Sportul, octombrie 1971 (Anul 27, nr. 6832-6862)

1971-10-01 / nr. 6832

Nr. 683? MECIURILE CU F.C. HIBERNIANS, O LECŢIE ASPRĂ PENTRU STEAUA Tabloul rezultatelor primului tur al „Cupei cupelor" nu e lipsit de surprize. „Cupa" nu se dezminte. Cardiff City pierde acasă cu 4—5 (după executarea loviturilor de la 11 metri), deşi realizase 1—1 în deplasare. După 7—2 obţinut pe terenul adversarilor, Steaua roşie Belgrad cedează acasă cu 1—2. Atvidaberg (Suedia) se califică gra­ţie victoriei în deplasare (4—3), pentru că pe propriul gazon, reali­zase abia un 1—1. Din păcate, printre furnizoarele de rezultate cu totul neaşteptate se află şi Steaua. După 180 de minu­te de joc, deţinătoarea „Cupei Ro­mâniei" se califică în dauna lui F. C. Hibernians, graţie unui auto­gol, in timp ce Marsa la Valetta (o altă echipă malteză, cam de aceeaşi valoare cu F. C. Hibernians) pierde in faţa lui Juventus Torino cu 6—0 şi 6—0. Steaua este calificată in turul II, dar maniera în care a realizat obiectivul propus , lăsat tuturor, un gust amar. După meciul din Malta, steliştii erau vădit afectaţi de comportarea necorespunzătoare şi de acel 0-0 realizat în faţa unei echipe care nu contează la ora actuală în fot­balul european. Acolo, în capitala malteză, Tătaru, Iordănescu, Vigu şi colegii lor promiteau o revanşă la Bucureşti, şi ca scor şi ca ma­nieră de joc. Cu cîteva excepţii, însă, jucătorii bucureşteni nu s-au ţinut de cuvînt. După dubla întîl­­nire cu F. C. Hibernians, doar Co­­man, Sătmăreanu, Smarandache şi Negrea pot primi o notă de trecere. In jocul de la Bucureşti, Steaua s-a comportat mai slab ca un Mal­ta ! Acolo, de bine de rău, cu toată căldura şi terenul impropriu, s-au încropit cîteva acţiuni mai frumoa­se, şi publicul maltez i-a răsplătit pe fotbaliştii români cu aplauze generoase. Dar cei ce cunoşteau va­loarea reală a echipei noastre nu puteau fi mulţumiţi. Şi iată, eclipsa de formă continuă. In meciul re­tur, reprezentanta noastră în aceas­tă competiţie europeană de presti­giu a dezamăgit A dezamăgit da­torită jocului practicat, lamentabi­lei comportări (de la care doar apă­rarea a făcut, oarecum, excepţie). Ce se întîmplă cu Steaua? Ce se întîmplă cu Pantea — promovat de curînd în lotul naţional —, cu Tătaru, cu Năstase, acest tînăr ce promitea atît de mult ? Ce se în­tîmplă cu Vigu, acest jucător în care se investeau nădejdi,a devenit în ultimele trei jocuri (e vorba de dubla întîlnire cu F. C. Hibernians şi de meciul cu F. C. Argeş) un jucător oarecare, intrat în anoni­mat, ce a coborît la cota fotbalu­lui mediocru. I-am întrebat pe Co­­man şi pe Vigu ce se întîmplă cu echipa lor. „Nu ştiu, mi-a răspuns apărătorul buturilor steliste. Ieri (n.n. miercuri) mi s-a părut că me­ciul nu se mai termină“. Nimeni nu ştie nimic şi totuşi Pantea de­vine un jucător oarecare în faţa modestului fundaş Zerafa, Năstase nu poate face o mişcare în duelul cu Privitera, Tătaru nu-l poate învinge pe supergreul Mizzi, deşi în vară a fost golgeterul campionatului. Nu ne-am gîndit că va fi nevoie, dar dacă făceam o statistică a paselor greşite şi a mingilor pierdute în meciul de miercuri (mai multe ca în Malta. Pe terenul acela dur), re­zultatul ar fi fost alarmant. Nici cu trasul la poartă nu s-a stat mai bine. Din 24 de şuturi expediate miercuri, doar 9 au nimerit spaţiul porţii, iar dintre acestea doar şu­turile lui Vigu, Sătmăreanu, Tătaru şi Negrea, din minutele 46, 51, 53 şi 55, l-au pus mai serios la încer­care pe portar. Acum, Steaua e calificată şi aş­teaptă tragerea la sorţi. Indiferent, însă, cu cine va juca în turul II, sarcina echipei va fi mult mai di­ficilă. Iată de ce e de aşteptat ca aceste meciuri cu F. C. Hibernians să constituie măcar o învăţătură. Constantin ALEXE in min. 73, Sătmăreanu (tot el) a pătruns pe extremă, a centrat excelent și Iordănescu a reluat din voie. Se părea că portarul Mizzi a fost — in sfîrșit — învins. Dar, mingea a trecut peste poartă, deși fusese expediată de la 2—3 m de buturi. Foto I­V. BAGEAC LA TRNAVA, DINAMO ŞI-A ETALAT CLASA INTERNAŢIONALĂ (Urmare din pag. l­a) versarul ce nu se aştepta la o ast­ral da replici. L-a­­uimit la Început prin apărarea sa calmă şi calculată, pentru ca apoi să-l îngenuncheze prin neaşteptatul său elan ofensiv. De altfel, cred că marea calitate a dinamovişt dar a fost tocmai ne­­bunnita forţă morală cu care ei au crezut In calificare şi la 1—0 şi la 2—1. Şi nu trebuie omis un lucru important: dacă primul gol Înscris da Doru Popescu („L-am Introdus Pe Dom — spunea antrenorul Nicu­­şor — pentru că In raportul de 10 jucători la 10, aveam nevoie de o­­fensivă, Băb­eanu juca mai mult de­fensivă) şi alte faze de gol s-au realizait pe contraatac, pe spaţii mai libere, golul calificării a fost reali­zat tocmai atunci cînd Spartak se afla, efectiv, cu toată echipa în ju­mătatea sa de teren. „Simţeam că putem egala, că trebuie să forţăm !“ a argumentat nesperatul elan ofen­siv din final Lupescu, cel care a „cărate atacul spre izbindă. A fost Vorba, credem, în primul rind, de Încrederea echipei In sine, In forţa sa, în acest mare pedagog şi antre­nor care este Nicuşor. La Trnava a fost o luptă titanică. Sub o ploaie rea, sub un cor potriv­nic şi cu un adversar nervos şi dur (Dumitrache spunea că n-a fost duel în care să nu fie lovit, discret sau vizibil), campioana României a cre­zut cu toată fiinţa sa, bărbăteşte şi lucid, în ceea ce păr­ea utopie. Iar ceea ce pentru foarte mulţi părea imposibil, este astăzi adevăr cu li­tere mari. Un adevăr obţinut cu sa­crificiu sublim : Dinamo s-a califi­cat în turul II, eliminind o echipă de calibru. De fapt, şi-a demon­strat la Trnava clasa internaţională pe care i-o ceream Înaintea partidei de la Bucureşti. După partida tur, spuneam că şansa teoretică a dinamoviştilor este să joace la Trnava cum a jucat Spartak la Bucureşti sau chiar mai bine. „Ar fi frumos, ar fi intere­sant” Încheiam atunci. Şi, intr-ade­văr, pină la urmă (cu­i ar fi cre­zut?!) a fost mai mult dorit intere­sant, a fost sublim... CE SCRIU ZIARELE CEHOSLOVACE ECHIPA CU O TACTICĂ MAI BUNĂ A CIŞTIGAT Ziarele din Bratislava şi Praga, care comentează eliminarea echipei Spartak Trnava şi calificarea formaţiei Dinamo Bucureşti in turul următor al C.C.E., evit in unanimitate da acord cu juste­ţea scorului. Ziarul „SPORT“ din Bratislava scrie următoarele :­­„Dinamo a jucat mai bine la Trnava decit la Bucureşti. A avut o concepţie tactică mai simplă şi mai clară decit în primul joc. Campio­nii României s-au apărat bine şi au contraatacat foarte puternic prin Lu­­cescu şi Florian Dumitrescu. Introdu­cerea lul Doru­ Popescu a fost fericită. Nu este exclus faptul că rămtnerea in formaţie a lul Sălceanu să fi adus... ca­lificarea lui Spartak ! Gazdele au jucat mai rău decit la Bucureşti. In primul rlnd, tactica lor a fost deficitară, iar eliminarea lui Kurta a cintărit greu. Prin gestul său nesportiv, Kurta a con­tribuit la necalificarea echipei sale*. Ziarul­­„SMENA*, sub titlul: Miercure neagră pentru fotbalul cehoslovac scrie : „Spartak ar fi putut dștiga și fără Kuna, dar a greșit enorm din punct de vedere tactic“. „Jude PRAVO* din Praga consideră că golurile marcate de Dinamo au fost consecinţa greşelilor elementare comise de Majemil­ şi Hagara. „In orice caz, fiecare contraatac al romănilor a fost un pericolul la poarta gazdelor*. „CESKOSLOVENSKY SPORT* din Praga remarcă jocul dur şi nervos al ambelor formaţii. „Meciul a constituit un examen al apărătorilor. In această privinţă, Dinamo, cu un Andrei intr-o formă de zile mari, a câştigat duelul. Felul In care dinamoviştii au luptat­­pentru egalare, merită felicitări“. JAN SOKOL STANISLAV HLAVACEK (Prin telex de la redacţiila ziarelor „Sport Bratislava“ și „Ceskoslovensky Sport“ — Praga). Sportul Cel mai bun jucător al meciului de la Trnava, Andrei, blochează curajos balonul in picioarele lui Adamec, care îl va sări pe portarul dinamovist. Telefoto : AGERPRES ACUM UN AN ŞI ACUM Paralelă a comportării echipelor româneşti în turul I al cupelor europene 1970-71 • Cupa campionilor europeni : Feijenoord — U.T.A. : 1—1, 0—0 • Cupa cupelor : Kárpáti Lvov — STEAUA 0—1, 0—I • Cupa oraşelor tirguri : DINAMO BUCUREŞTI — P.A.O.R. Salonic 8—0, 0—1. Univ. Craiova — PECS DOSZA 2—1, 0—3 1971—72 • Cupa campionilor europeni : DINAMO — Spartak Trnava 0—0 2—2 • Cupa cupelor : Hibernians — STEAUA 0—0, 0—1 • Cupa U.E.F.A. : U.T.A. — Austria Salzburg 4—1, 1—3 A.C. Napoli — RAPID 1—0 0—2 SUNTETI GATA PENTRU NOUL AN SPORTIV UNIVERSITAR ? (Urmare din pag. l-a) modernizarea­ procesului didactic la toate disciplinele, dublate de grija pentru intensificarea muncii de edu­caţie cu studenţii. Intr-un cuvînt, interes faţă de noul an universitar, mult spirit de răspun­dere. Foarte bine ! „PROPRIETATEA" STUDENŢILOR BĂCĂUANI Cu cîteva zile înainte de a fi dis­cutat cu tov. Nicolae Guldea, deca­nul Facultăţii de educaţie fizică a Institutului pedagogic din Bacău, se terminase operaţiunea de bituminizare a unuia din cele două terenuri ale noului complex sportiv. De aceea dialogul cu interlocutorul nostru a fost orientat mai mult asupra capito­lului „Bază materială”. — In anul universitar care va în­cepe — ne-a spus decanul facultă­ţii — ne vom desfăşura activitatea, în cea mai mare parte, pe terenuri devenite acum proprietatea noastră. Complexul în aer liber, început cu aproape un an şi jumătate în urmă, este aproape gata. El este format dintr-un teren de zgură de 75 x 25 m­, o pistă de atletism de 250 m diametru, cu o porţiune în linie dreaptă de 10 m, precum şi din două terenuri pentru jocuri. Răs­­punzînd chemării la întrecere por­nită de la Izvorul Mureş, două echipe de studenti au efectuat, în această vară, muncă patriotică eva­luată la 459 900 de lei. Decanul facultăţii ne-a vorbit, apoi, despre preocuparea pentru ca toate disciplinele prevăzute în programa de invăţămînt să se poată desfăşura în cele mai bune condiţiuni. Cea mai mare parte a lecţiilor practice se va desfăşura în sala de gimnas­tică a C.J.E.F.S. şi în sala de sport a clubului din localitate. în ceea ce priveşte cadrele di­dactice, cele două catedre (una de jocuri sportive şi alta de sporturi individuale) sunt încadrate în mod adecvat, astfel că cei 180 de studenţi care vor păşi pragul facultăţii la 1 octombrie vor găsi totul de-a gata, cum se spune. Concomitent s-a făcut o planifi­care riguroasă a programului baze­lor sportive, astfel că şi ceilalţi stu­denţi băcăuani îşi vor putea desfă­şura, în mod corespunzător, orele de antrenament şi competiţiile pre­văzute în calendar. LARGI ORIZONTURI FACULTĂŢII CLUJENE Incorporată recent de către Uni­versitatea Babeş-Bolyai, Faculta­tea de Educaţie Fizică a fostului Institut pedagogic Cluj — a căpă­tat nepreţuita libertate de a bene­ficia integral de cea mai frumoasă bază sportivă din ţară — Parcul sportiv studenţesc de pe malul So­meşului. Dispunînd de o clădire în care se va muta aparatul adminis­trativ şi de conducere a facultăţii de apatii in care se vor amenaja sălile de curs şi seminarii si de un laborator de explorări funcţio­nale si de o splendidă bază ce cu­prinde bazin de înot, sală de atle­tism, terenuri de tenis, fotbal şi, intr-o perspectivă imediată, o imen­să platformă bituminizata cu 6 te­renuri pentru volei, baschet şi hand­bal. facultatea îşi va împlini ideal dezideratul de a avea reunite, in­tr-un singur sediu, toate sferele ac­tivităţii sale şi proiectele nu se opresc aici, după cum ne confirmă decanul facultăţii de Educaţie Fizi­că, conf. univ. Gheorghe Comănaru : „Prevalîndu-ne de generosul sprijin al rectorului Universităţii, prof. univ. Ştefan Pascu, şi de înţelegerea orga­nizaţiei judeţene şi municipale de partid şi de stat, văd împlinită­ în­­tr-un viitor destul de apropiat şi cea mai pretenţioasă solicitare a noas­tră : căminele studenţeşti. Ele vor fi amplasate in hotarele parcului spor­tiv, realizări care vor completa ple­nar această valoroasă uzină in care se face educaţia fizică a acelor cadre care vor dirija, miine, generaţii şi generaţii de elevi, va scuti perfor­merii de risipă de timp şi energie şi ne va facilita nouă, cadrelor, un riguros control". IAȘI: ÎNCĂ 5000 M.P. DE TEREN PENTRU SPORT Facultatea de educaţie fizică a In­stitutului pedagogic din Iaşi este, de cîteva săptămîni, proprietara unei suprafeţe de teren de 5 000 mp. A­ceastă noutate am aflat-o, în primul rind, discutînd cu conf. univ. Paul Cercel, decanul facultăţii. „ Avem o bază sportivă pentru antrenamente şi lecţiile practice pe care le efectuează studenţii, ne-a spus interlocutorul, dar cu fiecare nou an universitar resimţeam tot mai mult lipsa unor terenuri, necesare mai ales catedrei de jocuri. Este evi­dent, deci, că afectindu-ni-se încă 5 000 mp ne vom putea desfăşura în­tregul program in condiţii optime. Amplasat în prelungirea bazei sportive existente, noul teren a şi început — prin munca practică a studenţilor şi a cadrelor didactice — să capete contururile dorite : supra­feţe pentru volei, handbal şi baschet. Paralel s-a muncit la zugrăvirea şi efectuarea reparaţiilor la cele trei săli de sport, s-au reînnoit echipa­mentul şi materialele necesare. Ne-am interesat dacă cele trei catedre (discipline teoretice şi jocuri sportive, atletism-gimnastică şi cate­dra de educaţie fizică) sunt asigurate cu cadre didactice corespunzătoare fiecărei discipline. Decanul facultăţii ne-a precizat că pentru toate ramu­rile sportive a fost încadrat un număr suficient de cadre.­Astfel că cei 158 de studenţi ai facultăţii ieşe­ne vor beneficia, în noul an univer­sitar, de condiţii mult îmbunătăţite de studiu pentru desăvârşirea pregă­tirii lor. în ceea ce-i priveşte pe sportivii de performanţă ai facultăţii, ei şi-au reluat pregătirile cu mult înaintea începerii cursurilor. Halterofilii, gimnaştii şi atleţii au susţinut cîteva întîlniri de verificare, iar echipa fe­minină de baschet se află, in aceste zile, la Bucureşti, unde susţine, de asemenea, meciuri de verificare. Este limpede, atit la I.E.F.S. cit şi la facultăţile de educaţie fizică ale institutelor pedagogice vizitate grija pentru pregătirea noului an univer­sitar se situează pe primul plan. In toate cazurile s-a avut in vedere asi­gurarea bazei materiale necesară bunei desfăşurări a procesului de invă­­ţămint, condiţie sine qua non pentru reuşită. Rămine de văzut (şi ziarul nostru îşi propune să urmărească­ cum vor debuta in noul an universitar studenţii de la institutele specializate, în ce măsură vor răspunde ei grijii ce li se poartă. Nădăjduim că efortul generos al cadrelor didactice va găsi pretutindeni un corespondent adecvat, că studenţii se vor afla la înălţimea obligaţiilor ce le revin, de a se instrui la nivelul exigenţelor mereu sporite ale în­­văţămintului din ţara noastră pentru a deveni miine, la rîndul lor, cadre didactice cu o pregătire complexă, cu o personalitate distinsă. lage 6 S-1 „VREAU SĂ MC DIN C.S.M. REȘIJA O A DOUA U.U.“ Dialog cu antrenorul Ion REINHARDT Este adesea dificil să înjghebezi un dialog cu un antrenor, după ce echipa pe care o conduce a suferit un eşec. In virtutea acestei axiome l-am căutat pe antrenorul Ion Rein­hardt în dimineața meciului Minerul Baia Mare — C.S.M. Reşiţa, pentru a-i solicita un interviu... Ion Rein­hardt a fost însă „aglomerat“ în di­mineaţa aceea. Ne-a spus doar că nu-i place vorbăria şi că de aceea nu prea s-a omorît pînă acum cu interviurile. Ne-a rugat „să-l lăsăm“ pînă după meci... ...Partida Minerul Baia Mare — C.S.M. Reşiţa s-a­ terminat de cî­teva minute, şi antrenorul echipei oaspete, satisfăcut de rezultat (1—1), era pregătit să suporte tirul întrebărilor noastre. — Am vrea să vă întrebăm mai întîi de ce aţi plecat de la U.T.A.; care sînt motivele acestei despăr­ţiri ? — Motive de ordin familial. Soţia mea este din Reşiţa; acolo avem copilul, în grija socrilor, aco­lo avem casă. Odată şi odată tot trebuia să mă retrag alături de familie. M-am despărţit greu de U.T.A., echipă alături de care, în cei 21 de ani cît am slujît-o, am cîştigat, ca antrenor şi ca jucător, 6 campionate şi două Cupe. îmi pare foarte rău că am plecat de la Arad, dar, zău, n-am avut ce face, n-am avut altă soluţie. — Cum priviţi acum, din afară, echipa U.T.A. ? — U.T.A. este o echipă serioasă, care a ajuns şi se menţine prin muncă în rândul celor mai bune formaţii de la noi. U.T.A. are ju­cători cuminţi, care duc o viaţă sportivă, conducerea clubului, an­trenorii şi jucătorii colaborează perfect. Echipa este omogenă, pen­tru că 6 dintre jucătorii ei joacă împreună de 3—4 ani. După pă­rerea mea, U.T.A. este, la ora ac­tuală, cea mai solidă echipă şi, sînt convins, anul acesta va cîştiga din nou campionatul. — De la U.T.A., să trecem la... C.S.M. Reşiţa. In trecuta ediţie a campionatului, noua dv. echipă a trecut prin frigurile retrogradam, iar acum iat-o instalată în fruntea clasamentului seriei. Vizaţi promo­varea în prima divizie ? — Dacă ne va fi favorabilă con­junctura — da. Dar obiectivul meu nr. 1 este să fac din C.S.M. Reşiţa o a doua... U.T.A. Să construiesc o echipă disciplinată, tehnică, ori­­cînd gata să joace spectaculos , o echipă în care fotbaliştii să­ fie respectaţi ca oameni şi ca jucători. Vreau să instalez un climat­ de muncă susţinută, un climat sănă­tos. Vreau, de asemenea, să cresc în cadrul centrului de copii şi ju­niori din Reşiţa, al cărui antrenor coordonator sunt, cîţiva băieţi ta­lentaţi, de perspectivă. In încheierea interviului, antre­norul Reinhardt ne-a mărturisit că cea mai mare satisfacţie a sa ră­­mâne eliminarea Feijenoordului de către U.T.A., în „Cupa campionilor europeni“. Dumitru VIȘAN MECIUL PROGRESUL-SPORTUL STUDENȚESC SĂ SE JOACE PE UN STADION CORESPUNZĂTOR! Duminică, în divizia B, se dispu­tă un meci care, din punct de ve­dere al atracţiozităţii lui, se situea­ză la nivelul unui derby al primei divizii. Este vorba de întîlnirea din­tre liderul clasamentului seriei I, Sportul studenţesc, şi Progresul, fosta divizionară A. Este un meci care va chema la stadion mii şi mii de iubitori ai fotbalului. Din păcate, acestora nu li se asigură posibilitatea de a ur­mări acest pasionant joc în condi­ţii corespunzătoare, întrucît întîlni­rea este programată pe stadionul Progresul, nepropice pentru o par­tidă de o asemenea anvergură. Nu este încă tîrziu — în interesul fotbalului, al celor care îl susţin, venind la meciuri pe orice vreme — să se schimbe locul de desfăşurare a partidei. Şi, pentru ca nici una dintre echipe să nu aibă avantaje sau dezavantaje din această schim­bare, să se protocoleze ca ambele jocuri dintre aceste echipe — şi cel de duminică şi cel din retur — să se dispute pe acelaşi teren neutru. Pe Dinamo — propunem noi. Deşi este o treabă internă a clu­burilor, nu credem că Federaţia ro­mână de fotbal n-ar avea nici un cuvînt de spus în această privință, în scopul de a asigura o vizionare civilizată a acestui meci important. LA ADĂPOSTUL SCORULUI, U.T.A. NU S-A MAI CONCENTRAT ÎN FINALUL PARTIDEI VIENA, 30 (prin telefon, de la tri­misul nostru special). Lecturînd cronicile şi comentariile apărute azi la rubricile de speciali­tate, se remarcă din capul locului faptul că opiniile confraţilor noştri, pe marginea meciului Austria Salz­burg — U.T.A., corespund, în linii mari, cu aprecierile noastre. Subliniind contribuţia jucătorilor arădeni la accentuata notă de dina­mism a acestui meci, cronicarul zia­rului „Kronen Zeitung“ subliniază calităţile lor atletice care le-au per­mis, printre altele, să aplice bine presingul, îndeosebi în prima repriză-în aceeaşi ordine de idei, conclu­dentă ni se pare şi declaraţia antre­norului Hof, inserată în coloanele lui Kurier : „Nu am prea multe de spus. In final, ne-a lipsit puţin noroc, dar mă bucur că echipa mea a încheiat cu un joc frumos, pe placul publicu­lui, sezonul ei international”. Maniera în care a abordat U.T.A. această partidă retur i-a surprins pe toti comentatorii de aici. IMPRESIO­NAT DE FAPTUL CA FORMAŢIA ROMÂNA A ÎNTELES SA-SI APE­RE ZESTREA DE GOLURI... ATA­­CÂND (n.n. sublinierile ne aparţin), redactorul de specialitate al ziarului Salzburger Nachrichten scrie urmă­toarele în cronica sa intitulată „Furtu­na violeţilor a început prea tîrziu" : „Atmosfera a fost de la început în­cărcată, echipa oaspete impunindu-şi superioritatea prin jocul său surprin­zător de ofensiv. Astfel, prima repri­ză s-a desfăşurat în avantajul ro­mânilor- U.T.A. a dominat mai mult, atacurile ei au avut viteză şi forţă de străpungere”. Referindu-se la perioada de eviden­tă superioritate a U.T.A.-ei şi trecînd la unele individualizări, cronicarul lui PRIMA MANŞA A FINALEI CAMPIONATULUI EUROPEAN FEROVIAR In urma tratativelor dintre cluburile Rapid şi Rairat Alma Ata au fost stabi­lite datele cind se vor disputa cele două manşe ale finalei Campionatului european feroviar, ediţia 1970—71. Fima partidă va avea loc in ziua de 8 octom­brie, la Bucureşti, iar returul la data de 11 noiembrie, la Alma Ata. Salzburger Nachrichten scrie : „In faţa trio-ului vivace şi inteligent Domide- Broşovschi-Kun, apărarea lui Hof a trebuit să lupte din greu mai bine de o jumătate din meci”. Si mai de­parte: „La săgeţile triunghiului viu, sclipitor, şi la broderiile lui tehnice s-a adăugat, uneori, cu un bun ran­dament, şi aripa Sima”. Considerăm suficiente şi conclu­­dente aprecierile presei austriece, mă­gulitoare U.T.A.-ei (nota bene, o echi­pă învinsă), jocul ei ofensiv — ARMA CU CARE A ŢINUT, ÎN MA­JORITATEA TIMPULUI, DEPARTE DE POARTA LUI VIDAC UN AD­VERSAR DORNIC SA REFACA DIN START UN HANDICAP DE TREI GOLURI — să ne oprim şi asupra unor carenţe din jocul formaţiei ară­­dene, slăbiciuni din cauza­­ cărora a lipsit puţin ca ea să piardă în ultime­le minute tot ceea ce realizase pînă atunci. Că a fost vorba de o slăbire a po­tenţialului fizic, că la mijloc a fost o subapreciere a forţei Austriei Salz­burg, nu ştim cu precizie. Cert e că spre finalul partidei cei trei de la mijloc, precum şi cei trei din linia întîi, au neglijat evident arma presin­gului, îngreunînd astfel sarcina apă­rării imediate. Austria Salzburg a sesizat foarte bine această defecţiune, căutînd prin acţiuni de superioritate numerică să se infiltreze în dispozi­tivul advers. Aşa se explică şi situa­ţiile mai clare ivite, în final, la poar­ta lui Vidac, de asemenea si faultul comis in careu de Pojeni, care a ce­dat sub năvala unei ofensive dezlăn­ţuite­ Pentru o echipă ca U.T.A., aflată acum în faţa turului II al „Cupei U.E.F.A.“, e absolut indicat să înveţe şi din propriile ei greşeli. G. NICOLAESCU ★ PE MICUL ECRAN Duminică, 3 octombrie, studioul de televiziune, va transmite, în direct, de la Ploiești cu începere de la ora 14, partida de campionat PETROLUL — STEAUA. Tot duminică — de la ora 17.50 — amatorii de fotbal vor putea urmări aspecte de la meciul amical R.D. GERMANA — CEHOSLOVACIA (înregistrare de la Berlin). în același timp, ni se comunică că s-a perfectat transmisia directă — du­minică 10 octombrie — a meciului DA­NEMARCA — ROMANIA, din prelimi­nariile olimpice. CAM MULTE EXEMPLE DE JOC PERICULOS Cu regret, cercetînd săptămîna a­­ceasta rapoartele observatorilor fede­rali și foile de arbitraj, am întîlnit multe însemnări negative în rubricile afectate aspectelor disciplinare ale jocurilor. In special, se remarcă o ten­dință spre joc periculos, fiind destul de mare numărul fotbaliştilor care prin acţiunile lor riscante creează situaţii primejdioase nu numai pentru adver­sari, dar, uneori, chiar pentru ei în­şişi. De altfel, am putea da zeci de exemple care confirmă faptul că prac­ticanţii unui asemenea joc au căzut pâă la urmă victimele atacurilor lor necontrolate, după ce accidentaseră, mai mult sau mai puţin grav, adver­sarii care au avut neşansa să joace pe partea lor. Prezent la meciul Steagul roşu- Universitatea Cluj, Mircea Cruţes­­cu scrie că a asistat „la o primă re­priză de antitop cras, din cauza du­rităţilor din teren şi a gesturilor nesportive". Excesiv de dur au ju­cat Cojocaru şi Cadar (Steagul ro­şu), de partea cealaltă imitodu-i Munteanu şi Uifăleanu. Observato­rul federal vorbeşte apoi despre lipsa de educaţie a ambelor echi­pe, despre suita de proteste şi de gesturi nesportive, cum ar fi ridi­carea din umeri sau punerea mîini­­lor în cap, la deciziile arbitrului. A fost nevoie ca trimisul federaţiei să stea de vorbă, la pauză, cu căpita­nii celor două echipe, pentru ca în repriza a doua echipele să renunţe la asemenea manifestări şi să în­ceapă să joace fotbal. Şi în meciul Jiul-U.T.A. au putut fi înregistrate intrări periculoase (Urmeş, Tonca, Braşovschi), care l-au pus pe conducătorul jocului, Gheorghe Limona (notat cu 9 de către observatorul federal Gh. Ola), în situaţia de a recurge la cartona­şul galben, in semn de avertisment. In această direcţie, este necesară mai multă exigenţă din partea tuturor factorilor care apreciază jocul, spri­­jinindu-i pe arbitri şi nu reproşîn­­du-le că s-au... pripit ( ? !) fluturînd cartonaşul galben. Este bine ceea ce a făcut Limona, şi este mai puţin recomandabil ceea ce a făcut Dinu­lescu, la Braşov, unde a dus în mai multe rînduri mina la buzănărelul în care se afla cartonaşul galben, dar numai într-un tirziu s-a decis să dea finalitate acestui gest­. Dar, in rubricile rezervate aspec­telor disciplinare, există, chiar în această etapă desfăşurată sub sem­nul jocului periculos şi al proteste­lor, şi notaţii pozitive. Astfel, Gh. Constantinescu-Grecu apreciază con­duita în teren a jucătorilor de l­a A.S.A. Tîrgu Mureş, acordîndu-le pentru aceasta nota 9. Aceeaşi notă au primit-o echipele C.F­R. Cluj şi Rapid, din partea observatorului federal C. Drăguşin, pentru felul corect în care şi-au apărat şansele, la Sibiu. C. Drăguşin ar fi mers chiar pînă la nota maximă, 10, dacă Dumitru nu şi-ar fi certat, uneori, coechipierii. Etapa a avut şi o fază litigioasă, în meciul Steaua-F.C- Argeş : faul­tul care a dus la acordarea lovitu­rii de la 11 metri Există şi opinii că infracţiunea s-ar fi petrecut în afara careului, dar mult mai mare este numărul celor care, în frunte cu observatorul federal I. Siclovan, consideră că faultul a fost comp în interiorul suprafeţei de pedeapsă. Problema are, însă, şi un alt as­pect : acela al necunoaşterii regu­lamentului de joc, a recurgerii la argumente de profani, ilustrat de jucătorii de la F.C. Argeş, care i-au cerut arbitrului să nu acorde pe­nalty fiindcă... „n-a fost fază de gol“ ( ? ! ? !). Aceasta arată că antrenorul Halagi­­an ar face mult mai bine dacă, in cadrul procesului de pregătire a fot­baliştilor de la F.C. Argeş, s-ar ocupa şi de probleme de regulament, igno­rate, după cum se vede, de jucătorii săi. Aceasta ar fi o acţiune mult mai utilă decit aceea de a intra în tere­nul de joc pentru a cere socoteală arbitrului. Halagian a fost împiedicat să-şi continue drumul de către un jucător piteştean, care a dovedit în aceste momente mai mult calm, mai multă judecată şi, în ultimă instan­ţă, mai multă disciplină decit antre­norul său, Jack BERARIU LA 8 OCTOMBRIE 1971 TRAGEREA SPECIALĂ LOTO A RECOLTEI Participanţii la sistemele organizate de către Loto Pronosport nu se poate să nu fi reţinut faptul că in acest an s-a acordat un mare număr de ciştiguri in bani şi autoturisme. Un nou prilej de a obţine autoturisme sau bani vi-1 oferă tradiţionala tragere specială LOTO a RECOLTEI din 8 oc­tombrie 1971, care atribuie autoturisme: DACIA 1300, DACIA 1100, SKODA S 100, ciştiguri fixe în bani în valoare de 5.000 lei, 2.500 lei, 1000 lei şi cîştiguri în numerar de valoare variabilă Puteţi participa cu bilete de 1 lei,­ 8 lei şi 15 lei varianta. Pentru stabilirea numerelor cîştigătoa­­re se vor efectua 5 extrageri in 3 faze, Insumînd în total 36 de numere. Sa a­­tribuie cîştiguri pe 25 de categorii. ’ Joi 7 octombrie, ULTIMA ZI pentru preţiiEskrej feUSWot. ' • 'Tragerea LOTO da astăzi va fi te­levizată direct din Studioul de Televi­ziune cu Începere de la ora 19.10. CIŞTIGURILE TRAGERII EXCEPȚIONA­LE LOTO DIN 21 SEPTEMBRIE 1971 Categoria 1 : 2 variante 10% a 7 000 lei ; a 2-a : 13,4 variante — autoturisme Dacia 1100 (a 55 000 lei) ; a 3-a : 41 va­riante a 8 000 lei ; a 4-a : 51,2 variante — excursii Revelion Braşov şi diferen­ţa in numerar pînă la 4 000 lei ; a 5-a : 82,8 variante — excursii Revelion Bra­şov a 2 400 lei ; a 8-a : 178 variante a 200 lei ; a 7-a: 7 279,85 variante a 100 lei. Rubrică redactată de LOTO 1’RONOSro­lT

Next