Sportul, aprilie 1972 (Anul 28, nr. 7013-7042)

1972-04-20 / nr. 7032

ŞEDINŢA CONSILIULUI DE STAT In ziua de 19 aprilie a. c. a avut loc, la Palatul Republicii, şedinţa Consiliului de Stat prezidată de to­varăşul Nicolae Ceauşescu, preşedin­­tele Consiliului de Stat. La şedinţă au participat, ca invi­taţi, miniştri şi alţi conducători ai organelor centrale de stat, precum şi preşedinţi ai unor comisii permanente ale Marii Adunări Naţionale. Consiliul de Stat a adoptat decre­tul privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Ministerului de Interne, ca urmare a fuzionării Consiliului Securităţii Statului şi Ministerului A­­facerilor Interne. Consiliul de Stat a dezbătut şi a­­doptat, de asemenea, decretele pri­vind : ratificarea Tratatului cu pri­vire la interzicerea amplasării de arme nucleare şi alte arme de dis­trugere în masă pe fundul mărilor şi oceanelor şi în subsolul lor, des­chis spre semnare la Moscova, Lon­dra şi Washington la 11 februarie 1971 ; ratificarea Protocolului adiţio­nal la Tratatul dintre Republica Populară Română şi Republica Popu­lară Federativă Iugoslavia privind a­­sistenţa juridică, semnat la Belgrad, la 18 decembrie 1960 ; ratificarea Convenţiei pentru reprimarea captu­rării ilicite a aeronavelor încheiată la Haga, la 16 decembrie 1970 , ac­ceptarea unor amendamente la regu­lile anexe ale Convenţiei internaţio­nale pentru ocrotirea vieţii omeneşti pe mare, încheiată la Londra la 17 iunie 1960, la care Republica Socia­listă România a aderat prin Decretul nr. 773/1966 , ratificarea Convenției între Guvernul Republicii Socialiste România și Guvernul Republicii Populare Bulgaria privind colaborarea vamală, încheiată la Sofia la 24 no­iembrie 1971 și aderarea Republicii Socialiste România la Convenţia pri­vind înfiinţarea Organizaţiei de cola­borare în industria de rulmenţi (O.C.I.R.) semnată la Moscova la 25 aprilie 1964. Consiliul de Stat a aprobat pro­gramul privind controlul pe care l l va efectua, prin comisiile permanente ale Marii Adunări Naţionale, în tri­mestrul II al anului 1972. Totodată, în vederea îmbunătăţirii activităţii în domeniul justiţiei, Con­siliul de Stat a hotărît ca organele competente să efectueze un studiu şi să prezinte propuneri cu privire la perfecţionarea legislaţiei penale, a legislaţiei privind sancţionarea con­travenţiilor, precum şi a legislaţiei referitoare la soluţionarea obştească a unor abateri. In continuare, au fost rezolvate u­­nele cereri de graţiere, precum şi lucrări curente. ★ In cadrul şedinţei, tovarăşul Con­stantin Daicoviciu, in numele mem­brilor Consiliului de Stat, a expri­mat tovarăşului Nicolae Ceauşescu sentimentele de compasiune şi pro­funde condoleanţe, în legătură cu încetarea din viaţă a tovarăşului Andruţa Ceauşescu, tatăl preşedinte­lui Consiliului de Stat. PLENARA CONSILIULUI AL FRONTULUI UNITĂŢII Sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, miercuri 19 aprilie a avut loc Plenara Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, cu ur­mătoarea ordine de zi : 1. Informare cu privire la „Con­tribuţia organizaţiilor componente şi a consiliilor Frontului Unităţii Socia­liste la activitatea politic­o-educativă şi la mobilizarea oamenilor muncii pentru îndeplinirea angajamentelor luate ca răspuns la Chemarea Con­siliului Naţional. 2. Informare cu privire la realiza­­rea planului de relaţii internaţionale in anul 1971 ; planul de relaţii inter­naţionale în anul 1972. 3. Unele măsuri organizatorice. La plenară au participat ca invi­taţi reprezentanţi ai unor ministere, organe centrale şi organizaţii de masă, secretarii Consiliilor oamenilor muncii de naţionalitate maghiară şi germană, secretarii consiliilor jude­ţene ale Frontului Un­tăţii Socialis­te, reprezentanţi ai presei centrale. Plenara a dat o înaltă apreciere ac­tivităţii desfăşurate de către toate organizaţiile politice de masă şi ob­şteşti, de întregul nostru popor, pen­tru înfăptuirea Programului Partidu­lui Comunist Român, a ideilor de o mare valoare teoretică şi practică din expunerea prezentată de fov­araşul Nicolae Ceauşescu la Plenara C. C. al P.C.R. din 3­5 noiembrie 1971 pri­vind îmbunătăţirea muncii politico­­ideologice şi cul­tural-educative, edu­carea maselor în spiritul eticii şi mo­ralei socialiste, al echităţii, exigen­ţei şi responsabilităţii comuniste. Plenara a apreciat rezultatele ob­ţinute de oamenii muncii de la oraşe şi sate în lupta lor pentru transpu­nerea în viaţă a angajamentelor lua­te in cursul anului trecut, ca răs­puns la Chemarea Consiliului Naţio­nal al Frontului Unităţii Socialiste. Realizările obţinute în înfăptuirea sarcinilor de plan în industrie şi a­­gricultură, pe tărîmul învăţămîntului, şti­nţei şi culturii au ridicat întreaga ţară pe noi trepte ale progresului şi civilizaţiei, evidenţiază forţa creatoa­re inepuizabilă a maselor populare conduse de partid, uriaşele rezerve existente în toate domeniile de acti­vitate, marile posibilităţi pe care le deschide­­punerea lor integrală în va­loare Plenara adresează eroicei noastre clase muncitoare chemarea de a-și mobiliza în continuare eforturile in lupta pentru îndeplinirea cu succes a obiectivelor economice și sociale trasate de partid, pentru înfăptuirea tuturor sarcinilor planului de stat pe anul 1972, pentru punerea bazelor trainice realizării planului pe anul 1973, în scopul ridicării neîncetate a puterii economiei noastre naţionale, a nivelului de trai al întregului popor. Consiliul Naţional aprobă pe de­plin activitatea internaţională desfă­şurată de Frontul Unităţii Socialiste în anul 1971, care se înscrie pe­ co­ordonatele politicii externe promova­te cu consecvenţă de partidul şi sta­tul nostru, de dezvoltare a relaţiilor de prietenie şi colaborare multilate­rală cu toate ţările socialiste, cu toate statele lumii, cu popoarele care luptă împotriva­ imperialismului, co­lonialismului şi neocolonialismului, cu forţele progresiste de pretutindeni. Plenara dă o înaltă apreciere con­tribuţiei preţioase a tovarăşului Nicolae Ceauşescu la elaborarea şi înfăptuirea politicii externe a Româ­niei socialiste, activităţii sale labo­rioase, neabătute pentru triumful no­bilelor idei ale păcii şi socialismului. Exprimînd năzuinţele întregului nostru popor, Consiliul Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, aprobă cu un sentiment de mîndrie naţi­­oti­­că, rezultatele fructuoase ale vizitei recent efectuate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu în opt ţări de pe continen­tul african, considerînd că această vizită istorică reprezintă o nouă şi strălucită afirmare a principiilor po­liticii externe a partidului şi b­alu­lui, o contribuţie remarcabilă la creş­terea prestigiului României socialis­te în lume, la întărirea solidarităţii militante, internaţionaliste a poporu­lui român cu popoarele ţărilor afri­cane, cu toate forţele antiimperia­­liste. Plenara, cheamă toate organizaţiile componente, pe toţi cetăţenii ţării să sprijine activ şi să-şi aducă con­tribuţia la crearea Fondului de so­l­­daritate internaţională în lumina Ho­tărî­rii Comitetului Executiv al C. P al P.C.R. şi a apelului Biroului Exe­cutiv al Consiliului Naţional al Fron­tului Unităţii Socialiste ca o expre­sie a sprijinirii luptei popoarelor îm­­otriva imperialismului, pentru li­­ertate şi progres social, independen­ţă naţională şi pace. In continuare au fost supuse apro­bării plenarei cererile unor organi­zaţii de aderare la Frontul Unităţii Socialiste. Ţinînd seama de rolul ce îl au în viaţa socială a ţării, de do­rinţa exprimată de aceste organizaţii­­şi instituţii,­­plenara a aprobat cere­rea de a adera la Frontul Unităţii Socialiste a Societăţii de Cruce Roşie, a Consiliului Naţional al Organiza­ţiei Pionierilor, a Consiliului Naţi­onal pentru Educaţie Fizică şi Sport. Plenara a aprobat următoarele schimbări în componenţa Biroului E­­xecutiv şi a Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste . Tovarăşul Vasile Potop a fost e­­liberat din funcţia de secretar al Consiliului Naţional în legătură cu trecerea sa în altă muncă. Tovarăşul Mihai Levente a fost e­­liberat din calitatea de membru al Biroului Executiv şi din funcţia de secretar al Consiliului Naţional in NATIONAL SOCIALISTE legătură cu trecerea sa în altă muncă Tovarăşii Ion Iliescu şi Ilie Rădu­­lescu au fost eliberaţi din calitatea de membri al Biroului Executiv în legătură cu trecerea lor în alte munci. . Tovarăşii Mihai Dalos şi Mihai Gere au fost aleşi membri ai Birou­lui Executiv şi in funcţia de secre­tari ai Consiliului Naţional al Fron­tului Unităţii Socialiste. Tovarăşul Miu Dobrescu a fost a­­les membru al Biroului Executiv. Ţinînd seama de aderarea la Fron­tul Unităţii Socialiste­ a Societăţii de Cruce Roşie, a Consiliului Naţi­onal al Organizaţiei Pionierilor şi a Consiliului Naţional pentru Educaţie Fizică şi Sport, plenara a hotărît ca preşedinţii acestor organizaţii, to­varăşii Mihai Burcă, Virgiliu Radu­­lian şi Anghel Alexe, să devină membri ai Consiliului Naţional şi ai Biroului Executiv. Plenara a hotărît, de asemenea, să devină membri ai Consiliului Na­ţional tovarăşii Gheorghe Cioară şi Ferdinand Nagy. Plenara Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste a ho­tărît să propună sesiunii Marii Adu­nări Naţionale ca în viitor durata unei legislaturi să fie de 5 ani, pen­tru a corespunde cu perioadele la care au loc congresele partidului, astfel încât platforma Frontului U­­nităţii Socialiste în alegeri să pre­zinte în faţa întregului popor pro­gramul de dezvoltare economică şi socială a ţării — adoptat de congre­sul partidului — pentru următorii 5 ani. In legătură cu aceasta, Plenara a stabilit să propună sesiunii Marii Adunări Naţionale ca mandatul ac­tualei legislaturi să fie prelungit cu doi ani. Plenara a dat mandat Biroului E­­xecutiv al Consiliului Naţional să formeze o comisie care să studieze actuala legislaţie cu privire la ale­gerile de deputaţi in vederea îmbu­nătăţirii acesteia si dezvoltării in continuare a democraţiei socialiste. Plenara a hotărît convocarea Con­ferinţei Naţionale a Frontului­ Uni­tăţii Socialiste la începutul anului 1973. In cadrul dezbaterilor au luat cu­­vintul tovarăşii Gheorghe Nastase, Gheorghe Petrescu, Aspazia Vuiliu, Ion Dumitrescu, Mihai Obornu, Bră­duţ Covaliu, Ana Durlea, Eugen Je­­beleanu şi Ştefan Pascu. Exprimînd voinţa organizaţiilor pe care le reprezintă, vorbitorii şi-au manifestat adeziunea deplină la po­litica internă şi externă a partidu­lui şi statului nostru, hotărîrea de a-şi consacra întreaga putere de muncă îndeplinirii cu succes a aces­tei politici pusă in slujba interese­lor fundamentale ale întregii noastre naţiuni socialiste. In încheierea lucrărilor Plenarei a luat cuvîntul tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Cu excelenta sa evoluţie, Mircea Toni (dreapta) l-a depăşit pe Orlando Martinez Foto ! Dragoş NEAGU Primele meciuri ale turneului de box „Centura de aur" Boxeri din 8 ţări : Cuba (11), R. D. Germană (6), Ungaria, U.R.S.S. şi Polonia (4), Cehoslovacia (3), Franţa (2) şi Bulgaria (1) s-au alăturat celor 43 de boxeri români, onorînd turneul Internaţional dotat cu „Centura de aur“, care a debutat aseară, într-o ambian­ţă de sărbătoare populară, la prim­­­oarul „23 August“ din Capitală. A­­proape 3 000 de spectatori au urmă­rit primele şi pasionantele confrun­tări ale unui turneu care se anunţă extrem de interesant, CAT. COCOŞ. După ce timp de o repriză cubanezul Orlando Martinez l-a dominat net pe Mircea Toni, a­­cesta a găsit antidotul şi cu lovituri la ficat a slăbit forţele adversarului, depăşindu-l categoric în ultima repri­ză. Toni b. p. (4—1) Martinez. Și ur­mătorul meci a revenit boxerului ro­­mân, Vasse Kiss, care a convins majoritatea judecătorilor cu lovitu­rile sale puternice de dreapta, care l-au trimis o dată la podea pe tină­­rul Iuri Kollîcev (U.R.S.S.), posesorul unui stil curat, Kiss b. p. (3—2) Ko­­lîcev. Și Iulian Lungu şi-a întrecut adversarul, polonezul Wladislaw Mo­rus, pe care l-a depăşit cu contra­atacuri executate in viteză. Lungu b. p. (4—1) Morus. CAT. SEMIUȘOARA. încă din pri­ma repriză era clar că polonezul A­­leksandr Wasowicz nu va putea re­zista vehemenţei cu care l-a atacat Antoniu Vasile tot timpul. Vasile b. ab. 2 Wasowicz. Si lui Costică Bumb i-a fost suficient acelaşi timp pentru a-l determina pe cehoslova­cul Frantîsek Nemecek să abando­neze lupta. Bumb b. ab, g­HeSftQCSfc CAT. SEMIMIJLOCIE. Victor Zil­­berman b. ab. 1 Oldrich Opalka (Ceh.). Emilio Correa (Cuba) b. p. (3—2) Gh. Ene. CAT. MIJLOCIE. Alee Năstac b. ab. 2 Antoni Pazdzior (Pol.). Ion Petrea Programul de azi GALA DE LA ORA 14 : cat. muscă Gruiescu — Cerebia, C. Pop — Za­rektuiev (URSS), Molnár — Hotczki (Ceh.), Cojan — Douglas (Cuba) cat. pană : Gorea *— Alvarez (Cuba), Amăzăroaie — Ivanciu; cat. uşoară Dobrescu — Kamniev (URSS), Hodu — Regueiferos (Cuba), Cutov — Pe­tit (Fran(a); cat. mijlocie mică : Mo­canu­ — Werner (RDG), T. Nicolae — Garbey (Cuba), D. Mihalcea - Kemmel (Ceh.). GALA DE LA ORA 19 : cat. semi­­uşoară : Ciochină — Bollow (RDG) Mageri — Palacios (Cuba), Stanef - Kolev (Bulgaria) și Antonio Vasile — Costica Bumb ; cat. semimijlocie Popa — Sobczak (Polonia), Gîrda - Kajdi (Ung.), Prodan — Kaiser (RDG), și Victor Zilberman — Emilie Correa (Cuba) ; cat. semigrea Stump — Hubert (RDG), Banu - Toth (Ung.); b. ab. 3 Jugo Zim­pel (R.D.G.), Ion Gyilrffi b. p. (4—1) Alessandro Mon­toya (Cuba). CAT. GREA. Ion Alexe și Teofilio Stevenson (Cuba) non-combat pentru dublă rănire in repr. 1, Dumitru Ze­­linca b. ab. 2 Lajos Juhász (Ung.), Ilie Dascălu b. p. (4—1) Valeri Pace­­tuhin (U.R.S.S.), Iancu Anghel b. ab. 1 Hartmut Klemmstein (R.D.G ). Campionatele internaţionale de sărituri ale României Campionul de juniori al Europei, Frank Taubert, la Bucureşti Se pare că ediţia 1972 a cam­pionatelor internaţionale de sări­turi în apă se va bucura de o par­ticipare mai selectă decit oricînd. Cel puţin aşa am constatat, ieri dimineaţă, pe aeroportul interna­ţional Otopeni, unde au sosit repre­zentanţii R. D. Germane — Gitta Leupold (16 ani), Steffen Traue­r(7 ani) şi Frank Taubert (16 ani), conduşi de antrenorul Günther Tippmann. Gitta Leupold este cam­pioana de senioare şi junioare la platformă a R. D. Germane, iar Steffen Traue este şi el un apre­ciat platformist, deţinînd locul se­cund în campionatele juniorilor. Cel mai valoros concurent este însă, fără îndoială, Frank Isabert, cîştigătorul medaliei de aur la trambulină — Rotterdam, 1971, a campionatelor europene de juniori. Precizînd că toţi trei ţintesc parti­ciparea la Jocurile Olimpice de la München şi că, în acest scop, cam­pionatele internaţionale ale ţării noastre constituie un test de mare însemnătate, ne putem da seama că talentaţii reprezentanţi ai R. D. Germane, ţară în care acest sport are o deosebită răspândire şi care a obţinut medalii în multe ediţii ale Jocurilor Olimpice, vor căuta să-şi etaleze toate calităţile, ceea ce nu poate fi decît în folosul spectacolului. Ceilalţi oaspeţi sosiţi ieri sunt săritorii bulgari Rummianova Kris­­tova, Valentin Todorov şi Stefan Stoianov şi cei vest-germani Rein­­linde Kiill, Ute Kleemann, Ursula Mückel, Rainer Kleemann, Henry Lorenz, Stefan Korsten. Spor­tivii din Ungaria şi Austria vin în cursul zilei de azi. Amintim că întrecerile vor avea loc sîmbătă şi duminică, la bazi­nul „23 August“. (D.ST) PROLETAri PW TOATE ȚĂRILE, VUIȚI-VA !. ’ ZIAR ANI. CON­SI­LI­ULUI NATIONAL PENTRU EDUCATIE FIZICA SI SPORT ANUL XXVIII — Nr. 7932 4 PAGINI 30 BANI Joi 20 aprilie 1972 ETAPA A XXII-a A DIVIZIEI A LA FOTBAL ÎNVINGĂTOARE ÎN PASIONANTUL DERBY CU U.T.A., F.C. ARGEŞ INTRA ÎN LUPTA DIRECTA PENTRU TITLU REZULTATE TEHNICE Citiţi în pag. a 4-a : Relatări despre meciurile de ieri A­pele atît de liniştite — pînă­­ ieri — ale acestui campio­nat, s-au răzvrătit pe neaş­teptate, punînd în alertă cele­­ două extremităţi ale clasamentu­lui, unde se părea că este vorba de socoteli definitiv tranşate. Ast­fel, lupta pentru titlu s-a redes­chis, odată cu victoria pe care F. C. Argeş a repurtat-o în luptă directă cu liderul clasamentului, U.T.A. Arădenii nu mai au acum decit un singur punct avans şi, deşi ei vor disputa pe teren pro­priu viitoarele două întîlniri­­— cu Steagul roşu şi Dinamo — totuşi, pe chipurile lor pot fi in­tuite, acum, umbrele îngrijorării. Nimic nu mai e singur ! U.T.A. simte lingă ea respiraţia argeşe­nilor, pericolul pe care l-ar putea reprezenta aceştia, din clipa cînd îl vor avea în mijlocul lor şi pe Dobrin. La celălalt pol al clasamentului, furtuna a fost şi mai mare. Ieri, înregistrind un nou eşec pe teren propriu, la capătul unui meci cu nimic mai puţin pasionant decit un film de aventuri, ieşenii lui Mărdărescu au intrat în „hora re­trogradării", distanţa dintre ei şi C.F.R. Cluj nemaireprezentînd o asigurare, în condiţiile jocului pe care îl practică în ultimul timp cele două echipe. Remarcabil este şi succesul ce­leilalte formaţii clujene, Universi­tatea, în faţa unui Dinamo care, chiar dacă nu mai are „punchul" de altă dată, este, oricum, un ad­versar redutabil, prin individuali­tăţile sale. De asemenea, impre-­­sionează forţa de joc a tinerilor fotbalişti de la A.S.A. Tîrgu Mu­reş, care au învins şi pe Steaua, după ce, cu cîteva zile înainte, întrecuseră o altă prestigioasă reprezentantă a fotbalului bucu­­reştean — Dinamo. Nu este — să recunoaştem — o performanţă la înderfrîna oricărei echipe ! (J. B.) Olteana pleacă pe contraatac, iar Pelescu, intuind pericolul, se repliază Foto : Paul ROMOSAN CLASAMENTUL 1. U.T.A. 22 11 7 4 40—19 29 2. F.C. Argeș 22 14 0 8 36—23 28 3. „U" Cluj 22 12 3 7 33—22 27 4. A.S.A. Tg. Mureș 22 10 7 5 25—19 27 5. Steagul roşu 22 10 6 6 27—14 26 6. Sport Club Bacău 22 11 4 7 34—26 26 7. Steaua 22 8 6 8 27-19 22 8. Dinamo 22 8 5 9 29—27 21 9. Rapid 22 9 3 10 26—27 21 10. Universitatea Craiova 22 8 5 9 26^-27 21 11. Jiul 22 8 5 9 19—26 21 12. Farul 22 7 6 9 20—29 20 13. Petrolul 22 7 6 9 11—26 20 14. Politehnica 22 5 8 9 24—31 18 15. C.F.R. Cluj 22 4 7 11 18—31 15 16. Crisul 22 2 6 14 9—33 10 Universitatea Cluj — Dinamo 2—1 (2—0) Rapid — Universitatea Craiova 2—0 (1—0) Politehnica — C.F.R. 2—4 (0—2) F.C. Argeş — U.T.A. 2—1 (1—0) Sport Club — Jiul 1—0 (0—0) Steagul roşu — Crişul­­ 1—0 (0—0) A.S.A. — Steaua 1—0 (1—0) Farul —­ Petrolul 1—1 (1—0) ETAPA VIITOARE1­ (4 mai) Universitatea Craiova — A.S.A. Tg. Mureş U.T.A. — Steagul roşu Petrolul — P­ C. Argeş Jiul — Politehnica Rapid — Steaua Universitatea Cluj — C.F.R. Cluj Dinamo — Farul Crişul — Sport club F.C. ARGEŞ 2(1) U. T. A. 1(0) V­ _____________ DERBYUL PRIMĂVERII ŞI-A ONORAT PROMISIUNILE PITEŞTI, 19 (prin telefon, de la trimisul nostru) Aşteptat cu un mare şi legitim in­teres, derbyul acestei primăveri şi-a onorat, întrutotul promisiunile. Re­­ferindu-ne la cadrul partidei, este, poate, suficient să spunem că intr-un stadion cu 15 000 de locuri au pătruns azi (n.r. ieri) peste 25 000 de spectatori, alte cîteva mii ascultînd meciul la porţile stadio­nului, graţie tranzistoarelor şi unui telefon fără fir, din om în om, prin care se transmiteau evenimen­tele întîlnirii... Privitor la decizia partidei, după opinia noastră re­zultatul este just, victoria argeşeni­lor meritată, între cele două echi­pe existînd o diferenţă — în joc — de un gol. încereînd o caracterizare a me­ciului, vom spune că deşi întîlni­­rea a prilejuit o dîrză şi pasionan­tă luptă, am asistat, totuşi, la un spectacol de reală frumuseţe, pen­tru că lupta a avut toate atributele unei întreceri care place specta­torilor. Cele două echipe au prac­ticat un fotbal modern, foarte di­namic, în care ţesătura precisă a combinaţiilor s-a conjugat cu mo­mente de creaţie personală, de fan­­ezie creatoare a unui Domide, Ro­şu sau M. Popescu, care au adus o notă în plus de atractivitate. Mar­e decisă în fazele de atac, pe care le-a repetat de zeci de ori, cu o mare ambiţie, echipa gazdă şi-a creat mai multe situaţii de poartă decît U.T.A., care a jucat uniform marea majoritate a timpului (for­­ţind abia în final), cu „acelaşi pas“, cu o disciplină tactică riguroasă şi cu o economie precisă a efor­tului, elemente care reprezintă atu-uri, dar şi... minusuri atunci cind vrei să smulgi o decizie. Pînă în cele din urmă, „sprinturile“ re­petate ale piteştenilor au avut cîş­­tig de cauză. Iată, succint, filmul derbyului : F.C. Argeş începe jocul nervos, pri­pit, U.T.A. se arată în primele mi­nute foarte calmă. Pentru liniştirea spiritelor ,arădenii trimit din cînd în cînd mingi înapoi la Vidac. Do­uă voleuri ale lui Roşu (min. 9 şi min. 13) trec pe lingă... deschide­rea scorului. în min. 14 „cade“ pri­mul gol al jocului : Olteanu ia o minge în apropierea centrului te­renului, înaintează pină la limita careului de 16 m. şi şutează la ră­dăcina barei. Vioae pleacă tîrziu Marius POPESCU (Continuare in pag. a 4-a) DUPĂ „INTERNAŢIONALELE“ DE GIMNASTICĂ, CU GÂNDUL LA 1. 0. ACEASTĂ BINEVENITĂ NEMULŢUMIRE. Dincolo de satisfacţia succeselor apare­­ ca un factor de progres — exigenţa antrenorilor Publicul a aplaudat o lungă se­rie de succese româneşti la cam­pionatele internaţionale de gimnas­tică dotate cu „Cupa Gh. Mocea­­nu“, cele două titluri la individual compus, patru victorii ale gimnas­telor şi trei ale gimn­aştilor în în­trecerile pe aparate. Şi dacă aceste aplauze s-au lăsat ca o cortină peste cea de a XV-a ediţie a com­petiţiei, dincolo de ea, am regăsit circumspecţia specialiştilor, a an­trenorilor exigenţi şi lucizi pentru care rezultatele înseamnă mai ales confirmare şi mai puţin euforie. „Victoria lui Dan Grecu n-a fost o surpriză pentru noi, ci o confir­mare a previziunilor făcute“, ne-a spus a doua zi după încheierea competiţiei prof. Iosif Hidi, unul din componenţii colectivului care se ocupă de pregătirea lotului olim­pic al gimnaştilor. Din explicaţiile cu multă bunăvoinţă oferite s-a desprins clar constatarea că evolu­ţia sportivilor noştri nu a satisfă­cut decît în parte. TENDINŢE ÎMBUCURĂTOARE Dacă Dan Grecu a concurat în real progres, dovedind o remarca­bilă constanţă şi avînd pe par­cursul exerciţiilor puţine elemente ratate, ceilalţi gimnaşti înaintează mai lent spre nivelul de comporta­­re aşteptat din partea lor. Petre Mihaiuc are scuza de a fi reintrat cu o pregătire mai sumară după o perioadă de boală (dar i se repro­şează că nu manifestă mai multă grijă pentru sănătatea sa). Mircea Gheorghiu şi Nicolae Achim încep să-şi reintre în formă, după între­ruperi fortuite ; ultimul, chiar, s-a situat aproape de cel mai bun ni­vel atins anul trecut. Promiţătoare este evoluţia lui Constantin Petrescu şi a lui Radu Branea, tineri recent promovaţi în lotul olimpic. Ambii desfăşoară o Sebastian BONIFACIU (Continuare in pag. a 2-a) I sT/vr 12a pe ziue ! GOLGETERI ÎS goluri : Oblemenco (Univ. Craiova) — 5 din 11 m. 11 goluri : Rugiubel (Sport Club Ba­cău). 10 goluri: Kun II (U.T.A.), Neagu (Rapid). Inelele au fost aparatul in care Dan Grecu şi-a dominat net adversarii, atît la exerciţiile impuse, ctt şi la liber-alese Foto I­II, DRAGOŞ

Next