ie­şit din „eclipsa“ Clujului, sprijinindu-se, din ce în ce mai temeinic, pe forţele pro­prii şi în problema activită­ţii sportive. In ultimii doi ani, corespunzător noii situa­ţii, rezultatele in această di­recţie s-au concretizat prin promovarea a 6 echipe de fot­bal, volei şi handbal în di­viziile B, C şi juniori. De alt­fel, numărul echipelor divi­zionare se ridică acum la 12, iar pentru anul viitor se scontează promovarea a încă două formaţii (fotbal şi hand­bal) în campionatele divizio­nare. Horia ALEXANDRESCU (Continuare in pag. a 2-a) Astăzi, de la ora 16, in Aula B.C.U., începe finala şahiştilor Principala competiţie şa­­histă internă, FINALA CAMPIONATULUI NAŢIO­NAL MASCULIN, începe as­tăzi, la ora 16, în Aula Bi­bliotecii Centrale Universi­tare, îşi vor disputa titlul 21 de concurenţi. Cu puţine excepţii, figu­rează pe tabelă cei mai va­loroşi jucători ai ţării, tur­neul reunind un mare ma­estru internaţional, doi ma­eştri internaţionali, 11 maeş­tri şi 7 candidaţi de ma­eştri. Majoritatea pronosticurilor converg desigur către cei trei fruntaşi ai şahului ro­mânesc, VICTOR CIOCAL­­TEA, deţinătorul titlului, FLORIN GHEORGHIU, au­torul recordului de victorii în competiţie, THEODOR GHIŢESCU, care a fost şi el campion, aflîndu-se tot­deauna în preajma frunta­şilor. Dar, lupta sportivă nu poa­te fi apreciată doar prin prisma clasificărilor oficiale, teoretice. Fiindcă practic, titlul a fost nu odată ame­ninţat de jucători care nu poartă încă trese internaţio­nale pe epoleţi. Ne gîndim la Mircea Pavlov, marele­­ne­dreptăţit al calificării olim­pice, Em. Reicher, ajuns la 40 de ani veteranul finalei, Emil Ungureanu, capabil de mobilizare maximă în mo­mentele decisive, gerban Neamţu, aflat într-o formă excelentă, Traian Stanciu (dacă va scăpa de cronica sa boală a crizei de timp) şi alţii. Clou-ul finalei îl constituie prezenţa a şase debutanţi (!), ceea ce compli­că şi dă culoare nouă vechii întreceri. Astăzi dimineaţă are loc tragerea la sorţi. După a­­miază, pornesc ceasurile de control ! —'em mmmem tmmzm marnom mmmm mmbi snasi ammmn» mmcmm mmmm mr~ Campionul ţării, VICTOR CIOCÂLTEA, îşi pune din nou titlul in joc României la mondialele de gimnastică In urma consul­tărilor ce au avut loc între conduce­rea federaţiei de specialitate şi an­trenorii care s-au o­­cupat de pregătirea loturilor de gimnas­tică, au fost stabi­lite echipele care ne vor reprezenta la campionatele mon­diale de la Ljublja­na : Elena Ceampe­­lea, Rodica Apătea­­nu, Alina Goreac, Olga Ştefan, Elisa­­beta Turcu, Paula Ioan şi Felicia Dor­­nea (feminin) , Mir­­cea Gheorghiu, Gheorghe Păunescu, Petre Mihaiuc, Dan Grecu, Gheorghe Tohăneanu, Nicolae Achim, Nicolae O­­prescu (masculin). Cele două echipe, conduse de tovarăşa Elena Poparad, pre­şedinta F.R.G., au plecat luni diminea­ţă spre Ljubljana. ! STAGIUNEA MAEȘTRILOR ! mm tagiunea şahistă se deschide astăzi, ridicind ■ %, cortina în fata celor 21 de tablouri care vor­­ alcătui finala, campionatului national 1970— I 1971. Spre satisfacţia iubitorilor acestui joc, * 1 ^^ turneul chemat să desemneze pe liderul eşi- ■ chierului românesc se anunță ca niciodată mai I disputat, mai aprig și mai interesant. Primenirea masivă­ * I de nume, pe care au săvîrşit-o etapele eliminatorii, ames- . tecul de generaţii, lărgirea considerabilă a reprezentării I geografice în competiţie, toate acestea sunt lucruri îmbu- • Icurătoare, capabile să dea impuls mişcării şahiste autoh- . tone şi să determine noi sinteze de calitate.­­ Finala demonstrează, încă înainte de a începe, cîteva 1 I adevăruri demne să fie luate în consideraţie. Primul, ig- . norat altădată, ar fi acela care investeşte campionatul I ţării (ca nofiune şi simbol) drept întrecerea principală, de * I bază, către care trebuie să tindă un sportiv. N-au fost , rare cazurile (şi sînt multe sporturile din care s-ar putea I alege exemplele) cînd asemenea competiţii se demone- * I tizau prin absenţa de la ele a vîrfurilor, aflate în con- • cursuri peste hotare sau în plină perioadă de pregătire I pentru ele. ' I Este bine că, învățîndu-se din experiența­ tristă a solu- ■ fiilor echivoce sau de compromis, campionatele nafio- I nale și-au recăpătat roba solemnă a judecătorului absolut • I în stabilirea criteriilor de valoare şi de selecţie pentru • echipele reprezentative. | Turneul demonstrează, de asemenea, fără drept de * I tăgadă, cît de nocivă a fost mentalitatea valorilor pre- • concepute şi senatorismului de drept.­­ De data aceasta, atît în ceea ce priveşte campionatul, * I cit şi alcătuirea echipei olimpice, federaţia merită o strîn- ■ gere de mînă pentru intransigenţa demonstrată. Şahul I românesc nu vă avea decît de cîştigat dacă se va per- * i severa pe această cale. „ In sfirşit, nu putem să nu readucem în discuţie situaţia I materială precară a disciplinei, într-un­ contrast flagrant * I cu popularitatea ei, cu sutele de mii de adepți pe care­­ îi reunește în jurul aceleiași pasiuni. S-a decolorat de­­ mult cerneala apelurilor făcute în favoarea unui Club * I central, cum există în majoritatea marilor capitale euro- ■ pene, pentru revitalizarea unor centre de tradiţie, în spri- I jinul proliferării şahului în şcoală, chiar dacă el nu va f îi un obiect de studiu, cum se întîmplă în Uniunea So-I vietică, Iugoslavia, Olanda, Anglia sau Argentina. Şi­­ încă multe altele...­­ Dar, astăzi este un moment festiv şi n-am vrea să-l înnourăm sau să stricăm buna dispoziţie generală, nealte- I rată încă de dansul capricios al punctelor.­­ Să urăm, deci, succes celor care încep superba în­ . ( cleştare a mintii, tacticii si rezistentei!...­­ Valeriu CHIOSE I­­­I !

Next