Sportul, septembrie 1971 (Anul 27, nr. 6802-6831)

1971-09-01 / nr. 6802

AIr. 6802 Fază din partida de la Cluj. Aripa stingă a universitarilor, Lică, pecetluieşte victoria gazdelor (scor 3-1) Foto: CREŢU N. CĂLIN ETAPA DE DUMINICĂ... Inaugurăm astăzi o nouă rubri­că, rezervată PROVINCIEI, iubitori­lor jocului cu balonul rotund din marile centre fotbalistice ale țării, care-și vor exprima opiniile despre meciurile etapelor diviziei A prin „purtători de cuvînt" cunoscuți atît în lumea fotbalului cît şi în presa sportivă. Debutul îl face astăzi Constanţa, prin condeierul Al. Mi­­halcea.­­ Nu încape nici o îndoială, orice încercare din partea unui constăn­­ţean de a comenta ultima dumi­nică fotbalistică trebuie, volens-no­­lens, să înceapă cu o privire asu­pra meciului dintre Farul şi Poli­tehnica Iaşi. Sigur, rezultatul este arhicunoscut la ceasul la care pu­blicăm aceste rînduri, spectatorii de pe „1 Mai“ au apucat însă să-l treacă cu o clipă mai devreme decît restul amatorilor de fotbal prin filtrul emoţiilor lor şi din punctul lor de vedere discutăm acest meci. ...A fost un timp punctul înscris După două etape CIFRELE VORBESC Cu cele 24 de goluri înscrise în a­­ceastă etapă (o medie de 3 goluri de partidă) actualul campionat în­registrează, după două etape, un număr de 46 de goluri. Golgeterii etapei au fost Jercan și Lucescu care au înscris, fiecare, cite două goluri.­­ In această etapă au fost acor­date trei lovituri de la 11 m (două au fost transformate de Lucescu, iar una ratată de Dobrin), toate fiind dictate — de data aceasta — împotriva oaspeţilor. Cei 8 arbitri care au condus par­tidele acestei etape au primit 37 de stele: 6 cite 5 stele, Otto An­­derco 4 stele, iar I. Cîmpeanu 3 stele. Pe baza notelor acordate în a­­ceastă etapă, clasamentul „constant­­valoric“, după două etape se pre­zintă astfel : 1. „U“ CLUJ 165 p (82 p obţinute acasă + 83 p în deplasare), 2. A.S.A. 162 p (77 + 85), 3 Steagul roşu 161 p (81 + 80) 4. Steaua 154 p (75+79), 5. S. C. Ba­cău 151 p (84 + 67), 6. Dinamo 150 p (70 + 80), 7 Univ. Craiova 148 p (71+77), 8. U.T.A 146 p (64 + 82), 9. C.F.R. Cluj 145 p (73 + 72), 10—12. Politehnica (66+76), Jiul (69 + 73) și Crisul (72 + 70), fiecare cite 142 p, 13. Farul 141 (65 + 76), 14. Rapid 140 (68 + 72), 15—16. F. C. Argeș (78 + 57) și Petrolul (71+64), fiecare cîte 135 p. Partidele acestei etape au fost urmărite de 119 000 spectatori. Deci, o medie de 14 875 spectatori de meci. Situaţia în „Trofeul Petschov­­schi“, după două etape este urmă­toarea : 1. CLUJ 10, 2—5. Craiova, Oradea, Constanţa şi Piteşti 9,00, 6—9. Arad, Tg. Mureş, Bacău şi Ploieşti 8,00, 10. Bucureşti 7,66, 11—13. Petroşani şi Braşov 7,00. De remarcat debutul foarte bun al publicului clujean, actualul deţină­tor al „Trofeului“, Adrian VASILESCU » (Urmare din pag. 1) cu privire la îmbunătăţirea activi­tăţii politico-ideologice în rîndul maselor — „trebuie să se pună ac­cent pe promovarea creaţiei origi­nale cu caracter militant, revoluţio­nar“, cinematografia românească are obligaţia morală să caute în sport filoane mai adinei şi mai puternic de inspiraţie, înfăţişînd frumuseţea acestuia, tăria fizică şi morală a celor ce-l populează. SCURT-METRAJE PENTRU PUBLIC. SAU PENTRU... FESTIVALURI ? ! Mai uşor de realizat, dar nu mai facile, filmele documentare se pre­zintă la această analiză pasageră cu un bilanţ — cantitativ şi calitativ — net superior , din 1957 şi pînă a­cum s-au confecţionat, în urma co­menzilor C.N.E.F.S., 50 de scurt­metraje cu tematică sportivă, dintre care multe au cucerit sufragiile pu­blicului şi ale diverselor jurii inter­naţionale. Mai susceptibili la acest gen, re­gizori ca Savel Şiropul, Erwin Szek­­ler, Eugenia Gulii, Lucian Bratu, Andrei Blaier sau Eugen Popiţă — ca să cităm numele întilnite mai frecvent — şi-au trecut în dreptul lor scurt-metraje de mare actuali­tate, lucrate cu pasiune şi măies­trie, pelicule care şi-au înscris în palmares, în ultimii doi ani, dis­tincţii de prestigiu la festivalurile in­ternaţionale de film sportiv de la Grenoble, Kranj (Iugoslavia), Buda­pesta, Cortina d’Ampezzo, Oberhau­sen (R.F.G.) şi Moscova. Ne facem o plăcută datorie din a enumera­ aceste distincţii : • Premiu! C.I.D.A.L.C. (Grenoble — 1970), Premiul pentru instruire tehnică (Budapesta — 1970) şi Ma­rele premiu al Festivalului de film sportiv de la Kranj (1970) pentru ,.LUPTA LA SEMICERC”, realizat de Erwin Szekler ; • Medalia de argint a Comitetu­lui Olimpic National Italian, decer­nată la al III-lea Festival internaţio­nal de film sportiv de la Cortina d’Ampezzo filmul „ECHIPAJUL” (regizor Savel Ştiopul) ; • Placheta de argint a juriului, la acelaşi festival, pentru „LECTIA DE GIMNASTICA“ a profesorului Nicu Alexe ; • Premiul pentru imagine (Kranj — 1970) și Premiul pentru scenariu (Oberhausen — 1970) scurt-metraju­­lui ,,50 DE SECUNDE” (scenariști Gh. Horvath și M. Naru­) . • Premiul ziarului „Pionierskaia Pravda” pentru „MÎNIVOLEI” (sce­nariu — Cornelia Ghibu, regie — Eugenia Gutui, prezentat la Festi­­­valul de la Moscova, 1971. Evident, soarta documentarului sportiv — cu caracter de retrospec­tivă („50 de ani de sport sub stea­gul partidului”, „File din istoria s boxului“ etc.), didactic („Primii paşi în sport“, „Sportul şi şcoala”, „Vrei şi tu să joci tenis ?” etc.) sau edu-­­cativ („Spectatori și spectatori“) — este mult mai fericită decît cea a filmului de lung metraj, dar — se va vedea — nu lipsită de primejdii. Cheltuind anual aproximativ un milion de lei pentru turnarea unor asemenea pelicule, C.N.E.F.S. face o treabă bună, contribuind în mod nemijlocit la popularizarea marilor succese ale sportivilor români, sus­­ţinînd o excelentă propagandă — mai ales în incinta şcolilor — pen­tru mişcare şi exerciţiu, pentru a­­tragerea tineretului către bineface­rile sportului, dar, din păcate, drumul acestor scurt-metraje către marea masă a spectatorilor este a­­desea plin de obstacole. Filmele apar in circuitul D. D. F. la mult timp după terminarea lor, proiectarea este cel mai adesea pro­gramată in săli de mică capacitate, copiile se dovedesc puţine şi se de­gradează repede, ceea ce face ca numărul cinefililor care au posibi­­litatea urmăririi unor asemenea docu­mentare să fie (sondajele noastre vorbesc fără putinţă de tăgadă) ne­­permis de mic. în sprijinul acestei afirmaţii ne vom folosi de exemplul judeţului Constanţa . Pe teritoriul căruia cîteva filme documentare sportive s-au pierdut fără urmă (!?), sau ale marilor cinematografe ale Capitalei (Patria, Republica etc.) care n-au programat, de ani şi ani, nici un scurt metraj cu tematică spor­tivă... Credem că este de datoria Direc­ţiei Difuzării Filmelor şi a organis­melor subordonate ei să procedeze la o mai activă şi mai raţională re­partizare a documentarului sportiv, silit nu o dată la o condiţie de ano­nimat — cu atît mai nemeritată cu cit este vorba de pelicule valoroase şi actuale, ca „Lia Manoliu” sau „Rachete de argint", film dedicat marilor campioni ai tenisului ro­mânesc —, proiectat în săli neindi­cate, din marginea oraşelor, înain­tea unor filme de interes minor. Este cazul, gîndim, ca populari­zarea unor asemenea documentare să urmeze o politică mai atentă şi mai realistă decît pînă acum, între coordonatele căreia revista „Cine­ma” şi televiziunea — care n-ar fi mai nimerit ca un scurt-metraj spor­tiv cu merite recunoscute să fie găz­duit într-o emisiune de interes ge­neral şi nu numai în „Sport şi şcoală”, duminică, de la ora 8,30 ? — să-şi aducă un sprijin substanţial. După cum misiunea mişcării noas­tre sportive nu este — înainte de toate — aceea de a produce cam­pioni, ci de a oferi patriei un tine­ret sănătos şi puternic, la fel misi­unea primordială a documentarului sportiv nu este legată de prezenta­rea la diversele concursuri interna­ţionale, ci de contribuţia la pătrun­derea şi popularizarea sportului în rîndul celor mai largi mase ale iu­bitorilor lui. O asemenea misiune nu este — deo­camdată — dusă pînă la capăt. ★ După cum credem că a lăsat să se înţeleagă, analiza de faţă nu so­coteşte că a epuizat un fond de pro­bleme dificile. Rîndurile acestea au drept scop să prezinte cititorilor o situaţie tra­versată de neînţelegeri şi caracte­rizată de puţine reuşite, asupra că­reia forurile în drept — C.S.C.A., D.D.F., C.N.E.F.S., etc. — trebuie să reflecteze cu calm şi profunzime, căutind cele mai fericite soluţii, ca­pabile să impulsioneze o activitate al cărei bilanţ — cel puţin în do­meniul filmului de lung metraj — nu se aliniază mersului ascendent al sportului românesc. FILMUL CU TEMATICĂ SPORTIVĂ ...VĂZUTĂ DE LA CONSTANTĂ de Cuperman (min. 4), apoi un balans prelung, măturînd gazonul de la o poartă la alta, cu faze întortochiate, excesiv sofisticate şi pase nefinalizate, aşa că nu m-am mirat auzind că un spectator îşi descarcă exclamativ iritarea chiar lingă urechea mea : „Ce face Oprea ăsta, dom’le ! ? Şi exact peste 30 de secunde „Oprea ăsta“ marca un gol incredibil, cu un balon care sfida imaginea curentă de­spre traiectoria firească a acestui obiect, transformat de circumstanţă în proiectil de aruncător... Apoi, al doilea punct al constănţenilor, înscris de Caraman. Restul se ştie : dispută înfrigurată, care a adus egalitatea­ şi dezamăgirea constăn­­ţenilo­r, dintre care unii pentru mai mare siguranţă veniseră în tribune cu veritabile sirene de re­morcher. O dezamăgire înaltă cît zborul pescăruşilor pe deasupra stadionului... ...în fond, prin acest rezultat, Farul n-a făcut o figură mai bună sau mai rea decît alte echipe care s-au confruntat duminică, dacă stăm să ne gîndim că echipa con­­stănţeană a ajuns la un rezultat egal într-o serie de cinci asemenea rezultate. Cifră fatidică, stărui­toare, precum se vede. De aici im­presia de „stai să vedem, nu se ştie încă, să mai aşteptăm“. TOATǍ LUMEA E DE PÅRERE CÅ SCO­RURILE EGALE, AŞA DE BLAJIN EXPRIMATE PRIN SEMNUL ECUAŢIEI, ASCUND ÎN FOND O SITUAŢIE DE ÎNCORDARE ŞI FOARTE MULTE PROMISIUNI — ŞI AUTOPROMISIUNI — PEN­TRU VIITOR. Dincolo de termeni consacraţi, oscilînd îndeobşte între „cutremur şi surpriză“, ceea ce dă nota do­minantă a etapei credem a fi ac­ţiunile individuale ale cutărui sau cutărui jucător şi nu o reală con­fruntare a valorii echipelor com­petitive. La Ploieşti, Moldovan scoate din anonimat o repriză, mai fericit decît a făcut-o Grozea, care a pus totuşi pentru o clipă la grea cumpănă mii de inimi. Intr-o dispo­ziţie de zile mari a fost Jercan, care a adus şi golul iniţial şi golul victoriei în partida dintre piteşteni­­şi giuleşteni făcînd lumea să se întrebe dacă reflexele celebre de altădată ale lui Răducanu n-au cunoscut cumva — indiferent de apărarea rămasă fără Dan Coe — o slăbire, fie chiar pentru 12 mi­nute fatale ! Nu mai puţin năval­nici ni s-au părut a fi Domide şi Broşovschi, care au redus la neant o victorie din greu muncită de militari timp de peste 85 de mi­nute, scoţînd echipa arădeană dintr-un impas moral. N-are rost să lungim şirul numelor, faptele sunt prea bine ştiute- etapa a, mai dovedit ceva: credinţa fanatică a unor suporteri (şi chiar jucători), în avantajul miraculos al terenu­lui propriu se vede supusă unui examen nemilos de lucid. O pro­bează, între altele, cazul Farului. In concluzie : meciuri aşteptate cu sufletul la gură, dar rezultate de­rutante ; speranţe trandafirii, dar împliniri sub aşteptări ; nume so­nore, dar acţiuni hotărîte între­prinse de jucători mai puţin răs­făţaţi de celebritate (a se compara cu postura lui Dobrin şi Răducanu). Intr-un cuvînt — o etapă cu niscai mici surprize, dar fără nici un mare cutremur. Al. MIHALCEA redactor la revista „Tomis“ „AJAR“ GALAŢI A CÎŞTIGAT „CUPA CRAVATELOR ROŞII“ LA MINIMOTBAL „Cutezătorii“ Vatra Bornei-cea mai disciplinată echipă a turneului — a primit premiul oferit de ziarul nostru CONSTANŢA, 31 (prin telefon, de la trimisul nostru), în Parcul pio­nierilor constănţeni, splendidă bază sportivă realizată prin munca pa­triotică a elevilor din oraşul de pe malul mării, 16 echipe de copii — cele mai bune din 1 000 câte s-au aflat în competiţie la faza inter­­străzi şi cartiere, pe municipii şi judeţe — s-au întrecut timp de 5 zile în turneul final al „Cupei cra­vatelor roşii“. După meciuri viu disputate, în care n-au lipsit cli­pele de mare bucurie şi... lacri­mile, victoria finală a revenit echi­pei Ajax Galaţi, echipa şcolarilor din cartierul Ţiglina, alcătuită de un elev din clasa a XI-a, Ionel Mihai­­lopol, şi pregătită de fostul inter­naţional Zoltán David. Dar iată primele 6 formaţii cla­sate în această competiţie organi­zată de Consiliul Naţional al Or­ganizaţiei Pionierilor şi Federaţia română de fotbal, cu sprijinul zia­rului „Sportul“ şi al revistei „Fotbal“ : 1. Ajax Galaţi, 2. Vo­inţa Tătăraşi-Iaşi (instructor D. Canănău), 3. Pescăruşul Constanţa (prof. C. Bădilă), 4. Vulturul Cluj (prof. O. Rusu), 5. Speranţa Cea­hlăului Piatra Neamţ (prof. C. Ţapu), 6. Apollo Timişoara (antre­nor P. Beker). Cu ocazia festivităţii de înche­iere, primelor trei clasate li s-au oferit diferite premii în obiecte. Revista „Cutezătorii“ i-a dăruit lui Ion Dinu (Bucureşti) un aparat de fotografiat, premiu al fair-play-ului de care a dat dovadă. Ziarul „Sportul“ a acordat echipament sportiv echipei „Cutezătorii“ Vatra Dornei, cea mai disciplinată for­maţie a turneului. Micul şi talentatul Marian Şer­­ban, căpitanul lui Ajax, a fost golgeterul campionatului, cu 31 de goluri marcate din cele 53 reali­zate de formaţia sa. Această competiţie a arătat multe lucruri bune, a scos la iveală copii (pînă la 12 ani) extrem de talen­taţi. Vom reveni cu amănunte. C. ALEXE Spox*tul ARBITRII MECIURILOR DE DUMINICĂ STEAGUL ROŞU—F. C. AR­GEŞ : Z. Drăghici — la centru, N. Stavru (ambii din Constanţa) şi T. Leca (Brăila) — la linie; A.S.A. TG. MUREŞ — „U“ CLUJ : A. Bentu — la centru, Gh. Dragomir şi AI. Grigorescu — la linie (toţi din Bucureşti) ; POLITEHNICA IAŞI — DINA­MO : I. Rus — la centru, I. Soos şi Z. Szeczei — la linie (toţi din Tg. Mureş) ; STEAUA — FARUL: V. To­pan — la centru, A- Pop şi Gh. Vereş — la linie (toţi din Cluj) ; C.F.R. CLUJ — JIUL: Gh. Po­­povici — la centru, Şt. Lazăr şi A. Munich — la linie (toţi din Bucureşti) ; CRIŞUL — U.T.A. : C. Ghemi­­gean — la centru, C. Binulescu şi D. Gheţu — la linie (toţi din Bucureşti) ; S. C. BACAU — UNIVERSITA­TEA CRAIOVA : N. Rainea (Bîr­­lad) — la centru, V. Popa şi ■ I. Ciolan (ambii din Iaşi) — la li­nie ; RAPID — PETROLUL : V. Du­­mitrescu — la centru, E. Martin şi R. Stîncan — la linie (toţi din Bucureşti). Delegarea acestei bri­găzi s-a făcut cu acordul clubu­lui ploieștean. COMPONENŢII LOTULUI ŞI NOUA CONCEPŢIE DE JOC Turneul final al C­ M­ din Mexic a pus în lumină noile valenţe ale fotbalului modern, amplu analizate în simpozioanele de nivel mondial (la Split, Varna şi Klosters) la care am participat împreună cu alţi cîţiva specialişti români. Pornind de la parametrii biofi­zici şi psihici ai jucătorilor noştri, am considerat că se impune să ela­borăm o nouă concepţie de joc pentru reprezentativele naţionale, concepţie adecvată însuşirilor celor selecţionaţi şi cît mai corespunză­toare stadiului atins de fotbalul celor mai avansate ţări. Principiile schiţate pentru aceste loturi urmăresc realizarea jocului in spirit ofensiv, purtat in perma­nentă mişcare, cu participarea ju­cătorilor la ambele faze fundamen­tale — de atac şi apărare — obţi­nută prin trecerea promptă a în­tregii echipe din ofensivă in­defen­sivă şi vice-versa (elasticitatea jo­cului). In cadrul acestei noi concepţii, fiecare jucător o dată aflat în pose­sia mingii (indiferent de rolul ce-l deţine în echipă) se transformă în atacant. Pentru fundaşii care ini­ţiază şi duc mai departe atacurile, am indicat suplinirea lor tempora­ră, în zona părăsită, prin alţi co­echipieri. Stabilind perfecta interacţiune a posturilor şi compartimentelor, ori­entarea tactică nu se mai face în funcţie de rolurile fixate iniţial în cadrul aşezării indicate de sistemul de joc, ci numai in raport de faza de atac sau de apărare în care se află echipa. In acelaşi timp, ata­canţii devin, datorită presingului exercitat de el asupra adversarilor din zona respectivă, primii apără­tori ai echipei, iar fundaşii şi chiar portarul se transformă, îndată ce­ au intrat în posesia mingii, în cei dinţii declanşatori ai atacurilor. In acest context, mijlocul terenu­lui constituie platforma pe care pi­votează jucătorii respectivi , in­tegraţi în toate fazele de atac, dar devenind şi apărători de prim or­din, prin aplicarea marcajului com­binat „om la om“ şi „în zonă“. Pentru lotul A am mers mai în amănunt cu rolurile apărătorilor i am fixat numai fundaşului central dreapta sarcina de a juca la inter­cepţie, în timp ce fundaşul central stingă trebuie să apară oriunde se iveşte un pericol virtual. Cum s-au achitat jucătorii în trialul de la 25 august a-c. de sar­cinile stabilite în linii mari prin noua concepţie de joc ? începem cu portarul Răducanu, el a evo­luat cu mai multă siguranţă şi se­riozitate, dovedind un plasament bun şi priză la balon. A iniţiat adesea atacuri prin degajări cu piciorul şi aruncarea cu mina. Une­ori, acestea n-au avut, însă, preci­zia necesară, Răducanu trimiţînd într-un pachet de jucători în care nu se afla un coechipier avertizat şi, deci, demarcat, spre a primi mingea în condiţii optime. Fundaşii: In nota obişnuită Săt­­măreanu, care a iniţiat numeroase acţiuni ofensive, dar s-a avîntat cîteodată prea mult înainte, avînd dificultăţi în repliere, pentru a-şi neutraliza adversarul direct. lanul şi Vlad au jucat uneori prea apropiaţi unul de altul, mar­­cînd ambii un singur adversar. Pe parcurs, lanul a jucat din ce in ce mai bine, avînd a-i reproşa numai cele două faulturi la margi­nea suprafeţei de pedeapsă, care pot crea pericole pentru poarta noastră într-o întîlnire internaţio­nală. Boc şi-a făcut o reintrare promiţătoare, arătînd siguranţă în atacul de deposedare şi o bună distribuţie a mingilor recuperate. Mocanu, pe postul de fundaş late­ral, a anihilat cu brio pe adversa­rul de pe extremă dar, deşi foarte activ, a avut puţine participări la acţiunile de atac, aşa cum cere noua concepţie de joc. Mijlocul terenului a fost bine stăpinit de noul cuplu Anca — Dumitru. Cel dinţii mijlocaş a con­stituit un permanent piston, care a acţionat cu egală eficacitate in atac şi in apărare. „Un-doi“-urile realizate de Lucescu şi Iordănescu, mai ales în repriza a doua, l-au făcut pe Anca şi realizator. El a greşit însă unele pase. Dumitru, deşi nepus la punct cu pregătirea fizică, s-a dovedit acelaşi mijlocaş ofensiv de mai înainte, preţuind şi rolul de coordonator pe care-1 îndeplinea pînă acum Radu Nun­­weiller, dar şi de finalizator. In atac, extrema dreaptă Luces­cu se află intr-o formă sportivă excelentă, dovedind şi prin acţiuni individuale şi prin cele colective că posedă o foarte bună orientare tactică, găsind soluţii ingenioase pentru toate situaţiile. A devenit şi un bun realizator, fapt îmbucu­rător, atît pentru evoluţia sa în echipa de club, cît şi în cea repre­zentativă. Dembrovschi s-a arătat acelaşi virtuoz în controlul balonului, dar, pe lingă perioade bune, a avut şi altele de... dispariţie din joc. A pier­dut două ocazii rarisime de gol. Iordănescu se dovedeşte, de la un joc la altul, mai tenace, mai activ, mai subtil în realizarea jocului co­lectiv. Şi-a pus în evidenţă mai mult virtuţi de constructor, decît de realizator. „Un-doi“-urile cu Anca şi Lucescu i-au reuşit. Păcat că in unele momente face exces de dribling... De aceea, multe din ac­ţiunile luate pe cont personal n-au putut fi concretizate. Năstase, vă­dind tracul debutului în prima re­prezentativă, nu şi-a pus în valoa­re toate posibilităţile, ceea ce ne îndeamnă să-l mai supunem şi al­tor verificări. Florian Dumitrescu şi-a confirmat utilitatea în cadrul echipei, prin volumul de muncă depus şi ca autor al unor pătrun­deri incisive urmate de centrări „ca la carte“. In meciul de azi, cu O.F.R. Beo­grad, vom repeta cu scrupulozitate „examenul“ nostru, de la care aş-­ teptăm mai multe confirmări. ANGELO NICULESCU antrenorul echipei naţionale jucători de la O.F.R. Beograd „pozează“ fotoreporterului nostru Dragoş Neagu „.PROMITEM SA NE ONORĂM CARTEA DE VIZITĂ (Urmare din pag 1) sată de piteșteni a fost foarte bună. După o clipă : — Noi ne pregătim pentru jocul cu Djurgarden, din „Cupa U.E.F.A.”, echipa României pentru jocul cu Finlanda. Promitem să ne onorăm cartea de vizită, cu un joc frumos.. Cei mai interesanţi sînt — întot­deauna — înşişi protagoniştii. Ii „atacăm” pe Slobodan Santraci,­­„nouarul“ ospeţilor . — Ştim că sînteţi poet, în viaţa particulară, cu un volum da versuri publicat de curînd. Noi, însă, vă cu­noaştem mai mult ca golgeter. — Dimpotrivă — mă întrerupe tunarul lui O.F.R. — eu cred că mai mult ca poet. — ? !­? — Simplu. Am jucat în România la Cluj, Ploieşti și Bucureşti. N-am marcat nici un gol. Mă ocoleau min­gile ca prin farmec. In mod sigur, cineva dintre spectatori a remarcat : „uite poetul !” — Dar mîine, poet sau golgeter ? — Doresc să înscriu un gol ! Portarul Georgevici, cel mai înalt dintre oaspeţi, are emoţii : — Argeşenii mi-au înscris 3 go­luri în turneul de la Kruşevac. A­­cum îi am în faţă pe cei mai buni înaintaşi români. Vă închipuiţi... Mezinul Ninoslav Zeţ, cu un bandaj mare în jurul capului, precizează : — M-am accidentat duminică, în partida cu Sarajevo... Mă simt, însă, bine. Sper într-un joc frumos. Intre timp, am ajuns la hotelul „Ambasador“­, reşedința oaspeţilor. Urmează clipe de odihnă, antrena­mentul de după-amiază, la ora în­ceperii partidei, plimbare de agre­ment prin Capitală. Santraci ne-a mărturisit că, de la etajul IX al hotelului, privind pano­rama Capitalei, va încerca să se in­spire pentru prima poezie compusă in România... SELECŢIONATA TABEREI SNAGOV - PROGRESUL (juniori) Azi de la ora 15, pe stadionul Republicii, în deschiderea meciu­lui dintre lotul naţional A şi for­maţia iugoslavă C.F.R. Beograd, se va disputa întîlnirea dintre selecţionata taberei Snagov (copii născuţi după 1 august 1955) şi echipa de juniori a clubului Pro­gresul. PE MICUL ECRAN In această săptămînă, televi­ziunea română va transmite mai multe meciuri, după cum ur­mează : AZI, ora 16,30 (în direct) : Lo­tul A—C.F.R. Beograd, ora 22,35 : Ungaria—Iugoslavia (aspecte în­registrate de la Budapesta). DUMINICA, 5 septembrie, ora 14 (în direct) : Steaua—Farul (meci în cadrul etapei a IlI-a a diviziei A). SUB SEMNUL DISCIPLINEI! Lectura rapoartelor observatori­lor federali şi a foilor de arbitraj ne oferă, săptămînă aceasta, de­plină satisfacţie, din punctul da vedere al disciplinei pe terenurile de joc şi al sportivităţii de care a dat dovadă publicul. La acest capi­tol în care de atîtea ori am în­­tîlnit consemnări negative, am găsit acum aprecieri elogioase. Chiar şi arbitrii care au venit, ca de obicei, fortificaţi sufleteşte pentru a „lup­ta“ cu jucătorii nedisciplinaţi şi a rezista presiunilor unor specta­tori pătimaşi, îşi manifestă acum mulţumirea pentru atitudinea „adversarilor“ lor de altădată. La rubrica „Mai aveţi ceva de sem­nalat ?“, Vasile Dumitrescu, arbi­trul partidei Universitatea Craiova — C. F. R. Cluj, spune că publicul craiovean „merită felicitări pen­tru obiectivitatea pe care a dove­dit-o“. Prezent la meciul Universi­tatea Clu­j—Sport Club Bacău, ca ob­servator federal, antrenorul emerit C. Braun-Bogdan a fost plăcut impresionat de felul cum s-au com­portat, sub raport disciplinar, ju­cătorii celor două echipe. Drept care, ambele formaţii au primit „nota 10 la purtare“. Corectă a fost şi desfăşurarea meciului de la Arad, în ciuda tensiunii pe care ar fi putut s-o creeze în terenul de joc evoluţia scorului. Chiar şi pentru partida de la Pe­troşani, arbitrul Alexandru Pîrvu şi observatorul federal Mircea Gru­­ţescu au, în general, aprecieri fa­vorabile. L-am folosit pe „chiar“, pentru că, totuşi, acolo unii spec­tatori au fost necuviincioşi cu ar­bitrul de linie Vasile Murgăşan, enervaţi nu de greşelile acestuia, ci de... obiectivitatea lui, de promp­titudinea cu care semnaliza pozi­ţiile de ofsaid ale jucătorilor de la Jiul. Să sperăm că spectatorii obiectivi din acel oraş, care au cu­cerit cu două ediţii în urmă Trofeul Petseljovschi, îşi vor face simţită prezenţa şi în sensul de a-i împie­dica pe unii inşi turbulenţi să pă­teze bunul renume sportiv al ora­şului lor. Dacă în ceea ce priveşte disci­plina, aşa cum spuneam, partidele celei de a doua etape s-au situat la un bun nivel, din punct de vedere tehnic, multe dintre ele au lăsat de dorit Chiar şi unii jucători fruntaşi, n-au dat randamentul aş­teptat. Referindu-se la jucătorii de la Dinamo Bucureşti, Angelo Nicu­­lescu se declară pe deplin mulţu­mit numai de Lucescu. Arătînd, în continuare, că Fl. Dumitrescu a fost muncitor, Angelo Niculescu apreciază pe ceilalţi jucători dina­­movişti, incluşi în diferite loturi, că „au fost slabi şi foarte slabi". Trecînd la problemele de arbi­traj ridicate de jocurile din această etapă, ne-am oprit la aprecierile pe care le-a făcut observatorul federal Ion Voica asupra arbitrajului prestat de I. Cîmpeanu, la meciul U.T.A. — Steaua : „Unele interpre­tări greşite (la o echipă sau alta) l-au determinat să arbitreze în compensaţie". Evident, o aseme­nea manieră de arbitraj este inac­ceptabilă. Observatorul federal conchide, însă, că „faţă de impor­tanţa meciului, arbitrajul a fost satisfăcător". Despre penalty-urile reclamate, întîi de U.T.A. şi apoi de Steaua, Ion Voice spune că ele ,,n-au fost evidente (clare)“. La Bucureşti, în schimb, arbitrul Otto Anderco a acordat două lovi­turi de la 11 metri, ambele în fa­voarea echipei Dinamo Bucureşti. Angela Niculescu scrie, însă, în observarea sa, că „ambele penalty­­uri au fost acordate conform re­gulamentului". Este de reţinut fer­mitatea cu care arbitrul Anderco a aplicat regulamentul, nelăsîndu-se cuprins de sentimentalisme... ne­regulamentare și neconsiderînd, deci, că o singură lovitură de la 11 metri... ajunge . Și nu o dată, arbitrii au căzut pe această pantă... Jack BERARIU Azi, la Constanţa LOTUL DE TINERET — DOBRUDJA TULBUHIN Azi, pe stadionul 1 Mai din Constanţa, lotul reprezentativ de tineret susţine (de la ora 19) un nou meci de verificare în vederea partidei cu Finlanda, din campio­natul european. De data aceasta, tinerii fotbalişti vor juca în com­pania unui adversar de peste ho­tare, formaţia bulgară Dobrudja Tolbuhin. Antrenorii Ola şi Cos­­moc vor folosi în acest joc urmă­toarea formaţie : Ştefan,Crista­che, Sătmăreanu II, Catargiu, Po­­povici, Tănăsescu, Marian Popescu, Moldovan, Pîrvu, Broşovschi, Năs­­­tase. Rezerve: Popa, Niculescu, Mustaţă, Sandu Mircea. Pag. a 3-a ECHIPE ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE In perioada de întrerupere a campionatului (înaintea meciului Finlanda-România), cîteva echipe divizionare A vor susţine jocuri pes­te hotare. Astfel, între 14 şi 24 septembrie formaţiile Petrolul Plo­ieşti şi A. S. Armata Tg. Mureş vor evolua în R. P. Bulgaria. De asemenea, în aceeaşi perioadă, „U“ Cluj va lua parte la un turneu care se va desfăşura în U.R.S.S., in localitatea Erevan. TM­I KAIRAT ALMA ATA VA JUCA IN TARA NOASTRĂ In curînd ne va vizita ţara echi­pa de fotbal Kairat Alma Ata, care activează în campionatul primei di­vizii a U.R.S.S. Fotbaliștii sovietici vor susţin© în România trei jocuri, în perioada 14—24 septembrie. TRAGEREA EXCEPŢIONALĂ PRONOEXPRES DE TOAMNĂ Numai pînă sîmbătă 4 septembrie a.c., mai puteţi participa la trage­rea excepţională Pronoexpres de duminică 5 septembrie, care se pre­zintă cu o bogată şi atractivă listă de cîştiguri în autoturisme, excursii peste hotare şi bani. Se vor atribui, în număr NELI­MITAT, autoturisme DACIA 1 300 şi SKODA S.100. O noutate o semnalăm la capito­lul excursiilor. Se pot cîştiga ex­cursii (cca 6 zile) a cîte 2 locuri la Praga cu petrecerea Revelionu­lui care, de asemenea, se oferă în număr NELIMITAT. Se mai atribuie cîştiguri de va­loare fixă și variabilă, în numerar. Pentru acordarea tuturor acestor cîștiguri se vor efectua 5 extrageri de cîte 8 numere din 45, în total se vor extrage 40 de numere. Participarea se face pe variante de 3 lei, 6 lei și 15 lei, variantele de 15 lei dînd drept de participare la toate cele 5 extrageri cu şanse mari de cîştig. Menţionăm că se mai pot juca variante combinate sau combinaţii „cap de pod“. Tragerea excepţională Pronoex­pres va avea loc duminică 5 sep­tembrie, la Bucureşti în sala Clubu­lui Finanţe Bănci. PRONOSPORT CIŞTIGURILE CONCURSULUI NR. 35 DIN 29 AUGUST 1971 CATEGORIA I : (13 rezultate) 1 va­riantă 10% a 93.793 lei. CATEGORIA a II-a : (12 rezultate) 6,10 variante a 10.451 lei. CATEGORIA a IlI-a : (11 rezultate) 72,15 variante a 2.340 lei. Cîştigul de categ.­ia I, jucat 10%, de 93.793 lei a fost obţinut de ILIE ION din Bucureşti. Rubrică redactată de LOTO-PRONOSPORT

Next