Sportul, iunie 1972 (Anul 28, nr. 7072-7101)

1972-06-01 / nr. 7072

sör. 7072 s CAUZE MULTIPLE, SLĂBICIUNI EVIDENTE AU DUS LA ELIMINAREA ECHIPEI OLIMPICE CONCLUZIILE ANALIZELOR FĂCUTE ÎN BIROUL F.R.F. ŞI AL Zilele trecute, Biroul Federaţiei române de fotbal a luat în discuţie — în cadrul unei ample şi temei­nice analize — rezultatele şi com­portarea echipei olimpice în ten­tativa sa de calificare pentru tur­neul final de la München. După cum se ştie, tentativa a­­mintită a eşuat intr-un mod la­­­mentabil, în urma celor două în­­f­rîngeri suferite din partea repre­zentativei Danemarcei, dar mai ales a neaşteptatului eşec din par­tida de la Bucureşti, partidă­­ în care olimpicii noştri au evoluat sub orice critică, nemulţumind profund pe­ cei care urmăresc ac­tivitatea fotbalistică. Dacă nereuşita calificării a fost, deci, în mare măsură determinată de slaba comportare a echipei în meciul de la Bucureşti, ea rămîne, totuşi, — după cum cu realism a apreciat şi Biroul federal — con­secinţa unui lung lanţ de erori comise în perioada de selecţie, pregătire şi verificare a acestei echipe. Respingînd ideea presupusului mare decalaj care ar exista — Inevitabil — între valoarea primei echipe reprezentative şi aceea a echipei olimpice (în fapt, selecţio­nata secundă a ţării). Biroul fe­deral este de părere că fotbalul nostru oferă acum condiţii pentru a se putea selecţiona şi forma un „unsprezece“ secund destul de re­dutabil, apropiat valoric de cel consacrat în ultimii ani pe arena internaţională. DAR ÎN OPERA­ŢIUNEA DE SELECŢIE ŞI ALCĂ­TUIRE A ACESTEI FORMAŢII S-AU MANIFESTAT MULTE CA­RENŢE. Un număr nejustificat de mare­ de jucători au fost rulaţi în lotul olimpic fără a se reuşi pînă la urmă alcătuirea unei formaţii echilibrate, omogene, care să cu­prindă pe cei mai buni şi mai in­formă fotbalişti români în afa­ra primei reprezentative. Astfel, referindu-ne doar la ultima peri­oadă, aceea dinaintea meciului re­tur cu Danemarca, constatăm că s-a renunţat prea uşor la jucători cu experienţă şi de mare randa­ment ca Pescaru, Anca şi Nae Io­­nescu, dîndu-se în schimb credit altora ieşiţi din formă (Broşovschi, Tătaru) sau care nu justificau" prin evoluţia lor în partidele de veri­ficare aprecierile elogioase în vir­tutea cărora fuseseră selecţionaţi (Simionaş, Vlad, chiar şi Pop). Nehotărîrea şi inconsecvenţa au caracterizat, însă, nu numai ope­raţiunea de selecţie propriu-zisă a lotului olimpic, ci şi pe aceea de alcătuire a formaţiei înaintea fie­cărei intîlniri oficiale susţinute. Deşi mult prea tardiv, Biroul federal a recunoscut că s-a greşit trimiţîndu-se pentru primul joc cu Danemarca, de la Copenhaga, e­­chipa naţională, după cum nefon­dată s-a dovedit şi hotărirea de a-i folosi în meciul de la Bucureşti pe Dumitru, Neagu şi Domide, ne­­ţinîndu-se seama de uzura lor fi­zică, dar şi nervoasă, în urma gre­lei confruntări de baraj cu repre­zentativa Ungariei. Schimbarea e­­chipei pentru jocul cu Danemarca, „întăririle“ de moment nu numai că nu şi-au arătat roadele, dar au avut şi un efect negativ asupra moralului componenţilor lotului o­­limpic, cărora, lipsindu-le certitu­dinea folosirii lor in partidele ofi­ciale, le-a dispărut în bună măsură şi stimulentul, interesul pentru rea­lizarea unei pregătiri temeinice, unora chiar dorinţa rămlnerii în lot Efecte evident dăunătoare a a­­vut şi măsura schimbării antreno­rilor lotului olimpic. Analizînd a­­cum mai atent lucrurile, Biroul federal a ajuns la concluzia că n-a fost suficient de bine gîndită şi de motivată încredinţarea con­ducerii tehnice a acestui lot antre­norilor Gh. Ola şi Gh. Constantin, pe care nu-i recomanda — de fapt — vreo realizarea deosebită de pînă atunci. Că numirea lor la lotul olimpic, care însemna prac­tic o promovare încărcată de răs­pundere, s-a făcut pripit este acum clar. Cei doi tehnicieni s-au dove­dit în perioada lor de activitate la lot lipsiţi de personalitate, neho­­tărîţi, influenţabili, ceea ce s-a resimţit în procesul de selecţie şi de pregătire a echipei. Supraevaluând bilanţul turneului întreprins în cursul iernii în Ma­roc, dar în aceeaşi măsură trecînd uşor peste deficienţele manifesta­te de echipă în meciurile de veri­ficare cu selecţionata divizionară bulgară şi reprezentativa Perului, antrenorii, ca şi jucătorii de alt­fel, au tratat destul de superficial partida de la Bucureşti cu Dane­marca, subestimînd valoarea ad­versarului, deşi toate precedentele nu recomandau de fel acest lucru. Astfel, prin cumulul tuturor a­­cestor deficienţe, s-a ajuns la si­tuaţia ca echipa olimpică să pres­teze un joc sub­ orice critică, lipsit de o idee tactică clară, dezorien­tat, grevat de o insuficientă ca­pacitate fizică şi de evidente slă­biciuni morale ale componenţilor formaţiei. Fără a neglija serioasa parte de vină a tehnicienilor biroul federal a apreciat că răspunderea princi­pală pentru penibila evoluţie din acest meci­­ decisiv revine jucătorilor. In afara marilor ca­renţe de ordin tehnic şi tactic ma­nifestate de el, jucătorii nu s-au mobilizat suficient In teren, nu s-a remarcat la el nici pe departe spiritul de luptă, de dăruire de care au dat din plin dovadă echi­pierii primei reprezentative. Aceas­ta, cu atît mai surprinzător cu cit acestor sportivi li s-a arătat în dis­cuţiile avute responsabilitatea pen­tru acest joc de calificare şi do­rinţa unanimă ca fotbalul româ­nesc să fie reprezentat la turneul olimpic de fotbal de la München. Fără îndoială, de tot acest capi­tol negativ al echipei olimpice este legată şi responsabilitatea conduce­rii federaţiei, a biroului, aşa cum rezultă din cele de mai sus. Analizînd deficienţele semnalate, stabilind partea de responsabilitate a fiecăruia pentru cele petrecute. — Sancţionarea cu interdicţia de a mai face parte din vreun lot reprezentativ în tot cursul a­­nului 1972 a jucătorilor care au evoluat în partida de la Bucu­reşti cu Danemarca (mai puţin jucătorii proveniţi de la lotul re­prezentativ A, Dumitru, Neagu, şi Domide), precum şi a selecţio­­nabililor olimpici Vigu şi Pantea, care au manifestat acte de in­disciplină crasă în timpul pre­gătirilor ; — Eliberarea din funcţia de antrenor de lot reprezentativ a antrenorului Gh. Ola ; — Renunţarea la serviciile an­trenorului Gh. Constantin ; — încetarea activităţii lotului olimpic român în forma lui ac­tuală. Biroul C.N.E.F.S. a ascultat refe­ratul prezentat de către F. R. Fot­bal şi a apreciat că atitudinea cri­tică şi autocritică a analizei, cu­ şi măsurile luate sunt corespunză­toare. In acelaşi timp, a atras a­­tenţia federaţiei asupra faptului că, dacă in alte situaţii orientarea şi activitatea Biroului federal au fost pozitive şi apreciabile, eşalonului olimpic al fotbalului i-a fost acor­dată insuficientă atenţie, că in a­­ceastă privinţă F. R. Fotbal nu a fost consecventă cu unele hotărâri proprii, aprobate şi de Biroul C.N.E.F.S. De asemenea, a reco­mandat federaţiei de fotbal ca pe viitor să activeze multilateral pre­­ocupîndu-se in măsură egală de toate eşaloanele fotbalului. Biroul C.N.E.F.S. s-a referit în mod autocritic şi la atitudinea membrilor săi în timpul pregătiri­lor reprezentativei olimpice, de­oarece aceștia nu s-au sesizat la timp de unele slăbiciuni evidente în comportarea și verificările a­­cestui lot r­eprezentativ pentru ro­­calificare cu Danegnavca.­­biroul federal hotărîrii a luat următoarele FIU (UDFSCFNT) AL CAMPIONATULUI SOLICITA PE TOII MAEŞTRII ARBITRAJULUI N-a vrut să moară cuminte, a­­nonim, şi neinteresant acest cam­pionat şi de aceea, spre final, el se manifestă pe planuri multiple. Printre ele, prezentînd o impor­tanţă majoră, problema arbitra-­ jului apare acum în toată semni­ficaţia ei şi, o spunem cu destul regret, şi cu mai vechi carenţe. Subiectele ţinînd de aspectele pure ale conducerilor jocurilor din prima divizie comportă un spaţiu mai mare şi, mai cu seamă, o privire de ansamblu pe care doar zilele de după finalul în­trecerii o pot da. Pentru acum, un aspect de urgenţă, dacă veţi admite termenul, şi anume — DE­LEGĂRILE. Aşa cum se prezintă astăzi cla­samentul, datoria (de altfel tot­deauna obligatorie) a celor ce re­partizează pe „cavalerii fluieru­lui“ trebuie să meargă pînă la evitarea oricăror suspiciuni pri­vind arbitrul repartizat, mai cu seamă în întîlnirile implicate în lupta pentru primul loc, ca şi în aceea — încă sub semnul întrebării — pentru evitarea locului 15. Există cîteva posibilităţi — determinate de circumstanţele actuale — care pot ajuta, socotim noi, comisia în­sărcinată cu delicata misiune a delegărilor. Prima ni se pare a fi aceea că, dată fiind absenţa echipelor bucureştene din întrecerea direc­tă pentru primul loc, masivul lot al arbitrilor consacraţi din Capi­tală, mulţi dintre ei purtători ai ecusonului F.I.F.A., ar trebui mult mai intens repartizat în con­ducerea întîlnirilor, angajînd — direct sau indirect — întrecerea pentru locurile din frunte. Mai departe, folosirea arbitrilor din orașele fără echipe din prima di­vizie — din păcate puțini la nu­măr — se impune de asemenea­­cazul lui N. Rainca din Bîrlad şi al lui Otto Anderco din Satu Mare). în sfîrşit, ca o condiţie ge­nerală a delegărilor se impune utilizarea cu precădere a arbitri­lor cu experienţă, cu un nume, cu prestanţă şi autoritate. Nu e mo­mentul ca, în finalul acestui fier­binte campionat, să facem expe­rienţe, încercări de promovare sau examene de intrare în prima ca­tegorie de arbitraj. Practica din toate campionatele continentului nostru demonstrează că, pe „linia dreaptă“ a întrecerii, sunt chemaţi în scenă arbitrii cei mai reputaţi, mai energici, mai severi pentru că numai astfel se pot evita dege­nerările meciurilor, apariţiile al­tercaţiilor, lovirilor, gesturilor nesportive, etc. Faptul că ultimele două etape au venit cu destule arbitraje slabe — fie determinate de gre­şeli flagrante, influenţînd scorul, fie provenind dintr-un nivel ge­neral, sub pretenţiile primei di­vizii — ar trebui să determine Colegiul central să uzeze de cele mai bune şi consacrate forţe ale sale în arbitrarea — termenul are sensul propriu — unui final incandescent. Eftimia IONESCU Sâmbătă şi du­minică, pe stadio­nul Republicii s-a desfăşurat prima etapă a zonei a VI-a din cadrul concursului republican interjude­­ţean. „ La Întreceri au fost prezente nu­mai trei echipe (din şase înscrise), singurele rezultate care au salvat reuniunea de mediocritate, fiind cele realizate de atleţii înscrişi In afară de concurs, precum şi recordul de junioare III, obţinut de Dorina Bursuc *(antrenor Eu­gen Răducănescu) cu 58,5 sec (v.r.­ 60,3, FI. Nistor). Cele mai bune performanţe­­ MASCULIN — 200 m şi 400 m­­ Gh. Sfichi (Constr.) 23,0 şi, res­pectiv, 50,7; înălţime (h. c.): S. Ioan (Dinamo) 2,14 m, C. Scafeş (Urmare din pag. 1) Naţie ajunsă la Bucureşti este cea a R.P. Ungare, în componenţa că­reia se află şi fostul multiplu campion olimpic László Papp, în prezent antrenor al echipei ţării vecine. Din delegaţia maghiară fac parte 10 pugilişti, la toate ca­tegoriile, mai puţin semigrea. Federaţia spaniolă de speciali­tate a delegat la Bucureşti un nu­măr de cinci boxeri, la categoriile muscă, cocoş, semiuşoară, uşoară şi semimijlocie în care specialiştii spanioli îşi pun mari speranţe. Aseară tîrziu au sosit delega­ţiile Angliei, Scoţiei şi Turciei. La întrecerile de la Bucureşti din partea Angliei vor participa PATINOARUL „23 AUGUST'' ÎŞI AŞTEAPTĂ OASPEŢII şapte boxeri, la categoriile muscă, cocoş, pană, semimijlocie, mijlo­cie mică, mijlocie, semigrea. Tot şapte reprezentanţi va avea şi Scoţia: semimuscă, muscă, cocoş, pană, uşoară, semimijlocie şi mij­locie mică. Azi sunt aşteptate să sosească şi celelalte delegaţii. De asemenea, începînd de ieri sunt prezenţi la Bucureşti R. Lisowski (Polonia), vicepreşedinte al E.A.B.A., dr. J. L. Blonstein (Anglia) şeful comisiei medicale A.I.B.A. şi K. Weer (R.D. Germa­nă), membru în comitetul execu­tiv E.A.B.A., personalităţi din lu­mea pugilistică internaţională, care vor asista la întrecerile conti­nentale ce încep sîmbătă la pa­tinoarul „23 August“. DORINA BURSUC (14 ani), 58,5 sec la 400 m (C.A.U.) 1,95 m ; Suliţă (h.c.) : M. Petra (Steaua 70,12 m; 800 m şi 1500 m : A. Grigore (Constr.) 2:02,0 şi, respectiv, 4:05,2 ; 5000 m: A. Nunu (Constr.) 15,53,4 ; Greu­tate : Gh. Lixandru (Constr.) 13,68 m ; Disc: V. Mihalcea (Progr.) 42,28 m ; FEMININ — 100 m şi 100 mg­­ V. Biduleac (Constr.) 12,6 şi, respectiv, 14,9 ; 200 m şi 400 m ; D. Bursuc (C.S.S.) 26,1 şi respectiv, 58,5 ; Lungime: (h.c.) * Al. Popescu (Steaua) 6,26 m ; înălţime : L. Mărgineanu (Progr.) 1,54 m ; Greutate şi Disc: V. Brad (Progr.) 14,00 m şi, res­pectiv, 41,26 m ; Suliţă­­ St. Cion­­tu (Constr.) 48,76 m. Clasament pe echipe după pri­ma etapă I 1. Constructorul 128 p, 2. Progresul 107 p, C.S.S. 70 p. C.M. MUICEȘANU — coresp. portál Răm­ine acum ca în alte condiţii, ţinindu-se seama de posibilităţile şi necesităţile fotbalului nostru, să se treacă la închegarea unui nou lot (de perspectivă), care, bine îndru­mat şi pregătit, să constituie o re­zervă cit mai apropiată pe plan va­loric de prima reprezentativă a ţării. Meci amical CEAHLĂUL PIATRA NEAMŢ - DIMITROVGRAD 1-0 (0-0) • în faţa unui numeros public, la P. Neamţ s-a disputat meciul amical de fotbal între formaţia locală Ceahlăul şi echipa bulgară Dimitrovgrad. După un joc fru­mos, cu multe faze dinamice şi numeroase ratări de ambele părţi, scorul a fost favorabil cu 1—0 (0—0) fotbaliștilor de la Ceahlăul. A înscris Contardo min. 67 din lovitură de la 11 m acordată pen­tru henț în careu. C. NEMŢEANU — coresp. Corespondentă speciala pentru SPORTUL „SQUADRA DAVIS-AZZURRA“ ŞI-A FĂCUT RODAJUL PENTRU BUCUREŞTI Nu, dragi citi­tori ai „Sportu­lui“, nimeni In Italia nu-şi face iluzii, prin pris­ma victoriei ob­ţinută de Pa­­natta asupra lui Năstase la cam­pionatele inter­naţionale ale Franţei! Toţi­­ condu­cători, tehnicieni şi jucători ai „Squadrei Davis­­azzurra“ — ştiu prea bine ce grea încercare îi aş­teaptă luna vi­itoare la Bucu­reşti, în semifi­nala europeană care opune echipele celor două ţări. Reuşita lui Panatta, pe „centralul“ de la Roland Garros, fără să micşorăm din me­ritele tînărului jucător italian, a fost rezultatul unui întreg com­plex de împrejurări, iar repeta­rea ei — la un răstimp atît de scurt —­ pare foarte puţin, proba­bilă. La Paris — penultimul test îna­intea viitoarei etape din „Cupa Davis“ — federaţie italiană a tri­mis pe toţi titularii echipei, pre­cum şi o serie de alţi tineri ju­cători, apţi de a-şi face rodajul­ In tenisul internaţional. Barazzu­­tti, Bertolucci, Panatta şi Pietran­geli, „cei 4" care vor face drumul spre Bucureşti, pentru meciul cu România au avut acum colegi de competiţie pe Di Dom­enico, Tocci, Castiglione, Di Matteo şi Zuga­­relli. Dintre aceştia din urmă, Di Matteo a reuşit să treacă de „fur­cile caudine“ ale primului tur, printr-o merituoasă victorie asu­pra reputatului Milan Holecek, pierzînd apoi cu onoruri în faţa lui Orantes. De­­ asemenea, Zuga­­relli a trecut de americanul McManus,, dar a cedat imediat brazilianului Mandarino. Puţin edificatoare a fost şi e­­voluţia primilor doi titulari, Ba­razzutti şi Bertolucci. Primul a fost învins de Barclay, iar al doi­lea de Jauffret, tenismeni fran­cezi fără prea mari veleităţi. O carieră mai lungă au avut cei­lalţi „muşchetari“ ai squadrei, Pietrangeli surprinzînd cu victorii asupra australianului Crealy şi chilianului Fillol, pînă a pierde în faţa imperturbabilului Orantes. Dar „bătrînul“ Nicola se simte ca acasă pe terenurile pariziene, a­­colo unde trimfa cu ani în urmă de două ori (n.n. 1959 şi 1960). Adriano Panatta, indiferent de ul­timele sale rezultate, şi-a refăcut simţitor prestigiul în clasica în­trecere, unde avusese o destul de ştearsă apariţie la ediţia de anul trecut, fiind învins de out-siderul francez P. Dominguez. Precizăm, cei patru jucători (P. Barazzutti, P. Bertolucci, A. Pa­natta, N. Pietrangeli), au şi fost desemnaţi pentru deplasarea în România, încă nesigură rămîne distribuţia lor în cele trei zile de joc împotriva echipierilor români. Se pare că Mario Belardinelli — căpitanul echipei italiene — este înclinat să-l prefere totuşi pe Barazzutti lui Bertolucci, ultimul pierzîndu-şi meciul de simplu contra modestului olandez J. Hordjik, in etapa anterioară. In acest caz, la Bucureşti, partidele de simplu ar trebui să fie susţi­nute de Panatta şi Barazzutti, iar dublul — aproape cu certitudine — de Panatta şi Pietrangeli. Oricum, pronosticurile noastre rămin pesimiste : 4—1 pentru Ro­mânia — spun cei mai mulţi aici. Adăugăm­­ nici un 5—0 nu e ex­clus... Cesare TRENTINI Bologna, mai Nicola Pietrangeli — un deceniu şi jumătate de succese in tenisul italian şi international Sportivi români peste hotare Intre 9 şi 11 iunie va avea loc la Varşovia un concurs internaţio­nal de călărie (obstacole). La a­­ceastă întrecere va participa şi un lot de sportivi români compus diq£ Dumitru­­Velea, Aurel Stoica, Cor­nel Ilin, Silvestru Enache şi Ion Popa , antrenor Gheorghe Antohi. După concursul de la Varşovia, că­lăreţii români se vor prezenta la startul unei noi competiţii, ce se va desfăşura la Olsztyn, între 14 şi 18 iunie. ★ Un grup de caiacişti şi canoişt­i printre care Vasile Roşea, Va­­sile Serghei, Vicol Calabiciov şi Nas­ta­sia Nicolae (antrenor Maria Navasari) a plecat astăzi spre Minsk, pentru a participa slmbătă şi duminică la regata Internaţiona­lă ce se va desfăşura în localitate. ★ In cadrul concursului internaţio­nal de canotaj academic, care este programat la sfîrşitul săptămînii la Moscova, vor participa şi cîteva e­­chipaje româneşti (simplu — Al. Aposteanu, 2 fără cîrmaci, 2+1 şi 4+1). Schimiştii noştri au plecat ieri spre capitala U.R.S.S. DOI SPORTIVI EXCLUŞI DE LA 1.0.1 72 LAUSANNE, 31 (Agerpres). — Comisia speciala a Comitetului Internaţional O­­limpic întrunită la Lausanne a dat pu­blicităţii un comunicat în care se arată că ciclistul columbian Martin Rodriguez nu va putea participa la J.O. de la München. Aceeaşi hotărîre a fost luată şi în cazul ţintarului Vie Preston (Ke­nia). Cei doi sportivi sînt acuzaţi de a fi folosit numele şi fotografiile lor în scopuri comerciale. Hotărirea C.I.O. a fost primită cu vii proteste in Columbia. Ziarele din Bogo­ta consideră excluderea lui Rodriguez (campionul mondial de amatori în proba de urmărire) ca o discriminare faţă de sportul din America Latină. Preşedintele comitetului olimpic columbian, Mario Garcia, a declarat că va face apel Împo­triva hotăririi luate de CJ.O. Pe de altă parte, tot difi Bogota se anunţă­ că Mar­tin Rodriguez, aflînd de excluderea sa de la Olimpiadă, a hotărît să vină în Europa pentru a participa la diferite curse și reuniuni internaționale la cali­tate de ciclist „independent**. PROPUNERI ALE ADUNĂRII GENERALE A FEDERAŢIILOR INTERNAŢIONALE SPORTIVE LAUSANNE, 30 (Agerpres). — Adunarea generală a federaţiilor in­ternaţionale sportive (A.G.F.I.) a adoptat o recomandare privitoare la condiţiile de admitere la Jocu­rile Olimpice. Propunerile A.G.F.I. prevăd, în­tre altele, ca normele olimpice, pri­vind statutul sportivului amator, să înglobeze cîteva criterii fundamen­tale, lăsînd federaţiilor internaţio­nale şi naţionale latitudinea de a stabili modalităţi specifice şi rea­liste, aplicabile după caracterul fie­cărei ramuri sportive. Textul, care va fi supus aprobării C.I.O., insis­tă asupra faptului că federaţiile sportive sunt singurele în măsură să aplice un control eficace asupra respectării statutului de amator. In altă ordine de idei, A.G.F.I. se declară de acord cu ideea „re­­giona­lizării Jocurilor Olimpice“ în sensul că organizarea Olmpiade­­lor să poată fi încredinţată nu nu­mai unui oraş, ci şi unui grup de ţări, sau unei zone geografice, cu scopul de a se putea utiliza toate instalaţiile sportive existente. A.G.F.I. va cere, de asemenea, C.I.O. ca spezele de deplasare pen­tru arbitri la Jocurile Olimpice să fie suportate de oraşele organiza­toare. In reuniunea comună a A.G.F.I. şi a Comisiei executive a C.I.O. vor fi examinate, de ase­menea, şi alte probleme, printre care controlul antidoping, cronome­trajul, publicitatea comercială la Jocurile Olimpice, ajutorul tehnic acordat de C.I.O. ţărilor în curs de dezvoltare.­­" BREVIAR­e OLImPIC PROBLEMA biletelor de intrare pentru întrecerile Olimpiadei de la München a devenit se pare, încă de pe acum, insolubilă. Organizatorii au căutat să rezolve intr-un mod origi­nal greutăţile ce se vor ivi în pro­blema cazării valului de oaspeţi străini, ce va invada capitala bava­reză in luna august. De aceea s-a luat hotărirea de a oferi bilete ace­lora dintre, münchenezi care vor con­simţi să pună locuinţa lor la dispo­ziţia Comitetului de organizare a J.O., pentru cazarea oaspeţilor. Răs­punsul la ofertă a creat insă altă problemă, căci în numai primele trei zile de la apariţia cestei măsuri, s-au anunţat 10 000 de amabile gazde... După ultimele date, la cea de a XX-a ediţie a Jocurilor Olimpice de vară vor parti­cipa peste 12 000 de sportivi, antrenori şi persoane oficiale. De asemenea, este prevăzută prezenţa a 6 500 de reprezen­tanţi ai presei, radioului şi televiziunii PENTRU prima oară In istoria Jocurilor Olimpice, medaliile oferite învingătorilor vor fi nominale. Gra­vori experimentaţi vor înscrie în aur, argint şi bronz numele atleţilor vic­torioşi, intr-un timp record. O ulti­mă experienţă făcută a dat rezulta­tul de 52 sec. necesare gravării nu­melui lui Mohamed Gamoudi, posibil cîştigător al probei de 5 000 m. Ceea ce poate fi un prim record olimpic. MAI bine de 5 000 de locuitori ai Moscovei au vizitat expoziţia orga­nizată in oraşul lor, de Comitetul de organizare a J.O. de la München. Expoziţia, conţinînd afişe şi fotogra­fii, cu prilejul căreia a rulat şi un film despre München, intitulat : „Un oraş vă invită“. Inaugurarea a fost făcută de Hans Joachim Vogel, vi­cepreşedinte al Comitetului de orga­nizare şi primar al oraşului München. Ea a fost organizată în colaborare cu Comitetul olimpic al U.R.S.S. MN afara celor peste o mie de înso­­ţitoare poliglote recrutate pînă acum. Comitetul de organizare a J. O. de la München a angajat 156 de inter­prete şi traducătoare selecţionate din 700 de candidate, astfel că participan­­­ţii la Jocuri nu­ vor întîmpina nici o dificultate de ordin „lingvistic". COMITETUL olimpic naţional au­striac va cere, în cadrul lucrărilor C.I.O. care vor avea loc la München cu ocazia J. O., modificarea artico­lului 26 din statutul C.I.O., în legă­tură cu eligibilitatea participanţilor la Olimpiade. Această hotărîre a fost luată în urma unei şedinţe prezidate de Kurt Heller, vicepreşedintele fo­rului austriac. Un purtător de cu­­vînt a declarat că in această pro­blemă au fost consultate mai multe comitete naţionale europene. RECORDUL antrenamentelor îl de­ţine fără îndoială, înotătorul vest­­german Hans Fassnacht. El este, in prezent, student al unei universităţi americane şi se află in grija cunos­cutului antrenor Don Gambil, care 11 pregăteşte pentru viitoarele J. O. de la München. Se poate spune că nici unul dintre viitorii concurenţi olim­pici la probele de înot, nu se an­trenează atît de intens ca Fassnacht. El este prezent zilnic timp de 8 ore în bazin, unde parcurge cu regu­laritate cîte 20 de km, în diferite stiluri. COMITETUL olimpic brazilian a hotărît să nu trimită la J. O. de la München echipa de polo pe apă, care era calificată pentru turneul final. Forul brazilian şi-a motivat hotă­­rîrea prin rezultatele slabe obţinute în ultimele inttdlniri de poloiştii bra­zilieni. ORAŞUL Olimpiadei a primit un dar un fragment dintr-o coloană de piatră, provenind dintr-un templu al străvechii localităţi Olympia, leagănul Jocurilor antice. Acest dar a fost oferit de Oficiul central de turism al Greciei şi poartă inscripţia: „Olympia — 778 î.e.n. — München 1972“. Potrivit părerii experţilor, fragmentul de coloană are o vechime de 2 700 de ani. Cu mult înaintea primelor starturi, Olimpiada mi­n­­cheneză işi are de pe acum „ve­detele“ sale: simpativa Uschi Badenberg (eroi­­cca unui film pu­blicitar preolim­­pic) şi căţelul­­mascotă Waldi, a cărui copie in plus a fost vîn­­dută nu peste 2 milioane de e­­xemplare ! 10 REGIZORI SI UN FILM! Zece mari nume ale cinemato­grafului mondial au fost alese pen­tru a realiza filmul Jocurilor Olim­pice. Producătorul american David Wolper a indicat numele realiza­torilor selecţionaţi: francezul Claude Lelouch, senegalezul Duş­mane Sembene, cehoslovacul Milos Forman, japonezul Kon Ichikawa, sovieticul Iuri Orezov, americanul Arthur Fenn, englezul John Schlessinger, italianul Franco Ze­ffirelli şi suedeza Mai Zetterling Va mai fi desemnat şi un reali­zator din R.F. a Germaniei. Ambiţia lui D. Wolper este de a face un adevărat film despre J.O. 1972, un film care să cunoască şi succes de public, pentru că după cum a declarat el, peliculele realizate pînă acum despre Olim­piade au fost mai mult eşecuri, intrucît se limitau la simple repor­taje filmate ale diverselor probe Or, filmul trebuie să prezinte ceva în plus faţă de ceea ce transmite, de pildă, televiziunea. Şi organizatorii Olimpiadei sunt interesaţi în realizarea unei opere originale, a unui adevărat film ■ artistic care să „traducă“ în ima­gini impresiile realizatorilor la care s-a făcut apel, decit la o prezentare prescurtată a întreceri­lor ce vor avea trc în această vară la München. Să vă dăm un exemplu: de pil­dă, Kon Ichikawa va face o sec­vență de 10 minute asupra cursei de 100 m plat! Regizorul japonez a hotărît să folosească 40 de apa­rate de filmat pentru a fixa pe peliculă fizionomia fiecărui concu­rent al cursei finale, fiecare pi­cior, fiecare muşchi, cea mai mică tensiune... Actriţa-regizoare Mai Zetterling s-a hotărît să urmărească întrece­rea halterofililor Arthur Penn îi va lua... la ochi pe negrul ameri­can Bobby Lee Hunter, faimosul boxer-deţinut, în timp ce O. Sem­bene va studia antrenamentele şi comportarea concurenţilor afri­cani. Pentru a fi cit mai aproape de eroii lor, pentru a-i cunoaşte cit mai bine, s-a stabilit ca realizatorii să locuiască împreună cu atleţii în satul olimpic, pe toată durata întrecerilor. Filmul va fi gata pentru ecrane la începutul lui Wi. Pag. a 5-a TELEX La Moscova, in prima zi a campionatelor de atletism ale asociaţiei sportive a Armatei Sovietice, recordmana mondiala la aruncarea discului, Faina Melnik, a realizat performanţa de 64,64 m, avina anterior alte două încercări peste 60 m. Aruncarea suliţei a fost cîştigată de campionul olimpic Ianis Lusis cu 85,32 m. Alte rezultate : înălţime — Gavrilov 2,17 m ; 1 500 m — Sarafudinov 3:15,2: 5 000 m — Prodankov 13,49; greutate — Guşkin 19,12 m; aruncarea ciocanului — Gamski 70,72 m; aruncarea greutăţii (f) Karabelova 18,04 m; aruncarea suliţei (f) — Koroleva 58,56 m; 400 m (f) — Kuliskova 54,3­ m In concursul atletic desfăşurat la Phila­delphia, americanul Chris Dunn a cîşti­­gat proba de săritură în înălţime cu 2,10 m. Bruce Colins a fost cronometrat pe 440 yg, cu 50,9, iar Tom McMannon a trecut primul linia de sosire în proba de 120 gg în 13,7. Proba de o milă s-a încheiat cu victoria lui Mike Kogh — 4:01,6. • Proba de sabie, din cadrul concursului Internaţional de scrimă de la Netw York, a fost dominată de sportivii ita­lieni, clasaţi pe primele trei locuri. A ciştigat Mario A. Montano cu 5 victorii, urmat de Mario P. Montano — 4 v și Rolando Rigoli — 3 v. Campionul mon­dial, Michele Maffei (2 v) a ocupat locul şase. 9B In localitatea norvegiană Hamar s-a dis­putat întîlnirea de fotbal dintre selec­ţionatele de tineret ale Norvegiei şi Fin­landei. Partida s-a încheiat cu un rezul­tat­, de egalitate : 1—1 (1—0). ■ Intr-un meci amical de fotbal, disputat la Tel Aviv, echipa Manchester United a învins cu scorul de 2—1 (2—0) o selec­ţionată a oraşului. Golurile fotbaliştilor englezi au fost marcate de Kidd (min. 9) şi Sad­er (min. 23). Punctul­ gazdelor a fost înscris în min. 62 de Rosen. • Cursa automobilistică de 500 de mile de la Indianappolis, ajunsă la cea de a 56-a ediţie, a fost cîştigată în acest an de americanul Mark Donohue. Concu­­rînd pe o maşină ,,McLaren Offenhaus­­ser“, Donohue a fost cronometrat pe 804 km, cu timpul de 8: 03:31:55, reali­zând o medie orară record de 263,071 km. Pe locul doi s-a clasat Al Unser pe „Colt Offenhauser“, urmat de Joe Leo­nard pe „Colt Offenhauser“, și Sam Sessions pe „Lola Ford“.

Next