Sportul, iulie 1972 (Anul 28, nr. 7102-7132)
1972-07-01 / nr. 7102
Pag. 5-a Pan. H 2-8 rf-----ZJjfl GjflStGCC—m—__— flTJillMllfnf HlflilflHB CRAVATELE ROŞII MUREŞENE ÎN AMPLE ACTIVITĂŢI SPORTIVE ŞI TURISTICE din localităţile respective. Jocurile se bucură de o popularitate deosebită, ele fiind urmărite cu viu interes de numeroşi spectatori. « Pionierii şi şcolarii din Stnmartin, Iabeniţa, Brad, Cinători, Rîciu, lemut şi din alte localităţi, constituiţi într-o caravană a cravatelor roşii, vor participa la o expediţie cicloturistică, „Turul judeţului Mureş“ cu care prilej vor vizita principalele obiective şi realizări înfăptuite in perioada care a trecut de la Conferinţa Naţională a partidului din 1967. • Vor fi organizate 15 expediţii pioniereşti prin ţară, în echipe a cite 10 copii, care vor poposi în corturi. Cu acest prilej, pionierii vor efectua cercetări în domeniile folcloric, etnografic, al faunei şi florei, topografic, hidrologic, arheologic, istoric. • Un echipaj din Sărmaşu, format din elevi, va efectua o expediţie cu bărcile Pe râul Mureş. • Circa 1 500 pionieri şi elevi din judeţ vor petrece o parte din vacanţa lor în tabere de corturi la Sovata, Lăpuşna, Răstoliţa, în 8 serii, cu autofinanţare şi autogospodarire. In cadrul acestor tabere, elevilor li se asigură cele mai bune condiţii de practicare a sportului, ca Înotul, voleiul, handbalul, orientarea turistică, drumeţia etc. • In judeţul Mureş funcţionează un număr de 54 centre de învăţare a înotului, cu 3 500 copii. • Detaşamentele pioniereşti din şcoli vor organiza pite 2—3 drumeţii îrt perioada de vară, cu care prilej se vor stringe plante medicinale, se vor organiza diferite concursuri de orientare turistică şi alte întreceri sportive. Ioan PAUŞ, coresp, judeţean Consiliul judeţean Mureş al organizaţiei pionierilor. In colaborare cu C.J.E.F.S. şi Inspectoratul şcolar judeţean, şi-a intensificat activitatea In întimpinarea Conferinţei Naţionale a partidului şi a celei de a 25-a aniversări a Republicii. Din bogata lui agendă sunt de menţionat : • In cele 6 oraşe ale judeţului (Tg. Mureş, Sighişoara, Umăreni, Reghin, Luduş, Sovata) se organizează în prezent campionate de fotbal rezervate pionierilor şi şcolarilor dotate cu „Cupa speranţelor“, la care participă un număr de 72 formaţii alcătuite pe străzi şi pe cartiere, înglobind peste 1 000 de miei fotbaliști. Meciurile sunt arbitrate de către elevii din licee, care au absolvit cursurile de arbitri de fotbal in acest an, cit si de cei mai buni tineri arbitri SESIUNE DE REFERATE ŞI COMUNICĂRI ŞTIINŢIFICE LA I.E.F.S. (Urmare din pag. 1) probleme legate de activitatea sportivă în rîndurile elevilor şi studenţilor, ale tuturor oamenilor muncii din ţara noastră. Dintre comunicările prezentate au reţinut atenţia: „Probleme ale raportului conştiinţă politică — dezvoltarea democraţiei în etapa actuală“ de prof. univ. Florenţa Rusu ; „Ideile călăuzitoare privind elaborarea noilor programe de educaţie fizică pentru şcoli generale, licee şi şcoli sportive“ de prof. univ. Ion Siclovan şi colectivul; „Evaluarea capacităţii de alergare la elevii din clasele V—VIII ale şcolii generale“ de prof. univ. Eugen Bran şi şef de lucrări Elena Plocon ; „Psihologia activităţilor corporale — concept, problematică şi semnificaţie educaţională" de prof. univ. dr. Mihai Epuran ; „Studiu asupra problemelor actuale ale baschetului şcolar, (şcoala generală) in contextul lecţiei de educaţie fizică şi de activităţi sportive" de conf. univ. Aristeia Hrişcă, şef de lucrări Teodora Predese« Şi asistenţii Filofteia Andrei, C. Negrău, D. Evuleţ şi I. Nicolau . „Cu privire la folosirea mijloacelor educative in activitatea cu sportivii şi antrenorii cluburilor bucureştene“ de un colectiv al C.M.E.F.S. Bucureşti. Sesiunea s-a bucurat de un meritat succes. RINDURI DIN SCRISORILE DV... • „Am auzit că flacăra olimpică va trece şi prin ţara noastră. Cu toate că de obicei aceasta este purtată de sportivi fruntaşi, îndrăznesc să întreb: eu, ca sportiv „amator“, nu aş putea avea cinstea să o port cel puţin un km? Am 47 de ani şi sunt încă în plină activitate sportivă“ (C. STOICA, Piteşti). Apreciem cu tot spiritul sportiv intenţia dv. Pentru a vă realiza dorinţa vă sfătuim să vă adresaţi la C.J.E.F.S. pentru a vă include pe lista solicitanţilor. • „Ca petrolist, de peste 23 ani, am lucrat într-un timp şi la Piteşti... unde m-ara ataşat de F.C. Argeş. Felicitări lui Dobrin et Co. pentru frumoasa performanţă: cîştigarea campionatului. Le doresc mult succes în Cupa campionilor europeni, cu căldură, din toată inima“ (H. RUNCEANU, str. Hipodrom, bloc G4, Brăila) Ne alăturăm felicitării dv ..Trupa argeşeană“ a fost, o recunoaştem, la înălţime. • „Toată admiraţia şi respectul faţă de performanţa ultimă a supercampionilor noştri Năstase şi Ţiriac în meciul cu Italia. Este loc pentru catrenul meu? Iată-l. „Am văzut cum aţi da la gata / Pe Barazzutti şi Panatta / Jucînd de-aceeaşi manieră / Ajungeţi sigur la „Salatieră“/ (DICA IONESCU, Bucureşti). V-am publicat rîndurile in speranţa că, poate cine ştie... • „Doresc să apară reflecţia mea — sunt, sigur, în asentimentul multor suporteri — privitor la poziţia în clasamentul diviziei A la fotbal a echipe lor bucureştene. Penibilă poziţie au Dinamo, Steaua şi Rapid. Deşi au condiţii bune, optime, cred, de pregătire...“ (H. SISSEA, str. Dristor 97, Bucureşti IV). Mare dreptate aveţi... • „Ca vechi abonat al ziarului, vă comunic necazul meu, nu mi s-a mai reînnoit abonamentul. Vă rog să mă ajutaţi dv". (LUX FRANCISC, com. Giarmata nr. 764, jud. Timiş). Dv. şi altora care ne-au scris despre aceeaşi problemă, acelaşi răspuns: regretăm dar n-avem nici o posibilitate de a face abonamente. Sarcina revine numai oficiilor P.T.T.R. • „Am citit în rubrica dv. că M. B. din Cluj n-are fotografia clubului S.C. Bacău şi e necăjit. Să-mi scrie adresa şi i-o trimit eu De altfel vreau să mai fac schimburi. Posed fotografii ale unor echipe din Cehoslovacia, Italia, Olanda“ (TUTY TALPIG, str. Avram Iancu, bloc A 1(2) sc. A, etaj IV, ap. 20 Bacău). Sperăm că o să aveţi succes. • „S-a spulberat visul nostru. Chimia Suceava n-a reuşit să intre în barajul pentru Divizia B la fotbal. Ştim care este motivul cind echipa era a Combinatului de celuloză şi hîrtie toate mergeau bine, acolo fiind oameni pricepuţi. De cînd echipa a trecut la U.R.A. n-a mai obţinut succese şi rezultatul final ne doare. (VASILE POPESCU, Suceava). N-ar fi exclus, cum spuneţi dv., ca ceva să fie putred... la Suceava. Propunem să fiţi, totuşi, mai optimist. Echipa a terminat pe locul II şi poate, la anul, va intra în baraj. Modesto FERRARINI Sportul SPORTIVI FRUNTAŞI - OAMENI DE NĂDEJDE iN PRODUCŢIE (Urmari din pag. 1) şi sportiv*, a* „Ordinul Muncii“ data a IIl-a, pa t*hnicîanul Iile Dumitre«« şi inginerul Pavel Hodre* — fotbalişti, care lucrează cu foarte bune rezultate, operatorii Dumitru Ioncer, Nicolae Ionescu, Vasile Radu, Constantin Şelaru (handbal), sportivi care se integrează funcţional în activitatea productivi, şi mulţi alţii, care participă, cu entuziasm, la angajamentul combinatului de a realiza cincinalul în patru ani şi jumătate . Un director de întreprindere, la cadrul atîtor obligaţii şi responsabilităţi, poate acorda timp activităţii sportive ? — Se cere bunăvoinţă, dar se poate cînd există dorinţa ca şi sub acest aspect întreprinderea să reprezinte ceva. De fapt, nu se cer eforturi atît de mari Incit ele să conducă la o diminuare a preocupărilor pentru latura productivă. Există suficiente căi, soluţii şi posibilităţi de a acorda timpul şi atenţia cuvenită şi mişcării sportive. — Sînteţi iniţiatorul unei baze sportive făgărăşene prezente şi viitoare, sprijinitorul sportului de performanţă şi organizatorul celui de masă. Sînteţi un sufletist sportiv. Spuneţi-mi, sport mai faceţi ? — Am făcut atletism, am fost jucător de hochei (Divizia A, în liceu, cu echipa oraşului Sighişoara şi Divizia B, cu echipa Politehnica Iaşi, în facultate). Fac şi acum — mai puţin, dar fac — patinaj, fotbal, turism, autoturism şi, citeodată, carturi, cu pionierii. — Ca şef de întreprindere şi suflet sportiv, ce v-aţi dori ? — Ca şi în sport — fotbal, volei, handbal — să reuşim să aducem rezultatele la numitorul comun de succese pe care le-am obţinut pe linia activităţii de producţie. Şi este posibil ! ŞTIINŢA, TEHNICA, CULTURA ŞI SPORTUL (Urmare din pag. 1) (Combinatul Petrochimic), „Viitorul" (Fabrica de stofe Argeşeana), „Prietenii omului“ (Comuna Buzoieşti). — Ce are sau ce va avea specific sportul argeşean? — Urmărim in momentul de faţă două direcţii: popularizarea sportului, în mase cit mai largi de cetăţeni, şi specializarea în practicarea diferitelor ramuri sportive a fiecărei unităţi organizatorice. A luat de acum fiinţă, referindu-mă la această ultimă direcţie, prima Societate de practicare a turismului de către populaţie, al cărei statut a fost votat de amatori... în deplină cunoştinţă de cauză, adică după ce au făcut pe jos drumul pină la muntele Strimtu. — Aţi amintit şi de dezvoltarea sportului de performanţă. Care este primul pas al înfăptuirii acestui deziderat ? — Atletismul este baza tuturor sporturilor, este disciplina clasică, ce creează premisele pentru dezvoltarea ulterioară a oricărei ramuri sportive. Practic, iată şi citeva dintre reuşitele noastre în această direcţie: disputarea în condiţii organizatorice excelente, in 1970, la Cimpulung Muscel, a „Turneului Prietenia": existenţa, cu bune rezultate, a Liceului de atletism din aceeaşi localitate, supremaţia Argeşului în multe dintre probele rezervate juniorilor — In altă ordine de idei, cum vedeţi corelaţia dintre sport şi etică ? — Pe plan industrial, în 1973, judeţul Argeş se va situa pe al treilea loc în ţară. Acestei răspunderi uriaşe ce ne revine pe plan economic trebuie să-i corespundă o emulaţie pe măsură a sportului. Or, pentru aceasta ne trebuia oameni de nădejde, compleţi, sănătoşi, iar sportul şi educaţia fizică constituie căi sigure de atingere a acestui deziderat. „Pro patria est ludere dum bridemur“ — „Să nu fim luaţi în rîs, căci a te juca (a face sport) este folositor patriei“ — iată un dicton la care, personal, ţin foarte mult, căci cuprinde un mare adevăr. Prin ce ? Prin faptul că — pentru a numi numai una dintre raţiuni — sportul cultivă prietenia şi numai într-un astfel de climat judeţul nostru poate fi cu adevărat un judeţ al cinstei, onoarei, hărniciei şi demnităţii socialiste. Oricît de paradoxal ar părea, eu atribui şi sportului un rol în faptul că în 12 localităţi din judeţul nostru nu s-a comis de multă vreme absolut nici o infracţiune. Tot in limitele acestui răspuns se înscrie şi programul de ocrotire a naturii şi medului ambiant. Fără natură — acest permanent izvor de sănătate şi de refacere a puterii de muncă — nu putem realiza nimic. Să nu uităm că această istorie atît de limpede a meleagurilor argeşene se leagă direct de natura din cronicile lui Herodot şi că tot aici, la noi, s-a născut meşterul Manole. Oamenii de azi sînt urmaşii legendarului constructor, iar holdele elogiate de istoricul grec pot fi întîlnite şi acum... • După ce vor participa la actuala ediţie a „Trofeului Iugoslavia", componenţii reprezentativei noastre masculine se aliniază la încă o competiţie organizată in ţara vecină şi prietenă. Este vorba de turneul găzduit de oraşul Skopije, unde echipa română va evolua alături de reprezentativa Ungariei şi de selecţionata oraşului Skoplje, precum şi in compania unei selecţionate a Macedoniei. bSSGilBt HB VICTORIA MINIBASCHETBALIŞTILOR - O CONSECINŢĂ A PREGĂTIRII. NU UN SCOP IN SINE! Intr-o organizare excelentă, asigurată de Consiliul Naţional al Organizaţiii Pionierilor şi de clubul Cutezătorii, minibaschetul şi-a prezentat, într-un remarcabil Festival, echipele finaliste, din centre consacrate ca Braşov, Oradea, Piteşti, Timişoara, Bucureşti, alături de noul val reprezentat de Suceava, Botoşani, Roşiorii de Vede şi Gheorghieni. Orientarea dată de Ministerul Educaţiei şi Invăţămîntului privind selecţia în baschet şi-a dovedit fundamentarea prin tot ceea ce realizează acum aceşti băieţi şi fetiţe Se poate spune că selecţia, pe fondul natural existent, a reunit pe terenurile Festivalului elemente excelent dotate din punct de vedere al taliei, calităţilor motrice si aptitudinilor pentru baschet In echipele de fete din Ploieşti, Oradea, Braşov, Tg. Mureş, Bucureşti şi cele de băieţi din Timişoara, Oradea, Piteşti, Bucureşti, se găsesc numeroase elemente cu reale perspective. Adăugind remarcabila pregătire şcolară a majorităţii participanţilor ne putem da seama de utila şi perfect realizabila relaţie între învăţătură şi aport. Jocurile au scos în evidenţă aspecte numeroase. Capacitatea de efort a copiilor între 9—13 ani arte remarcabilă, fiind conformă cu rezultatele cercetărilor efectuate în numeroase laboratoare de specialitate din lume, îndeosebi tehnica de atac, dar şi cea de apărare, se însuşesc remarcabil de bine la această virstă, permitted aprecieri asupra perspectivei acestor copii intr-un viitor apropiat. Factorii de răspundere, Ministerul Educaţiei şi Invăţămîntului, Consiliul Naţional al Organizaţiei Pionierilor, Federaţia Română de Baschet, manifestă grijă şi interes orientînd, îndrumînd şi reglementînd activitatea de selecţie şi pregătire a copiilor, indicted minibaschetul ca un excelent MIJLOC pentru organizarea activităţii motrice a copiilor, într-un cadru dinamic, emoţional şi de educaţie remarcabil. Din păcate există şi un „dar“ care implică numeroase pericole potenţiale. Din tendinţe nejustificate, activitatea copiilor este orientată, chiar la această virstă, IN PRINCIPAL SPRE CÎŞTIGAREA JOCULUI. Mulţi profesori-antrenori comit, prin aceasta, o greşeală ale cărei consecinţe vor greva considerabil asupra viitorului multora dintre micii competitori de astăzi. Sensul întrecerii este victoria, dar aceasta trebuie să reprezinte o consecinţă a unui raport de forţe real, şi nu a unui scop in sine. Din dorinţa de a clştiga cu orice preţ („In scopul îmbunătăţirii bazei materiale şi de pregătire*, cum justifică unii profesori), relaţia CÎŞTIGAREA JOCULUI — SPRIJIN FINANCIAR DIN PARTEA ŞCOLII devine orientarea dominanţi a multora dintre antrenori de pregătirea copiilor. Cum poate fi explicată altfel folosirea apărării înzonă*, In cele mai multe jocuri ala Festivalului, decit printr-o Inversare a naturii spiritului de Intrecere copiilor ! In loc ca Aceştia să fie lăsaţi liberi si se întreacă prin ceea ce se consideră a fi GAUTAŢI (viteză, combativitate, spontaneitate, îndemînare tehnică), ei sunt orientaţi, potrivnic firii lor, spre evidenţierea DEFECTELOR (joc reţinut, static, lipsa posibilităţilor de colaborare, însuşire şi aplicare de elemente ce DEPĂŞESC posibilităţile lor reale). Tovarăşi profesori ! Orientaţi pregătirea copiilor de concordanţă cu particularităţile acestora ! Evidenţiaţi de pregătirea copiilor, prin mijloace şi orientare concordante. REVEDERE DURA 15 ANI... Duminici I tuli* « ava* lo* la U#*ui d* acht din Predeal tntDnlraa dintre absolvenţii promoţiei 1MT a şcolii pedagogice de educadt fizică—Predeal, eu prilejui tm plinim a 1* ani de la terminarea studiilor. stnt invitat! forth Havi, procura p cadre!* didactice. — „ LA SEMICERC... • In perioada 2—8 iulie, o selecţionată masculină a oraşului Bucureşti (fără jucătorii din loturile naţionale) va efectua un turneu de mai multe jocuri în Algeria. • La invitaţia federaţiei de specialitate din Iugoslavia, au fost desemnaţi următorii antrenori români care vor participa la tradiţionalele cursuri ale Şcolii iugoslave de handbal (programate anul acesta în oraşul Porec, intre 23 şi 30 iulie), Romeo Sotiriu (Cluj), Ion Schuster (Sibiu) şi Valeriu Gogîltan (Bucureşti). Nr. 7102 GHEORGHE STOICIU (lupte greco-romane) „Anuil trecut, în ziua cind împlineam 21 de ani treceam prin cele mai emoţionante momente din viaţa mea. Participasem pină atunci la 3 campionate mondiale şi la tot atitea europene, dar niciodată n-am putut să urc pe podiumul strălucitor al învingătorilor. De două ori am fost atît de aproape de el Incit mi-ar fi trebuit doar un pas. Ei bine, la acel pas mă aflam tocmai de ziua mea. Numai că de astă dată aveam prilejul să-l fac, poate chiar şi pe cel de al doilea. Din ţară, soţia şi fetiţa mi-au trimis o telegramă, îmi urau mulţi ani ferciţi şi mult succes, dar eu aveam de susţinut meciuri grele. Adversarii nu ştiau că era ziua mea S-a născut în ziua de 4 septembrie 1943, la Bucureşti. Profesia de bază — lăcătuş mecanic, înălţimea — 1,57 m, greutatea — 57 kg. A început să practice luptele greco-romane în anul 1960, la clubul Metalul Bucureşti, avîndu-l antrenor pe Ilie Gheorghe. în prezent face parte din lotul clubului Steaua, fiind pregătit de antrenorii Vascal Popovici şi Gheorghe Şuteu. În 1962 a fost selecţionat pentru prima dată in lotul republican de juniori şi apoi, după 2 ani, în cel de seniori. în 1961 şi 1962 obţine primele sale succese — tricourile de campion republican la juniori. Participă la 9 finale ale campionatelor naţionale de seniori, începînd din 1963, şi cucereşte titlurile la 3 dintre ele : 1967, 1971 şi 1972. în confruntările internaţionale obţine întîiul său succes la „Cupa Prietenia", în 1964, cînd se clasează pe primul loc. Apoi, la campionatele mondiale de la tampere (Finlanda), în 1965, se clasează pe locul 4, acelaşi care avea să-i revină şi la ediţia următoare, Toledo (SUA). La CM, din 1970 — Edmonton (Canada) — ocupă locul 5, iar anul trecut, la Sofia, cucereşte medalia de argint. Concurează şi la 4 ediţii ale campionatelor europene (1967, 1968, 1970 şi 1972) dar nu se clasează printre primii 6 luptători. Duminica trecută a cucerit primul loc la Turneul internaţional al României. fi-fi doreau, ca fi mint, victoria. Atît pt F. Moreau (Franţa), cit fi pt H. Schmidt (AD. Germană) i-am învins la mare diferenţă de puncte, dar nu mă puteam bucura prea mult fiindcă a doua zi erau semifinalele fi finalele iar în afara mea se mai aflau in concurs alţi trei valoroşi luptători, printre care şi campionul olimpic Petar Kirov (Bulgaria). Ce a urmat se ştie medalia de argint. Era in seara lui 5 septembrie. Atunci mi-am sărbătorit ziua de naştere. La 5 septembrie a acestui an voi susţine meciul inaugural la München. Ce voi face, nu ştiu. Ştiu doar că vreau să cuceresc şi o medalie olimpică. Va fi cel mai preţios cadou de ziua mea.“ La iniţiativa Şcolii sportive Viitorul din Cluj, în acest an s-a organizat primul campionat divizionar şcolar la haltere. Competiţia a reunit în etapele preliminare 10 unităţi şcolare împărţite în trei zone geografice. Pentru etapa finală, găzduită de sala Clujeana din Cluj, s-au calificat trei formaţii : Gloria Galaţi, Braşovia şi Viitorul Cluj. Finala a oferit dispute interesante, echilibrate. Cîştigătorii individuali pe categorii : A. Buda (Braşov) 192,5 kg, I. Iliescu (Braşov) 247,5 kg, I. Mako (Cluj) 232,5 kg, C. Roth (Galaţi) 272,5 kg, I. Gölner (Braşov) 260 kg, I. Căpriţă (Braşov) 315 kg, Gh. Goia (Cluj) 290 kg, St. Taşnadi (Cluj) 300 kg, Gh. staneiu (Galaţi) 235 kg.). Pe echipe : 1- Braşovia Braşov (antrenorii I. Hurgoi şi A. Wagner) 45 p, 2. Gloria Galaţi (antrenor Gh. Gospodinov) 43 p, 3. Viitorul Cluj (antrenor Al. Voicu) 39 p. ★ Asociaţia sportivă Clujeana a organizat un concurs de haltere la care au luat parte sportivi de la Clujeana, Viitorul Cluj şi A.S.ATg. Mureş. In cadrul întrecerilor Csaba Mathe (Clujeana) a stabilit două noi recorduri republicane de juniori II. In cadrul categoriei 75 kg el a obţinut 127,5 kg la „aruncat“ (v.r. 125 kg — Juhos de la Clujeana) şi 335 kg la „total“ (v.r. 332,5 kg — I- Habot din Constanţa). P. RADVANYI — Cluj INTENSĂ ACTIVITATE LA CLUJ ——■ Ulii ■■HHIlIM*MBREMi ' - La Cluj s-a disputat, joi, dubla întîlnire internaţională de popice dintre echipele Voinţa din localitate şi Aktivist Espenheim (R.D.G.). ÎNTÎLNIRE INTERNAŢIONALA LA CLUJ Sportivii clujeni au ieşit învingători în ambele partide : 2359—2261, la feminin şi 5019—4897, la masculin. E. FEHÉRVÁRI — coresp. UN START MAI MULT DECIT PROMIŢĂTOR COMISIA CENTRALA DE EDUCAŢIE FIZICA ŞI SPORT A FEMEILOR ŞI-A INCEPUT ACTIVITATEA Constituită cu puţin timp în tarnă, pe baza Hotăririi plenarei Consiliului Naţional pentru Educaţie Fizică şi Sport din 3 februarie 1972, Comisia centrală de educaţie fizică şi sport a femeilor — organism obştesc, cu funcţie consultativă — a avut prima reuniune de lucru, sub preşedinţia prof. Eila Constantinescu. A fost abordată, mai întâi, o problemă de strictă actualitate ca aceea a organizării unor centre de gimnastică igienică (de întreţinere) după modelul celui care fiinţează în Capitală şi intr-o serie de oraşe ale ţării — Reşiţa, Graviţa, Constanţa. Necesitatea unor asemenea centre apare firească. Aceasta şi explică de ce C.N.E.F.S. are în vedere înfiinţarea altor 5 centre de gimnastică de Întreţinere, chiar in acest an, la Bacău, Braşov, Cluj, Galaţi şi Timişoara. Alegerea acestor oraşe nu este întimplătoare. Se are în vedere existenţa — în primul rînd — a unor cadre specializate, deci a unor oameni cu o înaltă calificare, în măsură să asigure reuşita unor astfel de instituţii, pe plan propagandistic, dar şi utilitar. S-a avut în vedere, în acelaşi timp, şi un sondaj efectuat in ţară, cerinţele cele mai mari venind din oraşele mai sus-amintite. In orice caz, s-a creditat larg ideea că se impune crearea unor centre de gimnastică de întreţinere acolo unde există cit de cit condiţii şi nu proliferarea lor la întâmplare, doar din dorinţa de a raporta cifre spectaculoase, fără un suport material, fără eficienţă. Cu mult interes a fost luată în discuţie şi problema organizării gimnasticii la locul de muncă. Citeva experimente la nivelul unor întreprinderi cu profil feminin — de pildă „Someşul" Cluj, dar exemplul nu este singular — au arătat cit de necesară este o asemenea activitate recuperatorie pentru femei, pentru preîntîmpinarea unor deficienţe fizice, cu implicaţii şi pe plan fiziologic. în acest context se apreciază că este nevoie să se persevereze, să se extindă experimentul şi la nivelul altor întreprinderi cu specific feminin, ţesătorii, unităţi textile etc. De altfel, există un proiect pentru ca în cursul anului 1972 cel puţin la nivelul a 2-3 întreprinderi din fiecare judeţ să fie asigurate exerciţii de gimnastică la locul de muncă. La finele anului, un studiu special întocmit ar putea să ofere elemente de referinţă extrem de importante în vederea extinderii şi chiar a generalizării gimnasticii la locul de muncă, într-un viitor apropiat o problemă de actualitate este şi dezvoltarea fotbalului feminin. Realitatea atestă că „sportul-rege“ cîşfrigă un larg teren in rîndurile tinerelor fete de la noi, numărul celor care îl practică fiind de peste 2.000. Numai in Capitală îşi desfăşoară activitatea, în cadrul a diferite competiţii, aproape 20 de echipe. După yoga, karate şi judo, fotbalul în rîndul femeilor capătă dimensiuni tot mai spectaculoase, avansîndu-se chiar ideea unui campionat oficial. Deocamdată, comisia a luat în discuţie perspectiva organizării unor competiţii la nivelul elevelor şi studentelor din marile centre universitare, care să prefaţeze, Intr-un fel, o posibilă întrecere de anvergură naţională, aşa cum se petrec lucrurile In alte ţări. Din cuvîntul tuturor participantelor s-a desprins clar dorinţa de a aborda şi de a rezolva toate aceste probleme (şi altele, desigur, situate în sfera sportului de masă şi de performanţă feminin), cu grijă pentru conţinut, pentru asigurarea unui cadru organizatoric adecvat, pentru o propagandă cit mai convingătoare în direcţia atragerii elementului feminin în practicarea exerciţiului fizic, pornind de la gimnastica la locul de muncă şi mergînd pină la treptele de sus ale performanţei. Prezenţa in componenţa Comisiei centrale de educaţie fizică şi sport a femeilor a unor personalităţi ale mişcării noastre sportive — Iolanda Balaş, Ella Constantinescu, Iudith Moscu, Alexandra Nicolau, Carmen Stănescu, Rodica Siclovan, Ginetta Stoenescu ş.a. constituie cea mai bună garanţie pentru desfăşurarea linei activităţi temeinice, de anvergură şi de perspectivă totodată. Tiberiu STAMA • •• ceea ce Ii caracterizează : spirit de întrecere, dinamism, combativitate, curaj, efort în limita principiului „totul sau nimic“ ! Tovarăşi profesori, nu cereţi sisteme copiilor! El trebuie să constituie o ECHIPA numai prin ceea ce Ii atrage JOCUL, dar cultivarea calităţilor de Individualitatea fiecăruia este Indispensabilă pentru formarea Jucătorilor de valoare. In sftrşit, nu pot să nu solicit ca profesorii să fie atenţi mai mult asupra jocului şi Jucătorilor, şi mai puţin asupra arbitrilor şi oficialilor. In acest fel, vor observa mai bine evoluţia jucătorilor, puţind da Indicaţiile necesare In limita de înţelegere a copiilor, In raport cu cunoştinţele şi experienţa lor. Ar fi păcat ca numeroasele elemente, remarcabil dotate la această virstă, să nu parcurgă drumul (este adevărat, lung şi anevoios) spre marea performanţă. prof. CONSTANTIN OTRIAN — antrenor federal — unor sportivi lipsiţi de interes la antrenamente. In timpul cuvenit am analizat situaţia, biroul federal luînd o serie de măsuri care au mers pină la excluderea din lot a celor vinovaţi. Incepted de la 3 mai, înotătorii au ieşit pe bazinele descoperite şi, după o scurtă perioadă de acomodare, au trecut la recuperarea terenului pierdut de lunile de iarnă şi primăvară. In controalele efectuate la majoritatea grupelor care cuprind sportivi fruntaşi am reţinut un interes creseted pentru pregătire. La Steaua şi Dinamo, de pildă (exceptînd grupa condusă de Sanda Grinţescu şi Cristina Balaban) s-a Înotat zilnic intre 8000 m şi 11000 m. Volumul poate fi considerat mulţumitor, intensitatea Insă In nici un caz nu poate satisface. Chiar dacă sportivii pregătiţi de antrenorii C. Dimeca, Cr. Vlăduţă sau Magda Negrea Înoată mult, faptul că pauzele dintre repetări sunt prea mari, iar seriile (de 50 sau 100 m) sunt parcurse In timpi nesemnificativi va avea directe repercusiuni asupra performanţelor din vară. Marian Slavic, de pildă, a făcut 12 repetări de 100 m la 63 de secunde, fiecare cu pauze de 45—50 de secunde între ele. Pentru nivelul Înotului românesc, un asemenea efort este desigur lăudabil şi el atestă dorinţa recordmanului de a-şi Îmbunătăţi ceia mai bune performanţe. Dacă vom face Insă o comparaţie cu ce lucrează Michel Rouseau, recordmanul continentului (52,7) la 100 m, într-o singură şedinţă, vom sesiza imediat diferenţa. Francezul, în aceeaşi perioadă, lucrează cite trei serii de 10 repetări (a 100 m.), parcurgînd fiecare „sută" de 60—61 de secunde, cu pauze de 30 de secunde! La Cluj, Zeno Opriţescu manifestă multă indolenţă şi nepăsare în pregătire, în schimb, Csaba Koltay înoată zilnic 8000 de metri cu „sute“ parcurse în 66 de secunde (50 de secunde pauză), efort satisfăcător pentru acest sportiv. In fine, la Reşiţa, marea majoritate a înotătorilor fiind elevi nu s-au putut face decit 6 antrenamente săptămânal. Deşi intensitatea acestora a fost sporită, cantitatea de lucru este cu totul insuficientă. Aceeaşi concluzie am tras-o şi urmărind antrenamentele conduse de Sanda Grinţescu şi Cristina Balaben. Volumul repetărilor nu depăşeşte un medie 4000—4500 m, iar intensitatea lor este, de asemenea, nesatisfăcăitoare (exemplu Anca Georgescu a făcut de 8 ori 100 m bras la 1:32,5—1:80,0—1:28,5—1:29,0 —1:28,0—1:27,0 In timp ce Galina Stepanova, recordmana continentului execută aceleași serii la 1:19,0— 1:20,0). Vor reuşit înotătorii noştri fruntaşi (nu vreau să mă refer la Anca Groza şi Eugen Almer, cere se pregătesc cumortă rivflit pentru J.O.) ca In acest sezon să mai refacă din distanţa mare ce îi desparte de cei mai buni specialişti ai Europei, astfel ca rezultatele lor să ajungă competitive şi pe plan internaţional? Este foarte greu de presupus, deoarece minună — cel puţin temnorul românesc — nu s-au întîmplat niciodată. Pină cred antrenorii nu vor reuşi să-şi convingă sportivii că fără eforturi maxime munca lor este pur şi simplu zadarnică, vom continua să avem numai rezultate de nivel republican. Ceea ce nu înseamnă mai nimic... prof. AUREL URMUZESCU antrenor federal TESTE IMPORTANTE PENTRU SPORTIVII NOŞTRI FRUNTAŞI Zilele următoare vor prilejui înotătorilor noştri fruntaşi o primă verificare importantă a stadiului de pregătire. Astăzi şi mîine, la Wiener Neustadt, Slavic, Resler, Lupu şi Adam vor concura alături de sportivi din Cehoslovacia, R.D. Germană, Ungaria şi Austria. • Un alt grup alcătuit din Liliana Burlacu, Anca Georgescu, Z Opriţescu şi C. Koltai va participa la concursul internaţional programat pe 3 şi 4 iulie, pe bazinul cu apă de mare din Rovinj (Iugoslavia). # Tradiţionalele competiţii de mare amploare dotate cu „Trofeo di sette colii* (pentru bărbaţi) şi „Trofeo del Ravigli* (pentru femei) se vor desfăşura anul acesta la Syracuse in zilele de 5 şi 8 iulie. Pe listele da Înscrieri se află înotători din 18 ţări europene- România va fi reprezentată la aceste importante mitinguri internaţionale de Marian Slavic, Eugen Almer, Anca Groza şi Dietmar Wetterneck. Aceiaşi sportivi vor concura două zile mai tîrzii şi In piscina olimpică din Roma, «-"Li.. --- -----■---- '■■■' ' • H9t9tJGSI VOLUMUL ŞI INTENSITATEA NU CORESPUND CERINŢELOR MARII PERFORMANŢE Ne mai despart doar citeva săptămîni de primele starturi oficiale ale înotătorilor şi perioada pe care o traversăm este rezervată aproape în întregime pregătirilor. După cum se ştie, cu foarte mici excepţii, majoritatea sportivilor noştri fruntaşi au obţinut telurile de activitate de bazine acoperite, rezultate In general modeste. In cazul elevilor a fost, desigur, vorba de o Insuficientă pregătire (susţinută da preocuparea pentru şcoală), dar nu puţine au fost şi exemplele punncte de Vedere