Sportul, aprilie 1972 (Anul 28, nr. 7013-7042)
1972-04-20 / nr. 7032
ŞEDINŢA CONSILIULUI DE STAT In ziua de 19 aprilie a. c. a avut loc, la Palatul Republicii, şedinţa Consiliului de Stat prezidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat. La şedinţă au participat, ca invitaţi, miniştri şi alţi conducători ai organelor centrale de stat, precum şi preşedinţi ai unor comisii permanente ale Marii Adunări Naţionale. Consiliul de Stat a adoptat decretul privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Ministerului de Interne, ca urmare a fuzionării Consiliului Securităţii Statului şi Ministerului Afacerilor Interne. Consiliul de Stat a dezbătut şi adoptat, de asemenea, decretele privind : ratificarea Tratatului cu privire la interzicerea amplasării de arme nucleare şi alte arme de distrugere în masă pe fundul mărilor şi oceanelor şi în subsolul lor, deschis spre semnare la Moscova, Londra şi Washington la 11 februarie 1971 ; ratificarea Protocolului adiţional la Tratatul dintre Republica Populară Română şi Republica Populară Federativă Iugoslavia privind asistenţa juridică, semnat la Belgrad, la 18 decembrie 1960 ; ratificarea Convenţiei pentru reprimarea capturării ilicite a aeronavelor încheiată la Haga, la 16 decembrie 1970 , acceptarea unor amendamente la regulile anexe ale Convenţiei internaţionale pentru ocrotirea vieţii omeneşti pe mare, încheiată la Londra la 17 iunie 1960, la care Republica Socialistă România a aderat prin Decretul nr. 773/1966 , ratificarea Convenției între Guvernul Republicii Socialiste România și Guvernul Republicii Populare Bulgaria privind colaborarea vamală, încheiată la Sofia la 24 noiembrie 1971 și aderarea Republicii Socialiste România la Convenţia privind înfiinţarea Organizaţiei de colaborare în industria de rulmenţi (O.C.I.R.) semnată la Moscova la 25 aprilie 1964. Consiliul de Stat a aprobat programul privind controlul pe care l l va efectua, prin comisiile permanente ale Marii Adunări Naţionale, în trimestrul II al anului 1972. Totodată, în vederea îmbunătăţirii activităţii în domeniul justiţiei, Consiliul de Stat a hotărît ca organele competente să efectueze un studiu şi să prezinte propuneri cu privire la perfecţionarea legislaţiei penale, a legislaţiei privind sancţionarea contravenţiilor, precum şi a legislaţiei referitoare la soluţionarea obştească a unor abateri. In continuare, au fost rezolvate unele cereri de graţiere, precum şi lucrări curente. ★ In cadrul şedinţei, tovarăşul Constantin Daicoviciu, in numele membrilor Consiliului de Stat, a exprimat tovarăşului Nicolae Ceauşescu sentimentele de compasiune şi profunde condoleanţe, în legătură cu încetarea din viaţă a tovarăşului Andruţa Ceauşescu, tatăl preşedintelui Consiliului de Stat. PLENARA CONSILIULUI AL FRONTULUI UNITĂŢII Sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, miercuri 19 aprilie a avut loc Plenara Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, cu următoarea ordine de zi : 1. Informare cu privire la „Contribuţia organizaţiilor componente şi a consiliilor Frontului Unităţii Socialiste la activitatea politico-educativă şi la mobilizarea oamenilor muncii pentru îndeplinirea angajamentelor luate ca răspuns la Chemarea Consiliului Naţional. 2. Informare cu privire la realizarea planului de relaţii internaţionale in anul 1971 ; planul de relaţii internaţionale în anul 1972. 3. Unele măsuri organizatorice. La plenară au participat ca invitaţi reprezentanţi ai unor ministere, organe centrale şi organizaţii de masă, secretarii Consiliilor oamenilor muncii de naţionalitate maghiară şi germană, secretarii consiliilor judeţene ale Frontului Untăţii Socialiste, reprezentanţi ai presei centrale. Plenara a dat o înaltă apreciere activităţii desfăşurate de către toate organizaţiile politice de masă şi obşteşti, de întregul nostru popor, pentru înfăptuirea Programului Partidului Comunist Român, a ideilor de o mare valoare teoretică şi practică din expunerea prezentată de fovaraşul Nicolae Ceauşescu la Plenara C. C. al P.C.R. din 35 noiembrie 1971 privind îmbunătăţirea muncii politicoideologice şi cultural-educative, educarea maselor în spiritul eticii şi moralei socialiste, al echităţii, exigenţei şi responsabilităţii comuniste. Plenara a apreciat rezultatele obţinute de oamenii muncii de la oraşe şi sate în lupta lor pentru transpunerea în viaţă a angajamentelor luate in cursul anului trecut, ca răspuns la Chemarea Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste. Realizările obţinute în înfăptuirea sarcinilor de plan în industrie şi agricultură, pe tărîmul învăţămîntului, ştinţei şi culturii au ridicat întreaga ţară pe noi trepte ale progresului şi civilizaţiei, evidenţiază forţa creatoare inepuizabilă a maselor populare conduse de partid, uriaşele rezerve existente în toate domeniile de activitate, marile posibilităţi pe care le deschidepunerea lor integrală în valoare Plenara adresează eroicei noastre clase muncitoare chemarea de a-și mobiliza în continuare eforturile in lupta pentru îndeplinirea cu succes a obiectivelor economice și sociale trasate de partid, pentru înfăptuirea tuturor sarcinilor planului de stat pe anul 1972, pentru punerea bazelor trainice realizării planului pe anul 1973, în scopul ridicării neîncetate a puterii economiei noastre naţionale, a nivelului de trai al întregului popor. Consiliul Naţional aprobă pe deplin activitatea internaţională desfăşurată de Frontul Unităţii Socialiste în anul 1971, care se înscrie pe coordonatele politicii externe promovate cu consecvenţă de partidul şi statul nostru, de dezvoltare a relaţiilor de prietenie şi colaborare multilaterală cu toate ţările socialiste, cu toate statele lumii, cu popoarele care luptă împotriva imperialismului, colonialismului şi neocolonialismului, cu forţele progresiste de pretutindeni. Plenara dă o înaltă apreciere contribuţiei preţioase a tovarăşului Nicolae Ceauşescu la elaborarea şi înfăptuirea politicii externe a României socialiste, activităţii sale laborioase, neabătute pentru triumful nobilelor idei ale păcii şi socialismului. Exprimînd năzuinţele întregului nostru popor, Consiliul Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, aprobă cu un sentiment de mîndrie naţiotică, rezultatele fructuoase ale vizitei recent efectuate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu în opt ţări de pe continentul african, considerînd că această vizită istorică reprezintă o nouă şi strălucită afirmare a principiilor politicii externe a partidului şi balului, o contribuţie remarcabilă la creşterea prestigiului României socialiste în lume, la întărirea solidarităţii militante, internaţionaliste a poporului român cu popoarele ţărilor africane, cu toate forţele antiimperialiste. Plenara, cheamă toate organizaţiile componente, pe toţi cetăţenii ţării să sprijine activ şi să-şi aducă contribuţia la crearea Fondului de soldaritate internaţională în lumina Hotărîrii Comitetului Executiv al C. P al P.C.R. şi a apelului Biroului Executiv al Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste ca o expresie a sprijinirii luptei popoarelor îmotriva imperialismului, pentru liertate şi progres social, independenţă naţională şi pace. In continuare au fost supuse aprobării plenarei cererile unor organizaţii de aderare la Frontul Unităţii Socialiste. Ţinînd seama de rolul ce îl au în viaţa socială a ţării, de dorinţa exprimată de aceste organizaţiişi instituţii,plenara a aprobat cererea de a adera la Frontul Unităţii Socialiste a Societăţii de Cruce Roşie, a Consiliului Naţional al Organizaţiei Pionierilor, a Consiliului Naţional pentru Educaţie Fizică şi Sport. Plenara a aprobat următoarele schimbări în componenţa Biroului Executiv şi a Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste . Tovarăşul Vasile Potop a fost eliberat din funcţia de secretar al Consiliului Naţional în legătură cu trecerea sa în altă muncă. Tovarăşul Mihai Levente a fost eliberat din calitatea de membru al Biroului Executiv şi din funcţia de secretar al Consiliului Naţional in NATIONAL SOCIALISTE legătură cu trecerea sa în altă muncă Tovarăşii Ion Iliescu şi Ilie Rădulescu au fost eliberaţi din calitatea de membri al Biroului Executiv în legătură cu trecerea lor în alte munci. . Tovarăşii Mihai Dalos şi Mihai Gere au fost aleşi membri ai Biroului Executiv şi in funcţia de secretari ai Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste. Tovarăşul Miu Dobrescu a fost ales membru al Biroului Executiv. Ţinînd seama de aderarea la Frontul Unităţii Socialiste a Societăţii de Cruce Roşie, a Consiliului Naţional al Organizaţiei Pionierilor şi a Consiliului Naţional pentru Educaţie Fizică şi Sport, plenara a hotărît ca preşedinţii acestor organizaţii, tovarăşii Mihai Burcă, Virgiliu Radulian şi Anghel Alexe, să devină membri ai Consiliului Naţional şi ai Biroului Executiv. Plenara a hotărît, de asemenea, să devină membri ai Consiliului Naţional tovarăşii Gheorghe Cioară şi Ferdinand Nagy. Plenara Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste a hotărît să propună sesiunii Marii Adunări Naţionale ca în viitor durata unei legislaturi să fie de 5 ani, pentru a corespunde cu perioadele la care au loc congresele partidului, astfel încât platforma Frontului Unităţii Socialiste în alegeri să prezinte în faţa întregului popor programul de dezvoltare economică şi socială a ţării — adoptat de congresul partidului — pentru următorii 5 ani. In legătură cu aceasta, Plenara a stabilit să propună sesiunii Marii Adunări Naţionale ca mandatul actualei legislaturi să fie prelungit cu doi ani. Plenara a dat mandat Biroului Executiv al Consiliului Naţional să formeze o comisie care să studieze actuala legislaţie cu privire la alegerile de deputaţi in vederea îmbunătăţirii acesteia si dezvoltării in continuare a democraţiei socialiste. Plenara a hotărît convocarea Conferinţei Naţionale a Frontului Unităţii Socialiste la începutul anului 1973. In cadrul dezbaterilor au luat cuvintul tovarăşii Gheorghe Nastase, Gheorghe Petrescu, Aspazia Vuiliu, Ion Dumitrescu, Mihai Obornu, Brăduţ Covaliu, Ana Durlea, Eugen Jebeleanu şi Ştefan Pascu. Exprimînd voinţa organizaţiilor pe care le reprezintă, vorbitorii şi-au manifestat adeziunea deplină la politica internă şi externă a partidului şi statului nostru, hotărîrea de a-şi consacra întreaga putere de muncă îndeplinirii cu succes a acestei politici pusă in slujba intereselor fundamentale ale întregii noastre naţiuni socialiste. In încheierea lucrărilor Plenarei a luat cuvîntul tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Cu excelenta sa evoluţie, Mircea Toni (dreapta) l-a depăşit pe Orlando Martinez Foto ! Dragoş NEAGU Primele meciuri ale turneului de box „Centura de aur" Boxeri din 8 ţări : Cuba (11), R. D. Germană (6), Ungaria, U.R.S.S. şi Polonia (4), Cehoslovacia (3), Franţa (2) şi Bulgaria (1) s-au alăturat celor 43 de boxeri români, onorînd turneul Internaţional dotat cu „Centura de aur“, care a debutat aseară, într-o ambianţă de sărbătoare populară, la primoarul „23 August“ din Capitală. Aproape 3 000 de spectatori au urmărit primele şi pasionantele confruntări ale unui turneu care se anunţă extrem de interesant, CAT. COCOŞ. După ce timp de o repriză cubanezul Orlando Martinez l-a dominat net pe Mircea Toni, acesta a găsit antidotul şi cu lovituri la ficat a slăbit forţele adversarului, depăşindu-l categoric în ultima repriză. Toni b. p. (4—1) Martinez. Și următorul meci a revenit boxerului român, Vasse Kiss, care a convins majoritatea judecătorilor cu loviturile sale puternice de dreapta, care l-au trimis o dată la podea pe tinărul Iuri Kollîcev (U.R.S.S.), posesorul unui stil curat, Kiss b. p. (3—2) Kolîcev. Și Iulian Lungu şi-a întrecut adversarul, polonezul Wladislaw Morus, pe care l-a depăşit cu contraatacuri executate in viteză. Lungu b. p. (4—1) Morus. CAT. SEMIUȘOARA. încă din prima repriză era clar că polonezul Aleksandr Wasowicz nu va putea rezista vehemenţei cu care l-a atacat Antoniu Vasile tot timpul. Vasile b. ab. 2 Wasowicz. Si lui Costică Bumb i-a fost suficient acelaşi timp pentru a-l determina pe cehoslovacul Frantîsek Nemecek să abandoneze lupta. Bumb b. ab, gHeSftQCSfc CAT. SEMIMIJLOCIE. Victor Zilberman b. ab. 1 Oldrich Opalka (Ceh.). Emilio Correa (Cuba) b. p. (3—2) Gh. Ene. CAT. MIJLOCIE. Alee Năstac b. ab. 2 Antoni Pazdzior (Pol.). Ion Petrea Programul de azi GALA DE LA ORA 14 : cat. muscă Gruiescu — Cerebia, C. Pop — Zarektuiev (URSS), Molnár — Hotczki (Ceh.), Cojan — Douglas (Cuba) cat. pană : Gorea *— Alvarez (Cuba), Amăzăroaie — Ivanciu; cat. uşoară Dobrescu — Kamniev (URSS), Hodu — Regueiferos (Cuba), Cutov — Petit (Fran(a); cat. mijlocie mică : Mocanu — Werner (RDG), T. Nicolae — Garbey (Cuba), D. Mihalcea - Kemmel (Ceh.). GALA DE LA ORA 19 : cat. semiuşoară : Ciochină — Bollow (RDG) Mageri — Palacios (Cuba), Stanef - Kolev (Bulgaria) și Antonio Vasile — Costica Bumb ; cat. semimijlocie Popa — Sobczak (Polonia), Gîrda - Kajdi (Ung.), Prodan — Kaiser (RDG), și Victor Zilberman — Emilie Correa (Cuba) ; cat. semigrea Stump — Hubert (RDG), Banu - Toth (Ung.); b. ab. 3 Jugo Zimpel (R.D.G.), Ion Gyilrffi b. p. (4—1) Alessandro Montoya (Cuba). CAT. GREA. Ion Alexe și Teofilio Stevenson (Cuba) non-combat pentru dublă rănire in repr. 1, Dumitru Zelinca b. ab. 2 Lajos Juhász (Ung.), Ilie Dascălu b. p. (4—1) Valeri Pacetuhin (U.R.S.S.), Iancu Anghel b. ab. 1 Hartmut Klemmstein (R.D.G ). Campionatele internaţionale de sărituri ale României Campionul de juniori al Europei, Frank Taubert, la Bucureşti Se pare că ediţia 1972 a campionatelor internaţionale de sărituri în apă se va bucura de o participare mai selectă decit oricînd. Cel puţin aşa am constatat, ieri dimineaţă, pe aeroportul internaţional Otopeni, unde au sosit reprezentanţii R. D. Germane — Gitta Leupold (16 ani), Steffen Trauer(7 ani) şi Frank Taubert (16 ani), conduşi de antrenorul Günther Tippmann. Gitta Leupold este campioana de senioare şi junioare la platformă a R. D. Germane, iar Steffen Traue este şi el un apreciat platformist, deţinînd locul secund în campionatele juniorilor. Cel mai valoros concurent este însă, fără îndoială, Frank Isabert, cîştigătorul medaliei de aur la trambulină — Rotterdam, 1971, a campionatelor europene de juniori. Precizînd că toţi trei ţintesc participarea la Jocurile Olimpice de la München şi că, în acest scop, campionatele internaţionale ale ţării noastre constituie un test de mare însemnătate, ne putem da seama că talentaţii reprezentanţi ai R. D. Germane, ţară în care acest sport are o deosebită răspândire şi care a obţinut medalii în multe ediţii ale Jocurilor Olimpice, vor căuta să-şi etaleze toate calităţile, ceea ce nu poate fi decît în folosul spectacolului. Ceilalţi oaspeţi sosiţi ieri sunt săritorii bulgari Rummianova Kristova, Valentin Todorov şi Stefan Stoianov şi cei vest-germani Reinlinde Kiill, Ute Kleemann, Ursula Mückel, Rainer Kleemann, Henry Lorenz, Stefan Korsten. Sportivii din Ungaria şi Austria vin în cursul zilei de azi. Amintim că întrecerile vor avea loc sîmbătă şi duminică, la bazinul „23 August“. (D.ST) PROLETAri PW TOATE ȚĂRILE, VUIȚI-VA !. ’ ZIAR ANI. CONSILIULUI NATIONAL PENTRU EDUCATIE FIZICA SI SPORT ANUL XXVIII — Nr. 7932 4 PAGINI 30 BANI Joi 20 aprilie 1972 ETAPA A XXII-a A DIVIZIEI A LA FOTBAL ÎNVINGĂTOARE ÎN PASIONANTUL DERBY CU U.T.A., F.C. ARGEŞ INTRA ÎN LUPTA DIRECTA PENTRU TITLU REZULTATE TEHNICE Citiţi în pag. a 4-a : Relatări despre meciurile de ieri Apele atît de liniştite — pînă ieri — ale acestui campionat, s-au răzvrătit pe neaşteptate, punînd în alertă cele două extremităţi ale clasamentului, unde se părea că este vorba de socoteli definitiv tranşate. Astfel, lupta pentru titlu s-a redeschis, odată cu victoria pe care F. C. Argeş a repurtat-o în luptă directă cu liderul clasamentului, U.T.A. Arădenii nu mai au acum decit un singur punct avans şi, deşi ei vor disputa pe teren propriu viitoarele două întîlniri— cu Steagul roşu şi Dinamo — totuşi, pe chipurile lor pot fi intuite, acum, umbrele îngrijorării. Nimic nu mai e singur ! U.T.A. simte lingă ea respiraţia argeşenilor, pericolul pe care l-ar putea reprezenta aceştia, din clipa cînd îl vor avea în mijlocul lor şi pe Dobrin. La celălalt pol al clasamentului, furtuna a fost şi mai mare. Ieri, înregistrind un nou eşec pe teren propriu, la capătul unui meci cu nimic mai puţin pasionant decit un film de aventuri, ieşenii lui Mărdărescu au intrat în „hora retrogradării", distanţa dintre ei şi C.F.R. Cluj nemaireprezentînd o asigurare, în condiţiile jocului pe care îl practică în ultimul timp cele două echipe. Remarcabil este şi succesul celeilalte formaţii clujene, Universitatea, în faţa unui Dinamo care, chiar dacă nu mai are „punchul" de altă dată, este, oricum, un adversar redutabil, prin individualităţile sale. De asemenea, impre-sionează forţa de joc a tinerilor fotbalişti de la A.S.A. Tîrgu Mureş, care au învins şi pe Steaua, după ce, cu cîteva zile înainte, întrecuseră o altă prestigioasă reprezentantă a fotbalului bucureştean — Dinamo. Nu este — să recunoaştem — o performanţă la înderfrîna oricărei echipe ! (J. B.) Olteana pleacă pe contraatac, iar Pelescu, intuind pericolul, se repliază Foto : Paul ROMOSAN CLASAMENTUL 1. U.T.A. 22 11 7 4 40—19 29 2. F.C. Argeș 22 14 0 8 36—23 28 3. „U" Cluj 22 12 3 7 33—22 27 4. A.S.A. Tg. Mureș 22 10 7 5 25—19 27 5. Steagul roşu 22 10 6 6 27—14 26 6. Sport Club Bacău 22 11 4 7 34—26 26 7. Steaua 22 8 6 8 27-19 22 8. Dinamo 22 8 5 9 29—27 21 9. Rapid 22 9 3 10 26—27 21 10. Universitatea Craiova 22 8 5 9 26^-27 21 11. Jiul 22 8 5 9 19—26 21 12. Farul 22 7 6 9 20—29 20 13. Petrolul 22 7 6 9 11—26 20 14. Politehnica 22 5 8 9 24—31 18 15. C.F.R. Cluj 22 4 7 11 18—31 15 16. Crisul 22 2 6 14 9—33 10 Universitatea Cluj — Dinamo 2—1 (2—0) Rapid — Universitatea Craiova 2—0 (1—0) Politehnica — C.F.R. 2—4 (0—2) F.C. Argeş — U.T.A. 2—1 (1—0) Sport Club — Jiul 1—0 (0—0) Steagul roşu — Crişul 1—0 (0—0) A.S.A. — Steaua 1—0 (1—0) Farul — Petrolul 1—1 (1—0) ETAPA VIITOARE1 (4 mai) Universitatea Craiova — A.S.A. Tg. Mureş U.T.A. — Steagul roşu Petrolul — P C. Argeş Jiul — Politehnica Rapid — Steaua Universitatea Cluj — C.F.R. Cluj Dinamo — Farul Crişul — Sport club F.C. ARGEŞ 2(1) U. T. A. 1(0) V _____________ DERBYUL PRIMĂVERII ŞI-A ONORAT PROMISIUNILE PITEŞTI, 19 (prin telefon, de la trimisul nostru) Aşteptat cu un mare şi legitim interes, derbyul acestei primăveri şi-a onorat, întrutotul promisiunile. Referindu-ne la cadrul partidei, este, poate, suficient să spunem că intr-un stadion cu 15 000 de locuri au pătruns azi (n.r. ieri) peste 25 000 de spectatori, alte cîteva mii ascultînd meciul la porţile stadionului, graţie tranzistoarelor şi unui telefon fără fir, din om în om, prin care se transmiteau evenimentele întîlnirii... Privitor la decizia partidei, după opinia noastră rezultatul este just, victoria argeşenilor meritată, între cele două echipe existînd o diferenţă — în joc — de un gol. încereînd o caracterizare a meciului, vom spune că deşi întîlnirea a prilejuit o dîrză şi pasionantă luptă, am asistat, totuşi, la un spectacol de reală frumuseţe, pentru că lupta a avut toate atributele unei întreceri care place spectatorilor. Cele două echipe au practicat un fotbal modern, foarte dinamic, în care ţesătura precisă a combinaţiilor s-a conjugat cu momente de creaţie personală, de fanezie creatoare a unui Domide, Roşu sau M. Popescu, care au adus o notă în plus de atractivitate. Mare decisă în fazele de atac, pe care le-a repetat de zeci de ori, cu o mare ambiţie, echipa gazdă şi-a creat mai multe situaţii de poartă decît U.T.A., care a jucat uniform marea majoritate a timpului (forţind abia în final), cu „acelaşi pas“, cu o disciplină tactică riguroasă şi cu o economie precisă a efortului, elemente care reprezintă atu-uri, dar şi... minusuri atunci cind vrei să smulgi o decizie. Pînă în cele din urmă, „sprinturile“ repetate ale piteştenilor au avut cîştig de cauză. Iată, succint, filmul derbyului : F.C. Argeş începe jocul nervos, pripit, U.T.A. se arată în primele minute foarte calmă. Pentru liniştirea spiritelor ,arădenii trimit din cînd în cînd mingi înapoi la Vidac. Două voleuri ale lui Roşu (min. 9 şi min. 13) trec pe lingă... deschiderea scorului. în min. 14 „cade“ primul gol al jocului : Olteanu ia o minge în apropierea centrului terenului, înaintează pină la limita careului de 16 m. şi şutează la rădăcina barei. Vioae pleacă tîrziu Marius POPESCU (Continuare in pag. a 4-a) DUPĂ „INTERNAŢIONALELE“ DE GIMNASTICĂ, CU GÂNDUL LA 1. 0. ACEASTĂ BINEVENITĂ NEMULŢUMIRE. Dincolo de satisfacţia succeselor apare ca un factor de progres — exigenţa antrenorilor Publicul a aplaudat o lungă serie de succese româneşti la campionatele internaţionale de gimnastică dotate cu „Cupa Gh. Moceanu“, cele două titluri la individual compus, patru victorii ale gimnastelor şi trei ale gimnaştilor în întrecerile pe aparate. Şi dacă aceste aplauze s-au lăsat ca o cortină peste cea de a XV-a ediţie a competiţiei, dincolo de ea, am regăsit circumspecţia specialiştilor, a antrenorilor exigenţi şi lucizi pentru care rezultatele înseamnă mai ales confirmare şi mai puţin euforie. „Victoria lui Dan Grecu n-a fost o surpriză pentru noi, ci o confirmare a previziunilor făcute“, ne-a spus a doua zi după încheierea competiţiei prof. Iosif Hidi, unul din componenţii colectivului care se ocupă de pregătirea lotului olimpic al gimnaştilor. Din explicaţiile cu multă bunăvoinţă oferite s-a desprins clar constatarea că evoluţia sportivilor noştri nu a satisfăcut decît în parte. TENDINŢE ÎMBUCURĂTOARE Dacă Dan Grecu a concurat în real progres, dovedind o remarcabilă constanţă şi avînd pe parcursul exerciţiilor puţine elemente ratate, ceilalţi gimnaşti înaintează mai lent spre nivelul de comportare aşteptat din partea lor. Petre Mihaiuc are scuza de a fi reintrat cu o pregătire mai sumară după o perioadă de boală (dar i se reproşează că nu manifestă mai multă grijă pentru sănătatea sa). Mircea Gheorghiu şi Nicolae Achim încep să-şi reintre în formă, după întreruperi fortuite ; ultimul, chiar, s-a situat aproape de cel mai bun nivel atins anul trecut. Promiţătoare este evoluţia lui Constantin Petrescu şi a lui Radu Branea, tineri recent promovaţi în lotul olimpic. Ambii desfăşoară o Sebastian BONIFACIU (Continuare in pag. a 2-a) I sT/vr 12a pe ziue ! GOLGETERI ÎS goluri : Oblemenco (Univ. Craiova) — 5 din 11 m. 11 goluri : Rugiubel (Sport Club Bacău). 10 goluri: Kun II (U.T.A.), Neagu (Rapid). Inelele au fost aparatul in care Dan Grecu şi-a dominat net adversarii, atît la exerciţiile impuse, ctt şi la liber-alese Foto III, DRAGOŞ