Sportul, decembrie 1971 (Anul 27, nr. 6893-6921)

1971-12-16 / nr. 6908

Mr. 6908 GIULEŞTI AU RATAT VICTORIA ÎN PRIMA REPRIZĂ (Urmare din pag. 1) prudent, raţional, economic, repliin­­du-se şi revărsindu-se după circum­stanţă, făcînd în general ceea ce trebuia pentru păstrarea unui a­­vantaj de 3 goluri. Şi după ce că este o echipă puternică, ea a mai avut de cîteva ori şi multă şansă, de unde se vede că norocul e cel mai adesea tot de partea celor pu­ternici. A demonstrat-o minutul 41. Ene Daniel a primit atunci o pasă grefită de la Perryman şi, singur în careu, nu l-a putut învinge pe Jennings. In această parte a jocu­lui, fundaşul Pop a făcut cîteva splendide incursiuni în atac. La una dintre ele (min. 44), Pop a şu­tat şi mingea a traversat careul, trecind pe lingă piciorul lui Neagu, tare n-a ajuns s-o devieze în plasă. 0—0 la pauză părea nedrept pen­tru bucureşteni. Dar în repriza se­cundă, cînd credeam că această nedreptate va fi, în sfîrşit, obli­gată să se retragă, meciul avea să ia o întorsătură oarecum penibilă. Jucătorii englezi au început sâ aibă veleităţi ofensive şi, în iftih. 58, Pratt l-a deschis, printr-o pasă lun­gă, pe Chivers. Fundaşii Rapidului au făcut un pas înainte pentru ca Chivers să rămînă în ofsaid, dar Codrea nu s-a sincronizat cu cei­lalţi. Chivers a scăpat atunci de penalizare a şutat In blocajul lui Răducanu, iar mingea respinsă a fost trimisă în gol de către Pearce. N-a fost ofsaid, a fost, in schimb, o greşeală a fundaşilor din Giuleşti, îar după gol a început partea unită a meciului. Rapidiştii, cu sentimen­tul că au fost nedreptăţiţi, aveau să devină nervoşi, duri, necontro­­laţi. Englezii s-au contaminat şi ei, iar pe teren fotbalul a dispărut în faţa grosolăniilor de tot felul, în min. 58. Pearce l-a faultat pe Pop, iar acesta, în replică, avea să-l tragă de păr pe agresor, ca o fe­meie furioasă pe altă femeie. Eli­minarea celor doi a fost cît se poa­te de dreaptă. Răducanu îl lovise imediat după gol cu mingea pe arbitru, apoi Rică a stat cîteva mi­nute aproape de centrul terenului și sute de oameni se rugau de el să se întoarcă între­­bare. La o lo­vitură de aur, Coates s-a plasat inteligent în spatele fundaşilor (cine nu ştie că în cazul repune­rilor de la margine, legea ofsaidu­lui nu funcţionează?) şi, primind mingea, avea să pătrundă în careu, unde Codreanu l-a tuns şi l-a faul­tat. Sancţiunea a fost legitimă­ lo­vitură de la 11 m. Peters a exe­cutat însă în bara laterală. Jocul Rapidului s-a diluat progresiv, fot­baliştii noştri erau mai ales cu gîndul la faulturi. Boc a intrat de cîteva ori să-l fărîme pe^CMvers,­­ dar muntele ăsta de om a plecat în min. 84 într-o cursă fulgerătoare, a driblat pe cei ce i-au ieşit în cale şi a marcat al doilea gol, printr-o execuţie rafinată, profi­­tînd şi de faptul că Răducanu de­venise beteag în momentul cînd plonjase la penalty-ul lui Peters. Nimeni nu se îndoieşte acum că Tottenham este o echipă — din toate punctele de vedere — supe­rioară Rapidului. O elementară La cîteva minute după termina­rea partidei, rumoarea de pe culoa­rul vestiarelor se înteţeşte. Se împăr­tăşesc ultim­ele păreri asupra faze­lor mai „dubioase", se exprimă u­­nele nemulţumiri, se trag primele concluzii. In ambele tabere — să ne mirăm, oare ? — apare dese­ori, ca un lait-motiv, arbitrajul slab, mai curînd, poate, ca o scuză pentru jocul destul de urît la care asistasem cu toţii. BILL NICHOLSON, managerul echipei engleze­­ „Ce părere am despre joc ? S-ar putea numi ceea ce am văzut azi (n.n. ieri) după amiază, joc de fotbal ? Vreau să vă spun ceva: In fot­balul actual, şi mai ales în competiţiile europene, angajarea fizică, lupta „corp la corp“ cu toată forţa — a cărei limită nu cred că ar fi depăşit-o jucătorii mei — este un lucru bine stabilit. El trebuie acceptat ca atare. Nu trebuie să te superi fiindcă adver­sarul tău luptă bărbăteşte şi să-l loveşti intenţionat... Aveţi buni ju­cători in ţară, sunt convins de asta. De ce nu încearcă ei să practice un fotbal de calitate ? Iată, exem­plul lui Răducanu. Dacă ar juca intr-o echipă engleză şi, bineînţeles, s-ar lăsa de „comicăriile" lui fără nici un sens, ar putea fi unul din cei mai buni portari din lume... Despre arbitraj nu pot sau nu vreau — înţelegeţi cum doriţi — să spun nimic. Nu am chef să in­tru în bu­luc. Au fost, in orice caz, prea multe faulturi pe teren, enorm de multe". C. F. COX, vicepreşedinte al clu­bului Tottenham: „Ce aş putea să spun ? Am venit să cîştigăm, am ciştigat ! Rapidul a jucat mult mai bine la Londra. Aproape că nici nu poate fi comparată cu evoluţia sa de azi (n.r. ieri), din meciul retur. Pe White Hart Lane a fost şi un meci mult mai bun. îmi pare rău că azi s-a (htimplmt așa. Ne aș- Xetaptă rheciuri grele.'" Străbată tu­obiectivitate te obligă să recunoști că echipa londoneză a meritat din plin calificarea. Cu toate acestea avem cîteva lucruri de regretat Infrîngerea severă pe teren pro­priu (putea fi 3—0, ca și la Londra, ţinînd cont şi de lovitura de la 11 m), dar, mai ales, explozia de nervi din repriza secundă a Unora dintre jucătorii rapidişti care s-au comportat dur, de o manieră care nu a onorat fotbalul nostru. căm la Liverpool, apoi, miercuri cu Chelsea. Două meciuri foarte importante. Or, acum, avem 5—6 accidentaţi. Arbitrul, după părerea mea, a scăpat jocul din mină de la început". Italianul ANTONESE, arbitrul meciului, are însă o părere deose­bită . „Partida putea să devină foarte dură. Cred că poate fi apre­ciat faptul cum am izbutit s-o „li­niştesc". In rest, un joc obișnuit, fără incidente deosebite (in afară de eliminarea celor doi jucători, al cărui motiv, cred, a putut fi văzut limpede de toată lumea), care nu a pus probleme deosebite". Petre CAPRĂ, preşedintele clu­bului Rapid ! „In prima repriză a fost un joc destul de frumos. Pă­cat că noi am ratat cele trei mari ocazii avute, rezultatul putea fi altul... După pauză, jucătorii noş­tri au fost mai nervoşi şi n-au mai izbutit să controleze jocul. Totten­ham este o echipă foarte bună. Eu sunt mulţumit că Rapidul a izbu­tit să ajungă chiar şi pină aici — in turul III — unde a putut in­­tilni, chiar dacă a fost eliminată, o formaţie de mare valoare, de la care, sper, băieţii noştri au învă­ţat cite ceva". B. MARIAN, antrenor: „După o aşa înfrîngere, nu mai pot să spun nimic. Şi nici nu vreau DUMITRU: „Dacă şi la Londra, arbitrul ar fi fost aşa de atent cu oaspeţii, n-ar fi fost rău! Numai că n-a fost...“. Cehoslovacul Petr VLADIMIR, observator din partea U.E.F.A.: „Cred că după rezultatul din me­ciul tur, in partida de la Bucureşti nu mai putea avea loc nici un „mi­racol". Arbitrajul italianului Ango­­nese a fost mediocru , deşi a a­­preciat corect dubla eliminare cît și penaltyul", Dumitru GRAUR DUPĂ MECI... TOASTUL ARĂDENILOR PENTRU NICOLAE DUMITRESCU SI IOSIF LERETER (Urmare din pag. 1) Petescu, tot în spaţiul lăsat liber de Hanceb­uc, arădeanul trimite cu ca­pul spre gol, se opun ieşenii, dar nu MECIURI RESTANTE 19 decembrie RAPID — A. S. ARMATA PETROLUL — U.T.A. 22 decembrie STEAGUL ROŞU — RAPID resping decit pînă la Broşovschi, care înscrie din apropiere. Schimbările făcute de Mărdărescu­­tatăl se dovedesc inspirate, căci în­locuitorul lui Mărdărescu-fiul, Romi­­lă II, prinde în min. 63 un șut sen­zaţional, de la circa 30 m Şi balonul intră sus sub bara de deasupra lui Vidae (tușierul Cîtu ridică inoportun steagul pentru un ofsaid pasiv. însă arbitrul Limona. pe fază, acordă corect golul). Ea 2—1, U.T.A. forțează. Domide. în zi mare. pasează sutea­­ză. centrează și în cele din urmă în­scrie de două ori Dar primul din golurile sale, cel din min 75. a por­nit de la un fault al lui Both asupra lui Hanceliuc, nesancţionat, şi min­gea l-a găsit pe Domide în poziţie de ofsaid, nesemnalizată nici ea de tuşierul C. Costică ! Ultimul gol a fost înscris de acelaşi Domide (In min. 85) printr-o lovitură de maestru — şut cu efect din afara careului, dar și apărarea din Copou poartă aici partea ei de vină. Cu două mi­nute mai înainte înscrisese și Pe­­tescu, dar a fost un discret fault la portar și arbitrul de centru, atent, a anulat golul. Trebuie spus că arbitrul Limona a condus bine, dar lipsa colaborării tusierilor i-au răpit o stea. U.T.A. termină partida în stil de mare echipă. Da fapt, toastul U.T.A.-ei pentru Nîcolae Dumitrescu și Iosif Bereter a fost încoronarea ca lider de toamnă. Frumoasă toamnă pentru U.T.A.... La 22 decembrie, la Rişnov, LOTUL U.E.F.A. ÎNCEPE PREGĂTIRILE Lotul lărgit „U.E.F.A. 1972" se va reuni la 22 decembrie la Rîşnov, pentru a-şi începe pregătirile în ve­derea turneului final ce va avea loc în Spania. După cum ne-au informat cei doi antrenori coordonatori, C. Arde­­leanu şi V. Zavoda accentul va fi pus pe desăvîrşirea pregătirii fizice generale. lată-i pe cei 22 de ju­cători convocaţi: Ciurea, Naşte, Balaş, Anghelîni, Naghi, Grigoraş, Purima, Onutan, Creţu, Olaru, Ion Ion, Dumitriu, Angelescu, Istră­­tescu Lu­chescu, Şumulanschi, Ră­ducanu, Szabados, Din, Crișan, Vrîn­­ceanu, Sas. Pregătirile se vor face la Rîşnov, pînă la 1­ ianuarie 1972. ARBITRII MECIURILOR DIN 19 DECEMBRIE Partidele restante din etapa a XIII-a a campionatului diviziei A care se vor disputa duminică 19 decembrie vor fi conduse de urmă­toarele brigăzi de arbitri : • Rapid — A. 8. Armata Tg. Mu­reş : N. CORSARU, ajutat de N. Moroianu şi I. Chiri­ţă (toţi din Ploieşti) 1 • Petrolul — U.T.A.; V. DUMI­TRESCU, ajutat de M. Buzea şi I. Hrisafi (toţi din Bucureşti). PRONOSTICUL NOSTRU IA CONCURSUL PRONOSPORT NR. 51 DIN 19 DECEMBRIE I. Atalanta — Catanzaro J II. Cagliari — Florentina III. Juventus — Sampdoria » IV. Lanerossi — Internazfotiale 1,X,3 V Mantova - Varese t VI Milan — Roma lij VII. Napoli — Torino VIII. Verona — Bologna l.X IX. Foggia — Bari 1,X X. Genoa — Modena XI. Lazio — Perugia I XII. Reggiana — Brescia X | Kill. Reggina — Taranto 1 • ......... Sportul • JUCĂTORI SANCŢIONAŢI In şedinţa ţinută aseară, Comi­sia centrală de competiţii şi disci­plină, analizînd rapoartele cu pri­vire la comportarea nesportivă a unor fotbalişti, a dictat următoa­rele sancţiuni : — Ion Mureşan (A.S.A. Tîrgu Mureş), 4 etape suspendate pentru injurii aduse arbitrului ; — Mihai Hriţcu (Sport Club Bacău), o etapă suspendare pentru joc dur. După ce în campionatul trecut a pierdut de puţin „marele duel“ cu A.S.A. Tg. Mureş (acum se vede mai bine ce valoare a avut disputa din moment ce echipa lui Bone se află pe unul din locurile bune ale diviziei A), după ce a eşuat, deci, în încă o tentativă de promovare, mulţi şi-au zis că Sportul studen­ţesc va fi în noua ediţie o echipă oarecare, fără forţa morală şi fi­zică de a mai escalada „stîncile“ din drumul spre Olimp. Rezerve justificate, din moment ce în ace­eaşi serie I a diviziei secunde ve-­­ nise şi Progresul, cu o trupă talen­tată şi experimentată, iar echipa din Regie cedase cîţiva jucători, dintre care Boc părea pierderea cea mai mare. Studenţii bucu­reşteni, însă, au ignorat acest „cal­cul al probabilităţii“, au­ crezut ne­contenit în marele lor ideal, şi-au sporit eforturile, i-a mai ajutat şi şansa (dar, spune un vechi dicton, şansa îi ajută pe cei cutezători!) şi, acum, la sfirşitul turului, echi­pa lui Motroc şi Mocsai are 5 puncte avans acolo în vîrful pira­midei, de unde se zăresc parcă tot mai clar „cîmpiile verzi“ ale di­viziei A. Pentru unii, ascensiunea din pri­ma parte a turului era mai mult un joc al întîmplării, declanşat şi de cele două puncte de la Tîrgo­­vişte, cîştigate la „masa verde“, ascensiune ce urma să fie stopată de prima deplasare mai dificilă. Au venit, însă, şi jocurile de la Piatra Neamţ, Paşcani şi Rm. Vil­­cea, unde echipele gazdă aflate pe ultimele locuri, trăgeau cu din­ţii de puncte, dar Studenţii n-au îngenunchiat nici acolo. Şi atunci, sau mai bine zis acum, cînd Spor­tul studenţesc s-a detaşat, fiind cu adevărat performera întregii divi­zii B (de altfel, din diviziile A, B şi C numai două echipe n-au cu­noscut infrîngerea : Sportul studen­ţesc şi Tractorul Braşov), acum cind Progresul a rămas la 6 punc­te în urma principalului concurent, performanţa formaţiei lui Motroc nu mai apare pentru nimeni un simplu joc al întîmplării, toată lumea vorbind de astă dată despre constanţa şi pragmatismul dobîndit din experienţa campionatului tre­cut. Reuşita Sportului studenţesc din această toamnă a fost, în pri­mul rînd, rodul disciplinei tactice, al omogenităţii, cît şi al forţei morale a formaţiei. Pentru că, sa, nu uităm, studenţii au cucerit în deplasare nu mai puţin de 10 punc­te fapt care spune foarte mult des­pre forţa de joc şi personalitatea echipei. Bilanţul de toamnă al studenţi­lor e bine cunoscut la această oră de toţi cei care urmăresc evoluţia competitoarelor din scena secundă. Din 15 partide, Sportul studenţesc a câştigat 9, a terminat 6 la ega­litate, a înscris 28 de goluri şi a primit 16. Ceea ce frapează în pri­mul rînd este eficacitatea atacului, cel care în campionatul trecut — au zis foarte mulţi — a pierdut calificarea. Atacul Sportului stu­denţesc din această toamnă înseam­nă a doua forţă ofensivă din în­treaga divizie secundă (prima e Progresul, cu 30 de goluri înscrise). Iar în această linie de atac art me­rit l-au avut cele două virfuri, Pană şi Sandu Mircea (fost la Pro­gresul !), cu 18 goluri înscrise (pri­mul a marcat 10), dar şi capaci­tatea tactică a lui Motroc, care a folosit extremele Leşanu şi Bujor numai în funcţie de sistemul ad­versarului. Am fi nedrepţi, însă, dacă am izola merituosul atac de linia de mijlocaşi, in care expe­rienţa lui Jamaischi s-a împletit de minune cu elanul şi calităţile fizice ale tinerului Cuida, precum şi de apărare (fundaşul Jurcă a fost unul din Cei mai buni oameni ai echipei, dacă nu cel mai bun­ care, în ciuda unor slăbiciuni de plasament şi sincronizare a fun­daşilor centrali, a luptat cu toată dăruirea, meci de meci. Şi, să nu uităm că experimentatul Ion Va­sile n-a putut apăra buturile echi­pei decit în ultimele 5 etape, da­torită unui accident din campio­natul trecut. Şi totuşi, în pofida frumosului bilanţ de toamnă, ambiţiosul an­trenor Ion Motroc se declară încă, nemulţumit de echipă „din punctul de vedere al posibilităţilor şi a ceea ce vreau să realizez“. De altfel Motroc, foarte realist, nu consi­deră zestrea celor 5 puncte avans un atu prea mare („e mai curînd un stimul pentru ambiţiile adver­sarilor noştri“), fiind convins că Sportul studenţesc „trebuie să pre­gătească returul cu multă hotărîre şi concentrare, pentru că un cam­pionat se joacă pină in ultima e­­tapă, iar liderul trebuie să-şi apere cu sudoare şi joc frumos zestrea de puncte acumulate". Am înţeles că antrenorul Sportului studenţesc nu supraestimează de joc marea performanţă din tur. Pentru el, re­turul începe de la zero absolut şi va fi, din cite spunea, o luptă dură ce trebuie tratată cu toată seriozi­tatea şi atenţia. Pe semne ca aşa vor gîndi şi băieţii săi. Ceea ce reprezintă, de fapt, marele atu pentru împlinirea visului de cîteva decenii al studenţilor bucureşteni: o echipă de fotbal în prima divizie a ţării. Mircea BATRINU DEŞI ARE 5 PUNCTE AVANS... ...PENTRU SPORTUL STUDENŢESC CAMPIONATUL ABIA ACUM ÎNCEPE! Pană, golgeterul Sportului studenţesc, şi-a făcut încă o dată datoria. Ungă el, savurează golul, din poarta Metalului Plopeni, Jamaischi, alt om de bază al liderului primei serii Foto I Vasile BAGEAC „IARNA ACEASTA VA DECIDE TOTUL...“ ♦ — declară Ion REINHARDT, antrenorul echipei C. S. M­­. Reşiţa Aici, la Reşiţa, în „cetatea de foc’’ aureolată zi şi noapte de flăcările cuptoarelor şi ale furnalelor, şi-a ciştigat, în ultimele luni, stima şi preţuirea oţelarilor.­­un om care nu lucrează cu metalul­­ într-un fel, însă, după cum îţi spun, cu mîndrie, localnicii, munca lui se aseamănă cu cea a oţelarilor, cu singura diferen­ţă că din „şarja" sa de bună cali­tate, a ieşit peste noapte, această echipă de fotbal, revelaţia turului în seria a II-a a diviziei B... Este vorba de Ioan Rainhardt, care, ori­cit ar părea de ciudat, nu se lasă îmbătat de euforia succesului, acum, cînd cum se spune prin Ba­nat, „şi-a umplut bine cămara” şi poate petrece in linişte şi tihnă va­canţa de iarnă... — Abia acum începe greul ! Iarna aceasta Va decide totul... Caut să-i alung temerile și incerti­tudinile, apelînd la ziarul desfăcut pe masă — Aveţi cinci puncte avans. O per­nă destul de moale pentru retur ! — Asta , mă întrerupe el, că nu trebuie să ne culcăm pe perna moa­le . Apoi precizează : „în tur am avut șansa unui «start» bun. .. Ne-au mai ajutat apoi, slăbiciunile si in­constanta principalelor pretendente. .. în retur Insă, ambițiile adversari­lor vor spori, fără îndoială.. .“ — E bine că ești circumspect, dar nu aş vrea să cred că aluneci prea mult pe toboganul unei exagerate subaprecieri.. — Nu, nu sunt din fire pesimist. Sunt numai foarte realist. Nu uita că în campionatul trecut CS­M Re­şiţa se zbătea în coada clasamentului Anul acesta este în frunte. E o dife­renţă, nu ? Şi echipa a rămas tot aceeaşi... Doar trei jucători noi au intrat în lot : Silaghi, Kiss şi Atodi­­iesel... — Cum îţi explici, atunci, meta­morfoza aceasta miraculoasă ? — Eu am venit de la U.T.A., unde am lucrat o mulţime de ani cu Nico­­lae Dumitrescu. Acolo există, însă, o tradiţie un anumit mod de a munci în fotbal, care se bazează pe disciplină, seriozitate, respect re­ciproc şi multă sudoare la antrena­mente !.. Am căutat sa aplic ace­leaşi principii şi aici. N-a fost uşor. Si-ţi mai mărturisesc ceva : după trei-patru antrenamente ..ca la U.T.A.” cîţiva jucători — neobişnuiţi cu un astfel de efort — m-au re­clamat la club că sînt „tiran” şi „storc sufletul din oameni”... Am fost, deci, la un pas de divorț, înainte de a face logodna, zîmbește Reinhardt... Apoi, însă, ne-am îm­­păpat, iar cînd roadele „tiraniei­­mele s-au văzut în teren, toată lu­mea a fost mulțumită și nimeni, n-a mai scos o vorbă !... — Aceasta crezi că a fost cheia reușitei ? — Nu numai asta. Aici am avut șansa să dau peste nişte băieţi buni, cuminţi şi serioşi. Există unele echi­pe unde jucătorii sunt consideraţi nişte „pierde vară”. Aici, la Reşiţa. însă, cei mai mulţi dintre fotba­lişti sunt oameni cu o meserie te­meinică la bază... Varga de pildă, unul din cei mai vechi jucători şi coordonatorul echipei, este maistru la Combinatul siderurgic. Rednic e tehnician principal Kafka — electri­cian, Kiss — lăcătuş, Ilieş — tîm­­plar, Silaghi şi Pîrvan — lăcătuşi, Tigheli şi Creştean — studenţi la Institutul de subingineri şi aşa mai departe... Oţelarii noştri îi cunosc ca oameni de nădejde la locurile lor de muncă şi de aceea îi stimează şi mai mult... Oamenii din Reşiţa sunt trup şi suflet alături de echipă. Ne însoţesc, tot mereu, la jocurile în deplasare. .. La Anina, de pildă, au mers cu noi vreo mie de mun­citori înghesuiţi în balastiere pe o vreme cîrnoasă cu ploaie şi lanovi­­lă. .. Avem noi, oare, dreptul să înşelăm speranţele acestor oameni harnici şi Inimoşi ? Nu, cu siguran­ţă, nu. De aceea trebuie să facem totul ca echipa LOR să intre în divizia A ! — Eşti mulţumit de modul cum evoluează în teren formaţia dumi­­tale ? — încă nu. „Miza” şi-a pus, de multe ori, amprenta pe jocul băie­ţilor ! La primăvară, însă, promitem sâ facem şi partide de spectacol. în iarna aceasta, avem de corijat nişte lucruri... — Unde crezi că sunt carenţele mai importante ? — Linia de mijloc nu mă mulţu­meşte încă pe deplin. De asemenea, băieţii mei nu reuşesc încă să se descurcee în faţa apărărilor aglome­rate. Din­ această cauză am făcut jocuri mai slabe acasă şi mai bune în... deplasare, unde atacanţii noş­tri aveau la dispoziţie cîmp mai larg pentru manevră. — Există o preocupare pentru pro­movarea tineretului în echipă ? — Ceea ce m-a impresionat, aici, la Reşiţa, este faptul că vechii ju­cători, care au încetat activitatea s-au retras pe lingă club şi ne ajută cu multă dragoste, in creşterea noi­lor talente. Şi nu uita că la Reşiţa sunt peste 1 200 de ucenici !... De dimineaţă pîna seara colindăm tere­nurile împreună cu Bratu, Sporea, şi Folea şi niciodată nu ne întoar­cem cu... traista goală. Portarul Ureş, de pildă, a fost descoperit în campionatul inter­secţii al Combina­tului. .. Cel puţin trei-patru juniori vor fi promovaţi în prima echipă cît de curînd... — Cine crezi ea rămîne principa­lul adversar pentru retur ? — Tot C F.R. Timişoara. La Reşi­ţa, echipa timişoreană a jucat foarte bine. Păcat. Insă, că indisciplina şi nervozitatea i-au tăiat aripile... George MIHALACHE Prin golul acesta a ciştigat CSM. Reşiţa derbiul decisiv al turului cu C.F.R Timişoara Foto­­ loan CARDOŞ, Reşiţa „Dacă n-aş fi crezut In reuşită, n-aş fi venit la Galaţi — declara antrenorul Constantin TEAŞCĂ Abia sosit la Galaţi, antrenorul Constantin Teaşcă n-a scăpat de rigorile interviului „de contact", pe care-l reproducem mai jos : — Venirea dv. la Galaţi, la con­ducerea echipei F.C., a constituit un eveniment deosebit, neaşteptat pentru suporterii gălăţeni. Am vrea să aflăm motivele acestei alegeri. — Prezenţa mea la Galati nu re­prezintă o noutate întrucît mi se făcuse o ofertă similară încă ina­inte de plecarea In Turcia. — Acesta nu pare să fie un mo­tiv ! — Nici nu este ! Motivele sunt trei : baza materială excelentă de care dispune complexul sportiv „Dunărea“ (un teren gazonat, unul cu zgură, un bazin, o sală acope­rită) ; pasiunea şi înţelegerea pen­tru fotbal găsită la organele lo­cale, al căror genup coincide cu al meu ? Galaţiul, centru industrial şi social-cultural aflat într-un mare progres, trebuie să aibă o echipă de fotbal in divizia A... Mi se pare aceasta, înainte de toate, o chestiune de ambiţie. — V-aţi făcut un plan pentru „relansarea" fotbalului gălăţean ? — Vreau să ştiţi că am venit aici pentru a răni vie, am semnat un contract pe o durată de trei ani şi mi-a făcut mare bucurie făptui că toată lumea — de la organele locale şi pină la ultimul susţinător — doreşte redresarea fot­balului gălăţean. Scopul principal este legat — în perioada de început — de formarea unei valori medii pe plan judeţean şi de crearea, în vîrful piramidei, a unei echipe care să aspire, cît mai repede posibil, la promovarea în divizia A. Pentru acest lucru, fotbaliştii trebuie să se angajeze conştient, cu TOATE POSIBILITĂŢILE, la sarcini de loc uşoare... — Vă aşteaptă o muncă grea. Cum credeţi că vă veţi descurca? — Ei, ştiu, meseria este destul de ingrată, dar asta este... Şi-apoi, toată viaţa m­i a plăcut sâ lucrez cu echipe şi jucători Deformaţi, mi-a plăcut munca de început, să iau echipe şi să le ridic, să le fac un nume.. Deşi, recunosc, n-am prea mare încredere în promisiuni — am auzit atitea angajamente —, mă simt obligat, de această dată, să cred in angajamentele fotba­liştilor gălăţeni. — Care au fost primele măsuri, după contactul cu jucătorii ? — Efectiv, vom trece la treabă la 5 ianuarie Pînă atunci, le-am recomandat băieţilor sâ-şî trateze maladiile de toate genurile, carii dentare, apendicite, polipi etc. Con­diţiile pe care le avem la dispo­ziţie şi încrederea care ni se arată trebuie, cred, valorificate, cu Inte­ligenţă şi tact Iubitorilor de fotbal din Galaţi aş vrea să le spun că — încrezător fiind in relansarea e­­ch­ipei favorite — îmi va fi impo­sibil să schimb situaţia peste noap­te, dar că nici nu-i voi dezamăgi. Dacă n-aş fi crezut in reuşită, n-aş fi venit la Galaţi... T. SIRIOPOL-coresp. judeţean Pag. a 3-a ARBITRI ROMÂNI LA MECIUL FRANŢA-IRLANDA Comitetul de arbitri al F.I.F.A. a stabilit ca partida Franţa—Irlanda, din preliminariile pentru turneul final al Campionatului mondial din 1974, să fie condusă de o brigadă de arbitri români. După cum am fost informaţi de secretarul Cole­giului central de arbitri, I. Mari­nescM, cei trei arbitri vor fi de­semnaţi după încheierea activităţii competiţionale. Secretarul colegiu­lui ne-a mai anunţat că meciul Albania — R. D. Germană, tot din preliminariile C.M. 1974, nu va fi condus de arbitri români, deoarece Comitetul de arbitri F.I.F.A. a revenit asupra primei delegări, lu­­înd în considerare faptul că cele două reprezentative fac parte din aceeași grupă preliminară cu Ro­mânia. AUTOTURISME ŞI EXCURSII LA JOCURILE OLIMPICE DE VARĂ, MÜNCHEN 1972 Şi în luna decembrie a.c. la toate tragerile şi concursurile obişnuite Pronoexpres, Loto şi Pronosport se acordă — în cadrul valorii uni­tare a cîştigurilor — autoturisme şi excursii la München cu prilejul Jocurilor Olimpice de vară 1972. Se pot obţine, la alegere, urmă­toarele autoturisme : DACIA 1 300 (70 000 lei), DACIA 1 100 (55 000 lei), SKODA S 100 (55 000 lei). Excursiile la Jocurile Olimpice de la München (în valoare de 15 000 lei) au o durată de 26 de zile, deplasarea făcîndu-se cu autocarul, iar turiştii vor avea asigurate bi­letele de intrare la principalele manifestaţii sportive. Participanţii pot obţine aceste frumoase cîşti­­guri, jucînd la tragerea Loto de mîine. Azi ULTIMA ZI pentru pro­curarea biletelor. PRONOEXPRES NUMERELE EXTRASE LA TRAGEREA NR. 50 DIN 15 DECEMBRIE 1971 FOND GENERAL DE CISTIGURI : 1.800.386 lei din care 767.541 lei report. EXTRAGEREA I : 27 25 24 29 36 32 FOND DE CISTIGURI : 1.165.722 lei din care 589.876 lei report categ. 1. EXTRAGEREA a II-a : 26 22 43 14 13 FOND DE CISTIGURI : 714.664 Iei din care 177.665 lei report categ. A. Plata cîștigurilor pentru această tra­gere se va face astfel : In Capitală începînd din 23 decembrie 1971 pînă la 1 februarie 1972, inclusiv­­ în ţară Începînd din aproximativ 27 de­cembrie­ 1971 pînă la 1 februarie 1972, inclusiv. LOTO CIŞTIGURILE TRAGERII DIN 10 DE­CEMBRIE 1971, EXTRAGEREA I : Categ. 2: 3,33 va­riante a 25.006 lei; categ. 3 : 9,63 a 8.881 lei; categ. 4 , 18 a 4.654 lei; categ. 5 : 85,75 a 977 lei; categ. 6 : 220,83 a 379 lei. REPORT CATEGORIA 1 : 83.771 lei. EXTRAGEREA a II-a : Categ. A : 1,10 variante a 65.573 lei; categ. B : 2,45 a 29.444 lei; categ­­ : 9.05 a 7.971 Iei; cat. D: 12.50 a 5.771 lei; categ E: 34.95 a 2.064 Iei; categ. F : 46 a 1.568 lei; categ. Z : 1127.55 a 100 lei. Cîştigul de 65.573 lei de la extragerea a I-a categ. A a fost obţinut de DO­­BANICI MIHAI din Bucureşti. Rubrică redactată de LOTO -TRONOSFORM

Next