Sportul, noiembrie 1971 (Anul 27, nr. 6863-6892)
1971-11-26 / nr. 6888
^®ZIAR All.CONSILULUI NATIONAL PENTRU EDUCATIE FIZICA Sl SPORI ANUL XXVII — Nr. 6888 4 PAGINI 30 BANI Vineri 26 noiembrie 1971 REUŞITA ECHIPEI NAŢIONALE -EXPRESIE A ASCENSIUNII FOTBALULUI ROMÂNESC După mai bine de un an de la debutul ei în preliminariile cam- pionatului european, echipa reprezentativă de fotbal a ţării noastre încheie excelent o primă etapă din desfăşurarea acestei prestigioase competiţii, cîştigîndu-şi un loc pe deplin meritat în ierarhia celor, mai bune opt formaţii naţionale de pe continent. Această lăudabilă reuşită, care urmează la scurt timp performanţei calificării în turneul final al ultimei ediţii a campionatului mondial şi comportării remarcabile avute în cele trei partide disputate in Mexic, dă expresie, credem, destul de convingător, ascensiunii valorice a fotbalului românesc, al cărui prestigiu in arena internaţională este în continuă creştere. De altfel, chiar şi numai după „episodul Guadalajara“ echipa noastră naţională dobîndise certificate de apreciere, fiind considerată ca o formaţie cu certe perspective. Ceea ce şi explică faptul că, după aflarea tragerii la sorţi a grupelor preliminarii din campionatul european, nu puţini au fost aceia care — fără a ignora valoarea echipei cehoslovace — au acordat, totuşi, prima şansă reprezentativei României, una dintre cele mai tinere de pe continent. Desfăşurarea celor dinţii jocuri din grupă nu a făcut, de fapt, decît să întărească aceste pronosticuri. Principalele pretendente, echipele României şi Cehoslovaciei, au obţinut in faţa aceluiaşi adversar şi în aceleaşi condiţii (joc acasă) rezultate diferite, care au creat încă din start un avantaj reprezentativei ţării noastre. „Egalul“ de la Cardiff părea de natură să consolideze acest avantaj dar tot acolo s-a produs apoi marea surpriză (victoria cehoslovacilor), care avea să restabilească echilibrul între cele două mari rivale. Sentimentelor firești de euforie din tabăra noastră le-au luat loc — pe moment — incertitudinea, teama și chiar neîncrederea. Mai mult, chiar, înfrîngerea in extremis suferită la Bratislava şiapoi succesul de proporţii realizat de fotbaliştii cehoslovaci la Helsinki puseseră echipa noastră intr-un rol secundar, şansele ei de ciştigane a 'seriei' părînd' serios- compromise. In faţa unei asemenea situaţii, care putea duce şi la resemnare, tricolorii au găsit, totuşi, tăria de a şti şi de a putea să lupte pentru depăşirea dificultăţilor. Ei au reuşit — în condiţiile unei intense solicitări şi la echipele lor de club, în campionat , sau în cupele europene — să-şi mobilizeze la maximum recursele fizice, tactice şi morale şi să realizeze — beneficiind, la jocurile disputate pe teren propriu, şi de încrederea, de încurajările unui public mai cald şi mai entuziast ca oricînd — o suită de trei splendide victorii, care Ie-a adus în final calificarea atît de dorită. 60 000 spectatori plătitori la meciul cu Cehoslovacia, 50.000 miercuri la partida cu Ţara Galilor, ultima cifră peste toate aşteptările, 110.000 spectatori în total, cu inimile atit de calde pentru fotbalul românesc. Comentariile pe marginea ultimelor trei jocuri ale echipei naţionale au scos suficient în evidenţă principalii factori care au contribuit la obţinerea succeselor respective şi nu ne propunem a reveni acum asupra lor. Ceea ce s-a subliniat — poate — mai puţin a fost ideea, pe care oarecum o exprima şi antrenorul Angelo Niculescu în declaraţia publicată în numărul de ieri al ziarului, a stabilităţii şi — în consecinţă — a omogenităţii şi unităţii de acţiune a echipei naţionale. Constantin FIRANESCU (Continuare în pag. a 3-a) Una din fazele în care golul părea iminent, dar mingea trimisă cu capul de Iordănescu a nimerit bara BASCHETBALIŞTII DE LA ,,U CLUJ ÎNVINGĂTORI: 65-57 CU I E.F.S Aseară, In restanţa I.E.F.S. — Universitatea Cluj din etapa a IV-a a diviziei masculine de baschet, am avut impresia câ asistăm la disputa a doi boxeri care se studiază permanent, nici unul neavind curajul să-şi asume riscul loviturii decisive. Chiar şi atunci când (in min. 13) au avut un avans de 10 puncte (24—14), clujenii nu au forţat (ceea ce ar fi fost foarte indicat), permiţind bucureştenilor să revină să egaleze şi sa ia conducerea în min. 26 (40—36). In continuare, întrecerea se menţine echilibrată, tabela de scor indică pe rînd avantaj pentru ambii combatanţi, dar la diferenţe mici. Evoluţia scorului a fost, de altfel, singurul element pozitiv al meciului, deoarece ritmul de vals foarte lent, numeroasele ratări şi greşeli de tehnică au constituit caracteristici de loc onorabile pentru ambele formaţii. In final, după ce Zdrenghea (deosebit de eficace) a fost eliminat (5 faulturi in min. 27), Vizi şi Morariu au înscris decisiv, Demian a dominat panourile, iar studenţii de la I.E.F.S. au greşit tocmai cînd trebuiau să fie mai atenţi, ratînd un atac şi „omiţînd“ că presingul era arma cea mai propice pentru situaţia respectivă. Aşa că Universitatea a învins pe merit cu 65—57 (30—28). Au înscris Zdrenghea 24, Rühring şi Vizi cite 11, Demian 7, Morariu 9, Stăvariu 2 Renay 1 pentru „U“, respectiv Roman 13, R. Molnar, Ioneei şi Barbu cite 10, Szép 8, E. Morar, 2, Hegheduş 4. Au arbitrat foarte bine P. Marin şi M. Rizea. (D. ST.) Înscrie Zdrenghea, in ciuda efortului vădit al lui Ssep Foto I B. VASILE U.T.A. şi a creat premise pentru o calificare spectaculoasă ARAD, 25 (prin telefon, de la trimisul nostru). După ce sorţii au adus U.T.A.-ei drept adversară în turul trei al „Cupei U.E.F.A.“ pe Vitoria Setubal, aproape toată lumea a crezut — în virtutea unor antecedente — într-o obsesie permanentă. Acum, după prima manşă a duelului, aproape toată lumea e convinsă de calificarea U.T.A.-ei, în numai cîteva zile, deci, formaţia de pe Mureş a reuşit să producă fundamentale mutaţii de opinii şi, în primul rînd, a reuşit să se schimbe singură. După unii, chiar, U.T.A. s-a întrecut pe sine în faţa Vitoriei Setubal şi parcă nu poate exista alt argument mai bun decît acest nesperat 3-0. Adevărul este că echipa arădeană a fost miercuri egală cu sine însăşi, cu formaţia constant bună care nu trebuie apreciată (a dovedit-o, dacă mai era nevoie s-o mai facă!) după meciul acela cu Zaglebie şi alte citeva partide slabe din campionat — reflexe ale oboselii. Miercuri, deci, U.T.A. a fost ea însăşi, formaţia calculată, omogenă, eficace, cu personalitate şi forţă de expresie. Şi, in primul rînd, miercuri, U.T.A. a fost o echipă matură. Pentru că studiindu-şi în esenţă adversarul, renumit pentru tehnica sa rafinată, formaţia textilistă a găsit soluţia cea mai potrivită pentru replică: joc simplu, precis şi dinamic. A fost, deci, maturitatea de gîndire a antrenorului Nicolae Dumitrescu şi maturitatea de expresie a „ui“-lui din teren. Aceasta cred că a fost marea explicaţie a unui scor care, să spun sincer, întrece aşteptările şi care — pentru că tot suntem în focarul sincerităţii — putea fi şi mai categoric. Ar fi suficient să ne reamintim acea excelentă primă repriză spre a argumenta toate afirmaţiile de pînă acum. în acele prime 45 de minute, distinsa „doamnă de pe Mureş“ şi-a surprins adversarul prin angajament fizic superior, prin marcaj strict şi contraatacuri excelente, printr-o dăruire formidabilă. In acele 45 de minute, U.T.A. a cîştigat psihologic duelul şi era limpede că nu mai poate pierde disputa. De altfel, U.T.A. şi-a pregătit succesul Mircea M. IONESCU (Continuare in pag. a 3-a) înaintea derby-ului de baschet Rapid - Politehnica Anca Racoviţa şi Cornelia Taflan sunt convinse de succesul... spectacolului După meciurile I.E.F.S. — Politehnica şi Rapid — I.E.F.S., derby-uri ale campionatului republican onorate integral prin spectaculozitatea şi desfăşurarea lor electrizantă, iată că duminică va fi rîndul altei întreceri feminine să încununezeprogramul baschetbalistic al sfirşitului de săptămînă. De astă dată, protagoniste vor fi deţinătoarea titlului. Politehnica, şi actuala fruntaşă a clasamentului, Rapid. Ce va oferi, această dispută ? Cum întîmpină cele două echipe această întîlnire menită __ să stabilească ocupanta locului întîi la încheierea primului tur al competiţiei ? Răspunsul ni-i dau căpitanele celor două team-uri, deocamdată în rîndurile de mai jos, urmînd ca duminică, în săla Floreasca (ora. 10.15), să aflăm confirmarea „pe viu“. «Vom proceda la fel ca în jocul cu I.E.F.S.", ne-a declarat maestra sportului ANCA RACOVIȚA, căpitana rapidistelor. „Adică, vom intra ,pe teren cu convingerea că trebuie să ne comportăm cit mai bine și cit mai frumos. Apreciez că Politehnica este o adversară mai dificilă decit I.E.F.S., dar sunt convinsă că tinerele mele coechipiere vor izbuti să contracareze principalele arme ale campioanelor, respectiv tehnica şi experienţa. Vom face şi zonă-presing şi om la om-presing, vom folosi orice mijloc tactic pentru a ciştiga. Dar, în primul rînd, vom lupta din răsputeri pentru victorie şi pentru un spectacol reuşit". La fel de optimistă, in ceea ce priveşte atractivitatea intilnirii, este şimaestra sportului CORNELIA TAFLAN, căpitana baschetbalistelor dela Politehnica : „Partidele Politehnica — Rapid au întrunit întotdeauna calităţile unui derby, indiferent de poziţia in clasament. Cu atît mai interesantă este întrecerea de mîine care va tranşa (pînă în al doilea tur) vechea noastră rivalitate şi care, în acelaşi timp, va urca sau va scădea şansele uneia dintre echipe in disputa pentru titlu. Ţinind seama de tinereţea şi valoarea noilor componente ale formaţiei Rapid, care au avut o evoluţie remarcabilă în meciul cu I.E.F.S., consider că avem o misiune anevoioasă. Vom depune, însă, toate eforturile pentru a o împlini cu deplin succes. Nu ştiu cine va ciştiga, dar sunt convinsă că publicul nu va avea de pierdut”. Două declaraţii, două invitaţii, la care subscriem cu toată convingerea. Fruntaşele baschetului nostru vor reedita cu siguranţă excelentele spectacole din ultimavreme.L . _ MUNCA SPORTIVĂ DIN TOATE JUDEŢELE -LA NOILE COTE DE EXIGENŢĂ ŞI RESPONSABILITATE! Concepem astăzi educaţia fizică şi sportul ca importante activităţi sociale, factori puternici de întărire a sănătăţii maselor, de formare şi dezvoltare a trăsăturilor de caracter, de educare a tineretului, de pregătire complexă pentru muncă şi viaţă. Sunt fireşti, de aceea, eforturile — tot mai mari în ultima vreme — îndreptate în direcţia unei mai largi răspîndiri a educaţiei fizice şi sportului în întreaga ţară. Am avut deseori prilejul să consemnăm o serie de iniţiative extrem de eficiente în acest domeniu şi, in general, o impulsionare a activităţii sportive de masă, exprimînd, desigur, tocmai înţelegerea de fond a valenţelor sociale conferite educaţiei fizice şi sportului. Documentele recentei Plenare a Comitetului Central al Partidului Comunist Român, important program al educaţiei socialiste, indică — în toate domeniile vieţii noastre, deci şi pentru mişcarea sportivă — noi cote de exigenţă şi responsabilitate , ce trebuie atinse pentru ca realizările viitoare să fie pe măsura posibilităţilor create, să se ridice la nivelul înaltelor cerinţe de partid. Ne bucurăm, desigur, de succesele obţinute în dezvoltarea sportului de masă, de aşezarea acestui obiectiv fundamental la locul ce i se cuvine, de mentalitatea sănătoasă care a înlocuit o mai veche tendinţă de spectaculos, de umflare a rezultatelor, de muncă superficială. — Dar — să recunoaştem — NU TOATE LUCRURILE MERG ÎNCĂ AŞA CUM TREBUIE. Mai , ales în activitatea sportivă judeţeană (element esenţial, în progresul general al sportului de masă) au rămas destule zone în care trebuie să se acţioneze cu preocupări sporite, cu mai multă responsabilitate şi pasiune. Surprinde, de exemplu, faptul că într-o serie de judeţe acţiunile sportive de masă mai păstrează un caracter sporadic, deseori organizarea lor fiind mai mult determinată de insistenţa forurilor superioare decît de iniţiative ale organelor sportive locale. Nu este suficient să cunoaştem şi să vorbim — îndeosebi în... şedinţe — despre conceptul educaţiei fizice şi sportului. ESTE ABSOLUT NECESAR SA MUNCIM, SA MILITAM PERMANENT PENTRU EXPRIMAREA ACESTUIA TN REZULTATE CONCRETE, in atragerea unui număr cît mai mare de oameniai muncii, a întregului tineret, în practicarea acestor importante activităţi de interes naţional. In judeţul VILCEA, de pildă, unde există condiţii deosebit de favorabile, s-ar putea organiza o activitate sportivă de masă cu multiple efecte pozitive în direcţia întăririi sănătăţii, a folosirii plăcute şi utile a Dan GÂRLEŞTEANU (Continuare în pag. a 7-a) NERII ROMÂNI IN DOMINAT PROBELE INDIVIDUALE ALE CAMPINATULUI BALCANIC Ecaterina Stahl si Alexandru Istrate, medalii de aur la floretă fete şi spada ATENA, 25 (prin telefon, de la trimisul nostru special). Ziua a 2-a a Campionatelor balcanice de scrimă a fost din nou fructuoasă pentru reprezentanţii României. Ecaterina Stahl a fost declarată cea de a 3-a campioană a competiţiei, cîştigind la baraj finala, în baraj ea a întîlnit pe Ana Pascu şi Ileana Drimbă cu care terminase la egalitate de victorii (4) in turneul final. Stahl a avut, mai întii, o victorie la Pascu, cu 4—0, apoi la Drimbă, cu 4—2. (Pascu a întrecut-o pe Drimbă cu 4—2). Şi anterior, în primele tururi proba feminină de floretă a fost dominată de reprezentantele ţării noastre. Iniţial Stahl, Pascu şi Drîmbă au fost fruntaşe în seriile respective, în preliminarii. Apoi, în semifinale, Stahl s-a repetat, încheind asalturile înaintea Anei Pascu şi a iugoslavei Lazslo. In cealaltă semifinală Drimbă s-a clasat după iugoslava Eftimiadis şi Genovka (Bulgaria). O evoluţie neclară a avut doar Suzana Ardeleanu, care a rămas în semifinale. Clasament general : 1. Ecaterina Stahl (România) 4 v.d.b., 2. Ana Pascu (România) 4 v.d.b., 3. Ileana Drimbă (România) 4 v.d.b., 4. Genovka 2 v. 5. Eftimiadis 1 v., 6. Lazslo 0 v. Individualele s-au încheiat consemnînd a patra victorie românească prin cucerirea medaliei de gur și la spadă. Autor: Al. Istrate. El a terminat finala probei cu 4 asalturi cîştigate. L-au urmat: 2. C. Bărăgan (România) 3v (19:20), 3.4 C. Duţu şi I. Sepessi (România) 3 v (21:20), 5. Anastasov (Iugoslavia) 2 v, 6. Savici (Iugoslavia) 0 v. Vineri participanţii la actuala ediţie a Campionatelor balcanice vor avea zi de odihnă. Cu acest prilej, ei vor vizita capitala Greciei, vor cunoaşte principalele puncte de atracţie ale marelui oraş, vor vizita portul Pireu. Vremea s-a îndreptat nespe-rat de mult (după ploaia care se declanşase fără întrerupere, începînd de miercuri), astfel că vor exista condiţii optime de călătorie. Tot vineri, la prînz, oaspeţii Balcaniadei de scrimă vor fi primiţi la municipalitatea din Atena. Sebastian BONIFACIU Citiţi in pagina a IV-a comentariul trimisului nostru special la Atena despre probele disputate in prima si a Campionatelor balcanice ECATERINA STAHL ALEXANDRU ISTRATE SURPRIZELE CONTINUĂ ÎN CAMPIONATUL DE TENIS DE MASĂ PE ECHIPE ARAD. 25 (prin telefon). Joi, paralel cu disputarea întrecerilor masculine au început şi cele din turneul formaţiilor feminine. Dacă în intilnirile inter-echipe nu sunt de consemnat rezultate surpriză, în schimb, în partidele individuale au fost obţinute citeva victorii puţin scontate. Ne gindim, in special, la succesele înscrise de junioara Ana Lunţeanu (Voinţa Bucureşti) în dauna Magdalenei Lesai (Voinţa Arad) şi de Antal (Politehnica Bucureşti) în faţa lui Giurgiucă (C.S.M. Cluj). Rezultate, echipe bărbaţi : Progresul Buc. — C.S.M. Cluj 9—4, Voinţa Cluj — Voinţa Braşov 9—7, Locomotiva Buc. — Politehnica Timişoara 9—3, Progresul Buc. — Voinţa Buc. 9—3, Voinţa Braşov — Rovine Craiova 9—3, Voinţa Arad — Voinţa Cluj 9—0, Politehnica Buc. — C.S.M. Cluj 9—7 (Nicolae Giurgiucă 2—1. Gheorghe-Doboşi 0—2 Bobocică-Papp 2—1. Antal-Griger .2—1. Nicolae. Gheorghe-Doboşi. Giurgiuă 1— 2. Gheorghe-Giurgiucă 1—2. Bobocică-Doboşi. 1—2. Antal-Papp 2—1. Nicolae-Griger 2—0. Bobocică-Giurgiucă 1—2. Antal-Doboşi 0—2. Nicolae-Papp 2—1. Gheorghe-Griga 2— 0, Antal-Giurgiucă 2—0 , Nicolae- Doboşi 1—2, Gheorghe-Papp 2—0). De menţionat victoriile pe toată linia ale clujeanului Doboşi. C.S.M. Cluj — Politehnica Timişoara 9—1, Voinţa Arad — Rovine Craiova 9- 0, Locomotiva Buc. — Voinţă Braşov 9—4 ; echipe femei : Voinţa Arad — Voinţa Buc 5—1, Rapid Braşov — Sc. sp. Buzău 5—1, Spartac Buc. — C.S.M. Cluj 5—3. Jocurile din cadrul turneelor masculin şi feminin continuă. Şt. IACOB corespondent judeţean GIMNASTICA INVITATĂ LA REALISM • Opinii diferite In privinţa volumului in marea dilemă a alcătuirii xerciţiilor liber alese • Mai uite antrenamente In condiţii de concurs ! Există, încă, o barieră psihologică Analiza la care a fost supusă gimnastica noastră de performanţă în cadrul Biroului C.N.E.F.S., în scopul investigării posibilităţilor de afirmare la viitoarea ediţie a Jocurilor Olimpice şi al stabilirii unor parametri mai precişi pentru procesul de pregătire în lunile ce au mai rămas pînă al marea întrecere de la München, a prilejuit ample discuţii atingînd, în mod frecvent şi sub diferite aspecte, problema volumului de muncă al gimnastelor şi gimnaştilor din loturile reprezentative ale ţării Considerînd că aceasta este o problemă esenţială în pregătirea sportivilor de performanţă şi reţinînd, totodată, grija pe care participanţii la dezbateri au acordat-o nu numai volumului, aspectului cantitativ dar şi celui calitativ al acestei munci, îi vom acorda prioritatea cuvenită. Sprijinit pe date statistice şi pe rezultatele investigaţiilor biochimice efectuate asupra componenţilor loturilor, conf. dr. N. Alexe, directorul Centrului de studii şi cercetări ştiinţifice, şi-a manifestat convingerea că „se lucrează destul de intens în aceste loturi“. A reieşit, însă, că în timp ce, la gimnaste urmările eforturilor depuse Ion F. BACIU (Continuare in pag. a 1-a) e muncă • S-a ieşit ln seria de şedinţe pe care Biroul Consiliului Naţional pentru Educaţie Fizică şi Sport le-a programat împreună cu Comitetul Olimpic Român, cu specialişti în materie şi conducători de mari cluburi sportive, pentru a analiza stadiul actual al pregătirilor pentru Jocurile Olimpice, a fost luată în discuţie şi situaţia din gimnastică, sport cu prezenţe meritorii la J.O. din 1956 şi 1960 (în probele feminine) şi cărora relansarea pe plan internaţional, prilejuită de C. M. din 1970, le-a deschis o perspectivă — se pare, promiţătoare — pentru viitoarele întreceri olimpice. Participanţii la dezbateri au făcut preţioase observaţii la planul de pregătire a sportivilor şi au adus utile sugestii în ceea ce priveşte : — adoptarea unei atitudini realiste în problema alcătuirii exerciţiilor liber-alese ; — evitarea oboselii psihice printr-un program mai variat; — stabilirea unui raport optim între pregătirea analitică şi pregătirea în condiţii de concurs ; — întărirea muncii de educaţie cu sportivii, în special cu privire la respectarea regimului alimentar; — recuperarea întîrzierii existente la învăţarea şi perfecţionarea exerciţiilor impuse (îndeosebi la lotul masculin). 999 E E P H Elena Ceampelea „tatonează“ de cîţiva ani o performanţă de prestigiu. Poate că o va realiza în 1972...