Sportul, mai 1972 (Anul 28, nr. 7043-7071)

1972-05-05 / nr. 7045

Nr. 7045 ...DAR TABELA A RĂMAS NESCHIMBATĂ! Portarul POPA, imbatabil! DINAMO FARUL Pe o vreme mult mai aproape de iarnă decit de luna florilor, un nu­măr nesperat de mare de „curajoşi"* au înfruntat ploaia persistentă şi tem­peratura scăzută cu speranţa că go­lurile vor invinge nefastul buletin meteorologic. Golurile n-au venit, ploaia n-a contenit nici un mo­ment, dar spectatorii au fost mar-Stadion Dinamo ; teren alu­necos ; vreme ploioasă şi fri­guroasă ; spectatori, aproximativ 81100. Şuturi la poartă : 23—3 (pe spaţiul porţii : 12—2). Raport de cornere : 14—2. DINAMO : Constantinescu — Cheran, Sandu, Dobrău, Deleanu — Sâlceanu (min. 63 : Mustă­țea), NUNWETLLEft — LUCESCU, D. Popescu (min. io Custor), Du­­mitriu, FU DUMITRESCU. FARUL , POPA — GHIRCA, MAREŞ, BALOSU, Nistor — AN­­TONESCU, Mihu — Ologu, O­­prea, Caraman, Turcu (min. 72: Goleac) A arbitrat GRIGORE BIRSAN * * * * ajutat la linie de I. Ti­­frea şi T. Trofin (toţi din Ga­laţi). Trofeul Petsehovschi : 10. La tineret-rezerve : Dinamo — Farul 4—0 (2—0), torii unor momente rar întîlnite în acest campionat. Dacă scorul partidei Dinamo-Farul ar fi fost in final opt sau nouă la zero, ni­meni dintre cei aflaţi pe stadionul Dinamo n-ar fi fost mirat. Dacă tabela de marcaj a arătat însă du­pă cele 90 de minute de joc 0-0, aceasta se datoreşte senzaţionalei partide făcute de portarul constăn­­ţean Popa, ca şi senzaţionalelor ra­tări ale jucătorilor dinamovişti, în situaţii cînd pînă şi portarul ad­vers părea învins. Şi pentru ca „meniul“ să fie complet, n-au lip­sit nici barele ! Suita fazelor fierbinţi a început în min. 23, atunci cînd Florian Du­­mi­trescu a centrat periculos la marginea careului mic, dar Popa, lansat într-un curajos plonjon, a reuşit să blocheze mingea în pi­cioarele lui Doni Popescu. Două minute mai târziu, Florian Dumi­­trescu — ieri cel mai bun jucător di­­namovist — şutează spre poarta goală, dar Ghirca scoate de pe li­nie ! Portarul constănţean domină propria suprafaţă de pedeapsă, o­­punîndu-se şuturilor lui Lucescu şi Dumitriu. Iar atunci cînd, încolţit, este obligat să respingă pînă la Doru Popescu, aflat la patru metri de el (min. 40), bara transversală îl salvează ! Ultimul minut al pri­mei reprize îl găseşte pe Lucescu uluit de cum a putut să trimită balonul cu capul pe lingă poarta goală... După pauză, dinamoviştii apar cu tricouri schimbate, dar fără dra­mul de noroc pe care-l aşteptau. Practic, se joacă într-o singură di­recţie, minute în şir meciul înseam­nă o dispută între Dinamo şi por­tarul Popa ! Centrările curg de pe o extremă pe alta în faţa buturilor constănţene, înalt, la semiinălţime, sau prin clisa terenului. Mingea este trimisă cu îndîrjire (tot mai accentuată o dată cu scurgerea timpului de joc) pe spaţiul porţii, pe lingă, în bare... Numai un gol nu poposeşte, deşi, in min. 55, Doru Popescu a trimis-o în bara laterală, deși în min. 71 Dumitriu, singur cu portarul, a tras pe lingă poartă, pentru ca în min. 79 Popa să scoată printr-o incredibilă exten­sie mingea în corner, deși şutul CLASAMENTUL LA ZI puternic al lui Numweiller păruse, pentru toată lumea, că va sparge zidul ghinionului. In ultimele minute ale partidei, jucătorii constănţeni sunt epuizaţi, dinamoviştii uluiţi, dar tabela ara­tă, impasibilă, 0—0... Paul SLAVESCU 1. U.T.A. 23 12 7 4 42—19 31 2. F.C. Argeş 23 15 0 8 38—29 30 3. „IT Cluj 23 13 3 7 34—22 29 4. S.C. Bacău 23 12 4 7 36—27 28 5. A.S.A . 23 10 7 6 25—21 27 6. St. rosu 23 10 6 7 27—16 26 7. Univ. Cv. 23 9 5 9 28—27 23 8. Rapid 23 10 3 10 28—28 23 9. Jiul 23 9 5 9 21—26 23 10. Steaua 23 8 6 9 28—21 22 11. Dinamo 23 8 6 9 29—27 22 12. Farul 23 7 7 9 20—29 21 13. Petrolul 23 7 6 10 12—28 20 14. Politehnica 23 5 8 10 24—33 18 15. C.F.R. Cluj 23 4 7 12 18—32 15 16. Crisul 23 2 6 15 10—35 10 LOTUL DE FOTBAL AL UNGARIEI, ÎN PREGĂTIRE LA ESZTERGOM Lotul de fotbal al Ungariei s-a întrunit marţi, sub conducerea lui Illovszky, tot la Esztergom, cartie­rul obişnuit al pregătirilor în ve­derea partidelor internaţionale. In lot se află : Geczi, Rothermel, Vepi, Pancsics, Vidats, Balint, P. Juhász, I. Juhász, Szücs, Fazekas, Szőke, Branikovits, Dunai II, Zambo, Bene, Kovács. Din lotul selecţio­nat în vederea primului meci cu România, cel de la Budapesta, lip­sesc Kocsis, trecut în lotul secund, şi Fabian, accidentat. Sîmbătă, echipa Ungariei va în­tîlni selecționata Maltei în cadrul preliminariilor viitorului campio­nat mondial — o repetiție înaintea partidei de la 14 mai de la Bucu­reşti. DE LA COLEGIUL CENTRAL AL ARBITRILOR Examenul arbitrilor pentru cate­goria I, programat la data de 7 mai a.c. în oraşele Cluj, Deva și Bacău, se amină pentru ziua de 28 mai. Pregătiri in vederea C.M. de dirt-track MOTOCICLETA NU POATE SUPLINI LIPSA DE PREGĂTIRE FIZICĂ A PILOTULUI Se ştie că cei mai buni alergători români vor lua startul în prelimi­nariile campionatului mondial de dirt-track (la sfîrşitul lunii mai). In vederea acestui eveniment, specia­liştii federaţiei de resort au format un lot de sportivi susceptibili de a reprezenta ţara noastră la primele concursuri ale marii confruntări. Ca atare, selecţionabililor li s-au in­dicat un program de pregătire, fiind supuşi apoi unor teste colective, care — din păcate — nu s-au sol­dat cu rezultate de natură să-i bucure pe antrenorii respectivi. De­ficienţele alergătorilor noştri au ie­şit însă mai pregnant la iveală în cadrul reuniunii internaţionale, desfăşurate la Bucureşti, Sibiu şi Arad, dominată — uneori copios — de motocicliştii străini. Fără a be­neficia de maşini superioare, alergă­torii cehoslovaci au dovedit, pe lin­gă un plus de tehnică în luarea startului şi a turnantelor, o condi­ţie fizică excelentă, determinantă, după părerea noastră, în obţinerea victoriilor în cele trei concursuri menţionate. Urmărind disputele dintre lau­reaţi (care nu au nume de rezo­nanţă în arena mondială) şi cei mai valoroşi alergători români, maestrul emerit al sportului, Gheor­­ghe Voiculescu, se arăta surprins de lipsa de combativitate a repre­zentanţilor noştri, vlăguiţi parcă in ultima tură a manşelor. „E cert că membrii forului republican au ne­glijat exerciţiile fizice, pentru asi­gurarea acelei capacităţi de efort necesară unei întreceri de anver­gură. Ba, mai mult, a continuat fostul alergător şi antrenor al clu­bului Steaua, am observat la unii dintre băieţii noştri o condamnabilă indiferenţă faţă de pregătirea ma­şinilor pentru concurs, ci făcind a­­cest lucru abia în ultimul moment". La opiniile exprimate de cunoscu­tul specialist, am vrea să mai adău­găm faptul că motocicliştii ceho­slovaci , aveau în picioare mai multe... reuniuni în actualul sezon, în timp ce sportivii români ve­neau numai după un singur con­curs. N-am înţeles de ce activita­tea competiţională de dirt-track, atît de mult gustată de public, începe de obicei mai tîrziu decît întrece­rile motocrosiştilor ? Tr. ANDRONACHE ANULAREA CURSEI DE COASTĂ DE LA SINAIA Sîmbătă şi duminică urma să se dispute la Sinaia a 2-a etapă a campionatului naţional de viteză în coastă. Din motive tehnice, cursa a fost anulată. Serviciul competi­ţii din A.C.R. va recunoaşte un alt traseu, urmînd să programeze la o dată ulterioară etapa campionatu­lui care, în acest sezon, reprezintă principala activitate competiţională a automobiliştilor noştri. Sportul CAMPIONATUL DIVIZIEI A Golgeterul campionatului, Oblemenco, stopat în această fază de portarul Solyom. Fază din partida Universitatea Craiova — A. S. Armata Tg Mureş Foto­­ VA­SILE POPOVÎCI, ’Craiova să consemnăm celelalte elemente no­tabile : — La Cluj, „frăţia“ sentimentală a fost învinsă de valoare. Este firesc să fie aşa şi, totodată, absolut fair­­play. — La Oradea, Crişul a cedat bă­căuanilor. Rezultat logic, care-i men­ţine pe elevii Răduleştilor în lupta pentru un loc în „Cupa U.E.F.A.“. — Jiul a învins un „11“ în derivă, un „11“ copleşit, anul acesta, de ghi­nioane şi suferinţe interne.­­ Rapidul din prima repriză a a­­juns „personal“ în cea de a doua, dar a avut şansa unui „impiegat“ (arbitrul V. Dumitrescu), care a știut să sto­peze pe Steaua în clipa în care era gata să răsară... Spectacol rar, ieri, pe stadionul Dinamo, in ultimul „act“ al etapei. Avizaţi, despre o viitoare evoluţie a cascadorilor televiziunii franceze, spectatorii au avut prilejul să urmă­rească aproape... 90 de minute de cascadorie în timpul jocului de fot­bal ! în rolul titular, portarul con­­stănţean Popa, care a salvat , cu preţul unor intervenţii miraculoase — cel puţin opt goluri gata făcute. (Urmare din pag. 1) şi motivindu-ne numărul de rinduri acordate în acest comentariu argeşe­nilor prin faptul că ei au produs sin­gurul eveniment deosebit al etapei. Nu mai punem la socoteală barele şi şuturile pe lingă poartă ale dina­­moviştilor de la 7, 6, 5, 4 metri... Dacă s-ar fi făcut un film al jocu­lui, privind proiectarea lui mulți ar fi putut jura că vreo duzină de faze au fost trucate cinematografic, că nu se pot intîmpla asemenea „mi­nuni“ pe un teren de fotbal. Si uite că se pot... REFLECŢII DUPĂ CAMPIONATUL DE PATINAJ ARTISTIC La finala pe ţară a campionatu­lui republican de patinaj artistic am numărat pe degetele celor două mîini pe seniorii participanţi la lupta pentru invidiatele titluri. Prietenii credincioşi ai acestui fru­mos sport ştiu că în urmă cu ani, mai precis cînd s-au dat în folo­sinţă primele patinoare artificiale din ţară, o puzderie de copii, do­taţi pentru patinajul artistic, au apărut, pe gheaţă, aducind cu ei pasiunea şi efervescenţa specifice vîrstei lor. Antrenori şi instructori au condus centre de iniţiere, au depistat elemente înzestrate cu ca­lităţi dar, din păcate, rezultatele au întirziat să apară, o serie­­de băieţi şi fete pierzîndu-se pe parcurs. Astfel, deşi au trecut aproape 15 ani de la construirea patinoarului artificial „23 August" din Capitală, cînd a luat naştere o adevărată mişcare în patinajul artistic, totuşi în actualul campionat şi-au dispu­tat întîietatea doar 4 băieţi şi 6 fete! Iar dacă amintim că 6 din cei 10 concurenţi sunt sau au fost elevi ai prof. Nicolae Gliga ele la ■Şcoala sportivă nr. 2 Bucureşti, a­­pare şi mai clar recolta slabă a celorlalţi antrenori şi instructori. Cum de s-a ajuns la această acu­tă penurie de seniori ? Credem că s-a trecut prea uşor cu vederea peste factorul talent, o serie de fete şi băieţi capabili de rezultate supe­rioare fiind înregistraţi în fugă, ca apoi să dispară din arena întrece­rilor. Vom aminti un singur e­­xemplu , Beatrice Huştiu, aprecia­tă atît în ţară cît şi peste hotare ca o autentică valoare, care a pă­răsit (suntem­ convinşi că fără voin­ţa ei întrucît iubea nespus gheaţa) activitatea competiţională, din pri­cina unor obscure cauze. Nici alţi tineri patinatori n-au putut să ur­meze cursul firesc al afirmării lor sportive din cauza celor care ar fi trebuit să se îndrume cu grijă şi afecţiune paşii pe drumul perfor­manţei. •Se pare că trebuie reconsiderată optica federaţiei, primul pas făcîn­­du-se cu băieţii şi fetele aflaţi încă la o virstă aptă pentru progres, care şi-au cucerit in confruntările de la Miercurea Ciuc dreptul la o atenţie mai mare. Va fi bine dacă aceşti tineri sportivi vor beneficia de o activitate competiţională in măsură să contribuie la îmbogăţi­rea arsenalului lor tehnic şi poten­ţialului lor fizic. Traian IOANIŢESCU La 20 mai-UN RALIU BUCUREŞTI - BELGRAD - KLADOVO Anul acesta, deşi mai puţin nu­meroase pe plan intern, raliurile se îmbogăţesc, totuşi, cu o între­cere internaţională, care se alătu­ră astfel celor tradiţionale (Raliul Dunării şi Raliul Balcanic). Este vorba de un raliu Bucureşti — Belgrad — Kladovo care se va or­ganiza în zilele de 20—21 mai, cu prilejul manifestaţiilor care vor marca terminarea construcţiilor la complexul hidroenergetic de la Porţile de Fier. In ultimele zile, organizatorii ra­liului (Automobil Clubul Român şi Automobil Clubul Iugoslav) au de­finitivat traseul care va totaliza 977 km. Startul se va da din Bucu­reşti, la 20 mai, ora 12, avînd ur­mătorul itinerar : Piteşti, Rimnicu Vâlcea, Tg. Jiu, Turnu Severin, Gura Văii (de unde se trece pe co­ronamentul barajului de la Por­ţile de Fier în Iugoslavia), Kladovo, Belgrad, Avala, Belgrad, Kladovo. Pentru departajarea concurenţilor de-a lungul traseului se vor orga­niza trei probe speciale, constînd din curse de viteză în coastă : două pe sectorul Piteşti — Rîmnicu Vîl­­cea şi una pe Dealul Avala. La Kladovo, unde raliul va lua sfirşit, se va organiza şi o întrecere de în­­demînare. Ea va conta doar pen­tru departajarea eventuală a con­curenţilor care vor încheia raliul cu acelaşi număr de puncte. La startul raliului Bucureşti — Bel­grad — Kladovo vor fi prezenţi automobifişti fruntaşi din Iugosla­via şi România. REZERVE ÎNCĂ INSUFICIENT FOLOSITE (Urmare din pag. I) pentru atragerea salariaţilor (şi nu numai a lor, ci şi a membrilor de familie) în practicarea sistematică a exerciţiilor fizice, în participarea la acţiunile turistice, mijloc efici­ent de recreare şi de refacere a capacităţii de muncă. Pentru a­­matorii de drumeţie, anul trecut s-au organizat 38 de acţiuni turis­tice de masă, alte 131 de excursii în locuri atît de mult îndrăgite ca Pădurea Făget, Hoia, Cheile Turzii, zona de pe Someş. Aici, însă, e nevoie de amenajarea unor terenuri simple pentru practicarea sportului în orele de răgaz. Dar la Industria sârmei nu numai turis­mul se află în atenţia clubului şi asociaţiilor din uzină. An de an se desfăşoară aici un campionat al asociaţiei, la 5 discipline, au loc întreceri la care iau parte ma­joritatea salariaţilor. Iată de ce se simte nevoia ca experienţa celor din Cîmpia Turzii să fie împărtă­şită şi altor asociaţii cu bază ma­terială, dar cu mai puţin spirit de iniţiativă. La Cluj s-a extins, şi azi are mulţi prieteni statornici, gimnasti­ca la locul de muncă. Pe baza unui studiu efectuat de către comitetul sindicatului şi asociaţia sportivă, cu sprijinul metodiştilor C.J.E.F.S., al medicului şi psihologului, la Re­cord Cluj 2 500 de salariate sunt prezente la cele 5 minute zilnice fie gimnastică, program condus de 33 de instructori voluntari. Acţiu­nea se bucură de adeziunea una­nimă a salariaţilor de aici. In cursul acestui an, iniţiativa de la Record va fi extinsă, tot pe baza unui studiu prealabil, la întreprin­derile Flacăra, Confecţii, România Muncitoare, Clujeana, unităţi în care lucrează peste 1 . 000 de sa­lariaţi. Şi-au găsit o largă audienţă în rîndurile oamenilor muncii dumi­nicile cultural-sportive. Acţiunile întreprinse pînă acum au arătat cit de mult sînt aşteptate asemenea manifestări organizate în cadrul natural al frumoaselor jocuri din împrejurimile oraşelor, mai ales cînd programul lor este bine al­cătuit Succesele dobindite de unele a­­sociaţii, atît pe linia antrenării u­­nui număr sporit de salariaţi în practicarea exerciţiului fizic, ca şi în dezvoltarea unei baze materiale corespunzătoare, îşi are explicaţia şi în sprijinul şi preocuparea per­manentă pe care o manifestă faţă de activitatea sportivă atît comi­tetele sindicatelor, cît şi conduce­rile întreprinderilor respective. La Industria sîrmei, la Someşul şi Clujeana, chiar directorii acestor unităţi industriale (I. Stanatiev, I. Szalma şi Gh. Marincean) sunt sus­ţinători activi ai sportului ce an­trenează aici marea masă de oa­meni ai muncii. Poate că succesele dobîndite în multe dintre asociaţiile sportive clujene vor însemna un imbold în activitatea altor şi altor asociaţii, în impulsionarea şi dezvoltarea sportului de masă. Facem această menţiune pentru că trebuie spus (ca o concluzie la cele constatate de colectivul care s-a deplasat la faţa locului) că numărul celor ce participă la întrecerile sportive, ca şi la acţiunile turistice, este încă departe de cerinţele actuale, în asociaţii sunt încă rezerve insufi­cient valorificate din acest punct de vedere. 4 divizionare A la start CUPA DR0BETA 1850— P0RJILE DE FIER Primul document care atestă e­­xistenţa Municipiului Tr. Severin datează din anul 122 e.n. Se împli­nesc deci în această primăvară 1850 de ani de la Înfiinţarea oraşului din apropierea Porţilor de Fier, prilej de sărbătoare pentru severi­neni. Pe agenda acţiunilor organizate cu ocazia acestui deosebit eveniment figurează şi o serie de manifestări sportive, dintre care se detaşează un atractiv turneu de fotbal la care vor lua parte divizionarele A Uni­versitatea Craiova, Jiul Petroşani, A.S.A. Tg. Mureş şi Steagul roşu Braşov. Primele meciuri vor avea loc pe stadionul din localitate du­minică 7 mai. Echipa cîştigătoare a turneului va primi „Cupa Dro­­beta 1850 — Porţile de Fier". BĂRBAŢII ANGELICI Eu nu ştiu pina unde vrea Sătmăreanu să meargă cu modestia şi toleranţa sa. întrebat de Ion Mureşan cum i se pare golul lui de zile mari de la Buda­pesta, Sătmăreanu zice că „n-a fost un gol de zile mari", ci un gol mic, de zile mici. In „Informaţia", acelaşi Facchetti susţine că ar fi vrut să dea un gol cu piciorul ! Iar în „Fotbal* (revistă pe care nu con­tenesc s-o laud fiindcă e mai telegenică decit nu ştiu cite transmisii de televiziune), omul vine şi măr­turiseşte că după gol „părea că nu e teafăr la minte". ..şi repeta în neştire cuvintele : „Eu am dat golul!*... Ca miercuri, Victor Tudor Popa — unul din cei mai în formă crainici ai acestui sezon, ca să mă exprim și eu cumpănit — să spună că Petescu a dat un gol „a la ma­­nière de Sătmăreanu". Golul acela a intrat repede în istorie. A fost un gol mic, cu care fotbalul românesc a făcut un pas uriaș — iată ade­vărul în termenii binecunoscuţi ai cosmonautului. Pentru prima oară, echipa României nu pleacă învinsă de la Budapesta, pentru prima oară ne gîndim ziua, nu noaptea, în vis, că s-ar putea să fim printre primele patru echipe ale Europei, nu numai printre primele 16 din lume ! E for­midabil, nu ştiu dacă vă daţi seama unde s-a ajuns în ultimii patru ani de angelism, — e ceva care rivalizează cu cele două calificări ale României în finala „Cupei Davis"... Repet aceste evidenţe nu pentru a-mi încălzi sufle­tul şi a face pe emotivul cu liru-firu, ci pentru a-mi face cugetul mai tăios, mai dur, pentru a-l căli. Căci pentru mine, esenţial este că această performanţă a fost obţinută de oameni pe care i-am vorbit de rău în kilograme de hîrtie, de vorbe şi de vin. Cine nu a tras în Angelo, cine nu l-a ars pe Sătmăreanu, cine nu l-a ras pe Radu, cine nu s-a uitat chiorîş la Lucescu ? Cîte spume la gură s-au făcut pe chestia Dobrin sau pe chestia Răducanu ! Pe drept şi pe ne­drept, pe bune şi pe rele, s-a tras fără milă şi, pro­babil, se va mai trage, fiindcă în fotbal, nicăieri în lume, nu există iertare. In fotbal şi în tauromahie ! Dar tocmai aceşti oameni vorbiţi mai mult de rău decit de bine, tocmai ei (vezi ce zice acelaşi Săt­­măreanu tot în „Fotbal"), care au ajuns să se soco­tească bărbaţi nemaicitind pamfletele la adresa lor, gest profund feminin dacă stai să te gindeşti, toc­mai Domniile Lor, date prin pesmet şi la rindea, au găsit puterea să ajungă aici, să săvîrşească fapte mari şi bune, ceea ce cred că e o contribuţie esen­ţială la dialectica binelui şi a răului nu numai un fotbal, ci aşa, în general, în tot ce ţine de morala socială. De­ cite ori cei vorbiţi de râu fâptuiesc binele (fie doar cel sportiv!) — triumfă dialectica. Şi de cite ori triumfă dialectica, trebuie să ne simţim bine, mulţumiţi, optimişti şi tari la suflet, — chiar dacă Năstase, poate fi prins într-o zi proastă de Rodes. Scriu toate acestea înaintea meciului retur, de care îmi este mai teamă decit de cel de la Budapesta, despre care afirma­sem că nu mă tem dacă jucăm ho­chei. .. Şi Sătmăreanu a dat golul său de fundaş, cu capul. Mă tem de retur, dar cele afirmate mai sus sînt şi vor rămîne la fel de valabile, aşa cum de doi ani nici o ironie şi nici o contraperformanţa nu mă clintesc din convingerea că echipa R. F. a Germaniei joacă cel mai bun fotbal de pe continent. De doi ani „mă laud" cu această vedere a mea — si azi am amici care se crucesc de acel 3—1 de pe Wembley (intr-ade­văr, prea sever) şi care zic că n-au mai văzut jucător ca Netzer. O să mai vedeţi şi altele — dacă tot aţi ajuns să-l vedeţi pe Chivers mai nefericit în careu decit Neagu, pe Banks întors pe dos ca orice portar nor­mal prins pe contrepied... Dar golul lui Neagu, miercuri, a fost superb, pri­mele 20 de minute ale Rapidului au fost parcă un cîntec în cinstea Naţionalei, pînă şi transmisia lui Cojocaru — alt vorbit de rău, odată aici ! — a avut cîteva frumuseţi reale în domeniul planurilor mijlocii, pe care ziarul „l’Equipe", invocat ca martor, le so­coteşte esenţiale într-o transmisie bună. Numai ar­bitrul acela — Dumitrescu, lăsaţi-l pe Smith păcate­lor lui — nu a văzut două penaltyuri în careul Ra­pidului. Oricum, la noi nu e ca în Bundesliga şi asta mă linişteşte : la noi „U" Cluj o bate pe C.F.R. tot din Cluj, cînd „Poli" Iaşi e învinsă de Jiul şi Bacăul nu-i dă nici un punct Crişului ! Oneste vivere cetă­­ţene ! — adică tot răul spre bine. BELPHEGOR EXPRESII ALE AMELIORĂRII POLITICII FEDERAŢIEI FAŢĂ DE JUNIORI Am ajuns în pragul unei noi edi­ţii a turneului pentru juniori U.E.F.A. Apropierea evenimentului ne-a adus la cunoştinţă cîteva date interesante. Ştiţi de ce nu face parte Smarandache, fundaşul de la Steaua, din echipa naţională de juniori ? Fiindcă depăşeşte cu două zile limita de virstă admisă prin regulament. Smarandache e născut la 29 iulie 1953, iar la ediţia de anul acesta sunt admişi numai fot­balişti născuţi pînă la 1 august 1953. O diferenţă de numai 48 de ore frustrează echipa de un jucă­tor rutinat, tare şi probabil greu de trecut într-un asemenea turneu. Dar federaţia, secţiunea ei care se ocupă de juniori, a renunţat fără nici o ezitare la el, în numele obli­gaţiei morale de­ a respecta legile jocului. Accentuăm frumuseţea ati­tudinii, fiindcă odinioară proceduri­le era altele. Cu ani în urmă (de prin 1955 pînă în 1965), echipele noastre pentru turneele U.E.F.A. utilizau jucători depăşiţi de virstă. Nu eram singurii, e drept. Un ma­re număr de ţări sacrificau adevă­rul, sinceritatea şi frumuseţea com­petiţiei pentru a cîştiga, eventual, o cupă fără semnificaţie pentru prezentul şi viitorul unui fotbal naţional, atît timp cît v.u exprima cantitatea de sevă reală , care urca în fiecare primăvară prin trunchiul acestuia. Fără să mai vorbim despre efectul imoralizant al gestului, despre uimirea acelor adolescenţi care vedeau cum ce, mari mint, falsifică şi-i învaţă şi pe alţii să mintă. Fapte de obser­vaţie sugerează că unii n-au re­nunţat nici acum la această misti­ficare incomparabilă cu spiritul sportului, dar asta trebuie să ne intereseze mai puţin. Noi avem da­toria să facem curăţenie în pro­pria noastră casă şi de cîţiva ani federaţia de fotbal s-a fixat, şi din acest punct de vedere, pe un tra­seu de probitate. Urmările au fost şi sunt benefice atît în planul spor­tiv propriu-zis, cît şi în plan mo­ral, ele fiind atît de numeroase incit ne-ar trebui mult spaţiu pen­tru descrierea acestora. Al doilea aspect salutar în le­gătură cu politica desfăşurată faţă de cei mai talentaţi juniori fotba­lişti constă în inventarierea şi gru­parea elementelor de excepţie după necesităţile imediate şi de viitor. Incepind din acest an, sectorul fe­deral cu responsabilitatea juniori­lor gîndeşte şi acţionează simultan pe trei nivele de virstă. Există echipa cea bună — pentru turneul U.E.F.A.-72. Există, de asemenea, lotul pentru turneul U.E.F.A. din a­nul viitor. El va beneficia şi de 5—6 jucători prezenţi acum în pri­ma echipă de juniori a ţării, dar care şi în perioada turneului din 2973 vor avea încă virstă cerută de prevederile în vigoare. Promoţia aceasta, denumită PERSPECTIVA I, încă din vara trecută îndrumată atent, are contur, personalitate şi o activitate însumînd pînă acum 7 meciuri internaţionale. Opera­ţiunea de sistematizare nu se o­­preşte însă aici. A fost pusă pe pi­cioare şi garnitura denumită PERS­PECTIVA 2. Ea conţine pe cei mai buni tineri jucători născuţi. În anul 1956, depistaţi prin investi­gaţii repetate şi convocaţi pînă acum de două ori (în august 1971 şi aprilie 1972). Antrenorii Constan­tin Ardeleanu şi Vasile Zavora conduc, deci, simultan trei loturi de juniori, oferind condiţii speciale de creştere şi dezvoltare oricărui talent manifest. In virstă de peste 35 şi sub 18 ani. Metoda de lucru ni se pare excelentă, virtuţile fiind prea evidente ca să mai fie nevoie să insităm. La vară, între 28 iulie şi 6 august, va avea loc, la Timişoara, turneul internaţional „Prietenia" Ţara noastră va fi reprezentată prin două echipe, ca urmare a de­ciziei de a pregăti concomitent, într-un climat exigent şi stimu­lator, un număr cît mai mare de juniori care promit. Vor participa ambele grupuri de perspectivă, după, ce în prealabil. Intre 3—26 iu­lie, în timpul vacanţei şcolare, ele se vor pregăti la Buziaş, nu atît pentru competiţie, cît pentru a în­văţa şi asimila cît mai multe din datele generale și speciale ale fot­balului. R. 8. CRAIOVA NU ARE NEVOIE DE PETARDE... Pentru oricine merge astăzi la Cra­­iova este foarte limpede că publicul de aici preţuieşte fotbalul cu o pasiune ieşită din comun. Localnicii iubesc fot­balul şi „Universitatea“ lor pînă la ob­sesie şi sacrificiu, meci de meci, indife­rent de forma echipei, de valoarea ad­versarului sau de starea vremii. Specta­torii de aici şi-au creat faimă prin nu­mărul lor constant, uimitor de mare, prin ataşament­ şi fair-play, şi primii ciştigători ai Trofeului Petsehovschi vor să triumfe şi anul acesta. In clasamen­tul sportivităţii, înţelegi acest lucru din discuţiile purtate la colţ de strada, din programele editate de club la fie­care etapă. Craiova are şanse să recu­cerească marele Trofeu al spectatorilor. Dar pentru aceasta nu sint necesare pe­tarde, aşa cum s-a Intlmplat miercuri, find, o dată In repriza intii şi o dată in repriza secundă, au explodat pe pistă, asurzitor, de s-au speriat pava şi ar­bitrii, două petarde de fabricaţie.^ per­sonală. Nu sunt necesare astfel de mo­mente nu numai pentru eventualele im­plicaţii (se cunosc cazuri de rănire gravă), ci, în primul rind, pentru că acest excelent public craiovean îşi poate manifesta (şi a dovedit-o de atîtea ori!) bucuria, entuziasmul şi fervoarea în forme superioare. Am vrea să credem că cele două pe­tarde de miercuri n-au fost decit simple excepţii. „Excepţii care nu pot defini publicul Craiovei“ — cum spunea după meci I. Dobriţoiu, secretarul clubului Universitatea. I. MIRCIcA CAMPIONATELE UNIVERSITARE DE BASCHET Incepind de miercuri, oraşul de la Dunăre găzduieşte etapa finală a campionatelor universitare de baschet pentru echipele masculine şi feminine. La finala din acest an s-au aliniat opt echipe, împăr­ţite în două serii: seria I: Insti­tutul Politehnic Bucureşti, Univer­sitatea Timişoara, Institutul de Mine Petroşani şi Universitatea Braşov ; seria a II-a: I.E.FI5. Bucu­reşti, Institutul Politehnic Iaşi, Universitatea Cluj şi Institutul Po­litehnic Galaţi. Competiţia se a­­nunţă deosebit de interesantă, de­oarece echipele beneficiază şi de aportul jucătorilor studenţi care activează in cadrul campionatului naţional. Rezultatele primei zile: INSTI­TUTUL POLITEHNIC BUCUREŞTI — UNIVERSITATEA BRAŞOV 66—75 (35—45). A fost un meci echilibrat, cu multe faze specta­culoase. UNIVERSITATEA TIMI­ŞOARA — INSTITUTUL DEMINE PETROŞANI 85—36 (49—10). Cu Czmor şi Cîmpeanu în formaţie, timişorenii au realizat o victorie facilă. I.E.F.S. — UNIVERSITATEA CLUJ 66—54 (36—16). INSTITU­TUL POLITEHNIC GALAŢI — INSTITUTUL POLITEHNIC IAŞI 58—54 (24—18). Acesta a fost cel mai disputat meci, gălăţenii dispu­­nînd cu mare dificultate fie cole­gii lor ieşeni, deşi au beneficiat de aportul lui Martinescu şi Samson. REZULTATE : Institutul de mine Petroşani —• Institutul Politehnic Bucureşti 61—68 (40—33), Univer­sitatea Timişoara — Universitatea Braşov 83—39 (42—27), Politehnica Galaţi — I.E.F.S. Bucureşti 66—84 (32—40), „U“ Cluj — Inst. Politeh­nic Bucureşti 53—95 (31—47). T. SIRIOPOL, coresp. judeţean PE MICUL ECRAN Vineri Duminică ORA 14,00. Tenis de cîmp : ORA 14,00. Ciclism: etapa a România — Elveţia în cadrul doua din „Cursa Păcii" — pro­„Cupei Daris“ — primele două de circuit la Berlin (vire­partide de simplu. Transmisiune i.e)" ,, „„ . , directa de la arena Progresul. Marele Premiu al Spaniei din cadrul campionatului mondial al Simbata piloţilor tie formula I, înregis-ORA 14,30. Tenis de cimp : tr^4dettfJPtBlini , c­­ , România Elveţia, partida de studenţesc — Progresul (Divizia dublu (transmisiune directă). B). Transmisiune directă fie In ORA 22,45. Ciclism : prima e­ stadionul Republicii. tapă din „Cursa Păcii“ — pro- , CRA,.17­4^, et2,pa, a ^ treia din „Cursa Păcii", Berlin ba individuala contra cronome­ — Magdeburg (transmisiune di­­tru la Berlin (înregistrare), rectă). Astăzi şi tr.tine sunt ULTIMELE ZILE în care vă mai puteţi de­pune buletinele pentru concursul Pronosport de duminică 7 mai 1972. Programul acestui concurs cu­prinde meciuri din campionatul ita­­lian şi cinci întîlniri din campio­natul diviziei B al ţării noastre. Partide interesante, echilibrate care pot face participarea şi mai nu­meroasă. • Pentru a da posibilitate par­ticipanţilor de a consulta progra­mul concursului Pronosport nr. 20 din 14 mai 1972, il publicăm în continuare : I: România — Unga­ria (comp. Europei); II: Politehnica Galaţi — Dunărea Giurgiu; III : Metalul Tîrgovişte — Progresul Bucureşti; IV : Chimia Rm. Vîlcea —■ F. C. Galaţi ; V : Electroputere Craiova — C.F.R. Timişoara ; VI : Minerul Anina — Minerul Baia Mare ; VII : C.S.M. Reşiţa — Cor­vinul Hunedoara ; VIII : Arezzo — Brescia ; IX : Catania — Perugia ; X : Foggia — Reggia ; XI : Ge­noa — Bari; XII : Lazio — Ta­ranto ; XIII : Palermo — Como Rubrică redactată de LOTQ-PAONOSPORX Pag. a 3*a

Next