Sportul, februarie 1972 (Anul 28, nr. 6953-6981)

1972-02-01 / nr. 6953

Pag. a 2-a cu­­ şi fără - zăpada.. s-a putut face pînă acum, dar numai în ceea ce priveşte activ.'­­tofile programate sa se desfă­şoare in aer liber (mai puţin pa­tinajul, acolo unde există condi­ţii corespunzătoare, excursiile şi drumeţiile). Lipsa de zăpadă nu poate fi, însă, o scuză (din anumite puncte de vedere — dimpotrivă) pentru faptul că la reluarea cursurilor, deşi timpul a fost destul de căl­duros, doar în puţine unităţi şco­lare lecţiile de educaţie fizică şi diferite activităţi sportive au fost programate în aer liber. în ge­neral, considerăm că vremea fa­­­­vorabilă trebuie mai bine folosi­tă de toate asociaţiile sportive pentru PRELUNGIREA COMPETI­ŢIILOR DE MASA ÎN AER LI­BER. în fine, este bine că totul, sau aproape totul, a fost pregătit pentru­ ca, o dată cu căderea zăpezii —­ anunţată, de altfel, pentru următoarele zile — să se poată porni o largă şi eficien­tă acţiune de organizare a nu­meroaselor activităţi din sportu­rile de iarnă. Pînă atunci să amintim că există şi alte posibilităţi de an­grenare a tineretului în practica­rea sistematică a exerciţiilor fi­zice şi sportului. Pentru că sezo­nul sportiv de iarnă nu înseamnă — oricît de importante sînt ele ! — doar centre de iniţiere sau concursuri de schi, patinaj, săni­­uş, hochei pe gheaţă, excursii şi drumeţii. In afara activităţii organizate în aer liber este — în orice condiţii — necesar să se folosească întreaga capacitate a sălilor de sport, bazinelor de înot, popicăriilor, spaţiilor speci­al rezervate in cadrul căminelor culturale etc. PRIN ACEASTA SE VA ASIGURA CONTINUITATE ÎN ACTIVITATEA SPORTIVA DIN TIMPUL IERNII LA UN MARE NUMĂR DE DISCIPLINE sî va fi evitată „pauza" pînă ce vor exi­sta condiţii sa se dea startul competițional pe pîrtiile și pati­noarele din toate județele ţării. După cîteva zile de aer aspru, a început să ningă. în destule locuri n-a mai fost nevoie de ni­mic altceva pentru ca tineretul să se întîlnească — în număr re­cord anul acesta — pe patinoare sau pe pîrtii. Am salutat şi re­marcabilele iniţiative de valoa­rea celei sucevene, care ne-a convins pe deplin de eficienţa unor acţiuni atractive, bine or­ganizate. Dar nu am primit multe veşti din judeţele în care pînă acum nu prea ajungea ecoul chemărilor sportive de iarnă . Să nu se fi schimbat, oare, nimic ? Dan GÂRLEŞTEANU atletism! UN SALT VALORIC ÎN PERFORMANŢELE JUNIORILOR Recenta hotărîre a forului euro­pean de atletism de a omologa, cu începere de la 1 ianuarie 1972, recor­duri europene de juniori vine să în­tărească decizia luată cu doi ani înainte de a se organiza campionate continentale şi pentru tinerii atleţi. O parcurgere, chiar şi fugară, a ci­frelor înscrise în prima tabelă ofici­ală ne pune în faţa unor perfor­manţe de cea mai ridicată valoare cum ar fi 10,1 la 100 m, 45,5 la 400 m, 1:45,9 la 800 m, 2,25 mp la înălţime, 5,40 m la prăjină, 7842 p la decatlon în probele masculine (pînă la 19 ani), sau 11,2 la 100 m, 2:02,7 la 800 m, 1,87 m la înălţime, 60,54 la suliţă, în cele feminine (pînă la 18 ani) cifre care ar cinsti orice podium de pre­miere. In ţara noastră activitatea juniori­lor s-a bucurat întotdeauna de un sprijin deosebit. Nici de talente nu am dus şi nu ducem lipsă. Unele rezultate obţinute în 1971 — peste 250 de recorduri naţionale, succese în Ungaria, Cehoslovacia, R. F. a Germaniei, la Balcaniadă — merită a fi subliniate. Ca de altfel şi perfor­manţele unor tineri ca Anton, Gavri­­laş, Monoranu, Satmari, Zörge, Ior­dan, Tudor, David care s-au apro­piat foarte mult de cifrele unui bun nivel european, sau cele ale unor elemente de certă perspectivă (Ghi­­pu, Cîrstea, Ioniţă, Voicu, Leanu, Surdu, Cristudor). Dar toate aceste realizări reflecta oare condiţiile mult îmbunătăţite de pregătire pe care le-au avut în sezo­nul trecut atleţii juniori ? La această întrebare încă nu putem primi un răspuns afirmativ. Şi aceasta deoa­rece : — rezultatele înregistrate în multe probe (400 m, 400 m garduri, 110 m garduri, triplusalt la băieţi, 400 m, 800 m, 1500 m, greutate şi disc la fete) nu au atins încă un nivel inter­naţional ; — intr-o serie de confruntări bila­terale cu echipele R. D. Germane, Poloniei, R.S.S. Ucrainene s-au înre­gistrat rezultate slabe ; — mai există recorduri de o va­loare medie (200 m, 400 m garduri, marş la băieţi, lungime, greutate, înalţime la fete) care se dovedesc greu atacabile de reprezentanţii ac- • tualei generaţii ; — la finalele campionatelor naţio­nale de juniori am înregistrat un număr mare de sportivi a căror va­loare nu s-a ridicat la nivelul hare­murilor de participare stabilite de federaţia de specialitate ; — procesul de pregătire din unele secţii se dovedeşte a fi în continuare nec­orespunzător. Şi pentru a ilustra cele afirmate mai sus cu exemple vii vom încerca şi o clasificare a secţiilor în ceea ce priveşte munca dusă cu juniorii. In­tr-un prim eşalon — unităţi de elită, am amintit de Şcoala sportivă de atletism din Bucureşti, clasată pe locul I în ansamblul activităţii juni­orilor în 1971 (24 de titluri de cam­pioni şi 64 de recorduri naţionale). Este cea mai bine încadrată unitate atletică din ţară (cu peste 20 de ca­dre). La fel de apreciate pot fi şi re­zultatele (după numai un an de acti­vitate) ale Liceului experimental de atletism din Cîmpulung Muscel (25 de recorduri, 11 titluri, 10 atleţi în lot). In rîndurile unităţilor de bază — secţii cu rezultate meritorii în an­samblu, se află Metalul Bucureşti, Liceul nr. 2 Iaşi, Viitorul Bucureşti, Dinamo Bucureşti, Şcolarul Bucureşti, C. A. Roman, C.S.M. Cluj, Şcoala sportivă Bacău, Şcoala sportivă Constanţa şi C. S. Brăila. O altă categorie, a unităţilor în ascen­siune, dar ale căror rezultate nu se ridică în totalitate la nivelul aştep­tărilor, cuprinde pe Petrolul Ploieşti, Şcoala sportivă Ploieşti, C.S. Piteşti, Liceul N. Bălcescu din Cluj, Şcoala sportivă Oradea, Constructorul Bucu­reşti, Şcoala sportivă Focşani, Ro­vine Craiova, Şcoala sportivă Cluj, Şcoala sportivă Braşov. Şi, în sfîrşit, mai există şi o serie de secţii ce fiinţează de mai mulţi ani, dar ale căror rezultate la juniori continuă să fie necorespunzătoare : Şcoala spor­tivă Tg. Mureş, Şcoala sportivă Arad, Progresul Bucureşti, Rapid Bucureşti, C.S.M. Reşiţa, Şcoala sportivă Călă­­raşi, Şcoala sportivă Energia Bucu­reşti, Şcoala sportivă Bistriţa şi, din păcate, încă multe altele. Obţinerea unor rezultate valoroase este direct condiţionată şi de modul în care tehnicienii (antrenori sau profesori) înţeleg să se preocupe de antrenamentul cotidian al tinerilor atleţi şi în această direcţie putem cita mai multe exemple pozitive (an­trenorii Constantinescu-Nehoi, Silviu şi Georgeta Dumitrescu, Victor Cincă, Ion Butnaru, Constantin Muşat sau profesorii Dan Serafim, Petre Naghi, Ionel Ciotea, Elisabeta Stănescu, Mi­­hai Răuţoiu, Geta Muşat, Radu Titi­­niuc, Gheorghe Fodoreanu). Toţi cei citaţi mai sus au înţeles că fără o muncă intensă cu un volum sporit, foarte apropiat de cel impus seniori­lor (aşa se procedează în ţările cu o largă dezvoltare a atletismului) nu se va putea realiza prea mult. Astăzi mi se mai poate admite lucrul la în­­tîmplare; nici nu mai putem lua în considerare veşnicele scuze „nu avem condiţii“, deoarece avem suficiente exemple de secţii care au dat cam­pioni, recordmeni şi titulari în echi­pele reprezentative fără a beneficia de piste sau instalaţii speciale. La acestea din urmă, însă, dorinţa de afirmare a tinerilor sportivi, pasiu­nea specialiştilor au dus la învinge­rea celor mai multe greutăţi. Nu e mai puţin adevărat că dacă cei însărcinaţi de federaţia de specia­litate cu controlul şi îndrumarea activităţii juniorilor pe toată scara responsabilităţilor s-ar fi dovedit mai exigenţi, multe din aspectele negative (lipsă de organizare, comoditate, stare de automulţumire cu unele rezultate izolate, studiu tehnico-metodic insu­ficient şi ocazional, planificări la voia întîmplări, lucru după rutină) puteau fi diminuate şi chiar înlătu­rate. O atitudine fermă împotriva celor cu veşnice pretenţii (nejustificate prin munca ce o depun şi rezultatele înregistrate), o trezire din letargie a celor ce vegetează încă şi nu se în­scriu în efortul general de ridicare continuă a atletismului românesc pe poziţii superioare în ierarhia inter­naţională — sunt măsuri imediate ce se impun pentru continuarea bătăliei pe stadion pentru performanţe cît mai multe şi mai valoroase. prof. NICOLAE MARAŞESCU antrenor federal EXISTĂ ÎNCĂ RESURSE PENTRU în vizită la secţiile angajate un campionat în plin anotimp de schi, patinaj şi alte sporturi de iarnă, tenisul intern de performanţă îşi pregăteşte cu per­severenţă sezonul de „aer liber“. Di­­namoviştii bucureşteni­­recent a mai apărut un „Dinamo” în sportul alb , este vorba despre clubul braşovean) campioni, după cum se ştie, ai edi­ţiei ’71 a întrecerii republicane pe echipe vor să reediteze performanţa şi în acest an. cel căruia î-au fost su­bordonate toate forţele, interesele şi disponibilităţile secţiei de tenis. După două săptămîni petrecute la munte, unde s-au fortificat în aerul tare al Bucegilor, elevii antrenorului emerit Marin Bădin şi ai prof. Aurel Segărceanuu s-au reunit la București. Ce fac ei în aceste zile ? întrebarea l-ar a adresat-o profesorului Segărcea­­nu, într-una din serile trecute, aflat cu o parte dintre jucători în sala clubului Steaua. — De patru ori pe săptămînă, intre orele 20—23, jucăm tenis, jucătorii noştri a­plicind diferite scheme tactice, perfecţionîndu-şi unele lovituri, iar cei mai mici invăţind lovituri noi. Alte trei zile le folosim pentru antrena­mente de mărire a rezistenţei fizice generale şi a forţei, în acest scop efectuînd lungi alergări in parcul clu­bului nostru. Maestrul Bădin, alternind răspun­surile la întrebările noastre cu indica­ţii date cînd lui Dron, cînd lui Viorel Marcu, ne informează asupra întrece­rilor internaţionale la care urmează să participe echipa dinamovista, evi­dent tot pentru a-şi verifica forţele în vederea campionatului : „Vom ju­ca în compania unei selecţionate a Bulgariei la Varna şi apoi la Bucu­reşti, iar mai tîrziu vom face o de­plasare la Praga". In componenta echipei s-au produs două mici modificări : prima — trans­ferarea la Dinamo Braşov a Juditei Dibar-Gohn şi venirea la dinamovirti a lui Bebe Almaján (fost la C.S . Construcţii). în rest, formaţiile sunt alcătuite astfel : seniori — Sever Dron, Viorel Marcu, Almăjan, senioare — Manana Nunwelller, Virginia Ruzici. junioare — Mariana Simionescu, Flo­renţa Mihai. Mariana Hadgiu. Cristina Bădin. juniori Breazu. Manea. Că­lin Ionescu. Alexandru Bădin. Ion GAVRILESCU Reîncepe campionatul divizionar ECHIPELE SÎNT GATA DE START Peste cîteva zile, echipele participante campionatul diviziei A vor intra din iu in tocul întrecerilor : sîmbătă şi imintcă se inaugurează noul sezon impetiţional, o dată cu începerea re­­­rului campionatului (ediţia 1971 1972), de 40 de echipe divizionare (20 le­m­­ne şi tot atîtea masculine) s-au pre­­fuit cu multă atenţie în această scurtă iiontă de iarnă. Peste tot s-au făcut reparative complexe, de la acţiunile sspodareşti pînă la cele de ordin teni­c şi educativ. Echipele, în special cele slate în fruntea clasamentelor, vor să infirme forma bună în care s-au găsit terminarea turului, pentru a se putea amăra printre „tripletele”, din fiecare n­ie, car­e vor participa la lupta directa entru titluri. Pentru atingerea acestui efectiv, echipele divizionare, și nu nu­­mai cele din prima parte a clasamente­­i, s-au antrenat intens, unele dintre e­ia un nivel superior faţă de alte erioade de pauză competiţională. Ast­­■ 1 la voinţa: Constructorul şi Laromnet (Bucureşti) Metrom şi Rulmentul (Bra- IV). Voinţa şi C.F.R. (Tg. Mureş). E­­ectrica şi Voinţa (Sibiu). Voinţa (Don­­anţa) ş.a. orele de pregătire au fost mat mai numeroase acum şi s-a lucrat itens pentru precizia loviturilor la „ca­­ale“, la figuri ,,izolate“ şi alte elemente chnice de primă importanţă. Multe dintre conducerile echipelor au at curs indicaţiilor federaţiei de spe­­ialitate de a întineri loturile In vederea oului sezon, cooptînd jucători care au ctivat pînă acum In campionatul de sil floare. Aşa au procedat, de pildă, Voinţa Ploieşti, Constructorul şi Rapid Bucureşti. Voinţa Tg. Mureş — la femei, Hectrica Sibiu, Gaz metan Mediaş, şi Voinţa Tg. Mureş şi Metalul Otopeni , la bărbaţi, în perioada de transferări, care s-a încheiat recent, dintre jucătorii consa­craţi doar câţiva au cerut să se mute la alte echipe. Printre aceşti sportivi ne­statornici se numără şi Ion Micoroiu, maestru emerit al sportului, care numai cu doi ani în urmă şi-a schimbat echipa, trecînd de la Olimpia Reşiţa la C.F.R. Timişoara iar acum a optat pentru Voinţa Lugoj, nou promovată în divizie. Un alt sportiv fruntaş care va juca sub alte culori este Iosif Fodor, fost cam­pion la juniori, component al echipei naţionale de tineret , el trece de la echipa campioană Voinţa Tg. Mureş la I.C.O. Oradea, în perioada de întrerupere a campio­natului, toate echipele şi-au analizat comportarea in tur trăgînd învăţămintele de rigoare. Unde au fost cazuri de in­disciplină, birourile de secţii au luat măsurile ce se impuneau. Situaţii mai grave au fost doar la două cluburi — Constructorul Bucureşti şi Petrolul Plo­ieşti La bucureşteni, de pildă, maes­trul­­ sportului Iile Popescu a fost sus­pendat pe un an de zile pentru aban­donuri repetate şi desconsiderarea co­lectivului, iar la Petrolul Ploieşti, pen­tru abateri similare, a fost suspendat pe un an, Tom­a Niţulescu. Reamintim iubitorilor sportului popi­celor echipele care se află în fruntea clasamentelor : FEMININ. SERIA SUD : 1. Voinţa Bucureşti, 2. Metrom Braşov, 3 Laromet Bucureşti. SERIA NORD : 1. ds.M Reşiţa, 2. Voinţa Tg. Mureş, 3. Voinţa Cluj. MASCULIN. SERIA SUD : 1. Constructorul Galaţi, 2. Rapid Bucu­reşti, 3. Petr­olul Ploieşti. SERIA NORD: 1. Voinţa Tg. Mureş (singura echipă ne­învinsă din campionat), 2. Voinţa Cluj, 3. Electrica Sibiu. Toma RABŞAN — Sportul FESTIVALUL SUCEVEAN AL SPORTURILOR DE IARNĂ, ÎN IMAGINI Duminică, în oraşul Cîmpulung Moldovenesc, aproape 4 500 de copii şi tineri şi-au dat întilnire la primul Festival al sporturilor de iarnă, or­ganizat de Consiliul judeţean pentru educaţie fizică şi sport din Suceava. In colaborare cu organele şi organiza­ţiile cu atribuţii în domeniul educaţiei fizice şi sportului din judeţ. A fost o manifestaţie grandioasă, care s-a bucurat de o reuşită deplină şi care a fost urmărită de foarte mulţi spectatori localnici sau veniţi din toate colţurile nordului Moldovei. Fotore­porterul nostru Theo Macarschi a sur­prins cîteva momente deosebite... Primul Festi­val al sporturilor de iarnă suceve­ne a evidentiat un mare talent in probele de schi-fond: Petre Ciobanu­, absol­vent al Grupului şcolar din Cim­­pulung Moldove­nesc, ciştigătorul probei de 5 km — juniori Probele de pa­tinaj viteză, in care s-au pre­zentat sute de concurenţi, unii îmbrăcaţi in pito­reşti costume na­ţionale, au prile­juit o mare bucu­rie atit pentru micile „cravate roşii“, cit şi pen­tru spectatorii prezenţi. Pentru publicul din oraşul Cim­­pulung Moldove­nesc, jocurile de hochei din ca­dru festivalului au constituit unul dintre punctele de atracţie. Vă prezentăm un as­pect din timpul partidei dintre e­­chipele Metalul Rădăuţi şi Liceul Dragoş Vodcă C. Lung Moldove­nesc. Radu Şfichi şutează şi înscrie un nou gol Ca şi la immna,o viteză, cei mai mulţi concurent­i s-au prezentat in proba de scfii­­fond rezervată copiilor. Lungi­mea traseului — un tur de sta­dion. In fotogra­fie, un aspect de la mult aşteptata plecare in cursă. mmm nu mai este un secret — mai ales pe contribuţia (uneori substan­ţială) a Anei Stănişel. VOINŢA ODORHEI a ajuns şi ea la capă­tul puterilor. Fără o sală de an­trenament adecvată, fără meciuri de verificare în perioada de între­rupere a campionatului, lipsită în ul­timul moment şi de portarul Clara Bartók, echipa lui Dionisie Szabó... respiră greu. ..U“ CLUJ a început LOTUL NATIONAL DE HANDBAL FEMININ Reuniţi la Cluj, antrenorii echi­pelor de handbal de divizia A au propus pentru lotul lărgit — din cadrul căruia vor fi chemate, pe rînd, jucătoare pentru alcă­tuirea reprezentativelor naţionale feminine — următoarele handba­liste : Lucreţia Anca, Mariana Husar, Elisabeta Simo, Cornelia Hrist­iu, Elisabeta Ionescu, Lidia Stan­­­portari, Nadire Ibadula, Maria Magyart, Rozalia Sos, Doina Furcoi, Emilia Munteanu, Doina Băicoianu, Terezia Popa, Simona Arghir, Magda Miklos, Irene Oan­­cea, Maria Szollosi, Maria Popa, Viorica Vieru, Elena Dobriceanu, Iolan Rigo, Rada Şerban, Elena Frincu, Niculina Iordache, Natalia Rublenco, Casandra Agoroaie, Ro­dică Bunea, Elena Adochhei, E­­lena Onofraş şi Hilda Hrivnak. PARTICIPARE INTERNAŢIONALĂ LA „CUPA 16 FEBRUARIE“? • După toate probabilităţile, „Cu­pa 16 Februarie“, una dintre cele mai vechi competiţii de baschet or­ganizată în ţara noastră, se va bucura anul acesta de participare internaţională. Invitata clubului spor­tiv Rapid este cunoscuta formaţie Partizan Novisad, una dintre cele mai valoroase formaţii din Iugosla­via, al cărei răspuns definitiv este aşteptat zilele acestea. La această ediţie a „Cupei 16 Februarie“, ar urma să mai ia parte fruntaşele baschetului nostru feminin. Poli­tehnica (actuala campioană repu­blicană), I.E.F.S. şi Rapid (deţină­toarea primului loc după primul tur al diviziei A). Competiţia se va desfăşura între 13 şi 16 februarie. • Minibaschetul face paşi hotă­­rîţi la Tulcea. Olimpiu Bonjug şi Dumitru Andreev, animatorii mini­­baschetului în rîndul copiilor tul­ceni, organizează cu regularitate, având sprijinul C.J.E.F.S., compe­tiţii care se bucură de un real succes. Clasamentul ultimei între­ceri, „Cupa Unirea“ : 1. Şc. sp. II, 2. Lie. „Spiru Haret“ II, 3. Şc. sp. I­­s-au evidenţiat Laurenţiu Botea­­nu de la Şc. sp. II şi Aurel Simion de Ia Lie, „Spiru Haret“). In cursul anului trecut, au fost organizate nu­meroase alte turnee (printre care „Cupa primăverii“, „Cupa 30 De­cembrie“), precum şi jocuri demon­strative (la Babadag, Măcin, Isac­­cea şi Niculiţel). • Un singur transfer cu „rezo­nanţă“ efectuat în perioada acorda­tă de F.R.B. în luna ianuarie . Doi­na Prăzaru a trecut de la Universi­tatea Craiova la Rapid București. Amintim că Doina Prăzaru (1.82 m) — 19 ani) este considerată o speran­ță a lotului reprezentativ de se­nioare. _ OBOSEALA ŞI LIPSA DE PREGĂTIRE să simtă gustul victoriei. Şi dacă în formaţie, alături de harnicele jucătoare existente (din rîndul că­rora Rodica Vidu se înalţă cu un cap...), ar mai fi şi una sau două handbaliste cu un gabarit mai mare, antrenorul Tiberiu Rusu ar putea să spere. Poate că o face şi aşa. Formaţia CONFECŢIEI realizează unele jocuri bune şi altele foarte proaste. Jucătoarele sale, chiar şi cele cu vechi state de serviciu în handbal, greşesc incredibil de mult, dau pase la adversar, au dificultăţi în prinderea mingii. Antrenorul V. Gogîltan — unul dintre puţinii cu­rajoşi — ne mărturisea că este vorba de lipsă de pregătire. Ca o concluzie, la Cluj cele mai bune impresii le-au lăsat Univer­sitatea Timişoara, Universitatea Bucureşti, Textila Buhuşi şi Uni­versitatea Cluj. CLASAMENTUL DIVIZIEI A Campionatul de handbal feminin, di­vizia A. se reia la 2 aprilie cu disputa­rea celor trei etape (restanţe) din turul I în aer liber. 1. „U“ TIMIŞOARA 15 14 0 1 270-119 28 2 „U“ Bucureşti 15 12 1 2 220—154 25 3. I.E.F.S. 15 9 2 4 173—154 20 4. Mureşul Tg. M. 15 6 2 7 164—135 14 5. Textila Buhuşi 15 6 2 7 174—188 14 6. Rulmenţii, Bv. 15 6 2 7 193—228 14 7. Rapid 15 4 3 8 149-186 11 8. Voinţa Odorhei 15 4 A 10 149—183 9 9. „U­ Cluj 15 3 2 10 167—234 8 10. Confecţia 15 2 3 10 170—206 7 Cu mai puţin de două luni îna­intea participării la grupa B a campionatului mondial de hochei, lotul nostru reprezentativ (rema­niat la 22 ianuarie) a fost supus unei verificări foarte serioase în compania echipei de juniori a Uni­unii Sovietice, de trei ori consecu­tiv campioană a Europei. Bilanţul celor două meciuri se cunoaşte : Selecţionara divizionară (titulatura sub care a evoluat „naţionala“ României) a fost învinsă cu un scor general de 16—3 ! Analiza acestei comportări neco­respunzătoare, de-a dreptul depri­mante, nu poate ignora o reali­tate obiectivă şi anume că, pe gheaţa patinoarului „23 August“ a evoluat una dintre cele mai bune formaţii de hochei văzute la Bucu­reşti, o „orchestră“ pusă excelent la punct de acest virtuoz dirijor care este Boris Maiorov. Lotul oaspeţilor, pe care l-am urmărit şi l-am admirat, reprezintă — de fapt — pepiniera de cadre a ho­cheiului sovietic, este echipa lui de mîine, investită cu înalta respon­sabilitate de a duce mai departe o mare şi glorioasă tradiţie. Au fost voci, din rîndul specialiştilor noştri cu reputaţie, care afirmau că în cadrul grupei B a C.M., nu vom întîlni prea multe echipe mai puternice decit aceasta, pe care am avut-o în faţă, sîmbătă şi dumi­nică. Dar, chiar dacă am accepta acest punct de vedere, el nu schimbă cu nimic starea reală a lucrurilor, şi anume că, cu mai puţin de două luni înaintea unei confruntări foarte grele, rotul nos­tru reprezentativ apare la un nivel de pregătire precar, cu totul neco­respunzător. O constatare cu caracter esen­ţial, care a reieşit din jocurile de la sfîrşitul săptămînii trecute ar fi că echipa României se prezintă grav deficitară la o serie de ele­mente FUNDAMENTALE ale jocu­lui de hochei: FORŢA. PREGĂTIRE FIZICA, EXECUŢII TEHNICE în regim de viteză. Aceste carenţe, cu caracter cronic, au putut fi une­ori ascunse sau estompate (mai ales în întîlnirile cu adversari mai slabi) prin aptitudinile tactice ale formaţiei noastre. într-adevăr, e­­chipa şi-a însuşit bine o serie de scheme, combină ingenios, intră corect în treimea adversă. Dar, a­­ceasta nu este de ajuns. Şutul la poartă — de pildă — singura po­sibilitate de a marca goluri, se e­­fectuează rar, anemic şi imprecis. Spunea cineva, şi pe bună dreptate, că în hochei cîştigă echipa care ratează mai puţin şi nu aceea care... înscrie mai mult­ Al doilea joc cu echipa de juniori a U.R.S.S. a dovedit că exprimarea nu consti­tuie un simplu joc de cuvinte. La scorul de 2—2, formaţia română a avut o perioadă de dominare in­sistentă, şi-a obligat adversarul la o apărare disperată, dar Pană, Tu­­feanu, Fodorea şi Ştefanov au ra­tat ocazii unice de gol şi, în mi­nutul următor, două contraatacuri ale oaspeţilor au fost finalizate ceea ce a pus, practic, capăt me­ciului. Acesta este hocheiul mo­dern ! Din cele 16 goluri ale echipei de juniori a U.R.S.S. mai mult de ju­mătate au fost marcate din situaţii aproape identice. Şuturi puternice de la distanţă, respinse de Dumi­­traş şi reluate în plasă, de ata­canţii adverşi, care urmăreau atenţi faza. Este adevărat că Dumitraş a respins deseori defectuos, prea aproape de poartă. Dar, unde se aflau fundaşii noştri ? Cum de n-au fost ei primii la puc, spre a-l a­­runca în afara zonei periculoasei Lipsa de atenţie, plasamentul in­corect, reacţiile intîrziate — iată cauzele (sau, dacă doriţi, explica­ţiile) acestei stări de lucruri. Duminică, în cel de al doilea joc, echipa noastră a făcut o partidă mult mai bună, deşi era lipsită de aportul a cinci titulari (Varga, Io­­niţă, Gheorghiu, Iluţanu, G. Szabó). Poate ar trebui investigat şi as­pectul medical al chestiunii, pentru că pare cel puţin bizar ca aseme­nea indisponibilităţi să fie necu­noscute doctorului lotului, în aju­nul unui meci foarte greu. Hernia lui Huţanu, astenia lui Gheorghiu, traumatismul la umăr al lui Ioniţă nu se ştiau din vreme ? De pildă, am îndrăzni să spunem, înaintea deplasării în Franţa şi Elveţia ? Dar să nu facem procese de in­tenţie... Interesant este — cum spuneam — că aceste absenţe nu au redus din potenţialul de luptă al colecti­vului, ci dimpotrivă, ceea ce i-ar putea îndemna pe factorii respon­sabili cu alcătuirea lotului să a­­corde unor „nume“ mai puţin „cre­dit din obişnuinţă“ şi să reflecte mai mult la primenirea permanentă a efectivului naţionalei noastre. Testul de sîmbătă şi duminică a fost greu şi aspru. Dar a fost util. El ne-a relevat faptul că mai a­­vem foarte mult de muncit, că mai sînt atîtea lucruri de îndreptat. Dar, pînă la 24 martie, este timp de ajuns pentru a aduce lotul exis­tent la nivelul maxim al poten­ţialului său fizic, de dăruire, în­credere în propriile forţe şi entu­ziasm. Altfel nu vom putea supra­vieţui în grupa B I Valeriu CHIOSE Jocurile cu selecţionata de Juniori a U.R.S.S. TEST ASPRU - DAR FOARTE UTIL Nr. 6953 START PROMIŢĂTOR ÎN NOUL SEZON Cei mai buni sprinteri ai ţării se pregătesc intens. Aflaţi în plină perioadă de maximă încărcătură, cu trei săptămîni înaintea „internaţio­nalelor“ de la Reşiţa, crauliştii noştri (şi nu numai ei) au partici­pat la o primă verificare, încheiată cu rezultate apreciabile. Anul trecut, de pildă, în aceeaşi perioadă, Slavic înota în bazin scurt 56,1, iar Miclăuş 57,8 iar acum — la Brăila — recordmanul ţării a reuşit 54,0 (un timp excelent pentru luna ianuarie), iar dinamovistul 56,3. In ambele cazuri putem aprecia nu numai buna pregătire, dar şi baza lor de plecare, care spre deosebire de sezonul trecut, se situează acum la o valoare mult mai ridicată. Ci­frele respective, ca şi cele realizate de Opriţescu (56,5) sau Adam (57,0), trebuie evaluate, desigur, şi prin prisma avantajului ce-i conferă un bazin de 25 m, dar nu trebuie pier­dut din vedere faptul că toţi sprin­terii citaţi mai sus s-au pregătit în timpul iernii în bazine de di­mensiuni regulamentare, iar întoar­cerile lor — departe de a atinge perfecţiunea — nu le asigură încă zecimile scontate de specialişti. Autor al unui spectaculos come­back în activitatea competiţională, Vladimir Moraru (cu 56,2) revine printre fruntaşi. Şi tot în concursul brăilean, alţi doi tineri înotători bucureşteni ne-au atras atenţia prin rezultatele lor în această perioad­ă. Deposedat de ambele recorduri na­ţionale, Gh. Lupu­ încearcă să revi­nă în frunte celor mai rapizi spa­­tişti, obţinînd la prima „sută“ din 1972, 62,0. Disputa sa cu reşiţeniul M. Hohoiu (a cărui replică nu va întîrzia) va apropia anul acesta In mod cert recordul naţional de o bu­nă valoare internaţională. In sfîrşit, mai merită a fi subliniat saltul sub­stanţial realizat de Octavian Rosier cu 1:10,1 pe 100 m bras. (a.v.) I.E.F.S. — C.S. ŞCOLAR 6—6 (!) IN „CUPA 16 FEBRUARIE” Au început întrecerile de juniori din cadrul campionatului municipiu­lui Bucureşti la polo. Iată primele rezultate: Sc. Sp. 1—Sc. Sp 2 8—5: Progresul — Dinamo 5—3 : Rapid — C.S. Şcolar 4—3 : Dinamo — Şc. Sp 2 10—6 : Progresul — C. S. Şcolar 12—4 , Şc. Sp. 1 — Petrolul Ploieşti 10—5. La sfîrşitul săptămînii tre­cute a avut loc şi un concurs de înot (probe de 100 m liber) rezer­vat tinerilor poloişti. Cele mai bune rezultate au fost obţinute de Szerző (Dinamo) 60,0, Mirea (Progresul) şi Postăvarii (Dinamo) 61,0.­­ In competiţia dotată cu „Cupa 16 Februarie” s-au înregistrat ur­mătoarele rezultate: Rapid — C.S. Şcolar 9—4 ; I.E.F.S. — Progresul 9—4 ; Rapid — Dinamo (rezerve) 12—3 ; I.E.F.S. — C.S. Şcolar 6-6 ! Gh. COCIUBAN-coresp.

Next