Sportul, iunie 1971 (Anul 27, nr. 1277-1306)

1971-06-01 / nr. 1277

Pag. S 2-a ANALIZA ACTIVITĂŢII DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT­­ * DIN JUDEŢUL DOLJ In cadrul unei şedinţe ce a avut loc în cursul dimineţii de ieri, Biroul Comitetului Judeţean de partid Dolj a analizat modul în care s-au apli­cat — în privinţa dez­voltării activităţii de edu­caţie fizică şi sport din judeţ — prevederile Ho­tărârii Comitetului Execu­tiv al C.C. al P.C.R. din iunie 1967 şi ale Legii sportului, adoptată în de­cembrie 1967. La dezbaterile care au fost conduse de către to­varăşul Constantin Bă­­bălău, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim­­secretar al Comitetului judeţean de partid Dolj, au participat membrii Biroului Comitetului ju­deţean P.C.R., precum şi invitaţi din partea Con­siliului Naţional pentru Educaţie Fizică şi Sport, ai Uniunii Generale a Sindicatelor, Ministerului învăţământului şi altor instituţii şi organizaţii cu atribuţii în acest dome­niu, reprezentanţi ai pre­sei centrale şi locale. Prilejuind o trecere în revistă a realizărilor ob­ţinute în ultimii ani, ana­liza efectuată a scos to­todată în evidenţă o serie de posibilităţi şi moda­lităţi de îmbunătăţire a activităţii de educaţie fi­zică şi sport din judeţul Dolj, Biroul Comitetului judeţean de partid sta­bilind în acest sens un plan de măsuri corespun­zător. INVESTIGAŢIA PSIHOLOGICĂ IN AJUTORUL PER­FORMANŢEI SPORTIVE Ieri, in sala Bibliotecii Con­siliului Naţional pentru Edu­caţie Fizică şi Sport, a înce­put reuniunea de lucru a Co­mitetului ştiinţific al Federaţiei europene de psihologia spor­tului şi activităţilor corporale. Şedinţa inaugurală a fost fructuoasă. S-a stabilit pentru viitor metoda de lucru privind abordarea problemelor de ter­minologie în psihologia spor­tului, domeniu în care, din cau­za vârstei lui încă fragede, existau multe nedumeriri, dacă ordine într-o problemă mult controversată. De asemenea, au fost pre­zentate referate interesante şi amplu documentate despre standardizarea testelor psiho­logice folosite în investigaţiile privind asistenţa ştiinţifică în pregătirea sportivilor de per­formanţă, nu chiar confuzii. Va rămîne meritul consfătuirii bucureşte­­ne de a fi elucidat şi făcut A­­C La finalele seniorilor de la „libere" MULŢI VENIŢI­­ PUŢINI ALEŞI! În sala de sport din Constanţa avut loc finalele campionate­lor republicane individuale de seniori la lupte libere. Spre deo­sebire de alte ediţii, de această dată în startul competiţiei s-au prezentat un mare număr de sportivi — peste 230. De bună seamă era un început dătător de speranţa. Pe musai­ră ce se consumau,­­ însă, întrecerile, con­statam că, de fapt, dintre nu­meroşii competitori doar puţini se ridicau, cit de cît, la o va­loare corespunzătoare. Am aştep­tat, atunci, ziua finalelor cînd,­­după trial­urile preliminare, spe­ram să asistăm la confruntări mai echilibrate. Dar şi în aceas­tă zi a epilogului, la cele 10 categorii, favoriţii, cu cîteva excepţii, au urcat cu uşurinţă pe prima treaptă a podiumului ! Fireşte, o astfel de constatare nu poate prilejui, in nici un caz, motiv de satisfacţie. O spu­nem şi pentru că avem în ve­dere că peste trei luni luptătorii noştri vor participa (la toate cele 10 categorii de greutate) la campionatele mondiale de la So­fia. Ce am văzut, de fapt, la fina­lele ele la Constanţa ? La cate­goriile 62 kg. P. Coman (Steaua), 74 kg, L. Ambrus (Steagul roşu Braşov) şi 82 kg. V. Iorga (Pro­gresul Brăila) n-au în­timpi­nat nici o rezistenţă serioasă în cu­cerirea titlurilor de campioni. Singura categorie mai echilibra­tă a fost 48 kg, protagonişti fiind T. Arapii (Steaua) şi I. Vanghe­liei (Tomistex Constanţa), în con­tinuare, la 52 kg, P. Cernău (C.F.R. Timişoara) s-a impus clar, însă, acest luptător a de­pus mari eforturi pentru a se încadra în limitele categoriei sale. Presupunînd că el va par­ti­cipa la mondiale ne întrebăm dacă se va putea rt­enţine 4 zile în categorie. Al doilea preten­dent la 12 kg s-a dovedit a fi Fm. Butu (Nicolina Iaşi) dar el a pierdut prin tuş în faţa lui Cernău . Mai dificilă oarecum ni se pare selecţia titularului la 1 77 kg, unde fostul campion N. Dumitru (Medgidia) a cedat în­­uietatea unui luptător, Gh. Stan (Olimpia Satu Mare) de mult ieşit din vederile selecţionării pvmtru competiţii de amploare. Top* la această categorie un alt component al lotului republican c. Moldovan (Steagul roşu Bra­şov) a pierdut inexplicabil de uşor în faţa luptătorului sătmă­­rean. Lupta pentru întîietate la 68 kg l-a desemnat favorit pe Era. Cristian (Dinamo Bucureşti), un tînăr talentat dar lipsit de experienţă. P. Poalelungi (Du­nărea Galaţi), principalu-i ad­versar, cu toată rutina sa acu­mulată la multe confruntări im­portante, n-a reuşit să se deta­şeze. La ultimele 3 categorii titlurile au fost decise, într-ade­­văr în finalul competiţiei, dar învingătorii sunt departe de exi­genţele apropiatelor campionate mondiale. Vorbindu-ne despre aceste fi­nale, antrenorul federal Ion Crîs­­nic a apreciat următoarele : «Ni­velul tehnic a fost mulţumitor, efectuîndu-se procedee specifice stilului. Dar, aproape toţi lup­tătorii noştri fruntaşi — care ne interesează în mod deosebit a­­cum, în vederea participării lor la «mondiale», — sunt încă defi­citari în privinţa atacului din pi­cioare, hotăritor în obţinerea victoriilor. Referindu-mă la va­loarea finaliştilor prezenţi la Con­stanţa trebuie să spun că nu mă pot declara mulţumit decit în mică măsură. Unii antrenori în loc să deplaseze tineri din­tre care aş fi putut selecţiona pe cei mai talentaţ­i au înscris pe foile de concurs luptători fără nici o perspectivă, depăşiţi de vîrstă, ca T. Moşescu (I.M.U. Medgidia), T. Dop (St. roşu Bra­şov), IM. Scînteie (Progresul Buc.) şi L. Savin (Dunărea Ga­laţi). Pînă la categoria 82 kg. inclusiv, m-am edificat în pri­vinţa celor care au şanse să participe la mondiale, în rest. . .« Desigur, luptătorii noştri frun­taşi pot înlătura unele din defi­cienţele constatate la întrecerile de la Constanţa, pînă la startul confruntărilor din capitala Bulga­riei. La începutul lunii viitoa­re ei vor susţine şi un nou exa­men, ultimul — Turneul inter­naţional al Rom­­âniei, care va avea loc tot la Constanţa, în­ încheiere am vrea să men­ţionăm arbitrajele foarte bune prestate de Gh. Condu (Galaţi), T. Bătrîn şi N. Bariu (Braşov). I Lefter, IM. Crîstea, L. Bandi şi St. Stanciu (Bucureşti) cît şi excelenta organizare a compe­tiţiei, o reuşită repetiţie în ve­derea marelui turneu de la 2­4 iulie. Costin CHIRIAC medaliile de campioni pri­mite sîmbătă după amiază, sub rafalele neîndurătoare ale ploii, capătă alte valenţe, deoarece răsplătesc o victo­rie pentru care s-a muncit evident mai mult ca în alţi ani, ele onorând un învingă­tor deplin, al cărui rezultat final nu s-a compus doar din 2—3 succese, ci dintr-un lung şi aprig şir de dispute, pe care le-a absolvit cu fruntea sus. O astfel de performanţă se cere desigur trecută sub lupa unei analize, deoarece, cum spuneam, semnificaţiile ei pot interesa şi alte formaţii. In fond, ce a stat la baza victoriei finale a jucătorilor de la Steaua ? In primul rînd, credem că forţa de a­­tac a acestei echipe, capabilă, atunci cînd a avut rezerve de odihnă necesară şi cînd a putut, deci, să-şi valorifice pe deplin calităţile. Prezenţa în rîndurile formaţiei a unor handbalişti ca Gruia, Birto­­lom, Speck sau Coasă, cu o remarcabilă forță de șut, ca­ CLASAMENT FINAL DIVIZIA MASCULINĂ A 1. STEAUA 27 22 5 3 433—300 40 2. Din Buc. 27 20 3 4 378—295 43 3. ..U“ Buc. 27 19 2 6 372—300 40 4. Poli. Tim 27 11 6 10 326—325 28 5. „U“ Cluj 27 10 4 13 406—338 24 6. S.C. Bacău 27 10 3 14 346—343 23 7. Poli. Gl. 27 10 3 14 293—409 23 8. Din. Bv. 27 9 3 15 363—422 21 9. Voința Buc. 27 7 1 18 300—450 IS 10. St. Lovrin 37 3 1 23 313-470 7 sportál ■ UN SUCCES ONORANT In R.F. a Germaniei ori­cărei întâlniri înaintea J.O. i se acordă o atenţie deosebită. Faptul că J.O. se vor desfă­şura la München şi că atle­tismul din R.F.G. are o mare valoare internaţională au con­tribuit ca întîlnirea de la Köln, la care au participat atleţii noştri, să fie privită în mod special. De fapt, gazdele şi-au manifestat deschis dorinţa unei revanşe, pe care o întrevedeau chiar şi ziarele locale, după înfrân­gerea din primul meci, în 1969. Este ştiut că cel mai puternic centru atletic al R.F.G. este cel din care fac parte atleţii de la Leverkusen şi Köln, de mai mulţi ani fruntaşi pe ţară. Dintre aceşti atleţi a fost formată şi echi­pa care a dat replica selec­ţionatei noastre. Conform protocolului au participat băieţi născuţi pînă în 1951 şi fete născute pînă în 1932. Rezultatele sînt de acum cunoscute şi este de remarcat faptul că victoria echipelor noastre a fost obţinută la o diferenţă concludentă. Din păcate condiţiile atmosferice total neprielnice (a plouat fără întrerupere mai multe zile şi pista de zgură a fost pur­­şi­­simplu devastată) au influenţat categoric rezulta­tele. De aceea apreciem în mod deosebit cele două noi recorduri realizate de Anton Cornel şi Marin Iord­an la prăjină şi, respectiv, la gre­utate, ambii fiind juniori şi în­­ 1972. Dar, marea surpriză a concursului a fost furnizată de alergătorul Constantin Stan. In prtima sa cursă pe 400 m, din acest an şi în con­diţiile descrise mai sus, Stan a avut o evoluţie foarte bună, întrecînd, cu aproape 10 m. de, alergători de renume in­ternaţional : Reich 46,5 la 400 m şi Röder 46,8, în 1971. Este indiscutabil că acest tînăr atlet, în disputa sa cu Puiu va face ca recordul na­ţional pe 400 m să coboare, chiar­­în acest an, sub 46 se­cunde. Se cuvin a mai fi eviden­ţiaţi Tamaş Szabo, Costel Ie­nescu­, Gheorghe Chipu, Du­mitru Iordache, Marian Voicu, Valentina Cioltan, Mihaela Loghin, Leontina Sălăjean, Draga Comşa, Natalia Andrei. Rezultatele cu care au in­trat în concurs unii dintre adversari îi recomandau ca favoriţi : Schuman 10,3 la 100 m, Klock 7,85 m la lun­gime, Straus 1 ,51,5 la 800 m, Busche 4,80 la prăjină, Frost 2,12 la înălţime, Palzkill 16,68 la greutate fete etc Dar, dacă unii din aceştia au fost înfrînţi, aceasta se dato­­reşte pe de o parte ambiţiei atleţilor români, cît şi faptu­lui că ei s-au acomodat cu condiţiile grele de concurs. Astfel, s-a dovedit, încă o dată, cît este de necesar an­trenamentul în condiţii grele ! Din acest punct de vedere repetiţia de la Constanţa a fost, iată, bine venită. Din păcate nu toţi atleţii români au reuşit să se com­porte la nivelul dorit. La unii s-a văzut lipsă de combati­vitate, de acomodare sau de pregătire, ceea ce trebuie să fie un semnal de alarmă pentru Ion Glava, Eugen Ne­gară, Gheorghe Suha (la gre­utate), Alexandra Abagiu, Florea Sandru, Viorica Recu, Maria Ilii, N. MIHAIL Nr. 1277 (6711) et! DEBUTUL INTERNAŢIONAL AL NOII REPREZENTATIVE FEMININE NE-A DAT SPERANŢE Antrenorul emerit SIGISMUND FERENCZ se declară mulţumit şi manifestă optimism Noul lot reprezentativ de bas­chet feminin a susţinut, zilele trecute, primul său test inter­naţional, participînd la tur­neul de la Halle, alături de e­­chipele R. D. Germane şi Po­loniei şi de selecţionata secun­dă a ţării gazdă. Sportivele noastre s-au clasat pe locul III fiind întrecute de Polonia (50*—59) şi R.D.G. I (47—67) şi învingînd R.D.G. I (59—56). In această competiţie, rezultatele au contat, însă, mai puţin, de­oarece principalul scop al par­ticipării era verificarea tinere­lor baschetbaliste (după o pre­gătire sumară făcută la înche- d­ierea campionatului naţional) în condiţiile unor întreceri in­ternaţionale. In acest scop ne-am adresat antrenorului e­­merit Sigismund Ferencz care se ocupă direct de pregătirea echipei naţionale. — De la început doresc să precizez, ne-a spus apreciatul antrenor, că am fost plăcut im­presionat de comportarea din teren, de la antrenamente şi din timpul liber a lotului na­ţional. Tinerele sportive au ma­nifestat ambiţie, putere de luptă şi disciplină, ceea ce îmi cre­­ază convingerea că ele pot a­­tinge în scurtă vreme o valoa­re internaţională. Mai vreau să amintesc că a fost cea mai tî­­nără selecţionată (media de vîrstă 20 de ani), care a avut în componenţa ei şi cinci ju­nioare (Liliana şi Tatiana Râ­­d­ulescu, Mana Roşianu, Viorica Boca şi Doina Prozariu). Cit priveşte calităţile lor fizice, so­cotesc că este mai bine să re­dau opiniile reputatului antrenor emerit Leo Hübner din R.D. Germană : „Aveţi jucătoare cu talie apreciabilă şi calităţi fi­zice deosebite, care merită toată încrederea şi despre care sunt convins că vor preţui condiţiile ce li se acordă“. Eu mai com­pletez afirmînd că baschetba­listele noastre au într-adevăr ca­lităţi în ceea ce priveşte viteza şi detenţa, dar sunt încă defi­citare la rezistenţa generală şi specifică (sărituri şi sprinturi repetate, jocul de picioare in marcajul individual etc). Din punct de vedere tactic, menţio­nez că ele au izbutit să aplice combinaţiile învăţate In scurta perioadă de pregătire la lot, ca şi pe cele simple, elemen­tare („dă şi du-te“, dublajul etc), folosite contra apărării om la om aplicată In exclusivitate in turneul de la Halle. — Scorurile înregistrate ne dau impresia că echipa noastră nu a strălucit la ca­pitolul finalizare. Este justă­­observaţia ? şi dacă da, care credeţi că este cauza ? — Intr-adevăr, selecţionata română a Înscris relativ puţul» puncte, deşi a avut multe si­tuaţii favorabile. S-ar putea găsi­ ca pretext emoţia debutului in meciuri internaţionale. De fapt, este vorba de minusuri in tehnica individuala, prin aceasta intelegînd prinderea şi P**ar®» mingii, driblingul şi, bineînţeles, aruncarea la coş. Jucătoare car­e in campionatul naţional au dat satisfacţie, nu au mai făcut faţa cînd au avut adversare valo­roase, experimentate, cum sunt Sch­aal, Amais,Ziegler, Brüning, Messerschmidt, Bartolomäus din formaţia R.D.G., Oglojinska, Ro­­gowska, Piemnitzka din cea a Poloniei. Disputele „unu la unu au fost defavorabile de cele mai multe ori tinerelor noastre bas­chetbaliste, care nu au încă net un bagaj bogat de procedee teh­nice şi nici prea mare îndemî­­nare In cele pe care le cu­nosc. Fireşte (acesta fiind şi te­iul turneului), constatările au fost notate şi se va ţine seama de ele în perioada de pregătire din timpul verii, cînd se va in­sista asupra îmbunătăţirii vitezei şi forţei, precum şi pentru În­suşirea procedeelor tehnice şi tactice cele mai eficace ale bas­chetului modern (driblingul de depăşire urmat de opriri brusce şi aruncări din săritură, recu­perare la panou etc). — Vreţi să ne faceţi o suc­cintă caracterizare a com­portării jucătoarelor ? — Bineînţeles, precizând, Insă, că au fost introduse in teren toate cele 13 care au făcut de­plasarea. Ileana Gugiu,­­ singura experimentată a ştiut să-şi va­lorifice rutină şi, ceea ce con­sider de mare importanţă, şi-a îndeplinit cu cinste calitatea de căpitan al echipei ; Angelica Tita — foarte bună la recupe­rări ; Gabriela Nicola. — sigură In apărare, avînd misiunea de a marca pe cea mai periculoa­să adversară : Liliana Rădu­les­­cu — excelentă la intercepţii ; Maria Roşianu — impresionantă pe contraatac : Ana Popov — s-a evidenţiat prin aruncările la ros din acţiuni poziţionale ; E­­lena Opricin — promiţătoare la recuperări în defensivă. — In încheiere, vă rugăm să ne spuneţi programul competiţional din această vară, precum şi numele ce­lorlalte sportive vizate de a fi selecţionate.­­ Dupâ cum am amintit, in timpul verii va avea loc o pregătire mai îndelungată, dupâ care va urma participarea la tradiţionalul turneu „Cupa Ma­rii Negre“ (sfîrşitul lunii au­gust, la Mamaia) şi la turneul de la Burgaz (in luna septem­brie), acesta fiind un „mini“ campionat european deoarece la el vor lua parte cele mai bune reprezentative, adică U.R.S.S., Franţa, Iugoslavia, Cehoslovacia, Bulgaria, Polonia şi România. Cit priveşte lotul, el va fi com­pletat cu­ baschetbalistele care, din motive școlare sau familiale, nu au participat la pregătirile de pînă acum. Este vorba de Gabriela Ciocan, suzana Szaba­dos, Viorica Balai, Diana Mi­haile, Floarea Trandafir, Ana Grosskopf, Doina Buga, Doina Iftimie, Clara Szabó, Maria Ne­­delea. Spre toamnă, sper să-şi reia antrenamentele şi Ecaterina Savu care, sunt convins, prin puterea ei de muncă şi dra­gostea pentru baschet, va rede­veni in scurtă vreme jucătoare de bază a echipei nationale. D. STANCULESCU M Ana Popov (în imagine, în prim plan) s-a remarcat in turneul de la Halle prin acţiunile sale în jurul panoului I­SCPifTiÎjjîl Dupâ Turneul ţărilor socialiste A* V-A MULŢUMIT EVOLUŢIA TRĂGĂTORILOR DV. ? Ne răspund şapte specialişti: V. Chelaru şi C. Stelian (România), L. Saiciui (U.R.S.S.) S. Kruczinsky (Polonia), D. Janev (Bulgaria), H. Forch­el (R.D.G ), P. Wurm (Ungaria) Daca pe planşă. Turneul ţâ­rilor socialiste la scrimă a înre­gistrat unele absenţe de nume ilustre, în jurul planşelor i-am putut vedea pe cei mai apreciaţi specialişti (antrenori, arbitri etc.) din toate ţările partici­pante. Era de aşteptat, de alt­fel, pentru că acest turneu a constituit un ultim criteriu de verificare — foarte riguroasă — înainte de campionatele mondiale. Am considerat, din această cauza, că sunt interesante con­cluziile tehnicienilor cu pri­vire la comportarea loturilor respective. VASILE CHELARU, antre­nor coordonator al loturilor României : „Turneul ne-a aju­tat să ne edificăm asupra unor componenți ai loturilor noas­tre. Pot spune, de exemplu, că Ştefan Ardeleanu (floretă), Suzana Ardeleanu (floretă f.), H. Bădescu (sabie) nu au co­respuns, fapt care ne deter­mină să ne îndreptăm atenţia spre elemente de reală per­spectivă, capabile să onoreze prezenţa lor în tot. Ne gîn­­dim, de exemplu, la floretiştii A. Ştefan şi N. Vlad, la sa­­brerul I. Pop şi alţi cîţiva”. LEV SAICIUC, antrenor co­ordonator al loturilor de scri­mă ale U.R.S.S. : „Consider că acest turneu a fost o etapă foarte importantă în pregăti­rea serimerilor sovietici pentru campionatele mondiale. In ge­neral, am fost mulţumit de comportarea trăgătorilor noştri şi elementele tinere ca floretis­­tele Rusak — cîştigătoarea probei individuale, Ivanova, sabrerii Itasciko şi Bajenov (acesta a­­flat la prima deplasare peste hotare) au evoluat promiţă­tor. Aţi vrea să ştiţi, pro­babil, dacă ne-a îngrijorat eşe­cul lui Nikancikov. Vă spun foarte deschis : nu. El se află intr-o stare de saturaţie pen­tru că a participat la foarte multe turnee în acest sezon. După o scurtă perioadă de an­trenament uşor îşi va recăpăta apetitul pentru victorii. In ceea ce îi priveşte pe Rekita, Kriss, Vinokurov sau Gorohova, ei nu au ajuns încă la forma maximă. Aceasta urmează să se producă în prima jumătate a lunii iulie, la campionatele mondiale”. STANISLAW KRUCZINSKY, antrenor şef al loturilor polo­neze de scrimă . „Acest turneu, a cărui utilitate este inutil să o mai subliniez, nouă nu ne-a adus prea multe clarificări. Trei din cele mai bune ielm­­netiste sunt bolnave, excelen­tul sabrei Pawtowski nu a pu­tut veni fiind accidentat. Am recurs deci la o serie de ele­mente tinere pe care le-am verificat aici. Unele au satis­făcut. Este cazul floretistelor Szeja şi Cichy. Altele nu prea. Mă refer la spadasinii Jani­­kowski şi Kurczak. Nici lotu­rile de sabie şi floretă-bărbaţi nu au evoluat prea concludent”. CONSTANTIN STELIAN, an­trenor principal al lotului de Spadă al României . „Cu foarte mici excepţii, mă declar mul­ţumit de evoluţia trăgătorilor de spadă. Bărăgan s-a impus în mod deosebit. Mă bucur că şi schimbul de mâine (Szabó, Podeanu, Bunea, Cărămidă, Isăilă, Zidaru) a confirmat. Pentru mondiale vom fi în măsură să asigurăm un «4» cu care să ne clasăm mai bine decât anul trecut la Ankara.” DIMITAR IANEV, secretar general al Federaţiei bulgare de scrimă : „Turneul de la Bucureşti n-a constituit un pri­lej de satisfacţii şi pentru noi. Concurenţii de la floretă n-au răspuns integral promisiunilor, spadasinii n-au făcut nici ei saltul mult aşteptat, iar sabre­rii au avut... două zile slabe. Există deci multe incertitudini pentru Viena. Sperăm, totuşi, ca echipei de sabie a Bulgariei să revină pe linia de plutire şi în capitala Austriei să se cla­seze în primele 6.“ HORST FORCHEL, şeful de­legaţiei de scrimă a R.D. Ger­mane : „Pentru sportivii noş­tri, concursul de la Bucureşti a însemnat o reuşită, o repe­tiţie excelentă in vederea mondialelor. în ce ne priveşte ne-am fixat definitiv opţiunile la spadă şi sabie, dar vom mai reflecta asupra componen­ţilor loturilor la celelalte pro­be. Fiindcă dintre floretiste doar Ihle şi Dirnhofer au dat satisfacţie, iar dintre floretişti Harter şi Behrens. Vom mai avea însă cîteva concursuri­­test în ţară.” PAUL WURM, arbitru inter­naţional (Ungaria)­­ ,,Pentru noi, turneul a avut, şi de data aceasta, o importanţă specială, deoarece am vrut să vedem cum se comportă, intr-un mare concurs, elementele de per­spectivă. In această privinţă au dat­­ satisfacţie floretistul Szakacs şi floretista Schwwarzen­­berger. La spadă­­şi sabie, vom păstra loturile obişnuite." CAMPIONI AUTENTICI pacitatea tehnică şi tactică a unor jucători ca Gaţu, Go­ran, Marinescu, Cristian sau tînărul Stockl, promovat cu un curaj demn de toată ad­miraţia, care au ştiut să speculeze prompt orice ine­xactitate a apărării adverse — constituie după părerea noastră principalul atu al e­­chipei Steaua. O dovadă? Chiar atunci cînd au pierdut, jucătorii acestei echipe au înscris multe goluri, obligînd adversarii la eforturi deose­bite. În apărare, formaţia pregătită în acest sezon de antrenorii Cornel Oţelea şi Otto Telman, a adoptat un sistem modern, similar ce­lui practicat de echipa naţio­nală şi care — o spunem cu toată mîndria — a dat re­zultate excelente pe plan in­ternaţional: ridicarea gabari­tului in mijlocul apărării, prin plasarea aci a handbaliştilor înalţi. La Steaua, în această zonă au evoluat de obicei Coasă, Speck, Gruia, Birtolom sau Stockl şi mai rar Goran, dezavantajat de talie, dar ex­celent tactician. În felul a­­cesta, uzînd mai puţin de contraatacuri şi preferind ac­ţiunile ofensive organizate şi ceva mai lungi, apărîndu-se ferm pe centru şi mai puţin pe extreme, Steaua a cuce­rit titlul de campioană a țării, de o manieră care o­­norează pe jucători şi pe cei doi antrenori. Nu ne rămîne decît să sperăm că această victorie nu va însemna un „popas“. Ci, dimpotrivă, un start spre alte performanţe mai mari, care stau, fără în­doială, la îndemâna handba­liştilor acestei echipe. S-A ÎNCHEIAT DIVIZIA B Duminică s-a disputat ul­tima etapă din cadrul divi­ziei B de handbal. Iată re­zultatele înregistrate : MAS­CULIN, seria I: Ştiinţa Ba­cău — Industria sîrmei Bu­zău 19—12 (9—5), Medicina Tg. Mureş — Rafinăria Te- t­ea­jen 13—22 (8—10), Tracto­rul Braşov — Trotuşul Gh. Gheorghiu-Dej 6—7 (1 — 6), Agronomia Iaşi — A.S.A. Tg. Mureş 16—20 (6—14), seria a II-a: Minaur Baia Mare — Tehnometal Timişoara 28—11 (14—7), A.S.A. Sibiu — Gloria Arad 24 — 22 (14—11), Universitatea Cra­iova — Independenta Sibiu 6—7 (3—2), C.S.M. Reşiţa — Textila Cisnădie 19 21 (8-12), Timişul Degei — Metalul Copşa Mică 22—18 (11—5), FEMININ, seria I: Ştiinţa Bacău — Universitatea Iaşi 7—8 (3—6), Constructorul Bucureşti — Voinţa Rădăuţi 11— 9 (8—4), Comerţul Con­stanţa — Voinţa Bucureşti 7—11 (4—5), Spartac Ploieşti — Progresul Bucureşti 12—11 (6—6), Chimia Buzău — Rapid Bucu reşti »—15 (4—8); seria a II a : Universitatea II Timişoara — Jiul Petroşani 12— 10 (6—3), Dermagant Tg. Mureş — Universitatea Cluj 7—14 (2—8), Chimia Făgăraş — Voinţa Sighişoara 8—8 (5—3), Constructorul Baia Ma­re — Sparta Mediaş 10—12 (2-6). „ZONA‘­ DINAMOVIŞTILOR A FOST­ GREU­ DE ÎNVINS Derbyul campionatului na­ţional de polo ne-a oferit mai multe satisfacţii. în primul rînd, cele două fruntaşe ale competiţiei, Dinamo şi Rapid, au evoluat la un nivel mult superior faţă de ediţiile pre­cedente, întrecerea lor, în cel mai deplin­­fair-play, ridicîn­­du-se la o valoare apreciabilă. S-a jucat într-un ritm susţi­nut, cu un mare accent pe ac­ţiuni ofensive şi mai ales pe contraatac, fapt care a sporit­ spectaculozitatea disputei. Tot­odată, trebuie subliniat că majoritatea jucătorilor din lotul naţional, care intră în componenţa celor două e­­chipe s-au prezentat într-o bună condiţie fizică şî o for­mă mulţumitoare, situîndu-se pe primul plan al întrecerii. Dinamoviştii au cîştigat a­­ceastă primă manşă mult mai clar decît arată scorul final de 5—4. Şi ceea ce este mai interesant,­­campionii i-au întrecut pe feroviari folosind una din armele de bază ale acestora. Mai precis, Dinamo a folosit din primele minute în apărare o „zonă“ aproa­pe perfectă, în care pătrun­derile erau stopate cu regu­laritate, iar multe din pa­sele atacanţilor rapidişti in­terceptate. Szabó, Culineac și coechipierii lor au depus mari eforturi, au luptat pînă la epuizare, dar realmente nu au fost capabili să iasă din cursa întinsă cu abilitate de adversari. Abia spre sfîrși­tul partidei, cînd dinamo­­viștii au avut de suportat handicapul unor eliminări consecutive, feroviarii au re­dus din handicap, apropiin­­du-se la un singur gol dife­renţă. Cu victoria de duminică, echipa din Ştefan cel Mare a făcut un pas mare spre cel de al 15-lea titlu de cam­pioană, care se va decide în toamnă, cînd cele două for­maţii se vor întîlni mai întîi în returul campionatului șî apoi în turneul final. — a. v. — LECTORAT LA CLUBUL STEAUA Cabinetul metodico-ştiinţific al clubului Steaua organizează miine miercuri 2 iunie 1971, orele 8, la sediul său din calea Plevnei nr. 114, lectoratul cu tema . .­.MODELAREA — ETAPA IMPORTANTA IN CONDUCEREA ŞTIINŢIFICA A ANTRENA­MENTULUI SPORTIV“. Conferenţiază prof. Vasile Dumitrescu, cercetător principal la Centrul de cercetări ştiinţifice C.N.E.F.S. Sunt invitaţi să participe antrenori, metodişti, profesori de educaţie fizică. CUM SUNT ÎNDEPLINITE PROPRIILE HOTĂRÎRI ? (fl­rmare din pop. I) angrenaţi in această activita­te e redus“. S-a adoptat un PLAN DE MĂSURI, în cuprinsul căruia se află obiectivele pe care or­ganul sportiv judeţean are sarcina să le realizeze. Au trecut aproape trei luni de la conferinţă. Ce s-a fă­cut în acest interval de timp? A rămas planul de măsuri în faza de studiu, de tatonări ? S-a trecut, oare, de atunci, la realizarea lui practică ? Cum sînt îndeplinite propriile hotărîri ? Iată întrebări la care am încercat să aflăm răspunsul prin intermediul unei persoa­ne autorizate, tovarăşul IOAN BOGDAN, preşedinte al C.J.E.F.S. Mureş. Cu prilejul vizitei noastre la Tg. Mureş, l-am rugat să ne amintească, mai întîi, cîteva din obiecti­vele mai importante ce şi-au reclamat atunci rezolvarea. — în primul rînd aş men­ţiona necesitatea organizării unor competiţii sportive larg accesibile oamenilor muncii, tineretului, după aceea con­solidarea campionatului aso­ciaţiilor sportive (la cel puţin 2-3 discipline) ; programarea de competiţii pe ramuri de producţie, care trebuie să ca­pete un caracter mai larg, in­clusiv a „Cupei tineretului de la sate“, a duminicilor cultu­ral-sportive, crearea unei baze de mase a turismului ; între­ceri şcolăreşti ; gimnastica de înviorare în cămine ; îndru­marea calificată în asociaţiile din instituţii şi întreprinderi dezvoltarea bazei materiale prin terenuri simple în şcoli, amenajarea sălii de gimnasti­că de la Liceul nr. 2 din Re­ghin, bituminizarea terenului de la Liceul Bolyai şi termi­narea instalaţiei de nocturnă, amenajarea complexului spor­tiv Mureşul, a bazei sportive A.S.A. Sunt cîteva din obiec­tivele eşalonate pe perioada planului cincinal, dar cele mai multe dintre­ ele trebuie realizate chiar în cursul aces­tui an. — Au început oare pro­iectele să devină fapte ? — Da, în sportul școlar. în­deosebi. 68 de echipe de handbal, volei, baschet, fotbal iau parte la un campionat ce se va desfășura pe parcursul a cinci luni. Competiţia în­cepuse înaintea conferinţei, dar era pe cale să se desfi­inţeze. După conferinţă, cu sprijinul Inspectoratului şco­lar şi al Consiliului popular judeţean, s-au asigurat con­diţii şi întrecerea continuă, împreună cu organele U.T.C am dat viaţă întrecerilor de la sate. Pe centre, sportivi din 92 de comune iau parte la competiţii de handbal, fot­bal, volei şi triatlon. Conferinţa a evidenţiat fap­tul că la Sighişoara nu se desfăşoară o activitate cores­punzătoare. Biroul consiliului judeţean a ţinut chiar acolo, la faţa locului, cum se spune, o şedinţă de analiză. S-a a­­preciat că sunt condiţii pen­tru revitalizarea gimnasticii şi a atletismului, de pildă. A­­cum­ se lucrează la refacerea bazei materiale.­­ La conferinţă s-a dis­cutat şi s-au hotărît unele lucruri privind întărirea bazei materiale a sportului din judeţul dv. Ce s-a fă­cut de atunci ? — La Sighişoara s-au alo­cat 450 000 lei în acest scop. împreună cu organizaţia pio­nierilor, iniţiem un concurs, dotat cu premii în materiale sportive, pentru amenajarea de baze­ de terenuri simple în şcoli. La Sarmaş s-a bitu­­minizat terenul de handbal (cu contribuţia părinţilor), la Iernut zestrea sportivă s-a îmbogăţit. Complexul sportiv Mureşul, pe care ne-am pro­pus să-l realizăm, reclamă e­­forturi mai mari. Pentru a­­ceasta, fiecărei asociaţii din oraş i s-au repartizat sarcini precise în privinţa contribu­ţiei şi a­ muncii voluntare. Amenajările sportive fac par­te dintr-un plan mai vast cu peste 80 de obiective. Cu con­tribuţia CNEFS şi a M.F.A., a organelor locale, începe a­­menajarea bazei A.S.A. — Vă rugăm să ne spu­neţi dacă hotărîrile luate de conferinţă sînt cunoscu­te pînă în cluburi şi aso­ciaţii, de către membrii co­misiilor judeţene... — Desigur. Obiectivele prin­cipale au termene precise de îndeplinire şi de urmărirea lor răspund membrii biroului şi ai comisiilor. Organele spor­tive din judeţ ne confirmă luarea la cunoştinţă prin pla­nurile pe care le întocmesc şi ni le trimit periodic. — Conferinţa a eviden­ţiat necesitatea îmbunătă­ţirii colaborării cu U.T.C., sindicate şi pionieri. Ce aţi făcut în acest sens ? — După conferinţă, am or­ganizat discuţii utile şi, cred, eficiente. Colaborarea cu fac­torii din organele sindicale şi U.T.C. n-a cunoscut încă o cotitură radicală. Cu cei de la pionieri colaborăm bine. Dar acest sprijin reciproc trebuie să existe între toţi factorii care concură la im­pulsionarea activităţii sporti­­­ve de la noi

Next