Sportul, decembrie 1971 (Anul 27, nr. 6893-6921)

1971-12-03 / nr. 6895

Mr. 6895 MAI MULŢI LA MECIURILE Excelentele rezultate ale echipei naţionale crease o emulaţie în rîn­­durile spectatorilor, ii apropiase pe aceştia şi mai mult de jucătorii şi echipele noastre de fotbal. în ul­timul timp, duminică de duminică, la meciurile de divizia A, în tri­bune s-au aflat mii şi mii de spec­tatori. Iată, de altfel, citeva cifre deosebit de elocvente privind me­dia spectatorilor în primele 11 eta­pe : Craiova — 20.000, Bucureşti — 16 500, Tg. Mureş — 12 200, Piteşti — 11 800, Oradea — 11 400, Con­stanţa — 10 200, Iaşi — 10 000, Arad — 9 800, Braşov — 8 300, Bacău — 8 000, Ploieşti Şi Cluj — 7 600, Pe­troşani — 4 900. Miercuri seara, după relatările trimişilor noştri la jocurile etapei a XII-a, etapă cu atitea meciuri interesante, unul mai atractiv de­cit altul datorită poziţiilor din cla­sament şi unor tradiţionale rivali­tăţi sportive, am constatat cu re­gret că aceste jocuri nu s-au mai bucurat de o asistenţă la fel de numeroasă. La Bucureşti, un derby ca Dinamo—Steaua e urmărit de 14 000 de spectatori. La Tg. Mureş şi Constanţa numărul lor, deşi mai mare ca în alte părţi, e sub me­dia din primele 11 etape. La Bra­şov, tribunele sunt populate doar de 5 000 de oameni. Iar în alte trei oraşe, cifrele sunt cu totul şi cu totul sub aşteptări : Oradea — 4 000, Petroşani — 2 500, Cluj — 1500 (dintre care nici o mie de plătitori). Să se fi plictisit oame- SPECTATORI DIVIZIONARE!­ nii de fotbal ? Greu de crezut. Fi­nalul de campionat e atît de pal­pitant, iar dragostea faţă de echi­pa favorită, se ştie, nu dispare în mod subit. Starea vremii ? Nici ea nu poate fi o scuză. Timp bun la Bucureşti, foarte bun la Oradea, vreme însorită la Braşov. Desigur, principala explicaţie a numărului redus de spectatori con­stă în programările de etape în zile de lucru şi la o oră (14) care găseşte marea masă de iubitori ai fotbalului la lucru, în întreprin­deri, instituţii şi şcoli. Acolo unde se poate, ca de pildă la Constanţa, meciul Rapid , Farul s-a jucat în nocturnă, dar la Bucureşti ceaţa este un obstacol chiar pentru pu­ternicele reflectoare instalate re­cent. Rămîne deci ca programările (de altfel a mai rămas o singură eta­pă de jucat miercurea) să fie fă­cute cu multă atenţie, iar televi­ziunea să preia un joc care să nu distragă pe spectatorii din alte cen­tre din ţară, procedînd, aşa cum a mai făcut-o, prin retransmitere după încheierea meciului. De altfel şi în privinţa progra­mărilor de duminica este nevoie de o bună planificare, deoarece este necesar să se ţină seama de situa­ţia financiară a cluburilor. Sperăm că Federaţia va ţine seamă de această situaţie. Constantin ALEXE ■■'Il'-'0.'IH a T. a. 3(0) (Iniv. CRAIOVA 0(0) ARAD, 2 (prin telefon, de la co­respondentul nostru). După egalul de la Ploieşti, fot­baliştii craioveni au venit la Arad cu aceleaşi gînduri şi cu aceeaşi lecţie. In consecinţă, s-au postat in defensivă din primul minut, ur­mărind cu orice preţ şi cu toate mijloacele să nu primească gol. Pentru realizarea acestui deziderat, oaspeţii s-au organizat supranume­­ric în apărare, lăsînd ca pioni a­­vansaţi doar pe Neagu şi Oble­­menco. Au uitat, însă, de un adevăr, şi anume acela că cea mai bună apărare este totuşi atacul. In aceste condiţii, jocul s-a des­făşurat într-o singură direcţie, spre poarta lui Oprea. O ORĂ MAI POTRIVITĂ DE ÎNCEPERE A JOCURILOR Cei care au fost miercuri pe sta­dionul Dinamo ştiu că repriza a doua a meciului s-a desfăşurat într-o lumină de... seminocturnă. Cam ace­leaşi condiţii de vizibilitate au avut şi celelalte partide, cu excepţia m­inte de ora 14, bineînţeles, a meciului de la Con­stanţa, unde nocturna a fost de­plină, dar luminată Credem că este cazul ca parti­dele de duminică să înceapă via­ Final de sezon caracterizat de angajare totală (Urmare din pag. I) lorul devine precar, ca și controlul balonului (mai ales la deposedări), ciocnirile cu adversarul sunt mai dese și uneori, involuntare. Dar a­­ceasta nu poate fi sinonim cu „con­trolul“ dur al adversarului, cu În­cercările de a-i micşora potenţialul. La adăpostul aşa-zisului fault de joc, violenţa s-a făcut simţită la meciul m­erby al etapei Dinamo— Steaua, Iordănescu şi Sălceanu tre­buind să primească îngrijiri pe margine, primul rămînînd chiar la cabină, după pauză, şi asemenea fapte trebuie reprobate. De la joc dur, nu mai e decit un pas pină la lovire reciprocă intenţionată, aşa cum s-a întîmplat la Cluj, unde Nae Ionescu şi Soo au şi fost elimi­naţi de pe teren în penultimul mi­nut de joc. A fost clar aci că ner­vii au cedat­­exemple în aceste sens mai pot fi culese şi din desfăşura­rea partidelor de la Bucureşti, Pe­troşani), că proba de foc a celor 90 de minute de joc n-a putut fi tre­cută de toţi. Aci, însă, trebuie să se vădească clarviziunea omului de pe margine, a antrenorului. El şi numai el trebuie să sesizeze veriga slabă, gata să cedeze, din ansam­blul aflat în teren. Şi etapa pe care o consemnăm ne-a oferit două e­­xemple în acest sens pe care, desi­gur, n-am vrea să le punem pe seama întîmplării (se mai întîmplă şi de astea...). Astfel, în meciul de la Constanţa, antrenorul Bazil Ma­rian îl introduce în teren pe Ene Daniel, cu 17 minute înainte de fi­nal, cînd echipa sa — lipsită de o reală forţă ofensivă — era condu­să cu 2—1. Şi iată că în acest in­terval de timp jucătorul intrat cu forţe proaspete şi luciditate nehăr­­ţuită restabileşte egalitatea. La Bra­şov, după ce gazdele s-au chinuit mai bine de o repriză să deschidă scorul în faţa unei echipe (S.C. Ba­cău) ambiţionată de un loc secund şi de nişte perspective nebănuite la începutul campionatului, antre­norul N. Proca îl scoate pe Drăgoi (care jucase slab) şi-l înlocuieşte cu Necula. La patru minute după in­troducerea sa în teren, atacantul braşovean rotunjeşte scorul, spulbe­­rînd, în sfirşit speranţele adversa­rului într-o remiză, înlocuiri inspirate, rezultate fe­ricite. Ce te faci, insă, atunci cînd pe banca­ rezervelor n-ai la înde­­mînă alternative viabile, sau cînd jucătorii nou introduşi în teren, în loc să impulsioneze prin vigoare şi prospeţime acţiunile coechipie­de fapt, o problemă esenţială a e­­chipelor noastre de primă divizie: echilibrul loturilor, valoarea rezer­velor. Aceasta reprezintă, dacă vreţi, indicele sintetic al capacităţii echipei, solicitată în acest sezon mai mult ca în alţi ani. Şi, cum sperăm cu toţii ca acest sezon bogat să nu rămînă o excepţie, ci devine, im-rilor, intră şi ei, imediat, în moara ce macină fără eficienţă energiile? Steaua, care începuse foarte bine meciul cu Dinamo, s-a stins treptat în atac, Năstase şi Dumitriu III evo­­luînd submediocru. Obligaţi fiind să-l înlocuiască pe Iordănescu, ac­cidentat, cu cine mai puteau revi­­taliza atacul, Valentin Stănescu şi Constantin, în faţa unei apărări foarte decise ca aceea a echipei din şos. Ştefan cel Mare ? Pe cine poate miza V. Mărdărescu în lupta pen­tru puncte (atît de necesare, acum!), cînd este obligat numericeşte să a­­peleze la un fundaş central (Stoi­­cescu) pentru rolul vîrfului de atac? Cu cine să-şi îmbunătăţească com­partimentul ofensiv Ilie Oană (Pe­trolul a înscris în 12 meciuri doar 7 goluri!), cînd cei ce se perindă prin formaţie nu prind cheag? Şi poate că de o asemenea situaţie s-ar putea plînge şi antrenorul orădean St. Coidium, care, în meciul susţi­nut de echipa sa contra Politehni­cii, a preferat totuşi să nu facă nici o înlocuire în linia de atac, deşi aceasta acţiona complet defi­citar... Toate aceste întrebări vizează, ilicit, și un etalon al perspectivei. A APĂRUT mmmi MUU ASjK­PW De vinzare la chioşcuri şi librării Sportul GREU PÎNĂ In MINUTUL 6? ŞI APOI 3 GOLURI ÎN 10 MINUTE! . „.?ta?ion ! U.T.A.: timp ploios şi rece, teren moale, alunecos, spectatori­i 100«. Au marcat : KUN (min. 67 şi 77), DOMIDE (min. 72). Raportul şuturi­lor la poartă : S3—1 (pe spaţiul porţii : ÎS—3). Raportul cornerelor: 14—0. U.T.A. : Vidac (fără notă — nesoli­citat) — Birău 7, Lereter 7, Pojoni 7, Popovici 7, Domide 10, Petescu 7, Broşovschi 9, Sima 6 (min. 63 Axente 8), Kun 9, Both 9. UNIV. CRAIOVA : Oprea 7 — Niculescu 6, Mincă 8, Tacol 7, Velea 6, Strîmbeanu 6, Ivan 5, Niţă 5 (min. 46 Sameş 5), Neagu 7,­Oblemenco 5, Tară­­lunga 6 (min. 63 Donose). A arbitrat : C. DINULESCU ajutat la linie de D. Isăcescu şi Gh. Motorga (toţi din Bucureşti). Trofeul Petschovschi : 9. La tineret-rezerve : U.T.A. — Univ. Craiova 0—0. mos şi aerisit, cu pase lungi, cu combinaţii gîndite şi execuţii spec­taculoase, în mare vervă de joc, Domide (cel mai bun de pe teren) a fost prezent peste tot, alimen­­tîndu-şi coechipierii cu mingi u­­tile şi forţînd el însuşi deschide­rea scorului. Se părea, însă, că golul nu va cădea. Toate încercă­rile arădenilor s-au irosit în faţa „zidului“ rezistent al studenţilor craioveni. Spre exemplificare, vom arăta că în min. 7 Tacoi salvează din faţa lui Kun, în min. 15 porta­rul Oprea respinge în corner un şut al lui Sima; în min. 23 Tacoi respinge de pe linia porţii mingea trimisă cu capul de Petescu; în min. 27, la o lovitură liberă exe­cutată, de la 18 m, magistral de Domide, mingea întîlnește bara, în min. 38 Velea salvează in extre­Dornici să se reabiliteze după în­­frîngerea de la Cluj, textiliștii au atacat vehement, au făcut totul pentru victorie. Ei au dominat cu autoritate, au practicat un joc fru­mos mingea expediată de Petescu. Se părea că ceea ce și-au propus craiovenii — un punct la Arad — se va realiza. Dar fotbaliștii de la U.T.A. n-au fost de acord cu a­­ceste socoteli, răsturnîndu-le In în min. 67 cînd, la o centrare a lui Axente, mingea este prelungită cu capul, de Domide spre Kun, care reia direct în plasă. Golul i-a obligat pe oaspeţi să iasă din dispozitiv la atac, la un joc deschis. Acest lucru a conve­nit de minune gazdelor care, stu­pine pe situaţie, forţează majora­rea scorului. Şi iată că în min. 72 Domide scapă singur, irezistibil, şi după un sprint scurt, şutează imparabil făcînd inutilă interven­ţia lui Oprea. Nu trec decit cinci minute şi, la o splendidă centrare a lui Axente, Kun se înalţă şi tri­mite, cu capul, în colţul de jos al porţii. Cu aceasta, partida a fost jucată. Victoria U.T.A.-ei este pe deplin meritată, ea fiind de de­parte echipe mai bună, mai tehnică. Jocul s-a desfăşurat intr-o notă de sportivitate, excepţii făcînd doar intrevenţiile dure ale lui Ni­culescu şi Strîmbeanu, ultimul­­ avertizat cu cartonaşul galben. Ştefan IACOB Două „mostre“ — pentru care nu mai sunt necesare, credem, alte cuvinte — ale jocului dur din derbyul Dinamo—Steaua. Victime — Iordănescu (strigă) ce va fi nevoit să renunţe la joc­ui Sălceanu care va relua jocul Foto! Theo MACARSCHI şî Vasile BAGEAC RESPECT FAŢĂ DE ADVERSARI, RESPECT FAŢĂ DE CAMPIONAT! pauză. Cel mai mult a decepţionat tratamentul oferit de dinamovişti, in special de către Dinu, internaţional reputat, mai tînărului său coleg de reprezentativă, Iordănescu, autentic talent al fotbalului românesc. A fost evidentă tot timpul tendinţa ca Ior­­dănescu să fie oprit din acţiune prin orice mijloace, el fiind atacantul cel mai periculos din echipa Steaua. Din păcate acest scop oneros a fost atins şi Dinu apare într-o postură defavorabilă. Din punct de vedere moral Dinu a ieşit învins în acest duel. Au mai fost şi alte faulturi în a­­cest derby. Jucătorii echipei Steaua au comis şi ei faulturi şi n-au pro­cedat bine, în special Smarandache, însă nu a rezultat din abaterile lor de la regulament vreo acţiune pre­meditată, aşa cum s-a văzut în ca­zul Dinu F Iordănescu. Este regreta­bil că două echipe de elită ale fot­balului nostru, Dinamo şi Steaua, nu reuşesc in întîlnirile lor să dea exemplu de ţinută sportivă şi demnă, în meciul de miercuri, aşa cum se constată din tabelul alăturat, dinamo­­viştii fiind în culpă. Este de la sine înţeles că arbitrul întîlnirii, Anderco, se face vinovat de tolerarea jocului dur, de lipsă de exigenţă faţă de acei jucători care au persistat in încălcarea regulilor de joc, în brutalităţi, indiferent de nume. Suntem­ convinşi că vor fi dictate suspendările cuvenite de către comi­sia de competiţii a F.R. Fotbal, după constatările rapoartelor observatori­lor. Socotim că este cazul ca biroul F.R. Fotbal să intervină si să ia măsuri pentru prevenirea unor ase­menea incidente si accidente in vii­toarele etape. Apreciem de asemenea că este cazul ca C.N.E.F.S. să im­pună cluburilor sportive să aplice în mod concret şi consecvent hotărîrile adoptate de conducerea mişcării spor­tive privind îmbunătăţirea climatului de desfăşurare a competiţiilor spor­tive republicane. Respectul faţă de adversari, faţă de spectatori, faţă de propria echipă, faţă de ideea de sport şi sportivita­te. iată ce trebuie de indată resta­bilit, acolo unde se produc abateri de la regulile de desfăşurare, bine stabilite, ale competiţiilor sportive de toate gradele. (Urmare din pag. 1) versurilor, a publicului spectator şi a ideii de sport sunt încălcate de că­tre unii fotbalişti. Asemenea abateri devin mai alar­mante dacă ele sunt cauzate de către fotbalişti internaţionali aceiaşi care săptăminile trecute au produs sutelor de mii de iubitori ai fotbalului o mare bucurie, datorită jocului exce­lent prestat în ultimele partide pre­liminarii din campionatul european. Care să fie cauzele acestei stări de fapt ? Dificultăţile terenurilor, intemperiile, oboseala la sfirşit de sezon sau răbufnirile unor năravuri mai vechi de a neutraliza punctele forte ale adversarilor prin joc dur, brutal chiar, in scopul de a obţine mai uşor victoria ? Pentru cine a urmărit meciul Steaua — Dinamo, pe teren sau la televizor, a fost clar că regulile fair­­play-ului au fost nesocotite datorită numeroaselor faulturi şi intrări ne­regulamentare, cu deosebire pină la CLASAMENTUL 1. U.T.A. 12 7 4 1 25— 9 18 2. Sport Club Bacău 12 6 3 3 20—12 15 3. Dinamo 12 6 3 3 19—12 15 4. „U" Cluj 12 6 2 4 20—14 14 5. Steagul roșu 12 5 4 3 14— 9 14 6. A.S. Armata 12 4 6 2 12—10 14 7. Steaua 12 4 5 3 13—11 13 8. Rapid 12 5 2 5 17-15 12 9. F.C. Argeş 12 6 0 6 20—20 12 10. Farul 12 4 3 5 13—15 11 11- Jiul 12 3 5 4 10—14 11 12. Petrolul 12 5 1 6 7—18 11 13. Universitatea Craiova 12 3 4 5 14—17 10 14. Politehnica 12 2 5 5 13—18 9 15. Crisul 12 2 4 6 5—15 8 16. C.F.R. Cluj 12 1 3 8 10—23 5 GOLGETERII 10 GOLURI : Buglubei (Sport Club Bacău). 8 GOLURI : Neagu (Rapid), O­­blemenco (Univ. Craiova) — 4 din 11 m, Kun II (U.T.A.). 6 GOLURI : Dobrin (F.C. Ar­geş). 5 GOLURI : Anca şi Lica („U“ Cluj), Jercan (F.C. Argeş), D. Ene (Rapid). 4 GOLURI : Dembrovschi (Sport Club Bacău), Cuperman (Politeh­nica), Domide şi Braşovschi (U.T.A.) — 1 din 11 m, Radu (F.C. Argeş), Adam („U“ Cluj) — 1 din 11 m, Doru Popescu şi Lucescu — toate din 11 m (Dinamo), Soc (C.F.R. Cluj), Ghergheli (Steagul roşu), Tănase (Farul). 3 GOLURI : Sima (U.T.A.), Năs­tase (Steaua), Moldovan (Petro­lul), Caraman (Farul), Pîrvu (Univ. Craiova), Naghi și Hajnal (A.S. Armata), Pană (Sport Club Bacău), Sălceanu (Dinamo), Sto­­ian (Jiul), ECHIPA ETAPEI COSTAS (Politehnica) SATMAREANU STOCKER SATMAREANU II DELEANU (Steaua) (Jiul) (Dinamo) (Dinamo) DOMIDE NUNWEILLER VI (U.T.A.) (Dinamo) HAJNAL MUITESCU KUN II ROTH (A. S. Armata) (Jiul) (U.T.A.) (U.T.A.) DACĂ AŞ FI DINU ...E ceva aici care-mi scapă : oricît de ceţoasă a fost imaginea de la Dinamo—Steaua şi oricît de glumeţ a căutat Ţopescu să trateze „tăvăleala" la care a fost supus Iordănescu — eu am văzut Foarte clar, şi cred că nu sînt singurul — cit de „strict* a jucat Dinamo în apărare. Golul lui Radu Nun­­weiller a fost o frumuseţe, dar furiile lui Dinu mi s-au părut mizerabile. Dinu — cu cit e mai bun, cu atît e mai mînios şi mai agresiv. E tocmai ceea ce nu înţeleg : aceasta să fie o lege a creşterii, a dezvoltării umane . Am mai întîlnit fenomenul şi prin alte alimentare, şi prin alte far­macii, şi prin alte orchestre filar­monice , în loc să devină senini, calmi, iertători, îngăduitori tn sensul superior al cuvîntului — oameni de valoare recunoscută, cu atît mai mult cînd valoarea le e recunoscută, devin tot mai duri, tot mai „cîini*, tot mai ai dracului. De ce ? E tocmai ceea ce nu înţeleg — probabil din­­tr-o lipsă a mea... Eu, dacă aş avea forţa şi talentul lui Dinu, dacă m-aş şti atît de puternic şi atît de capabil, dacă m-aş număra printre primii patru jucători ai acestei ţări — căci, incontestabil, Dinu „acolo* e — aş căuta să fiu o uşă de biserică şi să sfinţesc fiecare meci ! Nu ştiu cum aş fi acasă, în bloc, la serviciu — dar pe teren­­ aş fi unul din acei oameni sacri, cunoscuţi în istoria fotbalului, care n-au ridicat pumnul la semenul lor, n-au lovit, n-au scuipat, n-au duşmănit nici măcar cu cuvîntul. Idealizez ? Fireşte — dar unde, doamne iartă-mă, să idealizez oamenii dacă nu pe un teren de sport ? în tramvai, la piaţă, la „Mistreţul*, la „Romarta" ? De ce mă duc la fotbal, de ce-mi place jocul acesta — dacă nu pentru această bucu­rie, bucuria de a privi altfel viaţa ? Să privim deci altfel, şi anume , în culorile cele mai exaltan­­te. Dacă mă voi duce la stadion — aşa cum mă duc să plătesc telefonul, n-am făcut nici o afacere... Dacă fotbalul, aşa cum spun sociologii secolului, a devenit azi o religie, nu înţeleg de ce oamenii lui n-ar deveni sfinţi, apostoli ai gestului nobil, sau chiar „uşi de biserică", ai acestei „biserici" la care ne închinăm şi slujim duminica, dar şi miercurea. De ce ar fi exagerat ? Fotbalul e o religie pentru ca „preoţii“ lui, aceşti fotbalişti de har, să fie la fel de păcătoşi ca toţi păcătoşii lumii ? Cum spun, e ceva care îmi scapă... Mi se va replica foarte inteligent că şi Vigu a fost prea viguros, iar Iordă­nescu acesta nu e nici el un angel. Sînt argumen­tele inteligente cu care se întreţine brutalitatea între indivizi, şi chiar între naţiuni. După cum ştiu că există şi ideea că dacă­ acest Iordănescu e atît de pirpiriu şi de firav — „să ia taxiul, să­ nu meargă cu tramvaiul*... să se lase de fotbal şi să repare ceasuri... La care eu vin şi răspund câ nu înţeleg de ce nu re­nunţă la fotbal, ăia prea bine dez­voltaţi, ăia care­ lovesc prea tare şi lasă oameni, la Arad, la Oradea, la Cluj şi chiar la Huedin, întinşi pe targă. Asemenea „forţe ale na­turii* nu pot repara ceasuri ? Trei scrisori mă brutalizează fără milă pentru articolul în care am rîs de acel cîntec giuleştean, intonat după meciul cu Legia : Costică Po­pescu (Tr. Severin), un grup de tovarăşi de la Com­plexul C.F.R. Cîmpulung Est şi un cetăţean care semnează, nici mai mult nici mai puţin decit Rică Răducanu ! Toţi trei mă blesteamă fiindcă demora­lizez Rapidul ! Ca şi cum ar exista cineva pe lume capabil să demoralizeze Rapidul ! Ori mă supra­estimaţi — ori, deodată, chibiţii Rapidului nu mai au umor.. Alţi corespondenţi mă scarmănă­ bine fiindcă am fost prea blind cu Tamango şi ai lui : Ion Ursu (Braşov), P. Barbulescu (Bucureşti) şi R. C. (Str. Libertăţii 31 — Caracal) care-mi scrie că e gata să pună următorul rămăşag cu Neagu: „dacă din 5 încercări mă va dribla o singură dată, eu — avînd martor întreg stadionul — îi dau drept re­compensă o casă în valoare de cca 100000 leii". Desfid echipa care să dea mai multe idei adora­bile ca acest adorabil Rapid ! Mai semnalez celui care semnează Rică Răducanu , că tot oraşul vorbeşte precum că mulţumită mie şi felului cum m-am „miorlăit" în favoarea sa, numitul jucător a apărat poarta naţionalei în meciul cu Ţara Ga-I,IOI­­BELPHEGOR CORESPONDENTA ARBITRII ETAPEI A XllI-a „U“ Cluj — Farul: TR. MOAR­­CAŞ, ajutat la linie de G. Pop şi M. Roman (toţi din Braşov); Politehnica — Steagul roşu: C. PETRE­A, ajutat de G. Micloş şi M Popescu (toţi din Bucureşti); Univ. Craiova — Crişul: O. GHIŢA, ajutat de O. Calagherovici şi N. Iliescu (toţi din Braşov); Steaua—C.F.R. Cluj: V. LIGA, ajutat de T. Trofin şi I. Ţifrea (toţi din Galaţi); F. C. Argeş—fiul: M. BICA, aju­tat de I. Gheorghiţă şi C. Manu­­saride (toţi din Bucureşti); Sport Club Bacău — Dinamo: I. RUS (Tg. Mureş), ajutat de N. Barna (Tîrnăveni) şi St. Marian (Si­ghişoara). Rapid — A.S. Armata: N. CURSARU, ajutat de N. Moroia­­nu şi I. Chiriţă — toţi din Plo­ieşti (se dispută la 19 decembrie). Petrolul—U . A­­­C BARBU­LESCU ajutat de M. Buzea şi I. Hrisafi — toţi din Bucureşti, (se dis­pută la 19 decembrie). Un alt „scor“ al meciului DINAMO - STEAUA: 11-10 (12­8) LA... FAULTURI! Făcînd statistica faulturilor de la derbyul de miercuri, am putut trage cîteva concluzii neaşteptate, prin exactitatea dovedită în oglindirea raportului de forţe de pe teren. • Steaua începe meciul foarte bine, iar Dinamo ţine greu pasul Apărarea are mult de lucru: între minutele 1—25 statistica faulturilor arăta „scorul" de 9—0 „in favoarea“ dinamoviştilor ! . Pericolul nr. 1 pentru poarta lui Andrei — lucru sesizat repede de Dinamo — o constituie lordănescu. In prima repriză, lordănescu este faultat de 7 ori (numai in primele șapte-opt minute de 5 ori!). Adversarul său direct, Dinu, îl faultează de 4 ori, De­­leanu și Nunweiller III și Sălceanu cite o dată. • Intre minutele 25—35, domină Dinamo, asistăm chiar la un fault al lui Iordănescu asupra lui Dinu, apoi jocul se echilibrează, şi prima repriză se încheie cu „rezultatul“ de 12 faulturi la 8 pen­tru Dinamo. • La începutul reprizei secunde, arbitrul Anderco arată carto­naşul galben... ambelor echipe, Iordănescu rămîne pe banca de rezervă, aşa că jocul se domoleşte! „Scorul’ va fi de numai 5—2 in favoarea lui Dinamo, dar la aceasta ar trebui să adăugăm mul­tele faulturi nesancţionate, datorită aplicării legii avantajului pe care Otto Anderco a aplicat-o — pentru asigurarea cursivităţii jocu­lui — de mai multe ori. Totuşi ar trebui să remarcăm că Steaua — deşi a fost dominată copios în această parte a meciului — s-a apărat mai corect. (D. G.) CAMPIONATUL ECHIPELOR DE TINERET-REZERVE 1. DINAMO 18 9 1 2 30—10 19 2. Petrolul 12 8 3 1 26—11 19 3. „U“ Cluj 12 7 3 2 26—12 17 4. Crisul 12 8 1 3 19—12 17 5. Rapid 12 5 4 3 21—14 14 6. F.C. Argeş 12 5 3 4 19—19 13 7. Jiul 12 5 3 4 17—19 13 8. Steaua 12 6 0 6 25—18 12 9. Unlv. Craiova 12 4 3 5 13—10 11 10. U.T.A. 12 4 3 5 16—21 11 11. Farul 12 4 2 6 14—18 10 12. steagul roșu 12 4 6 8 20—22 8 13. Politehnica 12 2 3 7 10—21 7 14. A.S. Armata 12 3 1 8 10—23 7 15. Sport Club Bacău 12 3 1 8 11—28 7 16. CT­R Cluj 12 2 3 7 9—28 7 Pag. a 3-a PRONOSTICUL NOSTRU LA CONCURSUL PRONOSPORT DIN 5 DECEMBRIE 1971 I Sport Club Bacău — Dinamo 1,x,2 n. F.C. Argeş — Jiul 1 IV. Steaua - C.F.R. Cluj x IV. „U“ Craiova — Crişul 1 V. Politehnica — Steagul roşu 1 VI. „U“ Cluj — Farul 1 vI. Atalanta — Varese x VIII. Bologna — Internazionale 1.x XX. Catanzaro — Florentina x X. Laneross) — Napoll x,l XI. Roma — Cagliari i,x XII. Sampdorla — Verona l.x XUI. Juventus — Torino 1 LA 5 DECEMBRIE, TRAGERE EXCEPŢIONALĂ PRONOEXPRES Două zile au mai rămas pînă la închiderea vînzării biletelor pen­tru tragerea excepţională Pronoex­­pres din 5 decembrie a.c.. La acea­stă tragere excepţională puteţi ob­ţine în număr NELIMITAT nume­roase cîştiguri în bani de valoare variabilă şi fixă, autoturisme DA­CIA 1300, DACIA 1100, excursii a cite 2 locuri la BERLIN—LF.IPZIG —DRESDA cu o durată de cca. 10 zile şi excursii în AUSTRIA cu a­­vionul, durata cca. 8 zile. Puteţi participa cu bilete de 3 Iei, 6 Iei şi 15 Iei varianta, varian­tele de 15 lei dîndu-vă drep­tul de a lua parte la toate extra­gerile cu şanse mari de cîştig. Cumpăraţi celor dragi bilete la tragerea excepţională Pronoexpres din 5 decembrie 1971, în „Luna cadourilor de iarnă“. Tragerea excepţională Pronoex­­pres de duminică 5 decembrie a.c., va avea loc la Bucureşti în sala Clubului Finanţe Bănci cu începere de la ora 18,30. Tragerea va fi radiodifuzată, iar panoul cu rezul­tate va fi televizat în cursul serii. CÎŞTIGURILE TRAGERII EXCEPŢIO­NALE LOTO DIN 23 NOIEMBRIE 1971. Categoria Ic­ variantă 25% a 14.425 lei şi 2 variante 10% a 5.770 lei; categoria a n-a : 10,75 autoturisme Dacia IlOO (55.000 lei); categoria a V-a : 20,65 excursii In Italia de 1 loc (7.000 lei); categoria a IV-a : 39,05 excursii duble In Cehoslovacia (4.000 lei); categoria a V-a: 59,75 excursii In Cehoslovacia de 1 loc (2.000 lei); categoria a Vl-a : 160,60 variante a 200 lei; categoria a Vil-a : 7.082,50 variante a 100 lei. Rubrică redactată de Loto-Prono­­sport

Next