Sportul, septembrie 1971 (Anul 27, nr. 6802-6831)

1971-09-12 / nr. 6813

UN IMBOLD PUTERNIC ACTIVITĂŢII JUNIORILOR Interviu cu tor: ION ALEXANDRESCU Dialogul nostru cu secretarul ge­neral al F.R.F., Ion Alexandrescu, care răspunde de activitatea fotba­liştilor juniori, a decurs astfel: — Ce anume a determinat schimbarea formulei competiţio­­nale pentru noua ediţie a campio­natului juniorilor şi şcolarilor? — Nu mai e un secret pentru nimeni faptul că în anii care au trecut, nivelul competiţiei a fost foarte slab. Obligînd toate echi­pele divizionare să înscrie în cam­pionat şi să finanţeze o echipă de juniori, nu am izbutit să ne asigu­răm însă şi participarea lor... afec­tivă. O mare parte din aceste echipe de juniori (în special cele .,patronate“ de asociaţii din divizia C), făceau, pur şi simplu, un act de prezenţă pe terenul de joc, în scopul vădit al nesancţionării echi­pei „mari“. — Care ar fi structura noului campionat care începe azi ? — Cele 96 de echipe — între care nu au mai rămas, după cum s-a mai spus, decit 30 dintre echi­pele secţiilor divizionare C (cele care au preocupări vizibile pen­tru munca de juniori) plus cele 18 şcoli sportive şi cele 48 de echi­pe ale secţiilor divizionare A şi B — au fost împărţite în 8 serii, după criteriul geografic.­­ După cum ştim, foarte multe nemulţumiri au fost iscate, în cam­pionatul trecut, de modul de de­legare a arbitrilor (locali) nu în­totdeauna imparţiali, aşa cum o , secretar general adjunct al F.R.F. cere condiţia de conducător de joc. Ce s-a schimbat în această di­recţie ? — Abuzurile în materie de ar­bitraj care s-au făcut în ediţia anterioară, ne-au dat şi nouă de gîndit. In noul campionat s-a luat hotărîrea ca meciurile să fie con­duse de arbitri divizionari, desem­naţi de colegiul central. — Desigur, în vederea unei acti­vităţi la un nivel superior, aveţi nevoie şi de sprijinul secţiilor de fotbal, ale căror echipe participă în campionat. Cum s-a oglindit acest sprijin şi, mai ales, ce per­spective de îmbunătăţire există ? — Colaborarea de care vorbiţi nu s-a desfăşurat — în anii tre­cuţi —, aşa cum ne-am fi aşteptat noi. Prea multă imobilitate, dezin­teres chiar, în multe din cazuri, pentru problemele majore ale schim­bului nostru de m­îine. O statis­tică a noastră indică că, în vreme ce federaţia alocă cam 50 la sută din fondurile ei pentru juniori, secţiile direct vizate se „zgîrcesc“, alocind numai... 5 la sută. Este foarte puţin ! . ★ Un suflu nou se simte parcă dinspre sectorul juniorilor. Exis­tă, cu siguranţă, aici, oameni care înţeleg foarte bine utilitatea cam­pionatului de juniori, pornind de la premisa că această întrecere trebuie privită ca un mijloc de fortificare a fotbalului românesc. Dumitru GRAUR Construirea echipei naţionale E­ste de la bine înţeles că alcătuirea unor for­maţii puternice la eşalonul reprezentativelor naţionale cere selecţionerilor şi antrenorilor respectivi o grijă mai mare decit aceea aratata echipelor de club, deoarece la cele dinţii se afla în joc însuşi prestigiul fotbalului unei ţari. Este, deci pe deplin justificată preocuparea pe care selecţionerii loturilor noastre naţionale o vădesc pentru construirea echipelor lor, urmărind ca aces­tea să aibă un perfect echilibru valoric, capabil să aducă nu numai rezultate bune în competiţiile internaţionale, dar să ne dea şi acel joc de calitate care să im­pună fotbalul românesc în stima tuturor sportivilor din lume. De­oarece în centrul atenţiei gene­rale se află meciul cel mai apro­bat , cu reprezentativa Finlan­dei, în calificările pentru cam­pionatul european şi eforturile pe care F.R.F., Colegiul de antrenori şi cei doi tehnicieni care con­duc pregătirile lotului A converg spre formarea unui „11" puternic pentru meciul de la Helsinki. Lăuda­bila a fost, în special, iniţiativa de a verifica, zilele trecute, trei formule de echipe, spre a găsi pe cea mai potrivită pentru confruntarea de la 22 sep­tembrie. De bun augur este faptul ca acum a putut fi adunat laolaltă vechiul „nucleu de la Guadalajara", care fusese fărîmiţat , atîta timp prin indisponibili­tăţi şi sancţiuni disciplinare. Recuperarea multora dintre titularii „mexicani" nu poate decît sa ne bucure. Dar sa nu împingem fetişismul pina acolo incit sa menţinem cu orice preţ formula intactă din „Mondialul 70", cînd ştim că unii dintre jucă­torii ei nu mai pot să pună în lumină forma spor­tivă deţinută atunci. (Dovada —­ evoluţia de la Bratislava, din primăvara trecută). Credem, deci, că s-a procedat bine cînd, în cele trei reprize ale jocului de marţi, 7 septembrie, rîndurile „senatorilor de drept" au fost împrospătate cu elemente ce s-au afirmat în trecutul şi actualul campionat. Să re­cunoaştem deschis ca jucătorii noi au dat un­ plus de vigoare şi de ambiţie echipei care se conturează pentru Helsinki. Dar, selecţionerii întîlnesc încă multe obstacole în calea noii formule de echipa. Prima dificultate consta în făurirea acelei coloane vertebrale pe care trebuie s-o alcătuiască cele trei cupluri — fundaşii centrali, mijlocaşi­ şi centrii înaintaşi. Dispozitivul defensiv a suferit deteriorări la perechea de fundaşi centrali. în ceea ce priveşte mijlocaşii, ei nu se află încă, după cît se pare, in plenitudinea forţelor lor. In schimb, atacul do­vedeşte o oarecare abundenţă de j­ucători care dau selecţionerilor lătare de cap pentru a alege pe cei mai potriviţi. Este de aplaudat intenţia de a găsi aripi „de meserie", care sa dinamizeze atacul spre butu­rile adverse. Pentru a realiza scorul necesar unei mai bune fundamentări a speranţelor noastre de calificare, este nevoie şi de atacuri prin învăluire, date de jucători cu viteză derutantă, cu dribling incisiv şi cu şut neiertător la poartă. Noua concepţie de joc, care urmăreşte afirmarea spiritului ofensiv, cere ca toţi viitorii componenţi ai echipei să dispună şi de o mers rezistenţă fizică, pentru a asigura un ritm accelerat şi a participa, cu acelaşi remarcabil elan, şi la fazele de atac, dar­­şi la cele de apărare, în tot timpul celor 90 de minute ale partidei. Ţinînd seama de toate aceste cerinţe, care nu pot fi ignorate nici de celelalte echipe ale noastre, reprezentative sau de club, nu ne îndoim că na­ţionala României va răspunde tuturor speranţelor puse în ea pentru meciul de le Helsinki. VIRGIL ECONOMU M f‘jl Wi[1] | FJTI (Chuie m­eraem CAIAC-CANOC : Lacul He­răstrău, de la ora 7,30 : „Cupa Tineretului1*. FOTBAL: Stadionul Poli­tehnica, ora 11 : Sportul stu­denţesc — Portul Constanţa (divizia B) , ora 13 : Spor­tul studenţesc — Dunărea Giurgiu (juniori) ; Terenul Flacăra roşie, ora 11 : Flacăra roşie — Olimpia Giurgiu (divizia C) ; Terenul Constructorul, ora 11 : Unirea Tricolor — Teh­­nometal (divizia C) ; Terenul Laromet, ora 11 : Laromet — Electronica (di­vizia C) ; Terenul Voinţa, ora 11 : Voinţa — Sirena (divizia C) ; Stadionul Dinamo, ora 11 : Dinamo Obor — Celuloza Călăraşi (divizia C) ; Terenul 23 August IV, ora 13 : Şcoala sportivă Energia Buc. — Farul Constanţa (ju­niori) ; Terenul Ghencea, ora 13: Steaua — Comerţul Brăila (juniori) ; Terenul F.R.B., ora 13 : Şcoala sportivă nr. 2 Buc.— S. N. Olteniţa (juniori). HANDBAL : Stadionul Ti­neretului, ora 16,45 : Confec­ţia — Universitatea, Bucureşti Cdiv. A. f­. RUGBY: Teren Dinamo, ora 9,30 : Dinamo —­ Steaua ; teren Parcul copilului, ora 9 : Gri­vi­ţa Roşie — Farul,; te­ren Gloria, ora 3,30: Gloria — Rulmentul Bîrlad; teren Politehnica, ora 16,30 : Spor­tul studenţesc — Ştiinţa Pe­troşani (meciuri în cadrul campionatului div. A). TENIS : Terenurile Centru­lui de antrenament nr. 2, de la orele 8,30—12 şi 15—18 : C.S.U. Construcţii — Progre­sul ; terenurile din parcul sportiv Dinamo, de la orele 8,30—12 şi 15—18 : Dinamo — Steaua (partide în cadrul campionatului divizionar pe echipe). TIR : Poligonul Tunari, de la ora 9 , campionatele re­publicane de talere și skeet DINAMO A CĂZUT îN CAPCANA CONTRAATACURILOR RAPIDISTE (Urmare din­ pag. 1) iestiia-i recunoscută o minge, a­­junsă în cele din urmă la Neagu în poziție excelentă şi „vîrful­­lance“ al Rapidului l-a executat pe Andrei fără drept de­­apel. Cu pu­ţin înaintea sfîrşituluî de repriză, un alt contraatac rapidist, încheiat spectaculos pe traseul Pop — Ene Daniel — Neagu avea să-i învingă pe campioni a doua oară. O su­bliniere pentru Ene, a cărui ma­gistrală pasă cu capul spre Neagu a prin­s pe picior greşit apărarea dinamovistă. Degajaţi, mult mai stăpîni pe ei decit la debutul partidei, rapidiştii încep repriza a doua cu mult a­­plomb, ei sunt cei care acum „fac jocul“, ajungînd prin acelaşi Neagu la un pas■ de 3—0. Ratarea ata­cantului giuleştean îi reanimă pe dinamovişti, care-şi joacă în con­tinuare cu disperare ultima şansă. Sătmăreanul reduce scorul (cu concursul lui Răducanu), dar Ra­pid „închide“ jocul, apărîndu-se­­sportiv şi... nesportivi în ultimele 20 de minute cu 10 oameni. Căulind raţiunile victoriei giu­­leştene, vom remarca plusurile pe care feroviarii le-au avut vizavi de­ adversarii lor în cîteva sectoare de joc fundamentale. a) Rapid a avut în Lupescu an apărător de netrecut, care a aco­perit o mare zonă de teren —, Di­namo n-a beneficiat ieri, de un a­­semenea fundaş; b) cei doi mijlo­caşi feroviari — Dumitru şi Dinu — au fost net superiori liniei mediane dinamoviste, în care internaţiona­lul Dinu (foarte bun in prima re­priză, mai­ şters in cea de a doua) n-a putut să suplinească randa­mentul mediocru al lui Radu Nunweiller (neajuns, încă, la o formă fizică corespunzătoare); c) in fin­e, Rapid a avut ieri un vîrf bătăios şi eficient (Neagu), în timp ce Dinamo a fost lipsită de un a­­semenea element. La aceste raporturi în favoarea Rapidului, s-a adăugat priceperea cu care giuleştenii au folosit teri­bila armă a contraatacului, care i-a făcut de două ori „săh­mat“ pe dinamovişti. Şi a fost destul îl recunoaşteți? Este noua vede­tă a ecranului brazilian la ora actuală, care in­terpretează rolul lui Chico Ronda­dé din filmul „A marcha“. Nume­le său adevărat este Edson Aran­­tes­­do Nascimen­­to, cunoscut în lumea fotbalului drept Pelé. Os­­k­aldo Sampaio, regizorul filmu­lui declară: „Ac­torul Pelé este cel puţin atît de talentat cit şi ju­cătorul pe tere­nul de fotbal. Dacă îşi va lua în serios noua sa profesie va fi fără îndoială cea mai mare vede­tă a ecranului din Brazilia*. Presa sportivă engleză se arată în­grijorată, in ultima vreme, de difi­cultăţile întîmpinate cu formarea unei echipe reprezentative deoarece selec­ţionerul nu are de unde alege ele­mente corespunzătoare, in special pen­tru linia de atac. De acum, cinci ani, cînd a cîştigat campionatul mondial, echipa Angliei a susţinut 46 meciuri, cîştigînd 29, terminînd 11 la egalitate şi pierzînd 6. In 9 întilniri nu a reuşit să înscrie nici un gol, iar in 11 doar cite unul singur. Reprezentativa britanică este acuzată de lipsă de iniţiativă, tendin­ţă permanentă către obstrucţie şi joc defensiv, incapacitate de a construi atacuri finalizate. Comentatorul de fotbal Macdonald a afirmat recent că echipa Angliei este o formaţie care „ştie să nu piardă, dar nu ştie să cîştige”. în ultimii zece ani, eficacitatea fotbalului britanic a scăzut de la 3,34 goluri marcate de fiecare meci la 2,36. Dispariţia înaintaşilor de elită pro­voacă o îngrijorare generală. B. Nicholson, antrenorul lui Tottenham spune: „Jocul nostru începe să se­mene din ce în ce mai mult cu ace­la al italienilor. Problemele noas­tre sunt aceleaşi ca ale lor — de unde să găsim înaintaşi .“ De aceeaşi părere este şi H. Cantwell, antrenor la Coventry : „Fotbalul englez a sărăcit in talente. Atacanţi în genul lui Best şi Graves nu se mai găsesc la noi. Valoarea individuală piere în­cetul cu încetul sau, mai exact, o distrugem noi în procesul de antre­nament". UN RECORD UNIC Cunoscutul fotbalist Iugoslav V­eilbor Vasovici, fost căpitan al echipei Partizan. Steaua roşie şi Ajax Amsterdam, deţine un record unic printre fotbaliştii din ţara vecină. Activînd pe cîmpul de joc timp de 17 ani, Vasovici a cucerit 11 trofee, printre care 8 titluri de campion al ţării (în Iugoslavia şi Olanda). Este singurul jucător Iugoslav care a jucat de trei ori în finala C.C.E. Sar In acest an, ultimul de activitate, a şi cucerit titlul de cea mai bună echipă a continentului cu Ajax Amsterdam. REINTILNIRE PE STADIONUL DINAMO MOSCOVA Meciurile generatoare de nostalgii­­sînt la modă. Din iniţiativa direcţiei stadio­nului Dinamo din Moscova se va disputa, aici la 17 şi 16 septembrie un mare tur­neu rezervat veteranilor echipelor Dina­mo, Spartak, Ţ.S.K.A. şi Combinata sin­dicatelor In rSndurile echipelor amintite vor e­­volua nume de mare rezonanţă ale fotba­lului de Ieri din U.R.S.9. Vom cota pe Iaşni, Momiţi, Nikanorov, Simonjan, Gri­nin, Bobrov, Masionkin, Krijevski, De­mentiev, Ilin, Ivanov, Strelţov, şi alţii care cu ani în urmă au evoluat pe fru­mosul stadion Dinamo din capitala U.R.S.S. Fiecare echipă va dispune de un efectiv de 16 jucători. Turneul se va disputa după sistemul olimpic — două semifinale și o finală — care va desemna pe ciştigătoarea turneu­lui. SUVENIR TATUAT La sârșitul unui sezon fotbalistic nu prea fericit al echipei argentiniene Pa­­lado, căpitanul acesteia, Jorge Alvarez, s-a dus degrabă la un maestru în tatua­je căruia i-a cerut din tatuaj pe piept. „Artistul“ a rămas surprins cînd Jorge respingînd toate modelele arătate, a cerut sâ i se „graveze“ în piele doar două ci­fre : 24,143. Ele reprezentau golaverajul cu care echipa Palado își „fericise“ su­porterii. „Va trebui să-mi amintesc mereu de acest sezon ruşinos şi poate că astfel echipa va juca mai bine", a spus Al­varez. ECHIPA ANGLIEI CAUTĂ ÎNAINTAŞI Zarurile ,par aruncate din start, în favoarea campionilor (chiar dacă De­,­leanu, gripat, află cu un sfert de oră înaintea meciului că nu va juca, dînd peste cap schema defensivei lui N­icuşor). Din start Bucescu îl „cul­că“, din fente, pe Muşat, dar şutul său (min. 4) loveşte b­ara din stingă lui Răducanu. Mingea revine în ca­reul giuleştean, îngheţat de spaimă. Insă Doru Popescu e visător ca­ un poet. Peste un minut, FI. Dumitres­cu trece mult prea uşor de Boc, însă vine Pupescu şi scoate balonul, in extrerais, în corner. E minutul 7 cînd se putea scrie o altă istorii (şi cro­nică) a jocului: FI. Dumitrescu cen­­­­trează excelent în faţa porţii, dar acolo nu-i un Dumitrache de acum un an, doi. Acolo e Doru Popescu, care trimite balonul cu capul, înalt, peste poartă, în joc să-l proiecteze, fără replică (chiar şi pentru Rădu­canu), undeva, jos. Şi cum se­' vede de la o poştă că dinamoviştii n-au „vîrfuri“, porneşte şi Rapidul în „cursă“ în minutul 10, Pop „urcă" în atac, centrează cu şansă la Neagu, însă Andrei e atent şi îşi retrimite coechipierii în atac. Acolo unde Lucescu trece de cîteva ori pe lîngă Muşat ca rapidul prin gara Chitită, însă nu există un om de gol în stare sa se lupte cu Lupescu , in zi de aur. Ch­eran scapă vijelios pe contraatac, Spa face încă o greşeală de gol (a doua, dar, din fericire pentru giu­­leşteni, şi ultima !), fundaşul din Şos. Ştefan cel­ Mare caută golul şi trage bine din colţul careului, mia, pe un­ghiul lung, însă Răducanu intuieşte lovitura şi se arcuieşte salvator pe minge (min. 18). Lucescu îl mai an­gajează o dată pe Doru Popescu pe un culoar ce duce spre gol, însă Dinamo n-are „vîrfuri“... Aproape 30 de minute campionii au condus jocul, dar steril. Şi­­ aceasta-i lo­gica nescrisă a fotbalului — jocul se răzbună (min. 31) pe risipitori. Dumitru, dezinvolt şi dibaci ca ni­meni altul, trage o „ghiulea" şi-l d­ă­rimă pe Sălceanu. Mingea îi revine şi mai trage un şut la poartă. Şut năpraznic, balonul loveşte mina lui Nunweiller 111 (arbitrul Bentu lasă, foarte bine legea avantajului) şi ri­coşează la­­Neagu, singur în careul mic. Calm, şut precis şi... Andrei nu mai poate face nimic : 1—0. Campio­nii zvîcnesc trei-patru minute spre egalare, Lucescu nu poate fi oprit decît prin fault, însă şutul lui Dinu (min. 33) se lovește de o redută su­prapopulată. Mai ratează un atac Di­namo (min. 39) și din nou, în repli­că, înscrie Rapid pe contraatac. Pop fuge pînă în preajma careului, cen­trează la Ene Daniel, lăsat acolo în voie de Dobrău, rămas prin centrul terenului. Fostul băcăuan plasează un cap de „campionat mondial" pes­te Nunweiller III la Neagu şi omul de gol al Grantului îl „execută" tot cu capul şi cu cap pe Andrei : 2—-0. După pauză, Lucescu va şuta pu­ternic şi mingea, centrată de Boc, va şterge bara laterală. Tot Rapidul are însă cea mai mare ocazie peste un minut (adică min. 56), cinci Neagu, deschis de Marin Stelian,­ se grăbeşte Şi dă cu piciorul la un „3—0 fără probleme“. Aşa, însă, vine faza din min. 65, cînd Dinamo înscrie (Săl­ceanu bate un corner scurt la Luces­­cu, acesta centrează, Nunweiller Iii sare la cap, Răducanu se bîlbîie, ba­lonul ajunge la Satmăreanu II în careul mic, şut puternic şi gol) şi toată lumea aşteaptă ca jocul să ia ..foc“. Campionii, însă, nu ştiu să forţeze­ momentul psihologie şi jocul devine cîteva minute un vals lent, convenabil Rapidului, ocupat exclu­siv de apărare (Codreanu e un ve­ritabil fundaş pus pe urmele lui Lu­cescu) şi trageri de timp. Cheran de­vine nervos şi-l îmbrînceşte pe Năs­­turescu­ (min. 77), dar avertismente vor primi Nunweiller III. (min. 78 — fault la Năsturescu) şi Răducanu (pentru o „ieşire" la Mustăţea — min. 80). Frumoasa acţiune a lui M. Stelian (min. 85), stricată de şutul pripit al lui Neagu, şi ultima cen­trare de speranţă a campionilor (min. 89) nu mai pot schimba finalul. Mircea M. IONESCU FILMUL DERBYULUI Stadion „23 August“ : teren bun , timp căld­uros , spectatori — circa 33 000. Au marcat: NEAC­IU (min. 31 şi 40) şi SATMAREANU II (min. 63). Raport de șuturi la poartă : 16—10 (0—4). Raport de cornere: 7—7. RAPID : Răducanu 7 —­ Pop 8, Boc 7, Lupescu 9—, Musat 4, Dinu 8, Dumitru 9+, Năsturescu 7, Neagu 9, Ene Daniel 8 (min. 46 M. Stelian 7), An­­gelescu 8 (min. 33 Codreanu 7). DINAMO : Andrei 7 — Dobrău 6, Nunweiller III 7, Sâtmăreanu II 8, Ch­eron 7, Dinu 8, Nunweiller VI 5 (min. 70 Mustăţea), Sălceanu 7, Lucescu 9, Doru Popescu 4 (min. 70 Haidu), Şi. Dumitrescu 7. A arbitrat AUREL BENTU -dr­icŞS-ajutat la linie de M. Joică (bine) şi V. Toma (slab) — toţi din Bucureşti. ..Trofeul Petschovschi“ : 9. I.a tineret-rezerve : Rapid — Dinamo 1—2 (1—0). Dinamo forțează in finalul, meciului egalarea, dar apărarea rapidistă rezista INSTANTANEE LA C­M. FEMININE DIN MEXIC Campionatul mondial de fotbal feminin disputat in Mexic a întrecut toate așteptările, din punct de vedere financiar. După ce, la inaugurare, ES 000 spectatori plătitori au a­­plaudat pe stadionul Az­teca victoria fotbalistelor mexicane asupra echipei Argentinei, tribunele au continuat să fie pline la aproape toate întîlnirile. S-a constatat că un mare număr de spectatoare au venit pentru prima oară îa fotbal, însoţindu-ii soţii lii... controlîndu-le exce­sul de admiraţie faţă de evoluţia tinerelor jucătoa­re. Se poate spune că re­prezentativa de fotbal fe­minin a Argentinei a fost urmărită de un crincen ghinion pe toată durata campionatului mondial din Mexic. Imediat după sosirea in ţara aztecilor, cele mai multe dintre jucătoare au suferit o intoxicaţie ali­mentară. Apoi, întreaga echipă cu rezerve şi oficiali a sufe­rit un grav accident ru­tier, autobuzul care o tran­sporta la stadion ciocnin­­du-se cu un alt vehicul. Numeroase fete au fost rănite, antrenamentele s-au suspendat. Totuşi, re­prezentativa Argentinei şi-a respectat programul deşi la echipamentul albastru al jucătoarelor se adăuga­­seră pansamentele şi leu­coplastul. Au pierdut dar au dat o frumoasă lecţie de ţinută sportivă şi de curaj. U.T.A. 5(4) A . A. 1­0 Stadion U.T.A. ; timp noros ; teren bun ; spectatori — aproximativ 12 006. Au marcat : SIMA (ram. 16 şi 14), DOMODE (min. 41), PETESCU (min. 43), POPOVICI (min. 45), respectiv HAJNAL (min. 18). Raport de şuturi la poartă­­ 23—8 (pe spaţiul porţii 2 14—2). Raport de cornere 2 13—5, U.T.A. : Vidac 6 (min. 77 Ziller) — Birău 6, Lereter 8, Pojoni 7, Po­povici 7, Domic­e 8, Petescu 7, Brosovschi 8, Sima 7 (min. 71 Calinin), Kun II 8, Both 7­ , A.S.A.­­ Nagel 5 — Szölősy 5, Toth S, Ispir 5, Czako 6, N. Naghy 5, Bűlöny 8, Hajnal 8, Varadi 5, Mureșan 6, Fazekas 1 3 (min. 58 Orza 5). A arbitrat N. PETRICEANU (o stea i-a căzut la penaltyul neacordat in min. S6), ajutat la linie de Al. Paraschiv şi C. Iorciu (toţi din Bucureşti). „Trofeul Petscn­ovschi“ . 9. La tineret-rezerve : U.T.A. — A.S.A. 1—0 (1—0), ARAD, 11 (prin telefon, de la tri­­misul nostru). Cetate inexpugnabilă timp de trei etape la rind, poarta lui Nagel a fost străpunsă, iată, de nu mai puţin de cinci ori de către capricioasa for­maţie arădeană, care în acest început de sezon fotbalistic fie că evoluează acasă, fie pe terenuri străine,­­ se dezlănţuie abia după ce adversarul a luat avantaj. Aşa s-au petrecut lucrurile (să ne reamintim) în parti­dele cu Steaua şi Crişul, la fel şi astăzi, cu A.S.A., ceea ce l-a deter­minat pe im suporter localnis, aflat lîngă noi, în tribună, să­­ spună . ..Parcă-i musai ca U.T.A. să fie con­dusă pe tabela de marcaj ca să-și dea drumul, mai ca lumea, la foc". Intr-adevăr, deşi au controlat partida de la început, gazdei® au apă­sat,­­ cum se spune, pe accelerator abia după ce Hajnal (min. 18) l-a obligat pe Vida® să scoată balonul din plasă, printr-un şut se® expediat din afara, careului mare. Ceea ce a urmat deschiderii s®o­­rulúi putem caracteriza drept „festi­val U.T.A.", într-atît de netă și spec­­taculoasă a fost pînă la sfîrşitul re­­.,'prizei desprinderea textiliştilor de ihcatv ne^Sperimentatul lor partener de întrecere. Egalarea a survenit re­lativ repede, după o ţesătură de pase Domide—Broşovschi—Kun II, urmă­rită atent şi finalizată din apropiere de Sima. După acest „gol­ moral“, U.T.A. a­­vea să se instaleze şi mai comod în jumătatea adversă, lăsînd fotbalişti­lor­ din Tg. Mureş evadări foarte rare înspre poarta lui Vida®, cum a fost şi aceea a lui Fazekaş (min. 36), oprită de Pojoni, în suprafaţa de pe­deapsă, prin tragere de tricou în vă­zul întregului stadion­­ iregularitate clară ca lumina zilei, rămasă, spre stupefacţia şi a lui... Pojoni, aesanc­ţionatâ. Apoi, din rain. 4, cînd Domide a majorat scorul la 2—1, printr-un şut din voie expediat de la 16 m, sistemul defensiv mureşan, bazat pe jocul la ostaldi, a devenit şi mai uşor de stră­puns decît pînă atunci. Au sesizat acest lucru jucătorii din toate com­partimentele U.T.A.-ei, prezenţi, cu rîndul, la finalizare. Mai întii (min. 43) a incercat mijlocaşa! Petescu şi balonul s-a oprit în fundul plasei, după 2 minute a prins gustul golului şi fundaşul Popovici, care a fructifi­cat cu precizie pasa bine servită de neobositul şi altruistul Broşovschî, care a împărţit coechipierilor săi numeroase „mingi-gol". Fireşte, la 40, meciul era de-a­cum jucat, ceea ce, credem noi, a făcut-o pe U.T.A. să abordeze repriza a doua cu cunoscuta-i dezinvoltură, dar şi cu gîndul la josul de miercuri, «­ Austria Salzburg, în competiţia euro­peană „Gupa U.E.F.A.“. Totuşi, cele două bare (din roia. 46 şî 47) trebuie relatate , la prima, Kun ?î, bine gă­sit de Birău, a trimis de la aproxi­mativ 18 m în bara transversală. la cea de a doua, același Kun II a lovit tot bara de sus, prin­t­r-o lo­vitu-â expediată peste portarul Nagel I ieșit, undeva, în apropierea punctului de la 11 m. în sfîrșit, cel de al 3-îsa gol al U.T.A.-ei are următoarea Is­toris ! Pojoni s-a infiltrat impetuos, pe un culoar liber, pînă în apropierea por­ţii lui Nagel, a expediat mingea în­­tr-una din barele verticale, perm­i­­ţîndu-i lui Sima, aflat pe fază, să im­pingă, simplă formalitate, balonul in plasă. G. NICOLAESCU GAZDELE PRIMESC GOL ŞI APOI SE DEZLĂNŢUIE PRONOSTICUL NOSTRU LA CONCURSUL DIN 12 SEPT. I S.N.O. — F.C. Galaţi 1, X, 2 II Petrolul — S.C. Bacău 1 III Olimpia Oradea — Min. Anina 1 IV „U“ Craiova — Poli. 1 V Parul — Steagul roşu 1 VI „U“ Cluj — Crişul 3. x VII Poli. Gl. — Progresul Er. l VIII Dunărea — Progresul Buc. x, 2 IX Chimia Rm. Vilcea — Met. Buc. 1. x X Ceahlăul — Metalul Tirg. 1. 0 XI Minerul B.M. — C.S.M. Sibiu­­ XII Gloria Bistrița — C.F.H. Tim. 1. x XIII Vulturii Lugoj — Electroputere 1 „ISTORIA “ DE PETROŞANI, 11. (prin telefon, de la trimisul nostru). Acesta este adevărul, gol-goluţ: mijlocaşul minerilor, acest, inimos Dodu, a scris istoria partidei Jiul­ Steaua în două împrejurări cu to­tul deosebite. Mai întii, în min. 9, cînd a aruncat pur şi simplu tri­bunele în aer cu un şut fantastic, cum de mult nu se mai văzuse în Valea Jiului. Smarandache l-a fa­ultat pe Gligore la 25 m de poar­tă, Libardi şi-a potrivit balonul şi apoi l-a împins lateral spre Dodu, acesta a şutat necruţător, sus la vinciul drept al porţii şi putem spune, cu mîna pe inimă, că nici un „cerber“ n-ar fi putut opri a­­ceastă „ghiulea“. în repriza secundă în min. 71, același Dodu avea să scrie o pa­gină nefericită în istoria jocului echipei sale, trimițînd balonul cu bărbia în propria-i poartă. Sătmă­­reanu executase o lovitură liberă de pe partea dreaptă a terenului, balonul s-a plimbat peste un bu­chet de jucători, s-a lovit de Dodu şi s-a oprit in plasă. Meciul a început la o tensiune maximă şi gazdele au căutat să pună stavilă prin orice mijloace jocului combinativ al Stelei. în bună parte au reuşit acest lucru, dar mai tîrziu au slăbit... chinga şi „cavaleria uşoară“ a echipei bucu­­reştene a putut întreprinde pri­mele sale şarje prin Iordănescu şi Tătaru. Disputa devine tot mai aprigă şi fluierul arbitrului Rai­­nea se aude foarte des. In ultimă instanţă, el va fi nevoit să arate cartonaşul galben lui Vigu, Li­bardi şi M. Popescu, în min. 43, Steaua are egalarea în piciorul DODU A SCRIS EA PETROŞANI l lui Pantea, dar acesta iroseşte ideala centrare a lui Năstase Intervenţia hotărîtă a arbitrului, care solicită la pauză celor doi an­trenori disciplină, are urmări fe­ricite. După reluare, nu mai sar prea multe scîntei în teren, am­bele echipe preocupîndu-se de ba­lon şi mai puţin de picioarele ad­versarilor. Jocul capătă un aspect mai frumos şi Stocker e gata să-l surprindă în min. 48 pe Coman cu un şut extrem de puternic de la 40 de metri. Apoi, gazdele ce­dează treptat iniţiativa şi e rîndul bucureştenilor să-şi etaleze calită­ţile în atac. începînd din min. 60, Steaua creează o suită de faze una mai favorabilă ca alta, dar, pe rind, Năstase (min. 60 şi 62) şi Iordănescu (min. 65) ratează ega­larea. E aruncată în luptă şi „arma secretă“ a bucureştenilor, Aelenei, dar Georgescu e pus în gardă şi nu-l va scăpa din ochi. Steaua, surprinsă de căderea neaşteptată a adversarului, insistă şi obţine ega­larea în min. 71 în împrejurările amintite mai sus. Nu trec nici 3 minute şi oaspeţii sunt la un pas de victorie . Năstase pătrunde sin­gur în careu cu mingea, dar Suciu zboară în picioarele lui şi înlătură pericolul. Cu 10 minute înainte de final, minerii îşi amintesc că joaca pe ter­en propriu şi caută din nou cu disperare poarta lui Coman. Li­bardi trimite în min. 85 o cen­trare periculoasă, Naidin sare la intercepţie, dar Coman, cu un splendid salt, aruncă baronul pes­te bară. Fluierul final consemnează o remiză echitabilă. George MIHALACHE Stadion Jiul , timp noros ; teren bun ; spectatori — aproximativ 1 000. A marcat : DODU (min. 9 şi min. 71 — autogol). Raportul şuturilor la poartă : 28—20 (pe spaţiul porţii : 16—12). Raport de cornere : 5—5. JIUL : Suciu 8 — Georgescu 8, Georgevici 8, Stocker 7. M. Popescu 6, Grigore 7 (min. 68 Urmeş 6), Dodu 7, Peronescu 7, Stoian 6, Libardi 7, Naidin 6. STEAUA : Coman 8 — Sâtmăreanu 5, Smarandache 8, Negrea 8, Cr­­s­­tache 7 (min. 63 Ciugarin), Naom­ 8, Vigu 6, Pantea 6, Tătaru 6 (min. 64 Ae­­lenei), Iordănescu 7, Năstase 6. A arbitrat NICOLAI HAINEA (Bîrlad) + + * + + ■ ajutat bine la linie de C. Silaghi (Bala Blare) și V. Cat­ană (Cărei). „Trofeul Petschovschi“ : 7. La tineret-rezerve : Jiul — steaua 2—1 (0—6). ULTIMELE ŞTIRI ■ ULTIMELE REZULTATE»ULTIMELE STIRI 1l PROGRESUL BUCUREŞTI — CHEMIE HALLE 8—4 LA POLO Ieri, la Ştrandul Tiner­etului, a avut loc întilnirea internaţională de polo dintre Progresul Bucureşti şi Chemie Halle. Mai bine pregătită fizic şi tactic, for­maţia antrenată de T. Angelescu, a ciş­­tigat cu scorul de 8—4 (3—1, 2—1, 1—2, 3—0). Bucureştenii ni s-au părut mai ri­guroşi, acţiunile lor fiind purtate în trombă, cu deschideri laterale şi infil­trări prin centru, majoritatea finalizate. Au Înscris: Munteanui (2), Teodorescu (1), Golan, Neacşu, Ion şi Pleşea de la învingători respectiv, Holer (2), Gü­nther şi Steinbach de la învinşi. A arbitrat bine Gheorghe Dumitru. JC.V.­ STEAUA PLEACĂ AZI ÎN MALTA în cursul dimineţii de astăzi, echipa de fotbal Steaua urmează să plece cu un avion special în Malta. După cum s-a anunţat, fotbaliştii bucureşteni vor juca, marți­­ septem­brie, cu formaţia F.C. Hibernians -Ho­­la, în cadrul primului tur al „Cupei Cupelor“. Setiactjs tl tâBiobil9t;&X fiu£SUf«®8» ifo Fasil« Qftot*. n Iff fetetMUH ctut­l! UtMS. »eîi» «orcsjKMtâCPtl H.51.ITA tat«ntrb*9 f2 d 31«! t#î«*1 tagtirs« fe«*t 15P. Tip&lui «I. P. ța$paS9tigt, BliSMUli 1 0358.

Next