Sportul, iunie 1972 (Anul 28, nr. 7072-7101)

1972-06-29 / nr. 7100

Pug­­li 2-a 300 DE ECHIPAJE IN „CUPA SCOLARUL"! spectaculoase, în cîteva probe (caiac dublu juniori mici, caiac simplu ju­nioare mari etc) ciştigătorii fiind de­partajaţi de adversarii principali doar prin citeva zecimi de secundă. Atit organizatorii, cit si tinerii competi­tori merită felicitări pentru modul cum au ştiut să onoreze acest con­curs festiv. Iată, de altfel, şi echipajele învin­gătoare pe traseul de 500 m (numai 7 dintre curse s-au disputat pe 800 ro) : JUNIOARE MICI. caiac sim­plu : C.S.S. (Elena Rişniţă) 2:34,1; ca­iac dublu­­­ C.S.S. (Mureşan, Dumi­­trache) 2:15,6 ; caiac 4 — C.S.S. (Rîş­­niţă, Mureşan, Dumitrache, Rodina) 2:06,9 ; JUNIORI MICI: caiac simplu — Olimpia (Franguloiu) 2:03,2; caiac dublu — Rapid (Angliei, Cirstoi) 2:01,2; caiac 4 — C.S.S. (Carp, I­­­niţchi, Ilazk­ov, Moşoiu) 1:48,4; canoe simplu — C.S.S. (Craivan) ; canoe dublu — Rapid (Dumitru, Modoran) ; JUNIOARE MARI, caiac­­ simplu — C.S.S. (Stela Moldoveanu) 2:15,5; ca­iac dublu — C.N.U. (P. Marioara, E. Constantin) 2:04,5 ; caiac 4 — C.N.U. (P. Marioara, V. Petre, E. Constan­tin, D. Simion) 1:52,3 ; JUNIORI MARI, caiac simplu — Olimpia (Esa­­nul 1:54,5; caiac dublu — C.N.U. (Ivan, Petcu) 1:47,5; caiac 4 — O­­limpia (Niţescu, Badea, Mihăilescu, Eşanu) 1:40,0; canoe simplu — Olim­pia (George Dinu) 2:10,4 ; canoe du­blu — Dinamo (Dincă, Mureşan) 2:04,1; caiac simplu (800 m) — C.N.U. (Gh. Ivan) 3:30,2 ; caiac dublu (800 m) — Olimpia, (Niţescu, Mihăilescu) 3:24,5 ; caiac 4 (800 m) — C.N.U. (Ivan, Ivan, Petcu, Anton) 2:58,5 ; canoe simplu (800 m) — C.S.S. (I. Vă­duva) 4:18,9 ; TINERET, caiac simplu fete — Olimpia (Didina Vasile) 2:20,0; caiac simplu băieţi — C.N.U. (N. Ma­rin) ; canoe simplu — Dinamo (N. Popescu) 3:57,4. Trofeul pus in joc a revenit tine­rilor reprezentanţi ai Clubului spor­tiv şcolar Bucureşti, care au acumu­lat 268 p. Cel mai redutabil adversar s-a dovedit clubul Olimpia, care a realizat 181 p. Au urmat în clasa­mentul general pe echipe : Clubul nautic universitar 135 p, Şcoala spor­tivă nr. 2 115 p, Rapid 83 p, Dinamo 81 p şi Energia — cu numai 2 p. De mult pista nautică a Herăstrău-­lui nu a cunoscut o participare atit de bogată ca aceea prilejuită de competiţia organizată recent de Clu­bul sportiv şcolar Bucureşti in cins­tea Conferinţei Naţionale a partidu­lui. Intr-adevăr, apreciind cifric cele 23 de probe ale „Cupei şcolarul“, ne putem da seama cu uşurinţă că este vorba de un record in materie, 300 de echipaje disputindu-şi intiietatea. Am asistat la numeroase curse in care elanul tineresc, dorinţa de afir­mare au făcut întrecerile și mai SUCCESE REMARCABILE (Urmare din pag. 1) urmind ca anul viitor să fie date în producţie două linii tehnologice de azbociment. La fabrica de confecţii, ing. Ovi­­diu Şerbănescu, preşedintele secţi­ei de fotbal a clubului Crişul, ne spunea cu satisfacţie că din anga­jamentul pe acest an de 30 milioa­ne lei la producţia globală, pînă a­­cum s-au realizat 19 milioane, iar la producţia-marfă s-a obţinut o depăşire de 9 milioane faţă de an­gajamentul anual de 18 milioane lei. De subliniat este faptul că a­­ceste succese s-au înregistrat în mare parte pe baza creşterii pro­ductivităţii muncii, care arată un indice de 1,5 la sută în plus faţă de plan, semn că în toate secţiile fabricii oamenii muncii lucrează fără preget pentru a cinsti cu re­zultate dintre cele mai bune mari­le evenimente din viaţa partidului şi poporului nostru. Colectivul fabricii „Drum nou“ a luat măsuri eficace în scopul în­deplinirii exemplare a sarcinilor ce-i stau in faţă. S-a obţinut, ast­fel, un frumos record : 1 200 kg fire vopsite in 24 de ore, faţă de 800 kg cite se realizau pînă acum. La Combinatul de industrializare a lemnului a fost lansată o iniţiati­vă valoroasă , fiecare salariat să realizeze în acest an o producţie suplimentară de 1000 de lei. La producţia-marfă, faţă de un anga­jament anual de 6 milioane lei, s-au realizat pînă acum mai bine de 4 milioane. De la Ocolul silvic din Marghita suntem­ informaţi că s-a intensificat acţiunea de împăduriri. Din cele 175 ha planificate pentru acest an, colectivul acestei unităţi, antrenat in marea întrecere care a cuprins întregul nostru popor, a plantat 167 de hectare. Tinerii nu se lasă nici ei mai prejos. Prin munca lor se va rea­liza un obiectiv de mare importan­ţă judeţeană : regularizarea cursu­lui Crişului Repede. In acest sens s-au organizat 6 serii a cite 105 tineri care, in brigăzi şi echipe, îşi vor aduce aportul la efortul colec­tiv ce-i depun oamenii muncii ori aceste zile. Sportivii judeţului Bihor, la locu­rile de muncă sau pe terenurile de sport, sunt hotărîţi să se angreneze în efortul colectiv al ţării. In nu­meroase colective de muncă, spor­tivii se numără printre fruntaşi, printre cei evidenţiaţi. Pe plan lo­cal, atit la Oradea cit şi la Salon­­ta, Beiuş, Marghita şi Aleşd se vor organiza în această perioadă nu­meroase întreceri în cinstea celor două mari evenimente, Conferinţa Naţională a partidului şi aniversa­rea a XXV de ani de la proclama­rea Republicii. Succesele realizate pînă acum şi cele ce vor urma demonstrează dragostea şi ataşamentul cu care bihorenii, strins uniţi în jurul parti­dului, se străduiesc să-şi aducă din plin contribuţia la chemarea ce le-a fost adresată . REALIZAREA IN MOD EXEMPLAR A ACTUALU­LUI CINCINAL. DUPĂ CAMPIONATELE NAŢIONALE LACUNE ÎN ZESTREA DE VALORI A PUGILISMULUI NOSTRU S-a încheiat încă o ediţie 8, cam­pionatelor naţionale de box re­zervate seniorilor. Ecourile aprige­lor dispute se mai aud şi se vor menţine Încă destulă vreme. Spe­cialiştii şi cronicarii fac aprecieri asupra celor petrecute pe ringul de la patinoarul ..23 August", iar ma­joritatea sportivilor încununaţi cu titlul de campion naţional şi-au în­ceput­ aproape imediat, pregătirile in vederea marilor confruntări de la München. Campionatele naţionale din acest an au adus la turneul final 85 din­­trei cei mai buni pugilişti ai ţării : cite 7 la categoriile semimuscă, u­­şoară, semigrea şi grea, cîte 8 la muscă, cocoş, pană, semiuşoară, mijlocie mică şi mijlocie,­ 9 la se­­mimijlocie Se constată o mai mare diversi­ficare in domeniul judeţelor care au avut reprezentanţi la actul fi­nal al întrecerii. Astfel, au fost prezenţi la Bucureşti sportivi din judeţele : Ilfov, Constanţa, Galaţi, Brăila, Tulcea, Timişoara, Caraş- Severin, Braşov, Cluj, Argeş, Iaşi, Buzău, Dolj, Bacău, Maramureş, Arad, Satu Mare. Deci, un număr destul de mare, aproape jumătate din judeţele ţării au avut trimişi la aceste firm­e. Spectatorii prezenţi la cele 7 re­­­­uniuni ale turneului final au ur­mărit 73 de partide, dintre care 23 s-au terminat înainte de limită : 15 prin abandon, 3 prin k.p., 3 prin neprezentare şi 2 prin descalifi­care. Cele m­ai multe meciuri în­cheiate înainte de scurgerea celor 9 minute de luptă au avut loc la categoria uşoară. Aici s-au înre­gistrat 5 întilniri terminate înainte de limită, dintre care 3 sunt opera lui Calistrat Cuţov, care nu a stat 9 minute in ring in nici una din cele 3 partide susţinute la acest turneu final. O situaţie interesantă apare la categoria grea, unde nici un meci nu s-a terminat înainte de limită, deşi aici acest lucru ar fi fost mai normal să se petreacă. Făcînd o analiză pe categorii, se observă că la unele există mai mulţi pugilişti buni, de valoare apropiată, iar la altele — doar cite un singur reprezentant de pri­mă mină, care cu greu poate fi de­tronat. Este, de asemenea, intere­santă constatarea că la categoriile mici, atit de abundent şi de valo­ros populate intr-un trecut nu prea îndepărtat, selecţionerii au astăzi cele mai mari dificultăţi în găsi­rea unor titulari. Nu s-ar putea spune că boxeri ca Băi­atu, Cozma, Ganea, Cerchia, Cojan, Toni sau revelaţia acestor campionate, tină­­rul Marin Poia — n-ar fi comba­tanţi buni. Dar, la primele trei ca­tegorii de greutate, ducem, încă lipsa unor pugilişti de talia lui Mircea Dobrescu sau Constantin Ciucă, compleţi in domeniile teh­nic şi tactic, pe suportul unei com­bativităţi atit de caracteristice pen­tru boxerii mici. Categorii:­ parimă este prima, şi­ probabil singura în care semifina­lele aduc un ring nu numai meciuri pasionante şi atrăgătoare, ci şi 4 boxeri care acoperă nevoile na­ţionale ale categoriei cu valori pe care le pot invidia multe alte ţări. Niciodată nu va fi greu să ale­gem între Pometcu, Nedelcea, Amă­­zăroaie şi Dumitrescu pentru a face faţă, pe front larg, oricăror turnee internaţionale. Din păcate, începînd de la ca­tegoria semiuşoară şi pînă la ca­tegoria mijlocie, existenţa unor va­lori de excepţie (cum sunt Antoniu Vasile, Calistrat Cuţov, Victor Zil­­berman, Ion Györffy sau Alec Năs­­lac) trimite aproape un anonimat pe toţi ceilalţi candidaţi. Ciochină, Mathe, Popa sau Mocanu sunt fără îndoială boxeri buni, dar ei încă nu au putut face pasul spre con­sacrarea definitivă. De alfel,, în ca­drul acestor categorii se remarcă încă, din păcate, prezenţa unor bo­xeri de rutină, cu perspective li­mitate, care nu mai îndeplinesc altă sarcină decît aceea de a aduce numele cluburilor lor pe lista tur­neului final. Situaţia cea mai nesatisfăcătoare o întilnim la ultimele două cate­gorii, frecventate încă de boxeri cu prea mulţi ani de activitate în­tre corzile ringului, cărora simpla experienţă acumulată nu le-a spo­rit în acelaşi timp şi valoarea. Apariţia tinerilor talentaţi la ca­tegoriile semigrea şi grea (într-un proces care este îndeobşte lent) nu se face încă simţită. In afara cluburilor Dinamo şi Stea­ua care şi-au asigurat cîte 3 titluri naţionale, alte 5 cluburi bucureş­­tene (Rapid şi Metalul) şi provin­ciale (Portul Constanţa, Construc­torul Galaţi şi Muscelul Cîmpu­­lung) au nu numai meritul de a fi produs cîte un campion, ci şi acela de a fi dovedit o activitate perseverentă în antrenarea valori­lor locale, bazîndu-se mai ales pe creşterea condiţiei fizice (altădată deficitară). Paul IOVAN Ion Györffi (dreapta) stăvileşte cu clasica directă atacul rivalului său din finală. Ion Mocanu Foto: D. NEAGU Încă un antrenor emerit: MIHAI PETRE Omul cu pârul alb şi ochelari fumurii, care a stat cu prosopul in mină in colţul multor cam­pioni de box ai României, a fost onorat zilele trecute cu înaltul titlu de antrenor emerit. Un ti­tlu meritat, pentru Mih­ai PE­TRE, pedagog reputat în lumea pugilismului românesc, titlu ce vine să încununeze o activitate de peste 30 de ani, la un om în vîrstă de 56 de ani (născut in 1916, la Ploieşti). Lăcătuş la atelierele C­F.R. Galaţi, Mihai Petre a urcat el însuşi în ring, ca boxer de ca­tegorie semimijlocie, în perioa­da 1931—1947, ajungînd adesea finalist al campionatelor naţio­nale de amatori. In 1939 îşi în­cepe cariera de antrenor la Ga­lati, oraş căruia îi rămîne fidel (deşi are familia la Ploieşti). Prin mîinile lui au trecut bo­xeri ai altei epoci, ca cei doi Jelesneac sau Panaitescu-Zigota. Pe Dumitru Ciobotaru, un mic fenomen al boxului nostru, l-a purtat spre gloria sportivă de ■u,i«.i!isiii.. iii mm iiuwii"»­ la greutatea de 33 kg pînă la 95 kg. Prin sala sa de antrena­ment (pe care o consideră o şcoală) au trecut Ion Feltin, Gheorghe Marinescu, Mihai Pîn­­zaru, Ştefan Cojan şi alţii. Alec Năstac, unul dintre cele mai bune produse ale boxului ro­mânesc, tot de acolo a pornit. Astăzi îi frecventează sala , A­­măzăroaie, Bumb, Toni, Ganea, Cojocaru, Lehăduş, Deliu şi mulţi alţii, care s-au distins în arena pugilismului. De curînd, 4 juniori ai maestrului Mi­hai Petre au devenit campioni naţionali. Important ni se pare faptul că antrenorul gălăţean se preocupă nu numai de educaţia sportivă, ci şi de cea socială a elevilor săi. Cei mai mulţi dintre aceş­tia s-au făcut remarcaţi nu nu­mai prin excelenta pregătire fi­zică şi tehnică, ci şi prin fap­tul că și-au încheiat, sau sunt în curs de a termina studiile la școala de maeștri. Nu e de­loc de mirare că pasiunea ex-tra profesională a antrenorului Mihai Petre este stupăritul, pen­tru că acolo se găsește îndeob­şte simbolul hărniciei • Sportul O VIZITĂ LA I.E.F.S. - URMÎND ÎNDEMNUL UNEI SCRISORI... Am primit-o de la un grup de elevi aflaţi în ultima clasă a Şcolii sportive din Sibiu.........Cîţiva dintre noi — se spunea printre altele — dorim­ să ne înscriem la Institutul de Educaţie Fizică şi Sport. Am vrea să aflăm de la dv. cîteva amă­nunte privitoare la : examenul de admitere ; şansele şi avantajele pe care le au — sau nu — elevii ce vin de la o şcoală ca a noastră faţă de alţi concurenţi ; exemple — dacă sînt — de studenţi deveniţi sportivi fruntaşi, deşi la intrarea în facultate nu „promiteau“ aşa ceva..." — Nu-i de mirare, ne-a spus de­canul Facultăţii de 4 ani din cadrul I.E.F.S. — conferenţiarul universitar Titus Tatu — cînd a aflat scopul vi­zitei noastre. Primim sute de aseme­nea scrisori — primăvara şi la înce­putul verii — la care răspundem, în general, trim­iţînd broşura „Admite­rea în I.E.F.S." Ni s-a oferit şi nouă una, după care am copiat, în carnetul de notiţe, citeva date interesante : • I.E.F.S., institut semicentenar, a fost înfiinţat in 1922 sub denumirea de Institutul naţional de educaţie fi­zică (INEF), fiind una dintre cele mai vechi instituţii de învăţămînt su­perior cu acest profil din Europa. • Este singurul institut din ţară care pregăteşte specialişti cu cea mai înaltă calificare în acest domeniu. • Din 1971 în cadrul I.E.F.S., func­ţionează : Facultatea de educaţie fi­zică şi sport (durata studiilor — 4 ani) şi Facultatea de educaţie fizică (du­rata studiilor — 3 ani). • In cinci decenii de existenţă, institutul a format peste 4 600 cadre de specialitate cărora li s-a conferit diploma de licenţiat in educaţie fi­zică. Ne notăm in continuare, pentru cei interesaţi, cîteva date importante : concursul de admitere se va desfăşura pentru ambele facultăţi între 10 şi 20 iulie. Cursurile de zi au o durată de 4 ani iar cele fără frecvenţă, de 5 ani. Se pot prezenta la concursul de admitere : a) absolvenţi cu diplomă­ de bacalaureat (sau maturitate) ai li­ceelor (şcolilor medii de cultură ge­nerală) şi liceelor de specialitate; b) absolvenţi cu examen de diplomă ai şcolilor medii tehnice (care au funcţionat după 1948) şi ai şcolilor tehnice cu durata de 4 ani (care au funcţionat în perioada 1955—1962) ; c) absolvenţi cu examen de bacalau­reat ai fostelor licee teoretice, indus­triale sau comerciale şi ai altor şcoli echivalate de Ministerul Educaţiei şi Invâţămîntului.­­ La prima vedere, ne precizează tovarăşul Tatu, nici o diferenţă intre candidaţii ce vin la Institut. Şi totuşi elevii şcolilor sportive sunt avantajaţi de faptul că sunt mai bine pregătiţi pentru probele practice. La admitere se dau 3 probe practice (atletism, gimnastică, un joc sportiv la alege­re) şi o probă scrisă (anatomie). Pentru f­iecare se acordă d­­e o notă, iar totalul obţinut se împarte la 4. Aşa că cine ia note mari la cele 3 probe practice... — Vă vin candidaţi din Întreaga ţară ? — In general, da. Totuşi avem aici un studiu făcut pe ultimii trei ani, din care reiese că ne-au venit mulţi din judeţe cu tradiţie sportivă : Bra­şov, Cluj, Timişoara, Piteşti, Sibiu, Mureş. Din alte 19 insă — Satu Mare, Vrancea, Ialomiţa, Tulcea, Alba, Gorj, Botoşani ş.a. doar câte 2—3 studenţi din fiecare judeţ. Este motivul pentru care noi am trimis echipe formate din cadre didactice tocmai în aceste judeţe pentru a se discuta cu profesorii de educaţie fizică, cu presupuşii viitori studenţi ai institutului nostru. — In încheiere, am dori să v­e răspundeţi la o altă întrebare ce ne-a fost pusă în scrisoarea amin­tită : ajung studenţii institutului, cei ce nu sunt nume răsunătoare la venire, la performanţe înalte ? — Avem nenumărate exemple din care reiese că „elevii obişnuiţi“ la venire, care s-au pregătit cu serio­zitate, cu mijloacele pe care le au la dispoziţie, au ajuns nume cu­noscute în lumea sportului. Vă pot da — la intimplare — cite exemple : ELISABETA BACIU (din Roman) maestră a sportului la atletism, campioană balcanică, GH. PETRO­­NIUS (Arad) maestru al sportului la atletism. TOMA PETRESCU (Ro­şiori de Vede) alergător de 10,3 pe roo­m, fraţii MIRCEA şi ŞTEFAN VODĂ (Tirnăveni) boxer şi judokan. RODICA VĂDUVĂ (Bucureşti) cam­pioană republicană la scrimă, hand­balistele RODICA BUNEA şi DOINA BAICOIANU... Am mulţumit tovarăşului decan Titus Tatu pentru informaţiile puse la dispoziţie. Le publicăm succint in speranţa că ele vor folosi tinerilor care vor să se îndrepte spre una din cele două facultăţi ale I.E.F.S. din Bucureşti, (str. Maior Ene 12, telefon 31.44.40). REPORTER • Admiterea in învăţămintul su­perior fără frecvenţă va avea loc între 15 şi 22 septembrie. ILUSTRATE DE PE LITORAL Am sosit la Mamaia în preajma ploii torenţiale care a preschimbat în citeva ore săptămînile de cani­culă în temperatura lunii oc­tombrie. Şi pentru că, deşi nu ploua, era totuşi rece, marea şi pla­ja au fost părăsite (cu regret!) pentru sport şi agrement, singu­rele mijloace apte să te menţină in atmosfera concediului, a vacanţei. Cele 5 piscine păstrau, singura­tice, azurul cerului în limpezimea apei lor, în timp ce bazinul de di­mensiuni olimpice, aflat în construc­ţie dincolo de Hotel Parc, era şi el lipsit de animaţia publicului... Dar în sezonul următor va fi şi vre­­mea lui... De dimineaţa pînă seara, în cele două zile cînd soarele s-a jucat cu noi de-a v-aţi ascunselea, masa de ping-pong de la Hottel Modern a fost solicitată. Magnetul tenisu­lui de masă atrăsese pînă şi pe cei fideli schiului nautic. Pentru 3 lei pe oră ţi Se puneau la dispo­ziţie palete şi minge. Aveai nevoie însă şi de puţină imaginaţie, pentru că ceea ce se afla pe rol de fileu, semăna mai mult cu o sfoară. Dacă s-a găsit plasa pentru „îmbrăcarea“ terasei, de ce nu se găseşte şi un fileu re­gulamentar pentru masă ? Parcă niciodată in acest sezon n-au fost mai populate terenurile de tenis ale Mamaiei. Familia Swart din Amsterdam, pe care am cunoscut-o în faţa televizorului la meciul de tenis România—Italia (el 26 ani, ca 22, doi copii blonzi), era prezentă a doua zi pe terenu­rile din faţa Hotelului Central, a­­vînd ca partener pe profesorul Ro­meo Samur, cel ce conduce activi­tatea sportivă și de agrement la Mamaia. Și Henk Swart mi-a a­­runcat peste umăr, in timp ce răs­pundea adversarului cu un smach : „Năstase, nu i aşa !“ „Dacă terenurile — ne-a spus Romeo Samur — ar fi bine ame­najate dinaintea sezonului cu zgu­ră din belşug şi ide calitate, daca ant avea plase corespunzătoare şi mingi noi suficiente pentru închi­riat (ca şi rachete), terenurile de la Pelican, Neptun, Internaţional, celelalte ar atrage şi mai mulţi tu­rişti. I.H.R. Mamaia, care răspun­de de dotarea bazelor sportive, ar trebui să-şi mai aducă aminte şi de mingile de volei şi baschet bune doar de... reformă“ Poate că gospodarii Mamaiei consideră aceste sporturi învechi­te şi le tratează ca atare, căci schiul nautic — în debut pe lito­ral — are acum pe Siutghiol două debarcadere (cazinou, Internaţio­nal), 35 şalupe şi 70 perechi schiuri din import. Dar cum Mamaia nu-şi pierde, nicicînd, culorile vii ale ve­rii, adăugind sezon de sezon as­pecte inedite, nici sportul şi agre­mentul nu trebuie lăsate să prin­dă, pe ici, pe colo, cite o pată de rugină, mai ales că acum soarele este iar la înălţime ! Paul SLAVESCU La Reşiţa a avut loc primul con­curs în bazin descoperit al sezonu­lui. Cu a­cest prilej, tînărul Diet­mar Wetterneck a corectat sub­stanţial recordurile de juniori (mari şi mici) ale ţării in proba de 400 m mixt, înregistrînd timpul de 4:56,6 (la numai 0.3 sec de recor­dul de seniori). Luind startul in cursa de 200 m delfin, Eugen Al­mer a fost cronometrat în 2:18,0. Alte rezultate : 100 m liber (b) : I. Sporea 62,2, D. Gropşan 64,5 ; 100 m liber (f) : Juliets Mirosu 69,3, Lavinia Donea 69,7 ; 100 m spate (b) : Gropşan 1.10,1; 100 m spate (f) : J Mirosu 1.19,3; 100 m delfin (b) : Grop­­şan 1.12,5. D. WETTERNECK — NOI RECORDURI DE JUNIORI LA 400 M MIXT Sfaturi pentru alpinişti LUPTA CU MUNTELE ESTE DURĂ ŞI NE OBLIGĂ SĂ FIM PRUDENŢI Sezonul estival marchează o in­tensificare a activităţii alpiniştilor cărora li se adaugă mereu noi ve­niţi în rîndurile lor, amatori de escalade pe pereţii munţilor noştri. Considerăm că este momentul ca, mai ales pentru începători, să dăm citeva sfaturi absolut trebuincioase. O atenţie cu totul specială tre­buie acordată fringhiei, numită de unii „un rău necesar". Ea, după cum este ştiut, se bucură de o îngrijire aparte, pentru a răm­ine nealterată, corespunzăoare multiplelor ei între­buinţări. Cea mai elementară pru­denţă ne opreşte s-o utilizăm dacă constatăm unele defecte. Capetele fringhiei vor avea matişajul intact, iar mijlocul ei va fi însemnat cu o culoare. De reţinut aceste amănunte, care, în cazul coborârilor în rapel, au un rol hotărîtor, mai ales pe vreme, re». ,ori pe întuneric. Cordelina scărilor, uzată la capete şi in regiunea treptelor nu trebuie tratată cu indiferenţă. Nu prege­taţi' să renunţaţi' 'la' cîţiva metri de cordelină dacă prezintă semne de uzură. Prin văile de abrupt — ici, colo — zăpada, mai persistă, fiind întărită şi extrem de alunecoasă. In timpul urcuşului, dar mai ales al coboririi acestor pasaje, alpiniştii vor fi în­călţaţi cu bocanci şi, în funcţie de înclinaţia pantei sau consistenţa ză­pezii, vor merge legaţi cu frînghia. Acordaţi mare atenţie pasajelor inierbate ! Vegetaţia uscată, rămasă din anul trecut, este putrezită şi extrem de alunecoasă. Nu începeţi sezonul escaladind trasee tari. Mersul artificial — „la coardă dublă“ şi cu scăriţe — slă­beşte deprinderea căţărătorului li­ber, leneveşte reflexele, prudenţa şi încrederea în forţele proprii. Din cauza umezelii şi a durităţii lor, traseele de perete trebuie evi­tate, preferindu-se — acum, la in­ceput de sezon — escaladarea creste­lor. Să nu uităm, insă, că acestea, prin­ specificul lor, au fost mai ex­­□use intemperiilor, dezagregarea fiind aici mai activă. De aceea con­trolaţi atent prizele şi pitoanele. Nu urcaţi fără cască ! Acum, cînd la munte vremea este destul de capricioasă, întreprindeţi escalade uşoare. Virful Picătura, Hornul din Peretele Costilei, Umă­rul, sau Colţul Gălbinele din Bu­­cegi. Turnul Bardosului din Bicaz. Creasta Frumoasă ori Hornul Negru din Piatra Craiului sunt cele mai recomandate. Practicînd căţărarea liberă pe tra­see uşoare la începutul sezonului, vă desăvirşiţi antrenamentul, asigurin­­du-vă reuşita în marile escalade din timpul anului EMILIAN CRISTEA Biroul Federaţiei române de tir a hotărît ca întrecerile dotate cu „Cupa României“ la armă sport să se dispute între 13 şi 16 oc­tombrie şi nu în zilele de 7-9 iulie cum iniţial fusese stabilit. Compe­tiţia va avea loc la Cluj, ale „Cupei României" la arma sport maestru emerit al sportului VIE ACTIVITATE IN BUCEGI • In ultimele trei săptămîni ale acestei veri atît de călduroase, a­­bruptul prahovean al Bucegilor a cunoscut o animaţie deosebită, refu­giul alpin Coştila dovedindu-se ne­încăpător pentru amatorii de esca­lade din Bucureşti şi din alte loca­lităţi. Au fost escaladate de mai multe echipe toate traseele clasice din Pe­retele Gălbinelelor (Trei Surplombe, Furcile, Marea Surplombă, Roşcule, Umărul lui Coman), Creasta Coştila Gălbinele precum şi traseul Fisura Mare din Peretele Coştilei (echipe R. Slăvoaca şi N. Dinu). • Recent a avut loc prima tură din seria celor organizate de „Sănă­­tatea-Bucureşti" avind ca scop cunoa­şterea traseelor alpine din Bucegi şi însuşirea elementelor tehnice funda­mentale ale căţărării. 20 de amatori de escalade avind intre 18 şi 40 de ani au urcat Valea Colţilor, inca pe zăpadă, cu pioleţi, colţari şi asigu­raţi, in corzi. După un popas în Strunga Gălbinelelor ei au continuat drumul pe Valea Scoruşilor, Brina mare a Coştilei, Brina mare a Carai­­manului, coborînd in final pe valea Jepilor. • Cea de a doua etapă a întilniri­lor de alpinism organizate de comisia de specialitate a municipiului Bucu­reşti a reunit în masivul Piatra Craiului alpinişti din opt asociaţii şi cluburi sportive : Celuloza Zărneşti, Torpedo Tohan, Corvinul Hunedoara, Rapid Oradea, Voinţa Sibiu, Griviţa, Bucureşti, Universitatea Braşov şi I.P.G.G. — Bucureşti. Pe o vreme excelentă, participanţii au escaladat o serie de trasee printre cele mai dificile numărindu-se : Piatra Mică (Fisura de Cristal), zona văii Crăpă­turii (Fisura Jderilor şi Acul Cră­păturii), Tancurile Curmăturii şi în zona Padina închisă (Creasta Fru­moasă). S-au remarcat echipele din Zăr­neşti şi Tohan, Rapid Oradea şi Corvinul Hunedoara. Menţionind buna organizare asigurată sub îndrumarea neobositului D. Colan, vom exprima regretul că această întîlnire a coin­cis cu sesiunea de examene studen­ţeşti ceea ce a dus la absenţa mai multor echipe universitare. • Cea de a doua deplasare din seria ascensiunilor de iniţiere orga­nizate de clubul Sănătatea Bucureşti a angrenat 24 de participanţi în par­curgerea Văii Ţapului. Iosif GHEŢIE, coresp. PESTE 600 DE CONCURENŢI LA FINALELE JUNIORILOR întrecerii­ de sîmbătă şi duminică — prilej de selecţie pentru Jocurile Balcanice de la Izmir Un nou concurs de amploare, de această dată cu caracter intern, la sfîrşitul săptăminii pe stadionul Re­publicii. La start — peste 600 de juniori (băieţi născuţi in 1953 şi fete născute în 1954, sau mai tineri) din absolut toate judeţele ţării în luptă pentru titlurile de campioni naţionali. Aşadar, o trecere în re­vistă a tinerilor noştri atleţi care bat la poarta consacrării. Dorel Cristudor, Gheorghe Ghipu, Nico­­lae Onescu, Radu Gavrilaş, Gergely Kicsid, Cornel Anton, Paul Gheor­­ghiu, Marin Iordan, Constantin Ro­­maniuc, Tudor Stan, Eleonora Mo­­noraru, Adriana Surdu, Liliana Ivean, Cornelia Holub, Mariana Ne­­delcu, Roxana Vulescu, Eva Zörgő, Anca Hoinărescu sunt numai cîţiva dintre cei care s-au afirmat puter­nic anul acesta, unii dintre ei fiind chiar selecţionaţi în formaţiile re­prezentative de seniori ale ţării. întrecerile de sîmbătă şi dumi­nică mai prezintă insă şi un alt in­teres. Ele vor constitui un foarte bun prilej de selecţie in vederea alcătuirii echipelor naţionale ce ne vor reprezenta peste trei săptă­­mini în cadrul Jocurilor Balcanice de juniori de la Izmir. Avind în vedere acest lucru, organizatorii au stabilit programul celor două reu­niuni la ore cât mai apropiate de cele în care se va desfăşura impor­tanta competiţie balcanică, în fie­care zi deci, o bună parte a pro­gramului o vom putea urmări la lumina reflectoarelor. Avînd in vedere şi numărul foar­te mare de concurenţi, s-a hatarit ca o serie de probe (sîmbătă — 400 m, 1500 m, 2000 m obstacole, 4x100 m, iar duminică — 400 m garduri, 800 m, 5000 m şi 4x400 m), să se desfăşoare in serii contratimp. în fine, alergările de 100 ro, 200 m, 100 mg şi 110 mg vor avea finala întii şi a doua. DINAMO BRAŞOV După victoria la limită obţinută asupra Progresului, Dinamo Braşov părea că va face zile grele echi­pei campioane, Dinamo Bucureşti. Chiar din primele întoniri braşo­venii acumulează două victorii prin I. Kerekes, care învinge destul de uşor pe V. Marcu (2—6, 6—3, 6—1) şi Gh. Neacşu care câştigă la P. Al­maján (6—3, 6—2). Tr. Marcu, ju­­cînd la categoria juniori, acumu­lează toate trei punctele posibile pentru braşoveni. Odată cu intrarea în teren a ti­nerelor talente dinamoviste, Maria­na Simionescu şi Virginia Ruzici, împreună cu toată garnitura de juniori, rezultatul avea să se în- Campionatul divizionar pe echipe DINAMO BUCUREȘTI 9—15 toarcă în favoarea bucureștenilor care, în cele din urmă cîștigă în­­tîlnirea sa 15—9. De remarcat faptul că Iudit Di­­bar-Gohn, după o partidă excelen­tă și epuizantă cu Virginia Ruzici (pe care a întrecut-o cu 3—6, 6—4, 6—4) nu a mai putut face față, a doua zi, impetuoasei Mariana Si­mionescu de care este învinsă cate­goric cu 6—4, 6—3. Alte rezultate : Felicia Bucur — Mariana Simionescu 2—6, 6—8 ; T. Marcu — F. Manea 6—1, 7—5 ; Fe­licia Bucur — Virginia Ruzici 6—4, 3—6, 0—6 ; Iudit Dibar-Gohn, Feli­cia Bucur — Virginia Ruzici, Ma­riana Simionescu 6—2, 0—6, 2—6. Nr. 7100 CAMPIONATUL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI LA COPII La sfirşitul săptăminii trecute s-au încheiat întrecerile pentru de­semnarea­­campionilor municipiului Bucureşti la categoria copii. Tere­nurile bazei sportive Steaua din Ghencea, prezentate în condiţii op­time, au găzduit concursul celor mai traci jucători de tenis. Au par­ticipat 88 de băieţi şi 36 de fete din toate cluburile bucureştene. Clubul Dinamo, care a devenit o adevărată şcoală a tenisului, a avut de Luptat din greu cu „Cute­zătorii“ care a început încă de anul trecut să-i ameninţe supre­maţia. Cea mai disputată finală a fost la categoria 11—12 ani băieţi, care a revenit la mare luptă lui D. Bu­cătaru­ (ec. sportivă 2) învingăto asupra ambiţiosului dinamovist F. Segărceanu cu 6—4, 4—6, 6—2. La aceeaşi categorie, la fete, micuţa Gabriela Dinu (Dinamo), o aprecia­tă speranţă, a învins după un joc frumos pe colega­ sa de club Ga­briela Szőke (fiica fostului fotbalist internaţional) cu 6—4, 6—2. Rezultatele celorlalte finale şi campionii categoriilor respective. BĂIEŢI 13—14 ani: S. Zancu (Cu­tezătorii) — Ed. Pană (Cutez.) 6—1, 6—1 , 8—10 ani : FI. Cristian (Di­namo) — L. Vlădescu (Cutez.) 4—6. 6—2. 6—2 • FETE, 13—14 ani : Ele­na Popescu (Dinamo) — Doina Io­­nescu (Cutez.) 6—0. 6—4 . 8—10 ani : Mihaela Totoran (Dinamo) — Carmen Robescu (Cutez.) n.a. ; DUBLU BĂIEȚI : S­tancu, S Po­pescu (Cutez.) — E. Pană, S. Nisi­­paru (Cutez.) 4—6. 6—4. 6—2 ; DUBLU FETE : Elena Popescu, Doina Ionescu — Lucia Romanov, Maria Romanov (ambele ,,Cuteză­torii") 6-3, 5—6, 6—1.

Next