Sportul, aprilie 1972 (Anul 28, nr. 7013-7042)

1972-04-13 / nr. 7025

CONVOCAREA MARI ADUNĂRI NATIONALE In temeiul articolului 64 punctul 1 din Constitutie, Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România de­­creteaza : Articol unic. — Se convoacă Marea Adunare Națională în a opta sesiune a celei de-a şasea legislaturi, în ziua de 20 aprilie 1972, ora 10 dimineaţa. Preşedintele Consiliului de Stat, NICOLAE CEAUŞESCU VIZITA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU IN CELE OPT ŢĂRI AFRICANE O EXPRESIE GRĂITOARE A POLITICII DE PRIETENIE ŞI COLABORARE INTERNAŢIONALA A PARTIDULUI SI STATULUI NOSTRU CONTRIBUŢIE IMPORTANTA LA LUPTA PENTRU DEMNITATEA UMANA D­in întreaga ţară continuă să sosească pe adresa Comitetului Central al Partidului, a tovarăşu­lui NICOLAE CEAUŞESCU, telegrame, mesaje şi scrisori, prin care oamenii muncii îşi exprimă satis­facţia şi adeziunea faţă de rezultatele deosebit de fructuoase ale vizitei făcute de conducătorul iubit al poporului nostru în opt ţări africane. Publicăm, in rîndurile de mai jos, noi luări de cu­­vint ale unor reprezentanţi ai opiniei publice spor­tive, lucrători pe tărîmul mişcării de educaţie fizică şi sport din România. Primirea extrem de afectuoasă fă­cută tovarăşului Nicolae Ceauşescu de şefii statelor şi de popoarele celor opt ţări africane, constituie o nouă confirmare a prestigiului României socialiste şi a excepţionalei persona­lităţi a secretarului general al parti­dului nostru, prestigiu creat de poli­tica internă şi externă unitară a partidului şi statului nostru, elabo­rată prin aplicarea consecventă şi creatoare a principiilor marxism-leni­­nismului. Prezenţa tovarăşului Nicolae Ceauşescu — model de patrio­tism şi internaţionalism socia­list — în aceste ţări, vizi­tele efectuate, convorbirile cu şefii statelor respective şi acordu­rile încheiate constituie unul dintre evenimentele remarcabile ale vieţii contemporane, ilustrînd solidaritatea activă şi sprijinul României la dez­voltarea multilaterală a ţărilor Afri­cii, condiţie indispensabilă a unei in­dependenţe reale a acestor ţări. De asemenea, toată activitatea to­varăşului Nicolae Ceauşescu şi a în­tregii delegaţii reflectă prezenţa şi contribuţia activă a României la re­zolvarea marilor probleme ale con­temporaneităţii : lupta pentru inde­pendenţă, pace şi dezvoltare, lupta antiimperialistă şi anticolonialistă, lupta pentru demnitatea umană şi naţională. Rezultatele realizate constituie în­ceputul unei etape, noi în cursul as­cendent al relaţiilor României cu ţă­rile africane, în cadrul cărora spri­jinul concret şi cooperarea multila­terală capătă un conţinut şi forme calitativ superioare. Faptul că am colaborat concret, ca şi alţi specialişti români din insti­tut sau absolvenţi ai institutului nostru la dezvoltarea învăţămîntului şi a altor activităţi din domeniul e­­ducaţiei fizice şi sportului din Al­geria şi din alte ţări, faptul că în institut se pregătesc, sau au fost pregătiţi, numeroşi studenţi din zece ţări africane, a făcut ca vizita tova­răşului Nicolae Ceauşescu într-unele din aceste ţări să capete o semnifi­caţie deosebită. De aceea, în afara sentimentelor şi conştiinţei de legitimă mîndrie na­ţională şi patriotică insuflate de ac­tivitatea şi rezultatele de prestigiu ale vizitei tovarăşului Nicolae Ceauşescu ne revine datoria de o­­noare de a acţiona consecvent — în domeniul nostru de muncă — la transpunerea în viaţă a tuturor sar­cinilor ce revin cadrelor didactice şi studenţilor institutului nostru, în lumina acordurilor stabilite cu oca­zia acestui prestigios eveniment po­litic mondial. prof. univ. dr. LEON TEODORESCU rectorul I.E.F.S., vicepreşedinte al C.N.E.F.S. UN NESECAT IZVOR DE MÎNDRIE PATRIOTICĂ Alături de toţi cetăţenii patriei mele, am urmărit cu mult interes vizita pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu şi ceilalţi membri ai delegaţiei române au făcut-o în opt ţări ale Africii. A fost o călătorie rodnică şi prestigioasă, o acţiune po­litică de mare însemnătate, din rin­­dul acelora sortite să rămînă drept fapte de istorie. Ea a demonstrat în mod elocvent înaltul prestigiu inter­naţional ,de., care se bucură politica internaţionaliştă, marxist-leninistă, a partidului şi statului nostru, al cărei principal promotor este tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Discursurile ros­tite de şeful statului român şi înal­tele sale gazde, declaraţiile comune adoptate, acordurile economice şi cul­turale care s-au încheiat atestă din plin dimensiunile acestui act politic, menit să rămînă memorabil. Ca sportiv fruntaş, fotbalist, am avut deseori prilejul să călătoresc peste hotare, în cadrul echipei mele de club-sau al­ reprezentativei naţio­nale. De fiecare dată cînd m-am­ aflat dincolo de graniţele ţării am putut să constat prestigiul şi preţuirea de­osebită de care se bucură ţara mea, ca urmare a politicii Înţelepte promo­vate de către Partidul Comunist Ro­mân, condus de tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Aceasta reprezintă pentru noi un nesecat izvor de mîndrie na­ţională, un imbold puternic de a munci cu toată sirguinţa şi dăruirea. I. DUMITRU membru al lotului reprezentativ de fotbal ÎNDEMN PENTRU a MUNCI MAI BINE, MAI CU SPOR Am avut fericirea de a mă afla printre miile de cetăţeni care l-au intîmpinat pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu la reîntoarcerea în patrie, după îndeplinirea exemplară a înal­tei misiuni de prietenie, solidaritate şi colaborare In opt ţări ale Africii. Pe toată durata vizitei, am urmărit în presă şi la televiziune, ştirile transmise de la faţa locului. Reve­derea emoţionantă, căldura cu care a fost primită cuvântarea rostită de se­cretarul general al partidului imediat după sosire, dovedesc încă o dată unitatea de granit care leagă po­porul nostru de Partidul Comunist Ro­mân, de conducerea sa, în frunte cu to­varăşul Nicolae Ceauşescu. Urmărind desfăşurarea fructuoasei vizita în continentul negru, pe du­rata celor aproape 30 de zile, am fost în permanenţă alături de dele­gaţia noastră. E greu de vorbit, în cîteva cuvinte, despre semnificaţia acestui act politic. II apreciez ca o nouă şi grăitoare dovadă a unităţii dintre politica internă şi cea exter­nă a P.C.R. şi a statului nostru. Cordialitatea sinceră, prietenia, căl­dura şi ospitalitatea cu care au fost întimpinaţi solii României socialiste sunt o mărturie a prestigiului de ca­re se bucură Partidul, patria noastră, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, însufleţit de minunatul exemplu pe care ni-l oferă, zi de zi, condu­cătorul nostru iubit, asigur partidul, pe secretarul său general, că nu vom precupeţi eforturile pentru a înde­plini, în mod exemplar, sarcinile ce­­ne revin în domeniul nostru de activitate. ION POPA antrenul emerit de box Continuare in pagina a 2-a VOLEIBALIŞTII ROMÂNI ÎNVINGĂTORI ÎN FAŢA CAMPIONILOR MONDIALI PIATRA NEAMŢ, 12 (prin telefon, de la trimisul nostru). Sala Ceahlăul din localitate a găzduit cea de a 26-a întîlnire dintre reprezentati­vele masculine de volei ale Româ­niei şi RD.G., întîlnire aşteptată cu interes de iubitorii acestui sport. Dar, conform unei înţelegeri de ultimă oră, confruntarea a fost precedată de o partidă între for­maţiile secunde. In urma unui joc echilibrat şi de mare luptă, victo­ria a revenit, după două ore de joc, voleibaliştilor oaspeţi cu 3—2 (11, —14, —12, 8,6). Învingătorii au acţionat cu mai mult calm, au fost mai constanţi şi şi-au orga­nizat mai bine jocul. Partida dintre primele repre­zentative, programată , după-amiază, a adus în tribunele sălii un public extrem de numeros. Meciul a în­ceput într-un adevărat iureş im­primat de voleibaliştii noştri şi scorul a urcat repede în favoarea lori 9—1, 11—3, dar, crezînd că au de-a face cu un adversar infe­rior, jucătorii români şi-au permis cîteva momente de relaxare, cedînd din avantaj. Setul avea însă să le revină fără emoţii, la 10. In cel de-al doilea set, campionii mon­diali au evoluat cu multă ambi­ţie şi, profitînd de slăbirea aten­ţiei adversarilor la preluare, au obţinut egalitatea la seturi. în continuare, tricolorii au ofe­rit publicului pietrean un autentic spectacol. Astfel, jocul a luat sfîr­­şit cu 3—1 (10, —9, 10, 5) pentru echipa Român­iei­ A arbitrat foarte bine cuplul S. Pandeleev (Bulgaria) — S. De­­neş (Ungaria). S-au remarcat Schreiber, Udişteanu, Bartha, Oros, Codoi şi — în mod deosebit — Stamate, respectiv Maibohm, Schu­mann şi Pietsch. Azi, de la ora 18:30, are loc cea de-a doua întîlnire. Aurelian BREBEANU CONCURS INTERNATIONAL DE DIRT-TRACK Vineri, cu începere de la ora 16:30, pe stadionul Metalul din Bucureşti se va desfăşura primul concurs internaţional de dirt­­track din acest sezon. Fiecare a­­lergător va participa la cite 5 manşe, la start aliniindu-se spor­tivi din Bulgaria şi Cehoslovacia care, alături de reprezentanţii noştri, vor furniza, sperăm, un spectacol agreabil. Următoarele reuniuni internaţio­nale vor avea loc la Sibiu (16 a­­prilie) şi Arad (18 aprilie). Incepind de miine, in sala Floreasca a XV-a EDIN A CAMPIONATELOR INTERNATIONALE DE GIMNASTICĂ „GHEORGHE MOCEA!“ Incepind de miine după-amiază, sala Floreasca din Capitală găzduieşte, timp de trei zile, ca în fiecare an, „Campionatele internaţionale de gim­nastică ale României — Gheorghe Moceanu“. Această a XV-a ediţie a competiţiei are un caracter cu totul deosebit, fi­nind seama de făptui că se desfăşoară cu puţin timp înaintea Jocurilor O­­limpice de la München şi oferă astfel posibilitatea tuturor sportivilor de a-şi verifica stadiul de pregătire. Era deci firesc ca numărul ţărilor parti­cipante la marea noastră competiţie internaţională să crească, iar sosirea — în premieră — la Bucureşti a re­prezentativelor Olandei (feminin) şi Marocului (masculin) confirmă aştep­tările organizatorilor. Iată, însă, ţă­rile care se aliniază la startul Cam­pionatelor internaţionale „Gheorghe Moceanu“ : Bulgaria (cu echipe mas­culină şi feminină), Cehoslovacia (m -f- f), Franţa (m + f), Iugoslavia (m­ -f- f), Maroc (m), Olanda (f), Polo­nia (m -f- f), Suedia (f), Ungaria (m + f) şi România (m + f). Ca de obicei, conducerea federaţiei noastre de specialitate s-a îngrijit de întocmirea unui program minuţios, în care delegaţiile oaspete vor avea posibilitatea, pe lingă orele de pre­gătire şi concurs, să viziteze Bucu­­reştiul, să asiste la spectacole etc. Programul competiţiei este urmă­torul : VINERI : ora 17,00 — Festivitatea de deschidere; ora 17,30 — Concurs masculin şi feminin cu exerciţii im­puse ; SIMBATA : ora 17,00 — Concurs masculin şi feminin cu exerciţii liber alese ; DUMINICA : ora 10,30 — Concursul primilor­­ pe aparate (băieţi şi fete) ; ora 13,00 — Festivitatea de premiere şi închidere a Campionatelor. ★ Aflate în pregătire într-o compo­nenţă lărgită, loturile ţării noastre pentru Campionatele internaţionale vor fi definitivate­ astăzi (h. a). . .. Turneul de box „CENTURA DE AUR" Campionii europeni GYÖRGY GEDŐ şi JÁNOS KAJDI prezenţi la întreceri # Polonia şi R. D. Germană reprezentate de boxeri valoroşi • Ziua primului gong in marele tur­neu internaţional de box, dotat cu „Centura de aur", se apropie. La 19 aprilie, pe ringul instalat la pati­noarul artificial ..23 August“ vor răsuna cele dinţii aplauze adresate unor boxeri de certă valoare care vor onora această ediţie inaugurală a „Centurii de aur" Organizatorii, pentru a fi la înăl­ţimea bunului renume de care se bu­cură mn arena internaţională, au luat toate măsurile pentru ca întrecerile să dispună de cele mai bune condiţii de desfăşurare. De altfel, comisia tehnică a competiţiei, aceeaşi care s-a ocupat de excelenta pregătire şi organizare a C.E. din 1969, avînd ca dirijor pe antrenorul federal, prof. Alexandru Vladar, a şi început a­­menajarea patinoarului în vederea importantului eveniment pugilistic. A­­cest turneu internaţional constituie pentru organizatori o foarte bună re­petiţie generală pentru o altă mare întrecere pugilistică, ce va avea loc la Bucureşti peste puţină vreme, şi anume Campionatele europene de box (tineret). Deci, în această pri­vinţă avem toate garanţiile că vom fi la înălţime. La federaţia de specialitate au sosit, în ultimele zile, şi unele înscrieri nominale din partea forurilor diri­guitoare din ţări cu o frumoasă tra­diţie sportivă în arena boxului. Prin­tre acestea se numără și Ungaria, care va deplasa la București un grup de sportivi in care își pune mari Paul IOVAN (Continuare in pag. a 2-a) A fost o etapă „cuminte“, fără acele lovituri de tea­tru care, chiar dacă sunt criticabile prin prisma raportu­lui normal dintre echipe şi al regularităţii campionatului, dau farmec şi culoare unei întreceri sportive, prin elementele lor de senzaţional. Şi atunci, cum e mai bine ? Un campionat in ca­re nu se intîmplă decit ceea ce trebuie să se intimple, sau unul bintuit de toate furtaţiile lumii ? Greu de dat un răspuns sincer ! Ieri, de altfel, marea surpri­ză nu se putea produce decit intr-un singur meci, nu cel pe care liderul îl susţinea pe teren propriu, comentariile şi... efec­tele fiind, oricum, mai scăzute in cazul jocurilor de la Bucu­reşti şi Tirgu Mureş. In rest, in­­tilnirile erau echilibrate şi lă­sau deschise porţile oricărui re­zultat. Dar, cum spuneam, apele au fost mai liniştite ca de obicei. Astfel, U.T.A. şi-a fructificat din plin avantajul terenului, acu­­mulind încă două puncte şi dis­­stanţindu-se astfel la patru puncte de Steagul roşu, care a fost ajunsă din urmă de F. C. Argeş. Craiovenii, cu o înaintare va­loroasă şi productivă pe stadio­nul din Bănie, i-au învins pe internaţionalii de la Dinamo, dintre care, la sfirșitul meciu­lui, nu avea să mai rămînă pe poziții decit Dinu­fi Deleanu. Celelalte rezultate nu invită la comentarii speciale, cu atlt mai mult cu cit n-au tulburat prea mult clasamentul. Cel puțin la periferia lui, este o liniște adâ in­­că, apăsătoare ca un verdict... (J.B.) PROLETAR! VW TOATE ȚĂRILE, VXiȚi-Vi !. ZIAR AC..CONSILIULUI NATIONAL PENTRU EDUCATIE FIZICA SI SPORT ANUL XXVIII — Nr. 7025 4 PAGINI 30 BANI Joi 13 aprilie 1972 După etapa a XX-a a campionatului diviziei A de fotbal K­. T. A. S-A DISTANŢAT DIN NOU LA 4 PUNCTE • Steagul roşu n-a mai rezistat şi la Cluj • Scorul etapei — la Arad • Rapid a obţinut prima victorie în retur • Doar 2 puncte obţinute în deplasare — la Ploieşti şi Constanţa REZULTATE TEHNICE CLASAMENTUL ETAPA VIITOARE (16 aprilie) Jiul — Steagul roşu Crişul — Farul Universitatea Craiova — Universitatea Cluj Sport Club Bacău — Rapid Dinamo — A.S.A. Tg. Mureș Steaua — Petrolul Politehnica — F.C. Arge. C.F.R. Cluj — U.T.A. GOLGETERI 13 GOLURI : Oblemonco (Univ. Craiova) — 5 din 11 m. 11 GOLURI : Bugiubei (Sport Club Bacău). 10 GOLURI : Kun I­ (U.T.A.), Neagu (Rapid). A.S.A. Tg. Mure. — Crișul 3—1 (­ 0) Petrolul — Politehnica 0—0 F. C. Arge. — Steaua 2—1 (T—0) „U" Cluj — Steagul roșu T—0 (1—0) U.T.A. — Jiul 4—1 (2-1) Rapid — C.F.R. Cluj 3-1 (2-1) Univ. Craiova — Dinamo 2—1 (1—0) Fort ! — S. C. Bacău 1—1 (0—0) 1. U.T.A. 20 11 6 3 39—17 28 2. Steagul roșu 20 9 6 6 26—13 24 3. F.C. Arge; 20 12 0 8 33—27 24 4. „U" Cluj 20 10 3 7 30—21 23 5. A.S.A. 20 8 7 5 22—18 23 6. S.C. Bacău 20 9 4 7 32—26 22 7. Dinamo 20 8 5 7 27—23 21 8. Univ Craiova 20 8 5 7 26—24 21 9. Steaua 20 7 6 7 24—13 20 10. Rapid 20 8 3 9 24-26 19 11. Jiul 20 7 5 8 18—25 19 12. Petrolul 20 7 5 8 10—22 19 13. Poli 20 5 8 7 22—26 18 14. Farul 20 7 4 9 18—27 18 15. C.F.R. Cluj 20 3 6 11 14—29 12 16. Crisul 20 2 5 13 8—31 9 ______________________________________________ 2—1 pentru Rapid ! Mingea şutată cu efect de Dumitru, din lovitură liberă, s-a strecurat prin „zid“ şi şi-a atins viota. Lui Gadja nu i-a mai rămas decit să se uite după ea, in plasa porţii. Foto : Theo MACARSCHI Trei interviuri pe o temă de actualitateUIE SÎNT­ SI CE ACTIVITATE DESFĂŞOARĂ­­ABSOLVENŢII ŞCOLILOR SPORTIVE DIN BUCUREŞTI ? Z­eci de mii de copii şi tineri fac parte, de-a lungul anilor, din reţeaua şcolilor sportive, aceste pepiniere ale performanţei, dar mult prea puţini ajung să aibă o finalitate în disciplina căreia i s-au dedicat (din proprie iniţiativă, res­pecting propriile aptitudini) şi i s-au consacrat, ulterior, puţind să fie promovaţi in echipe din primul eşa­lon divizionar, în loturile naţionale sau în cele olimpice. Dimpotrivă, realitatea anilor precedenţi atestă că în marea majoritate a cazurilor, după absolvire, tineri care au absolvit cursurile şcolilor sportive, devenind studenţi sau încadrîndu-se in diferite sectoare de producţie, renunţă, din­­tr-un motiv sau altul, să-şi continue activitatea de performanţă sau, pur şi simplu, dispar din perimetrul spor­tului. Altfel spus, o investigaţie încă neeficientă a organelor cu atribuţii in domeniul educaţiei fizice şi spor­tului, adesea cu mari implicaţii pen- I tru mişcarea noastră sportivă. I Am adresat unor conducători de I şcoli sportive rugămintea de a înfă-­­ ţişa opiniile personale privind reali­­- zările şi neajunsurile încă existente­­ în unităţile în care activează, refe- I rindu-se îndeosebi la continuitatea sau... lipsa de continuitate în activi­tatea de performanţă a absolvenţilor din anul 1971. Au răspuns la între­barea noastră tovarăşii : • prof. Valentin Dăscălescu, di­rectorul Şcolii sportive nr. 1 • prof. Remus Bianu, secretar prim al Şcolii sportive nr. 2 a prof. Mihai Nedelcu, directorul Şcolii sportive nr. 3, toate din Ca-­­­pitală. Prof. Valentin Dăscălescu : Nu a­vem date exacte decit pentru 30 dintre cei 52 de absolvenţi ai anului 1971. Toţi aceştia, însă, continuă ac­tivitatea sportivă de performanţă în cadrul unor cluburi sau asociaţii. Dacă ar fi să amintesc cîteva nume mai reprezentative m-aş opri asupra Cameliei Vîju, înotătoare la Dinamo Bucureşti, specialistă în proba de delfin, Elisabeta Doară, floretistă în prima echipă a Universităţii Bucu­reşti. Dintre băieţi , Şerban Lupaşcu, specialist în tir, campion naţional, în prezent student la I.E.F.S., po­o­­iştii Demian, Preda, Weiss, Vasilco şi Potoşnic, de asemenea la I.E.F.S., ciclistul C. Cîrje, recordman naţio­nal la 1 000 m cu start de pe loc, care activează la Dinamo Bucureşti etc. Redacţia : Şi restul pină la 52 ? Prof. V. Dăscălescu : După părerea noastră, din faptul că n-au anunţat pină acum unde activează, rezultă că EI NU S-AU ÎNSCRIS ÎN CIR­CUITUL PERFORMANŢEI fiind prezenţi, cel mult, în competiţii pe plan municipal sau studenţeşti. Red. : Este o presupunere... Prof. V. Dăscălescu : Ar putea fi şi o convingere. Red. : Să vedem cum stau lu­­­­crurile la Şcoala sportivă nr. 2... Prof. Remus Bianu : Numărul ab­solvenţilor şcolii noastre a fost in a­­nul 1971 de 124, ceea ce reprezintă o uşoară creştere faţă de trecutul apro­piat (100 — 115). Păstrăm o evidenţă foarte exactă a răspîndirii acestor absolvenţi, datorită unei bune legă­turi care s-a statornicit între şcoala noastră şi diferite cluburi şi asociaţii sportive din Capitală Aş evidenţia pe Dinamo, Steaua, Rapid, I.E.F.S., Politehnica, Voinţa, Sportul studen­ţesc, I.P.G.G., Universitatea, Progre­sul, Gloria, Constructorul, Construc­ţii, A.S.E., F.R.B. ş.a. Red. : Ne puteţi semnala cîteva elemente care activează în pre-Tiberiu STAMA (Continuare in pag. a 2-a) Echipele de tenis de masă ale României au plecat la campionatele europene Ieri, au plecat, pe calea aerului, în Olanda, reprezentativele — femi­nină şi masculină — de tenis de ma­să ale României, care vor participa la campionatele europene. Competi­ţia continentală este programată la Rotterdam, între 15 şi 22 aprilie. Au făcut deplasarea jucătoarele : Maria Alexandru, Eleonora Vlaicov, Carmen Crişan, jucătorii Şerban Do­­boşi, Dorin Giurgiucă, Teodor Gheor­ghe. Ei sunt însoţiţi de antrenorii Ella Constantinescu şi Ion Pop. A mai făcut deplasarea şi secre­tarul general al F.R.T.M., Sever Dă­­neţ, conducătorul delegaţiei şi mem­bru în Comitetul de direcţie al U­­niunii europene de tenis de masă. Lotul de tenis de masă român la cîteva minute înaintea plecării la Rotter­dam UN DERBY CU PREA PUŢIN FOTBAL CLUJ, 12 (prin telefon, de la tri­misul nostru).­­ • Aşadar, tradiţia meciurilor dintre formaţia studenţilor din localitate şi cea a stegarilor braşoveni, disputate pe stadionul din Cluj, a fost Infir­mată. Azi (n.r. ieri), elevii antrenoru­lui Ştefan Onisie au cîştigat (în sfîr­­şit) pe teren propriu în faţa unui ad­versar de care in ultimii ani nu reu­şiseră să treacă şi faţă de care căpă­taseră, mai mult sau mai puţin justi­ficat, un complex exprimat în princi­pal, prin neputinţa de a găsi soluţii ofensive eficiente împotriva unui sis­tem defensiv recunoscut ca bine or­ganizat şi tenace. Victoria gazdelor, fără să fi avut strălucirea spectacolului de calitate, ni s-a părut firească şi pe deplin me­ritată. Ea s-a datorat, pe de o parte, modului ceva mai închegat şi mai inspirat de acţiuni al atacului clujean, care şi-a creat mai multe situaţii de gol, iar pe de altă parte replicii în general modeste a Steagului roşu, a cărui forţă defensivă nu a mai fost la nivelul ei obişnuit din acest sezon. Partida a avut o desfăşurare intere­santă, dar a fost lipsită de dinamis­mul caracteristic derbyurilor, fiind presărată cu puţine faze de poartă şi de fotbal în general. Clujenii au ata­cat ceva mai mult în primele minute, „ostilităţile“ se desfăşoară la poarta oaspeţilor, unde Adam (min. 2) ratează o bună ocazie de a înscrie la o cen­trare de pe dreapta a lui Uifăleanu. Steagul roşu echilibrează, însă, curînd jocul şi în min.7 obţine două cornere consecutive, ultimul dintre acestea, executat cu efect de Ivăncescu, fiind reţinut cu mare dificultate de Ştefan. Urmează o perioadă de 10 minute în care jucătorii ambelor echipe nu reuşesc să încheie nici o acţiune ofen­sivă mai periculoasă. Braşovenii se desprind ceva mai repede din starea de apatie de la mijlocul reprizei şi testează de cîteva ori — în min. 24 prin Gyorfi şi în min. 25 prin Ivăn­­cescu — vigilenţa lui Ştefan) dar ace­sta este la post de fiecare dată. Clujenii simt pericolul şi se mobi­lizează în jurul lui Anca şi Adam, care fac eforturi susţinute să-şi aducă echipa in atac. Ei reuşesc acest lu­cru in finalul reprizei, cînd presiu­nea la poarta lui Adamache va aduce şi unicul gol din această întrecere , în min. 37, cînd Uifăleanu, urmărind „cu încăpăţînare“ o minge ce părea Mihai IONESCU (Continuare in pag. a 4-a) „CUPA STEAUA“ LA CICLISM Cu prilejul aniversării a 25 de ani de existenţă a clubului sportiv „STEAUA“, va avea loc în zilele de 14, 15 şi 16 aprilie, prima competi­ţie cu caracter internaţional din a­­cest sezon. Etapa întiia (100 km) are ca loc de desfăşurare şoseaua Olte­niţei, a doua, şoseaua Giurgiului (105 km), iar a treia, duminică, circuitul Toboc. La startul întrecerii se va alinia lotul bulgar pentru „Cursa Păcii“, alcătuit din 11 dintre cei mai valo­roşi alergători. Deci o binevenită verificare pentru lotul nostru din care, la sfirşitul lunii, va fi alcă­tuită reprezentativa română pentru cea de a XXV-a ediție a „Cursei Păcii“.

Next