Sportul, mai 1972 (Anul 28, nr. 7043-7071)
1972-05-05 / nr. 7045
Nr. 7045 ...DAR TABELA A RĂMAS NESCHIMBATĂ! Portarul POPA, imbatabil! DINAMO FARUL Pe o vreme mult mai aproape de iarnă decit de luna florilor, un număr nesperat de mare de „curajoşi"* au înfruntat ploaia persistentă şi temperatura scăzută cu speranţa că golurile vor invinge nefastul buletin meteorologic. Golurile n-au venit, ploaia n-a contenit nici un moment, dar spectatorii au fost mar-Stadion Dinamo ; teren alunecos ; vreme ploioasă şi friguroasă ; spectatori, aproximativ 81100. Şuturi la poartă : 23—3 (pe spaţiul porţii : 12—2). Raport de cornere : 14—2. DINAMO : Constantinescu — Cheran, Sandu, Dobrău, Deleanu — Sâlceanu (min. 63 : Mustățea), NUNWETLLEft — LUCESCU, D. Popescu (min. io Custor), Dumitriu, FU DUMITRESCU. FARUL , POPA — GHIRCA, MAREŞ, BALOSU, Nistor — ANTONESCU, Mihu — Ologu, Oprea, Caraman, Turcu (min. 72: Goleac) A arbitrat GRIGORE BIRSAN * * * * ajutat la linie de I. Tifrea şi T. Trofin (toţi din Galaţi). Trofeul Petsehovschi : 10. La tineret-rezerve : Dinamo — Farul 4—0 (2—0), torii unor momente rar întîlnite în acest campionat. Dacă scorul partidei Dinamo-Farul ar fi fost in final opt sau nouă la zero, nimeni dintre cei aflaţi pe stadionul Dinamo n-ar fi fost mirat. Dacă tabela de marcaj a arătat însă după cele 90 de minute de joc 0-0, aceasta se datoreşte senzaţionalei partide făcute de portarul constănţean Popa, ca şi senzaţionalelor ratări ale jucătorilor dinamovişti, în situaţii cînd pînă şi portarul advers părea învins. Şi pentru ca „meniul“ să fie complet, n-au lipsit nici barele ! Suita fazelor fierbinţi a început în min. 23, atunci cînd Florian Dumitrescu a centrat periculos la marginea careului mic, dar Popa, lansat într-un curajos plonjon, a reuşit să blocheze mingea în picioarele lui Doni Popescu. Două minute mai târziu, Florian Dumitrescu — ieri cel mai bun jucător dinamovist — şutează spre poarta goală, dar Ghirca scoate de pe linie ! Portarul constănţean domină propria suprafaţă de pedeapsă, opunîndu-se şuturilor lui Lucescu şi Dumitriu. Iar atunci cînd, încolţit, este obligat să respingă pînă la Doru Popescu, aflat la patru metri de el (min. 40), bara transversală îl salvează ! Ultimul minut al primei reprize îl găseşte pe Lucescu uluit de cum a putut să trimită balonul cu capul pe lingă poarta goală... După pauză, dinamoviştii apar cu tricouri schimbate, dar fără dramul de noroc pe care-l aşteptau. Practic, se joacă într-o singură direcţie, minute în şir meciul înseamnă o dispută între Dinamo şi portarul Popa ! Centrările curg de pe o extremă pe alta în faţa buturilor constănţene, înalt, la semiinălţime, sau prin clisa terenului. Mingea este trimisă cu îndîrjire (tot mai accentuată o dată cu scurgerea timpului de joc) pe spaţiul porţii, pe lingă, în bare... Numai un gol nu poposeşte, deşi, in min. 55, Doru Popescu a trimis-o în bara laterală, deși în min. 71 Dumitriu, singur cu portarul, a tras pe lingă poartă, pentru ca în min. 79 Popa să scoată printr-o incredibilă extensie mingea în corner, deși şutul CLASAMENTUL LA ZI puternic al lui Numweiller păruse, pentru toată lumea, că va sparge zidul ghinionului. In ultimele minute ale partidei, jucătorii constănţeni sunt epuizaţi, dinamoviştii uluiţi, dar tabela arată, impasibilă, 0—0... Paul SLAVESCU 1. U.T.A. 23 12 7 4 42—19 31 2. F.C. Argeş 23 15 0 8 38—29 30 3. „IT Cluj 23 13 3 7 34—22 29 4. S.C. Bacău 23 12 4 7 36—27 28 5. A.S.A . 23 10 7 6 25—21 27 6. St. rosu 23 10 6 7 27—16 26 7. Univ. Cv. 23 9 5 9 28—27 23 8. Rapid 23 10 3 10 28—28 23 9. Jiul 23 9 5 9 21—26 23 10. Steaua 23 8 6 9 28—21 22 11. Dinamo 23 8 6 9 29—27 22 12. Farul 23 7 7 9 20—29 21 13. Petrolul 23 7 6 10 12—28 20 14. Politehnica 23 5 8 10 24—33 18 15. C.F.R. Cluj 23 4 7 12 18—32 15 16. Crisul 23 2 6 15 10—35 10 LOTUL DE FOTBAL AL UNGARIEI, ÎN PREGĂTIRE LA ESZTERGOM Lotul de fotbal al Ungariei s-a întrunit marţi, sub conducerea lui Illovszky, tot la Esztergom, cartierul obişnuit al pregătirilor în vederea partidelor internaţionale. In lot se află : Geczi, Rothermel, Vepi, Pancsics, Vidats, Balint, P. Juhász, I. Juhász, Szücs, Fazekas, Szőke, Branikovits, Dunai II, Zambo, Bene, Kovács. Din lotul selecţionat în vederea primului meci cu România, cel de la Budapesta, lipsesc Kocsis, trecut în lotul secund, şi Fabian, accidentat. Sîmbătă, echipa Ungariei va întîlni selecționata Maltei în cadrul preliminariilor viitorului campionat mondial — o repetiție înaintea partidei de la 14 mai de la Bucureşti. DE LA COLEGIUL CENTRAL AL ARBITRILOR Examenul arbitrilor pentru categoria I, programat la data de 7 mai a.c. în oraşele Cluj, Deva și Bacău, se amină pentru ziua de 28 mai. Pregătiri in vederea C.M. de dirt-track MOTOCICLETA NU POATE SUPLINI LIPSA DE PREGĂTIRE FIZICĂ A PILOTULUI Se ştie că cei mai buni alergători români vor lua startul în preliminariile campionatului mondial de dirt-track (la sfîrşitul lunii mai). In vederea acestui eveniment, specialiştii federaţiei de resort au format un lot de sportivi susceptibili de a reprezenta ţara noastră la primele concursuri ale marii confruntări. Ca atare, selecţionabililor li s-au indicat un program de pregătire, fiind supuşi apoi unor teste colective, care — din păcate — nu s-au soldat cu rezultate de natură să-i bucure pe antrenorii respectivi. Deficienţele alergătorilor noştri au ieşit însă mai pregnant la iveală în cadrul reuniunii internaţionale, desfăşurate la Bucureşti, Sibiu şi Arad, dominată — uneori copios — de motocicliştii străini. Fără a beneficia de maşini superioare, alergătorii cehoslovaci au dovedit, pe lingă un plus de tehnică în luarea startului şi a turnantelor, o condiţie fizică excelentă, determinantă, după părerea noastră, în obţinerea victoriilor în cele trei concursuri menţionate. Urmărind disputele dintre laureaţi (care nu au nume de rezonanţă în arena mondială) şi cei mai valoroşi alergători români, maestrul emerit al sportului, Gheorghe Voiculescu, se arăta surprins de lipsa de combativitate a reprezentanţilor noştri, vlăguiţi parcă in ultima tură a manşelor. „E cert că membrii forului republican au neglijat exerciţiile fizice, pentru asigurarea acelei capacităţi de efort necesară unei întreceri de anvergură. Ba, mai mult, a continuat fostul alergător şi antrenor al clubului Steaua, am observat la unii dintre băieţii noştri o condamnabilă indiferenţă faţă de pregătirea maşinilor pentru concurs, ci făcind acest lucru abia în ultimul moment". La opiniile exprimate de cunoscutul specialist, am vrea să mai adăugăm faptul că motocicliştii cehoslovaci , aveau în picioare mai multe... reuniuni în actualul sezon, în timp ce sportivii români veneau numai după un singur concurs. N-am înţeles de ce activitatea competiţională de dirt-track, atît de mult gustată de public, începe de obicei mai tîrziu decît întrecerile motocrosiştilor ? Tr. ANDRONACHE ANULAREA CURSEI DE COASTĂ DE LA SINAIA Sîmbătă şi duminică urma să se dispute la Sinaia a 2-a etapă a campionatului naţional de viteză în coastă. Din motive tehnice, cursa a fost anulată. Serviciul competiţii din A.C.R. va recunoaşte un alt traseu, urmînd să programeze la o dată ulterioară etapa campionatului care, în acest sezon, reprezintă principala activitate competiţională a automobiliştilor noştri. Sportul CAMPIONATUL DIVIZIEI A Golgeterul campionatului, Oblemenco, stopat în această fază de portarul Solyom. Fază din partida Universitatea Craiova — A. S. Armata Tg Mureş Foto VASILE POPOVÎCI, ’Craiova să consemnăm celelalte elemente notabile : — La Cluj, „frăţia“ sentimentală a fost învinsă de valoare. Este firesc să fie aşa şi, totodată, absolut fairplay. — La Oradea, Crişul a cedat băcăuanilor. Rezultat logic, care-i menţine pe elevii Răduleştilor în lupta pentru un loc în „Cupa U.E.F.A.“. — Jiul a învins un „11“ în derivă, un „11“ copleşit, anul acesta, de ghinioane şi suferinţe interne. Rapidul din prima repriză a ajuns „personal“ în cea de a doua, dar a avut şansa unui „impiegat“ (arbitrul V. Dumitrescu), care a știut să stopeze pe Steaua în clipa în care era gata să răsară... Spectacol rar, ieri, pe stadionul Dinamo, in ultimul „act“ al etapei. Avizaţi, despre o viitoare evoluţie a cascadorilor televiziunii franceze, spectatorii au avut prilejul să urmărească aproape... 90 de minute de cascadorie în timpul jocului de fotbal ! în rolul titular, portarul constănţean Popa, care a salvat , cu preţul unor intervenţii miraculoase — cel puţin opt goluri gata făcute. (Urmare din pag. 1) şi motivindu-ne numărul de rinduri acordate în acest comentariu argeşenilor prin faptul că ei au produs singurul eveniment deosebit al etapei. Nu mai punem la socoteală barele şi şuturile pe lingă poartă ale dinamoviştilor de la 7, 6, 5, 4 metri... Dacă s-ar fi făcut un film al jocului, privind proiectarea lui mulți ar fi putut jura că vreo duzină de faze au fost trucate cinematografic, că nu se pot intîmpla asemenea „minuni“ pe un teren de fotbal. Si uite că se pot... REFLECŢII DUPĂ CAMPIONATUL DE PATINAJ ARTISTIC La finala pe ţară a campionatului republican de patinaj artistic am numărat pe degetele celor două mîini pe seniorii participanţi la lupta pentru invidiatele titluri. Prietenii credincioşi ai acestui frumos sport ştiu că în urmă cu ani, mai precis cînd s-au dat în folosinţă primele patinoare artificiale din ţară, o puzderie de copii, dotaţi pentru patinajul artistic, au apărut, pe gheaţă, aducind cu ei pasiunea şi efervescenţa specifice vîrstei lor. Antrenori şi instructori au condus centre de iniţiere, au depistat elemente înzestrate cu calităţi dar, din păcate, rezultatele au întirziat să apară, o seriede băieţi şi fete pierzîndu-se pe parcurs. Astfel, deşi au trecut aproape 15 ani de la construirea patinoarului artificial „23 August" din Capitală, cînd a luat naştere o adevărată mişcare în patinajul artistic, totuşi în actualul campionat şi-au disputat întîietatea doar 4 băieţi şi 6 fete! Iar dacă amintim că 6 din cei 10 concurenţi sunt sau au fost elevi ai prof. Nicolae Gliga ele la ■Şcoala sportivă nr. 2 Bucureşti, apare şi mai clar recolta slabă a celorlalţi antrenori şi instructori. Cum de s-a ajuns la această acută penurie de seniori ? Credem că s-a trecut prea uşor cu vederea peste factorul talent, o serie de fete şi băieţi capabili de rezultate superioare fiind înregistraţi în fugă, ca apoi să dispară din arena întrecerilor. Vom aminti un singur exemplu , Beatrice Huştiu, apreciată atît în ţară cît şi peste hotare ca o autentică valoare, care a părăsit (suntem convinşi că fără voinţa ei întrucît iubea nespus gheaţa) activitatea competiţională, din pricina unor obscure cauze. Nici alţi tineri patinatori n-au putut să urmeze cursul firesc al afirmării lor sportive din cauza celor care ar fi trebuit să se îndrume cu grijă şi afecţiune paşii pe drumul performanţei. •Se pare că trebuie reconsiderată optica federaţiei, primul pas făcîndu-se cu băieţii şi fetele aflaţi încă la o virstă aptă pentru progres, care şi-au cucerit in confruntările de la Miercurea Ciuc dreptul la o atenţie mai mare. Va fi bine dacă aceşti tineri sportivi vor beneficia de o activitate competiţională in măsură să contribuie la îmbogăţirea arsenalului lor tehnic şi potenţialului lor fizic. Traian IOANIŢESCU La 20 mai-UN RALIU BUCUREŞTI - BELGRAD - KLADOVO Anul acesta, deşi mai puţin numeroase pe plan intern, raliurile se îmbogăţesc, totuşi, cu o întrecere internaţională, care se alătură astfel celor tradiţionale (Raliul Dunării şi Raliul Balcanic). Este vorba de un raliu Bucureşti — Belgrad — Kladovo care se va organiza în zilele de 20—21 mai, cu prilejul manifestaţiilor care vor marca terminarea construcţiilor la complexul hidroenergetic de la Porţile de Fier. In ultimele zile, organizatorii raliului (Automobil Clubul Român şi Automobil Clubul Iugoslav) au definitivat traseul care va totaliza 977 km. Startul se va da din Bucureşti, la 20 mai, ora 12, avînd următorul itinerar : Piteşti, Rimnicu Vâlcea, Tg. Jiu, Turnu Severin, Gura Văii (de unde se trece pe coronamentul barajului de la Porţile de Fier în Iugoslavia), Kladovo, Belgrad, Avala, Belgrad, Kladovo. Pentru departajarea concurenţilor de-a lungul traseului se vor organiza trei probe speciale, constînd din curse de viteză în coastă : două pe sectorul Piteşti — Rîmnicu Vîlcea şi una pe Dealul Avala. La Kladovo, unde raliul va lua sfirşit, se va organiza şi o întrecere de îndemînare. Ea va conta doar pentru departajarea eventuală a concurenţilor care vor încheia raliul cu acelaşi număr de puncte. La startul raliului Bucureşti — Belgrad — Kladovo vor fi prezenţi automobifişti fruntaşi din Iugoslavia şi România. REZERVE ÎNCĂ INSUFICIENT FOLOSITE (Urmare din pag. I) pentru atragerea salariaţilor (şi nu numai a lor, ci şi a membrilor de familie) în practicarea sistematică a exerciţiilor fizice, în participarea la acţiunile turistice, mijloc eficient de recreare şi de refacere a capacităţii de muncă. Pentru amatorii de drumeţie, anul trecut s-au organizat 38 de acţiuni turistice de masă, alte 131 de excursii în locuri atît de mult îndrăgite ca Pădurea Făget, Hoia, Cheile Turzii, zona de pe Someş. Aici, însă, e nevoie de amenajarea unor terenuri simple pentru practicarea sportului în orele de răgaz. Dar la Industria sârmei nu numai turismul se află în atenţia clubului şi asociaţiilor din uzină. An de an se desfăşoară aici un campionat al asociaţiei, la 5 discipline, au loc întreceri la care iau parte majoritatea salariaţilor. Iată de ce se simte nevoia ca experienţa celor din Cîmpia Turzii să fie împărtăşită şi altor asociaţii cu bază materială, dar cu mai puţin spirit de iniţiativă. La Cluj s-a extins, şi azi are mulţi prieteni statornici, gimnastica la locul de muncă. Pe baza unui studiu efectuat de către comitetul sindicatului şi asociaţia sportivă, cu sprijinul metodiştilor C.J.E.F.S., al medicului şi psihologului, la Record Cluj 2 500 de salariate sunt prezente la cele 5 minute zilnice fie gimnastică, program condus de 33 de instructori voluntari. Acţiunea se bucură de adeziunea unanimă a salariaţilor de aici. In cursul acestui an, iniţiativa de la Record va fi extinsă, tot pe baza unui studiu prealabil, la întreprinderile Flacăra, Confecţii, România Muncitoare, Clujeana, unităţi în care lucrează peste 1 . 000 de salariaţi. Şi-au găsit o largă audienţă în rîndurile oamenilor muncii duminicile cultural-sportive. Acţiunile întreprinse pînă acum au arătat cit de mult sînt aşteptate asemenea manifestări organizate în cadrul natural al frumoaselor jocuri din împrejurimile oraşelor, mai ales cînd programul lor este bine alcătuit Succesele dobindite de unele asociaţii, atît pe linia antrenării unui număr sporit de salariaţi în practicarea exerciţiului fizic, ca şi în dezvoltarea unei baze materiale corespunzătoare, îşi are explicaţia şi în sprijinul şi preocuparea permanentă pe care o manifestă faţă de activitatea sportivă atît comitetele sindicatelor, cît şi conducerile întreprinderilor respective. La Industria sîrmei, la Someşul şi Clujeana, chiar directorii acestor unităţi industriale (I. Stanatiev, I. Szalma şi Gh. Marincean) sunt susţinători activi ai sportului ce antrenează aici marea masă de oameni ai muncii. Poate că succesele dobîndite în multe dintre asociaţiile sportive clujene vor însemna un imbold în activitatea altor şi altor asociaţii, în impulsionarea şi dezvoltarea sportului de masă. Facem această menţiune pentru că trebuie spus (ca o concluzie la cele constatate de colectivul care s-a deplasat la faţa locului) că numărul celor ce participă la întrecerile sportive, ca şi la acţiunile turistice, este încă departe de cerinţele actuale, în asociaţii sunt încă rezerve insuficient valorificate din acest punct de vedere. 4 divizionare A la start CUPA DR0BETA 1850— P0RJILE DE FIER Primul document care atestă existenţa Municipiului Tr. Severin datează din anul 122 e.n. Se împlinesc deci în această primăvară 1850 de ani de la Înfiinţarea oraşului din apropierea Porţilor de Fier, prilej de sărbătoare pentru severineni. Pe agenda acţiunilor organizate cu ocazia acestui deosebit eveniment figurează şi o serie de manifestări sportive, dintre care se detaşează un atractiv turneu de fotbal la care vor lua parte divizionarele A Universitatea Craiova, Jiul Petroşani, A.S.A. Tg. Mureş şi Steagul roşu Braşov. Primele meciuri vor avea loc pe stadionul din localitate duminică 7 mai. Echipa cîştigătoare a turneului va primi „Cupa Drobeta 1850 — Porţile de Fier". BĂRBAŢII ANGELICI Eu nu ştiu pina unde vrea Sătmăreanu să meargă cu modestia şi toleranţa sa. întrebat de Ion Mureşan cum i se pare golul lui de zile mari de la Budapesta, Sătmăreanu zice că „n-a fost un gol de zile mari", ci un gol mic, de zile mici. In „Informaţia", acelaşi Facchetti susţine că ar fi vrut să dea un gol cu piciorul ! Iar în „Fotbal* (revistă pe care nu contenesc s-o laud fiindcă e mai telegenică decit nu ştiu cite transmisii de televiziune), omul vine şi mărturiseşte că după gol „părea că nu e teafăr la minte". ..şi repeta în neştire cuvintele : „Eu am dat golul!*... Ca miercuri, Victor Tudor Popa — unul din cei mai în formă crainici ai acestui sezon, ca să mă exprim și eu cumpănit — să spună că Petescu a dat un gol „a la manière de Sătmăreanu". Golul acela a intrat repede în istorie. A fost un gol mic, cu care fotbalul românesc a făcut un pas uriaș — iată adevărul în termenii binecunoscuţi ai cosmonautului. Pentru prima oară, echipa României nu pleacă învinsă de la Budapesta, pentru prima oară ne gîndim ziua, nu noaptea, în vis, că s-ar putea să fim printre primele patru echipe ale Europei, nu numai printre primele 16 din lume ! E formidabil, nu ştiu dacă vă daţi seama unde s-a ajuns în ultimii patru ani de angelism, — e ceva care rivalizează cu cele două calificări ale României în finala „Cupei Davis"... Repet aceste evidenţe nu pentru a-mi încălzi sufletul şi a face pe emotivul cu liru-firu, ci pentru a-mi face cugetul mai tăios, mai dur, pentru a-l căli. Căci pentru mine, esenţial este că această performanţă a fost obţinută de oameni pe care i-am vorbit de rău în kilograme de hîrtie, de vorbe şi de vin. Cine nu a tras în Angelo, cine nu l-a ars pe Sătmăreanu, cine nu l-a ras pe Radu, cine nu s-a uitat chiorîş la Lucescu ? Cîte spume la gură s-au făcut pe chestia Dobrin sau pe chestia Răducanu ! Pe drept şi pe nedrept, pe bune şi pe rele, s-a tras fără milă şi, probabil, se va mai trage, fiindcă în fotbal, nicăieri în lume, nu există iertare. In fotbal şi în tauromahie ! Dar tocmai aceşti oameni vorbiţi mai mult de rău decit de bine, tocmai ei (vezi ce zice acelaşi Sătmăreanu tot în „Fotbal"), care au ajuns să se socotească bărbaţi nemaicitind pamfletele la adresa lor, gest profund feminin dacă stai să te gindeşti, tocmai Domniile Lor, date prin pesmet şi la rindea, au găsit puterea să ajungă aici, să săvîrşească fapte mari şi bune, ceea ce cred că e o contribuţie esenţială la dialectica binelui şi a răului nu numai un fotbal, ci aşa, în general, în tot ce ţine de morala socială. De cite ori cei vorbiţi de râu fâptuiesc binele (fie doar cel sportiv!) — triumfă dialectica. Şi de cite ori triumfă dialectica, trebuie să ne simţim bine, mulţumiţi, optimişti şi tari la suflet, — chiar dacă Năstase, poate fi prins într-o zi proastă de Rodes. Scriu toate acestea înaintea meciului retur, de care îmi este mai teamă decit de cel de la Budapesta, despre care afirmasem că nu mă tem dacă jucăm hochei. .. Şi Sătmăreanu a dat golul său de fundaş, cu capul. Mă tem de retur, dar cele afirmate mai sus sînt şi vor rămîne la fel de valabile, aşa cum de doi ani nici o ironie şi nici o contraperformanţa nu mă clintesc din convingerea că echipa R. F. a Germaniei joacă cel mai bun fotbal de pe continent. De doi ani „mă laud" cu această vedere a mea — si azi am amici care se crucesc de acel 3—1 de pe Wembley (intr-adevăr, prea sever) şi care zic că n-au mai văzut jucător ca Netzer. O să mai vedeţi şi altele — dacă tot aţi ajuns să-l vedeţi pe Chivers mai nefericit în careu decit Neagu, pe Banks întors pe dos ca orice portar normal prins pe contrepied... Dar golul lui Neagu, miercuri, a fost superb, primele 20 de minute ale Rapidului au fost parcă un cîntec în cinstea Naţionalei, pînă şi transmisia lui Cojocaru — alt vorbit de rău, odată aici ! — a avut cîteva frumuseţi reale în domeniul planurilor mijlocii, pe care ziarul „l’Equipe", invocat ca martor, le socoteşte esenţiale într-o transmisie bună. Numai arbitrul acela — Dumitrescu, lăsaţi-l pe Smith păcatelor lui — nu a văzut două penaltyuri în careul Rapidului. Oricum, la noi nu e ca în Bundesliga şi asta mă linişteşte : la noi „U" Cluj o bate pe C.F.R. tot din Cluj, cînd „Poli" Iaşi e învinsă de Jiul şi Bacăul nu-i dă nici un punct Crişului ! Oneste vivere cetăţene ! — adică tot răul spre bine. BELPHEGOR EXPRESII ALE AMELIORĂRII POLITICII FEDERAŢIEI FAŢĂ DE JUNIORI Am ajuns în pragul unei noi ediţii a turneului pentru juniori U.E.F.A. Apropierea evenimentului ne-a adus la cunoştinţă cîteva date interesante. Ştiţi de ce nu face parte Smarandache, fundaşul de la Steaua, din echipa naţională de juniori ? Fiindcă depăşeşte cu două zile limita de virstă admisă prin regulament. Smarandache e născut la 29 iulie 1953, iar la ediţia de anul acesta sunt admişi numai fotbalişti născuţi pînă la 1 august 1953. O diferenţă de numai 48 de ore frustrează echipa de un jucător rutinat, tare şi probabil greu de trecut într-un asemenea turneu. Dar federaţia, secţiunea ei care se ocupă de juniori, a renunţat fără nici o ezitare la el, în numele obligaţiei morale de a respecta legile jocului. Accentuăm frumuseţea atitudinii, fiindcă odinioară procedurile era altele. Cu ani în urmă (de prin 1955 pînă în 1965), echipele noastre pentru turneele U.E.F.A. utilizau jucători depăşiţi de virstă. Nu eram singurii, e drept. Un mare număr de ţări sacrificau adevărul, sinceritatea şi frumuseţea competiţiei pentru a cîştiga, eventual, o cupă fără semnificaţie pentru prezentul şi viitorul unui fotbal naţional, atît timp cît v.u exprima cantitatea de sevă reală , care urca în fiecare primăvară prin trunchiul acestuia. Fără să mai vorbim despre efectul imoralizant al gestului, despre uimirea acelor adolescenţi care vedeau cum ce, mari mint, falsifică şi-i învaţă şi pe alţii să mintă. Fapte de observaţie sugerează că unii n-au renunţat nici acum la această mistificare incomparabilă cu spiritul sportului, dar asta trebuie să ne intereseze mai puţin. Noi avem datoria să facem curăţenie în propria noastră casă şi de cîţiva ani federaţia de fotbal s-a fixat, şi din acest punct de vedere, pe un traseu de probitate. Urmările au fost şi sunt benefice atît în planul sportiv propriu-zis, cît şi în plan moral, ele fiind atît de numeroase incit ne-ar trebui mult spaţiu pentru descrierea acestora. Al doilea aspect salutar în legătură cu politica desfăşurată faţă de cei mai talentaţi juniori fotbalişti constă în inventarierea şi gruparea elementelor de excepţie după necesităţile imediate şi de viitor. Incepind din acest an, sectorul federal cu responsabilitatea juniorilor gîndeşte şi acţionează simultan pe trei nivele de virstă. Există echipa cea bună — pentru turneul U.E.F.A.-72. Există, de asemenea, lotul pentru turneul U.E.F.A. din anul viitor. El va beneficia şi de 5—6 jucători prezenţi acum în prima echipă de juniori a ţării, dar care şi în perioada turneului din 2973 vor avea încă virstă cerută de prevederile în vigoare. Promoţia aceasta, denumită PERSPECTIVA I, încă din vara trecută îndrumată atent, are contur, personalitate şi o activitate însumînd pînă acum 7 meciuri internaţionale. Operaţiunea de sistematizare nu se opreşte însă aici. A fost pusă pe picioare şi garnitura denumită PERSPECTIVA 2. Ea conţine pe cei mai buni tineri jucători născuţi. În anul 1956, depistaţi prin investigaţii repetate şi convocaţi pînă acum de două ori (în august 1971 şi aprilie 1972). Antrenorii Constantin Ardeleanu şi Vasile Zavora conduc, deci, simultan trei loturi de juniori, oferind condiţii speciale de creştere şi dezvoltare oricărui talent manifest. In virstă de peste 35 şi sub 18 ani. Metoda de lucru ni se pare excelentă, virtuţile fiind prea evidente ca să mai fie nevoie să insităm. La vară, între 28 iulie şi 6 august, va avea loc, la Timişoara, turneul internaţional „Prietenia" Ţara noastră va fi reprezentată prin două echipe, ca urmare a deciziei de a pregăti concomitent, într-un climat exigent şi stimulator, un număr cît mai mare de juniori care promit. Vor participa ambele grupuri de perspectivă, după, ce în prealabil. Intre 3—26 iulie, în timpul vacanţei şcolare, ele se vor pregăti la Buziaş, nu atît pentru competiţie, cît pentru a învăţa şi asimila cît mai multe din datele generale și speciale ale fotbalului. R. 8. CRAIOVA NU ARE NEVOIE DE PETARDE... Pentru oricine merge astăzi la Craiova este foarte limpede că publicul de aici preţuieşte fotbalul cu o pasiune ieşită din comun. Localnicii iubesc fotbalul şi „Universitatea“ lor pînă la obsesie şi sacrificiu, meci de meci, indiferent de forma echipei, de valoarea adversarului sau de starea vremii. Spectatorii de aici şi-au creat faimă prin numărul lor constant, uimitor de mare, prin ataşament şi fair-play, şi primii ciştigători ai Trofeului Petsehovschi vor să triumfe şi anul acesta. In clasamentul sportivităţii, înţelegi acest lucru din discuţiile purtate la colţ de strada, din programele editate de club la fiecare etapă. Craiova are şanse să recucerească marele Trofeu al spectatorilor. Dar pentru aceasta nu sint necesare petarde, aşa cum s-a Intlmplat miercuri, find, o dată In repriza intii şi o dată in repriza secundă, au explodat pe pistă, asurzitor, de s-au speriat pava şi arbitrii, două petarde de fabricaţie.^ personală. Nu sunt necesare astfel de momente nu numai pentru eventualele implicaţii (se cunosc cazuri de rănire gravă), ci, în primul rind, pentru că acest excelent public craiovean îşi poate manifesta (şi a dovedit-o de atîtea ori!) bucuria, entuziasmul şi fervoarea în forme superioare. Am vrea să credem că cele două petarde de miercuri n-au fost decit simple excepţii. „Excepţii care nu pot defini publicul Craiovei“ — cum spunea după meci I. Dobriţoiu, secretarul clubului Universitatea. I. MIRCIcA CAMPIONATELE UNIVERSITARE DE BASCHET Incepind de miercuri, oraşul de la Dunăre găzduieşte etapa finală a campionatelor universitare de baschet pentru echipele masculine şi feminine. La finala din acest an s-au aliniat opt echipe, împărţite în două serii: seria I: Institutul Politehnic Bucureşti, Universitatea Timişoara, Institutul de Mine Petroşani şi Universitatea Braşov ; seria a II-a: I.E.FI5. Bucureşti, Institutul Politehnic Iaşi, Universitatea Cluj şi Institutul Politehnic Galaţi. Competiţia se anunţă deosebit de interesantă, deoarece echipele beneficiază şi de aportul jucătorilor studenţi care activează in cadrul campionatului naţional. Rezultatele primei zile: INSTITUTUL POLITEHNIC BUCUREŞTI — UNIVERSITATEA BRAŞOV 66—75 (35—45). A fost un meci echilibrat, cu multe faze spectaculoase. UNIVERSITATEA TIMIŞOARA — INSTITUTUL DEMINE PETROŞANI 85—36 (49—10). Cu Czmor şi Cîmpeanu în formaţie, timişorenii au realizat o victorie facilă. I.E.F.S. — UNIVERSITATEA CLUJ 66—54 (36—16). INSTITUTUL POLITEHNIC GALAŢI — INSTITUTUL POLITEHNIC IAŞI 58—54 (24—18). Acesta a fost cel mai disputat meci, gălăţenii dispunînd cu mare dificultate fie colegii lor ieşeni, deşi au beneficiat de aportul lui Martinescu şi Samson. REZULTATE : Institutul de mine Petroşani —• Institutul Politehnic Bucureşti 61—68 (40—33), Universitatea Timişoara — Universitatea Braşov 83—39 (42—27), Politehnica Galaţi — I.E.F.S. Bucureşti 66—84 (32—40), „U“ Cluj — Inst. Politehnic Bucureşti 53—95 (31—47). T. SIRIOPOL, coresp. judeţean PE MICUL ECRAN Vineri Duminică ORA 14,00. Tenis de cîmp : ORA 14,00. Ciclism: etapa a România — Elveţia în cadrul doua din „Cursa Păcii" — pro„Cupei Daris“ — primele două de circuit la Berlin (virepartide de simplu. Transmisiune i.e)" ,, „„ . , directa de la arena Progresul. Marele Premiu al Spaniei din cadrul campionatului mondial al Simbata piloţilor tie formula I, înregis-ORA 14,30. Tenis de cimp : tr^4dettfJPtBlini , c , România Elveţia, partida de studenţesc — Progresul (Divizia dublu (transmisiune directă). B). Transmisiune directă fie In ORA 22,45. Ciclism : prima e stadionul Republicii. tapă din „Cursa Păcii“ — pro- , CRA,.174^, et2,pa, a ^ treia din „Cursa Păcii", Berlin ba individuala contra cronome — Magdeburg (transmisiune ditru la Berlin (înregistrare), rectă). Astăzi şi tr.tine sunt ULTIMELE ZILE în care vă mai puteţi depune buletinele pentru concursul Pronosport de duminică 7 mai 1972. Programul acestui concurs cuprinde meciuri din campionatul italian şi cinci întîlniri din campionatul diviziei B al ţării noastre. Partide interesante, echilibrate care pot face participarea şi mai numeroasă. • Pentru a da posibilitate participanţilor de a consulta programul concursului Pronosport nr. 20 din 14 mai 1972, il publicăm în continuare : I: România — Ungaria (comp. Europei); II: Politehnica Galaţi — Dunărea Giurgiu; III : Metalul Tîrgovişte — Progresul Bucureşti; IV : Chimia Rm. Vîlcea —■ F. C. Galaţi ; V : Electroputere Craiova — C.F.R. Timişoara ; VI : Minerul Anina — Minerul Baia Mare ; VII : C.S.M. Reşiţa — Corvinul Hunedoara ; VIII : Arezzo — Brescia ; IX : Catania — Perugia ; X : Foggia — Reggia ; XI : Genoa — Bari; XII : Lazio — Taranto ; XIII : Palermo — Como Rubrică redactată de LOTQ-PAONOSPORX Pag. a 3*a