Sportul, octombrie 1972 (Anul 28, nr. 7192-7222)

1972-10-01 / nr. 7192

Nr. 7192 ECHIPA BRAZILIANA GUARANI DIN CAMPINAS VA JUCA IN ROMÂNIA Una din fruntaşele fotbalului din statul Sao Paulo (Brazilia), GUARANI din Campinas, va în­treprinde incepînd din luna oc­tombrie un lung turneu în Euro­pa, unde a fost invitată sa joace în mai multe ţări. Acest turneu va comporta 15 partide. Printre ţările în care urmează să evolueze Guarani Campinas este şi România. Federaţia a pri­mit din partea acestui club ofer­ta de a susţine cîteva partide in ţara noastră şi în momentul de faţă studiază posibilitatea orga­nizării acestor întîlniri în perioa­da sfîrşitul lunii octombrie — în­ceputul lunii noiembrie. Datele precise urmează să fie stabilite. GUARANI, care anul acesta a cucerit „Cupa ziarului „Folha de Sao Paulo“, atribuită în cadrul competiţiei, celei mai bune din­tre echipele provinciale, cuprinde în rîndurile sale câţiva reputaţi jucători printre care Washington (22 ani), revelaţia actualului cam­pionat, membru al selecţionatei olimpice şi al echipei naţionale. S. C. BACAU 1(1) Anticipările noastre cu privire la meciul în avanpremiera etapei a V-a, disputat sîmbătă la oraşul de la Poalele Feleacului, s-au confir­mat doar în parte. Mai precis, nu­mai în ceea ce priveşte contribuţia efectivă în desfăşurarea jocului a echipei antrenată de St. Onisie. Şi acest lucru se datoreşte dorinţei de reabilitare a gazdelor în faţa pro­priului public, şi mai ales efortu­rilor susţinute ale acestora pentru redresarea formaţiei înaintea im­portantei confruntări internaţionale de săptămîna viitoare, de la So­fia. în ansamblu, partida a fost de factură modestă, puţin spectacu­loasă şi presărată cu multe inexac­tităţi de ordin tehnic şi tactic. încă de la început, Universitatea s-a instalat în careul băcăuan obţi­­nînd într-un singur minut (min. 2) trei cornere consecutive, rămase însă fără rezultat. In min. 8, Soc are o frumoasă acţiune individuală, la capătul căreia trage periculos la poartă, dar Ghiţă, atent şi inspirat, salvează in extremis. Două minute mai tîrziu, o nouă acţiune de atac clujeană, de astă dată iniţiată de Uifăleanu se încheie cu o centrare a acestuia în careul advers , Ghiţă ratează intercepţia şi Lică urmă­rind atent faza înscrie lejer în poarta goală, deschizînd scorul. Clujenii controlează în continuare cu autoritate jocul, dar ofensiva lor este insuficient de agresivă şi lip­sită de eficacitatea necesară. De a­­cest lucru profită oaspeţii, din ce în ce mai insistenţi în finalul pri­mei reprize, cînd la o acţiune cu­rajoasă a lui Sorin Avram, Dem­­brovschi înscrie (min. 45) cu lar­gul concurs al fundaşului Creţu. Acelaşi Creţu care, cîteva secunde mai tîrziu va rata copilăreşte în careul advers, şutind de aproape, în bara transversală a porţii lui Ghiţă. In repriza a doua jocul se în­­dîrjeşte, ritmul creşte simţitor dar în acelaşi timp şi erorile­­tehnico­­tactice abundă supărător. Studenţii clujeni forţează victoria, aruncîn­­du-se pur şi simplu în atac, dar bă-Stadion Municipal , teren denivelat; timp excelent ; spectatori aproximativ 7 .100 Au marcat : L.ICA (min. 10), DEMBROVSCHI (min. 45) şi CREŢU (min. 85). Raportul cornerelor : S—2 Raportul şuturilor la poartă 1­­7—8 (pe spaţiul porţii 7—3). „U“ CI.UJ . Ştefan — Creţu. Pexa, SOLOMON, Mihăilă — ANCA. Mure­­şan — UIFĂLEANU, Munteanu (min. 78 F. Lazăr), ŞOC. Lică (min. 87 Barbu). S. C. BACAU , GHIŢĂ — Margasoiu, CATARGIU, Velicu, Comanescu — Vâtafu, Hriţcu — Pană (min. 72 Mioc), Dembrovschi, BUGIUBEI, S. Avram (min. 72 Băluţ â). A arbitrat C. PETREA a­jutat la tuşă de I. Hrisafi şi M. Ciţu (toţi din Bucureşti). Trofeul Petschovschi : 9. La tineret-rezerve : 2—1 (2—0). căuanii sînt cei dinţii mai aproape de succes (min. 74) cînd Mioc, sin­gur pe contraatac, ratează copilă­reşte. Pentru ca în final, atunci cînd nimeni n­u mai aştepta ceva deosebit, gazdele să înscrie totuşi golul victoriei, în min. 85, la o fază fixă de la marginea careului, în urma căreia s-a creat o situaţie foarte confuză (băcăuanii au acu­zat chiar ofsaid), exploatată prompt de fundaşul Creţu care şi-a răs­cumpărat, în acest fel, greşeala de la golul egalizator al lui Dembrov­schi. Mihai IONESCU VICTORIE GREA, DAR MERITATĂ UN LOC DE FRUNTE DELOC ONORANT Hotărît lucru, etapa precedentă a campionatului republican a bătut toate recordurile anterioare în mate­rie de indisciplină. Parcurgînd cu privirea lista celor sancţionaţi — listă publicată în numărul de ieri al zia­rului nostru — atrage în mod deose­bit atenţia faptul că principala con­tribuţie la neobişnuit de marea pro­ducţie a indisciplinei la nivelul în­trecerilor republicane şi-au adus-o echipele şi jucătorii celui de al trei­lea eşalon divizionar : 14 sancţionaţi şi 78 de etape suspendate ! Ceea ce ne îndreptăţeşte să apreciem ca acest eşalon, aşa-zis de perspectivă al fot­balului nostru, ocupă la ora actuală un loc de frunte deloc onorant, în­tr-un eventual clasament al nespor­­tivităţii, al lipsei de respect faţă de regulamentul de joc şi faţă de nor­mele elementare de conduită spor­tivă. De ce acest lucru ? Indiscutabil, actuala situaţie precară sub raport disciplinar din cadrul Diviziei C se datoreşte, înainte de toate, insuficien­ţelor Pe planul educaţiei sportive a jucătorilor, muncii lipsite de răspun­dere a unor antrenori şi conducători de asociaţii, atitudinii de dispreţ i de alocuri, faţă de scopul şi sensul real al întrecerii sportive, goanei după rezultate cu orice preţ, refuzului unora de a se subordona fără re­­zerve regulamentului competiţional şi de joc, singurul, de altfel, în mă­sură să stabilească şi să asigure ca­drul normal de desfăşurare a con­fruntărilor din teren. în aceste con­diţii, este şi firesc ca „ofensiva­ in­disciplinei să se manifeste încă, în ciuda eforturilor marii majoritaţi a echipelor, de a se conforma spiritului şi prevederilor regulamentare ale în­trecerii sportive. Se pare însă, că a venit vremea şi a măsurilor drastice fără menaja­mente, care să ducă la reinstaurarea disciplinei în drepturile sale fireşti, în această idee, şi recentele măsuri ale comisiei de resort a F.R.F. ar putea să constituie un sever avertis­ment şi un semnal de alarmă pentru toţi jucătorii, antrenorii şi conducă­torii de asociaţii şi cluburi divizio­nare. (N I.) AR FI PĂCAT... De pe vremea cînd juca în naţio­nala de juniori, lumea stadioanelor i-a remarcat talentul. Şi, de ce să n-o spunem ?, pînă acum Bölöni a confirmat aşteptările. A devenit unul dintre jucătorii de bază ai formaţiei din Tg. Mureş şi o revelaţie a sezo­nului trecut. De cîteva ori, numele său a fost luat în discuţie pentru to­tul naţional. Cum s-ar spune, la ce!' .20 de ani pe­ care -îi-are, viitorul for*'-' balistic îi suncie­, mai ales că il ştiam un sportiv modest, dornic de afir­mare, receptiv la indicaţiile antreno­rilor şi la sfaturile colegilor cu mai multă experienţă. In ultima partidă de campionat, însă, surprinzător, Bölöni ne-a de­cepţionat. Nu pentru că a jucat slab. Aceasta se poate întîmpla şi unui ju­cător cu mai multă experienţă. in jocul cu „U“ Cluj, Bölöni a fost preo­cupat mai mult de durităţi şi vocife­rări, de dispute extra-fotbalistice cu adversarii. A primit şi avertisment pentru faulturi repetate, dar carto­naşul galben nu l-a speriat şi nu l-a temperat. Dimpotrivă, mai tîrziu avea să-l fugărească pe un adversar care îndrăznise să-l faulteze (un fault de joc şi nimic mai mult). I-am văzut apoi pe Bölöni dindu-şi aere de vedetă. Echipa sa se afla în plină ofensivă. Mingea era la Hajnal. Acesta a încercat să-i paseze lui Mu­­reşan sau Fazekas. Atunci, vai Bö­löni s-a supărat că nu i-a fost pasat talonul, pe care îl ceruse. Aici urta, nici alta, a lăsat baltă jocul, a­­ fugit spre banca rezervelor şi prin gesturi văzute şi înţelese de tot sta­dionul, i-a cerut antrenorului Bone sâ-l schimbe, pentru câ el, Bölöni, nu mai vrea să joace. Aere de ve­detă, atitudine sfidătoare faţă de co­legi, antrenori şi public ! Oare sâ-l fi ameţit aşa de repede pe Bölöni succesele şi laudele ? Ar fi păcat. Ar fi păcat, în primul rînd, pentru el, pentru că talentul fără modestie şi disciplină nu se va îm­plini niciodată. Constantin ALEXE P.S. Poate că din aceste rînduri va avtta de învăţat ceva şi Hajnal, un alt jucător tînăr, de perspectivă, .„..Şi pe el, parcă, l-a părăsit modestia. Fiecare­ decizie a arbitrului, dictată contra­­echipei A.S.A., îl irita şi h­a­ m­­­ai “dădea sfidător din mină. De fie­care citită, cînd era deposedat de ba­­î, el reclama arbitrului fault. Ion. SĂ CONFECŢIONĂM MAI MULTE CARTONAŞE GALBENE! Sarcina arbitrilor este, în majorita­tea cazurilor, foarte dificilă. Probabil că şi Iile Drăghiei a avut de făcut faţă unor momente grele, la meciul Chimia Făgăraş — Politehnica Timi­şoara, mai ales după lovitura de la 11 metri (gratuită, după spusele ob­servatorului federal Cri­stea), acordată gazdelor, în primele minute ale jocu­lui, şi transformată de acestea. Nu este greu de ghicit că timişorenii n-au primit cu zîmbetul pe buze de­cizia arbitrului. Presupunem că şi antrenorul lor, prof. Ion Ionescu, şi-a manifestat nemulţumirea faţă de pe­­nalty-ul acordat cu generozitate gaz­delor, de către conducătorul partidei. Credem, totuşi, că arbitrul Ilie Drăghici nu trebuia să-şi piardă în­­tr-atîta stăpînirea de sine. Incit să se războiască cu un foto-neporter aflat la datorie, în incinta terenului şi nici să fluture în faţa antrenoru­lui Ion Ionescu, sub privirile nedu­merite ale spectatorilor, cartonaşul galben rezervat jucătorilor care au comis abateri de la disciplină. S-a extins, şi la antrenori, folosirea cartonaşului galben ? Dacă metoda se dovedeşte utilă, s-o extindem şi mai mult. La arbitri, de pildă. Şi, mai precis, chiar la Iile Drăghiei, căruia cartonaşul gal­ben i-ar putea aminti că arbitrii nu trebuie să-şi iasă din fire, dîndu-se în spectacol şi ştim nnd în jur zîm­­bete şi, evident, o totală dezaprobare. — Sportul — RUGBYŞTII ÎŞI CONTINUĂ PREGĂTIRILE PENTRU TURNEUL DIN ANGLIA Ne aflăm aproape de încheierea unei săptămîni pline pentru rug­­byştii români selecţionaţi în vede­rea turneului pe care o selecţionară divizionară îl va întreprinde, luna aceasta, in Anglia. Sub îndrumarea antrenorilor Teo­dor Rădulescu şi Radu Demian, un număr de 29 de jucători au efectuat antrenamente asidue, de pregătire­izică şi tehnică precum şi cîteva acuri-şcoală. La mijlocul săptămî­­nii, selecţionabilii au fost prezenţi­­ la un meci de verificare. Parte­nera­t o combinată Griviţa Roşie . Sportul studenţesc. Verificarea s-a dovedit a fi foar­­e utilă, mai al­es in vederea omo­­genizării lotului şi, în ultimă ins­­anţă, a cristalizării XV-lui care ur­­nează să susţină primul meci din cadrul apropiatului turneu. Mai mult — şi faptul , îmbucurător — majoritatea selecţ­inabililor s-au născat bine, au manifestat poftă de joc. Dovadă şi uşurinţa cu care şi-au­­propriat victoria (22—4), realizată n principal prin încercări. Lotes a folosit următoarea garni­tură­­ Dinu, Ortelecan, Baciu — Postolache, Atanasiu — Pop, _ Con­stantin ^Fl., Fugigi — Bărgăunaș, Maride— Burghelea, Dragomirescu, Nica, Constantin I. — Durbac. In timpul jocului antrenorii au o­­perat următoarele înlocuiri : în linia I Iorgulescu i-a luat locul lui Orte­­lecan, iar Drăgulescu lui Baciu. In linia a II-a, Marin Ionescu a făcut pereche cu Postolache, în timp ce Atanasiu a trecut în linia a 111-a împreună cu Roman şi Drăgănescu. D. Răşcanu l-a înlocuit pe ilărgău­­naş, pe postul de mijlocaş la gra­madă, în vreme ce Bucos a jucat în locul lui Marica. Ultimul a tre­cut centru alături de Dragomirescu, iar Nica a jucat aripă pe partea lui Constantin. Cu alte cuvinte doar Dinu, Posto­lache, Dragomirescu, Burghelea şi Durbac au evoluat de-a lungul în­tregului meci. A absentat Mihai Ni­­colescu, din motive obiective. La terminarea jocului l-am rugat pe antrenorul coordonator Teodor Rădulescu să facă unele aprecieri asupra selecţionabililor ! „în general mă declar mulţumit de evoluţia lotului ; mai convingă­toare a fost, desigur, cea a înainta­şilor. în schimb, mai avem unele semne de întrebare pentru trei sfer­­turi care cred că vor dispare pînă în ziua plecării. Remarc totodată disciplina jucătorilor. „ Disciplina în teren. Recomandările noastre, ale antrenorilor, au fost respectate cu stricteţe“. Cu acest prilej antrenorul Rădu­lescu a ţinut să mai facă următoare­le precizări : „In ansamblul pregătirilor, un accent major am pus pe sporirea forţei jucătorilor, a capacităţii lor de efort. Am socotit că aceasta ar fi unul din atu-urile selecţionatei noastre. Sigur, nu exclud ideea jo­cului tehnic, a unei tactici care să ateste că suntem­ cunoscători ai jo­cului, dar concentrînd eforturile în direcţia pregătirii fizice n-am făcut altceva decât să readuc în prim plan una din calităţile de totdeauna ale rugbyştilor români. Testările efec­tuate de medici arată că acest su­pliment de efort fizic nu este de fel dăunător jucătorilor“. Vineri au avut loc două antrena­mente­­ de pregătire fizică şi tac­tică, iar sîmbătă, pregătirea pen­tru ultimul meci-test, cel cu Stea­ua, care se va juca astăzi. Tiberiu STAMA Rugbyştic din lotm naţional privesc cu optimism spre viitorul lor turneu din Anglia MASURI DE PRECAUTIE SI PE „WEMBLEY"..­. Ca urmare a dispoziţiilor primite de a U.E.F.A., stadionul Wembley va fi dotat cu o barieră de mate­rial plastic, înaltă de doi metri, care va despărţi pe spectatori de te­renul de joc. In felul acesta vor fi îndeplinite exigenţele forului diri­guiie«­ al fotbalului european pri­vind securitatea jucătorilor în Cu­pele continentului" nostru. Pentru meciurile obișnuite ale campiona­tului englez, bariera va putea fi ridicată. O îsită măsură în curs de execu­tare este îndepărtarea pe o anumi­tă ra­tă din jurul stadionului a sur­selor ■ de vînzare a băuturilor alco­olice. Ziariștii englezi se întreabă, pe bună dreptate, ce măsuri vor putea fi luate împotriva suporteri­lor care vin cu băutura de acasă. Eficacitatea măsurii mai este pusă sub semnul îndoielii. Dacă ne a­­mintim bine, Boninsegna a fost rănit în cursul meciului Borussia Mö­nchengladbach — Inter, nu cu o sticlă de alcool, ci cu o cutie — conservă de bere... OLANDEZII ŞI ECHIPA NAŢIONALĂ Comportarea modestă a echipei naţionale olandeze, faţă de marile succese ale echipelor de club din această ţară, constituie una din contradicţiile lumii balonului ro­tund. Prezenţa mediocră a olan­dezilor la marile competiţii inter­naţionale a fost explicată prin lipsa unei dispoziţii care să oblige clu­burile de a da jucători pentru echi­pa reprezentativă a ţării. Jucătorii de la Ajax şi Feyenoord nu se prea grăbeau cu selecţionarea, deoarece, sub aspectul veniturilor personale, onoarea de a juca în echipa naţio­nală nu era şi rentabilă. Iată însă că lucrurile s-au schimbat şi o nouă ordonanţă, acceptată de toate clu­burile, obligă jucătorii olandezi se­lecţionaţi a se prezenta la lot, iar echipele lor a le da cuvenita dez­legare. CONFLICTUL MICULUI ECRAN Renumiţi „tifoşi“ italieni nici nu voiau să creadă că un asemenea lucru este posibil, numai că, odată cu începerea campionatului, au vă­zut că diferendumul dintre federaţia italiană şi R.A.I. (Radio televiziu­nea italiană) nu se terminase. El a luat sfîrşit deunăzi, printr-un acord care nu mulţumeşte pe ni­men­i. Fapt este că din nou tele­viziunea va transmite secvenţe din meciurile campionatului peninsular, dar a fost nevoită să plătească pen­tru acest drept suma enormă de 2,5 miliarde de lire. Şi asta numai pentru transmisii de 45 de minute. Pe de o parte, televiziunea se plîn­­ge de conducerea federaţiei acu­­zînd-o de „piraterie“, iar federaţia, pe de alta, învinuieşte televiziunea, care „fură" spectatorii. Acordul în­cheiat va permite — se crede — echilibrarea bugetului federaţiei ita­liene, care reclamă un deficit de peste 2 miliarde de lire. CUPA AMĂRĂCIUNII Graniţa celor 1000 de goluri a fost atinsă şi de John Rathall, fot­balist din Noua­ Zeelandă. Din pă­cate acest jubileu poate fi înscris nu la activul, ci la... pasivul carierei sale, deoarece John este portarul echipei orașului Twinham, aflată cu regularitate în coada campionatului țării respective. Spre marele amu­zament al spectatorilor, la ultimul meci i s-a oferit o frumoasă cucă drept amintire a „evenimentului“, plus cîteva sticle de șampanie. Pri­mul care s-a bucurat a fost chiar sărbătoritul, care în cursul parti­dei ce a urmat, nu a lăsat să-i sca­pe decît un singur gol, şi asta pen­tru a-şi bate propriul său record ! Se spune că Derby County, campioana Angliei,­ este marea anonimă din fot­balul englez. Totuşi, la Derby, activează nu mai puţin­ de şapte internaţionali Insu­lari. Iată-i, de la stingă, in rindul de jos : Wignal (Anglia), Gemmel (Scoţia), Mct­ar­­land (Anglia). In rindul al doilea: Hinton (Anglia), Durban (Ţara Galilor), Hen­nessey (Ţara­ Galilor) şi O’Hare (Scoţia). Iată-l pe Mihály Páncsics, ales cel mai bun fotbalist al sezonului in Un­garia, jucindu-se, în orele libere, cu fiul său. Pag­­a 3-6 C. S. TÎRGOVIŞTE, DE LA LOCUL I (PROPUS), LA LOCUL 15... Suporterii echipei C.S. Tîrgovişte nu-şi amintesc ca formaţia lor, de cînd activează în eşalonul secund al fotbalului nostru, să fi ocupat o poziţie atît de precară în clasament ca aceea din această ediţie. De la începutul campionatului s-au dis­putat şase etape şi bilanţul tîrgo­­viştenilor este total nemulţumitor ! locul 15 , 7 goluri primite, unul singur înscris şi 3 puncte ! Ce se întîmplă la C. S. Tîrgo­­vişte ? Răspunsul am căutat să-l aflăm într-una din zilele acestei săptămîni, cînd ne-am îndreptat paşii spre oraşul de pe Ialomiţa. Aici am stat de vorbă cu persoane în măsură să explice de ce s-a a­­juns la situaţia actuală. „După jocul cu Chimia Rm. Vîl­­cea, încheiat cu un rezultat de ega­litate (0—0) pe teren propriu, ne pune în temă tov. Florin Rădules­cu — preşedintele secţiei de fotbal — la propunerea conducerii secţiei, biroul clubului a luat hotărîrea înlocuirii antrenorului N. Tătaru cu Gh. Petrescu, tehnician care cunoaş­te bine jucătorii întrucît s-a mai aflat la conducerea tehnică a forma­ţiei noastre cu cîţiva ani în urmă cînd activa în Divizia C , el are şi meritul promovării echipei în Di­vizia B. De fapt N. Tătaru n-a fost înlăturat din cadrul clubului, nu i s-a desfăcut contractul de muncă. Recunoscîndu-i-se meritele şi cu­noştinţele profesionale, a fost men­ţinut ca antrenor in cadrul centru­lui nostru de copii şi juniori unde prezenţa sa este cit se poate de utilă. Motivul principal al înlocuirii este legat de faptul că Tătaru este un om cu o fire prea blîndă, îngă­duitoare. Lipsa de exigenţă în stru­­nirea jucătorilor a coincis şi cu re­zultatele slabe din primele etape, situaţie care a dat de gindit con­ducerii secţiei şi care, deşi şi-a asu­mat un risc foarte mare, a luat mă­sura de a încredinţa echipa unui alt antrenor. Dar nu numai Tătaru se face vinovat de actuala comportare a echipei. Am fi nedrepţi dacă nu am arăta că principalii vinovaţi sunt jucătorii care s-au pregătit superfi­cial, unii dintre ei invocînd diver­se pretexte pentru a fi scutiţi de efort, cum ar fi Ciobanu, Bărbules­­cu dar mai cu seamă Pîrvu, un ju­cător crescut de noi, în care ne-am pus mari speranţe, înzestrat cu ca­lităţi excepţionale, dar lipsit de tă­rie de caracter. Dacă aceste ele­mente nu se vor îndrepta în cel mai scurt timp ne vom dispensa de ele fără cea mai mică remuşcare“. Şi Nicol­ae Dincă — vicepreşes 9 Tătaru a fost înlocuit, dar nu înlăturat • Pirvare, au fost şi alte vedete şi... • G. Petrescu : „Voi tăia răul din rădăcini" dintele C.J.E.F.S., şi preşedinte al clubului a confirmat cele spuse de tov. Rădulescu remarcînd — în plus — şi alte cauze­­ în perioada pre­­competiţională, la munte, s-a pus un acc­ent deosebit doar pe pregă­tirea fizică, trecindu-se apoi direct la meciurile de verificare, fără o etapă de adaptare la condiţiile de joc , unele rezultate bune cum ar fi cel cu F.C. Argeş (4—1), au creat o stare de automulţumire în rîndu­l jucătorilor, care a dus la infatuare şi, în acelaşi, timp la subestimarea adversarilor din campionat şi... re­zultatele s-au văzut. ...In cabina de sub tribuna I an­trenorul Gh. Petrescu analizează jocul cu Ştiinţa Bacău pierdut cu 0—2 în deplasare. Dintre cei pre­zenţi absentează nemotivat tocmai Harapu, care — după afirmaţiile antrenorului — a fost cel mai slab jucător la Bacău. Sunt enumerate de­ficienţele manifestate. Sunt multe la număr. In primul rînd, jucătorii n-au dat nici 50 la sută din randa­mentul lor. Li se reproşează lipsa de colaborare şi absenţa unei su­duri sufleteşti. Singurul remarcat, juniorul Oancea, este felicitat faţă de coechipierii care stau cu capetele plecate, conştienţi de greşelile să­­vîrşite. Doar Pîrvu cu un zîmbet ironic nesocoteşte cele auzite, ba chiar mai exprimă în şoaptă, cîte o replică nelalocul ei. Il privim şi ne gîndim la cele spuse despre el de preşedintele secţiei şi de mulţi alţ­i. Aveau cu toţii dreptate! Oare un om care poartă pe­­umerii săi obli­gaţiile unei familii, crede că i se poate tolera totul numai pentru că joacă fotbal ? Te înşeli, Pîrvule ! Au fost şi alte vedete, mai mari decît tine, care şi-au încheiat vre­melnic cariera pentru că s-au com­portat ca tine... In timp ce jucătorii se pregăteau pentru şedinţa de antrenament, am schimbat cîteva vorbe cu antreno­rul Gică Petrescu. — Credeţi în redresarea echipei? — Negreşit. Dar mai avem multe de făcut. Unii jucători sunt slab pregătiţi, alţii fug de efort, nu sunt obişnuiţi cu antrenamentele tari. Sunt hotărît să întronez o disciplină de fier şi să nu fac nici un fel de rabat acelora care nu înţeleg că trebuie să renunţe la unele plăceri personale care se răsfrîng negativ în comportarea lor şi de ansamb­l a echipei. Problema nr. 1 este at­a­­cul care nu-şi găseşte încă cadenţa. Dar sunt optimist. Cu răbdare şi tăind răul din rădăcini, sunt sigur că echipa îşi va găsi cadenţa şi în cel mai scurt timp va părăsi zona periferică a clasamentului. Să dăm crezare cuvintelor antre­norului Petrescu care se bucură de sprijinul conducerii secţiei şi speră în dăruirea la antrenamente şi jocuri a jucătorilor. Aceştia nu trebuie să uite, că la începutul campionatului s-au angajat să a­­salteze primul loc al seriei. Și acum sunt pe locul 15 !... Gheorghe NERTEA Sportul şi sportivii din cetatea universitară a Clujului (Urmare din pag. 1) perpetuînd astfel o frumoasă tra­diţie sportivă, tineri ,dintre care performanţa îşi va selecta iarăşi nişte valori, completînd astfel ta­bloul ei de onoare compus din stu­denţi care au făcut glorie arenelor şi totodată cinste facultăţilor sau profesiei deprinse pe băncile unuia din cele şase institute de învăţă­­mînt superior, care funcţionează la Cluj. Un tablou de onoare din care memoria selectează pe dr. Mircea Luca, nume care a marcat fotbalul clujean al deceniului şase, pe dr. Radu Negulescu, student de zece şi component al cvartetului de aur, de cinci ori cîştigător al „Cupei Campionilor Europeni“ la tenis de masă, pe prof. Nicolae Bărbuţă, pe medicul Gabriel Ch­erebeţiu şi pe juristul Gheorghe Fierariu, voleiba­lişti de lot naţional, pe dr. Zoltán Ivansuc, pe prof. Emeric Vizi, pe ing. Matei Ruhring şi aşa mai de­parte. Un tablou pe care îl comple­tează acum nume ca : Ştefan — portarul echipei de fotbal „U“, de­­catlonistul Vasile Bogdan, voleiba­listul Viorel Balaş, handbaliştii Ion Schobel, şi Cornel Tudosie, baschet­balistul Vasile Zdrenghea , un tablou pe care noul an univer­sitar ce se deschide îl va în­tregi cu alte nume ce se vor de­taşa din rîndul „bobocilor“, „acei tineri care au bătut cu încredere şi izbîndă la porţile cetăţii ştiinţei, pătrunzînd înlăuntrul ei în dorinţa de a găsi răspunsul dorit la între­bările celei mai frumoase vîrste, înarmaţi cu îndrăzneala căutării şi căutarea îndrăzneaţă“ — cum îi califică prof. dr. docent Ştefan Pas­­cu, rectorul Universităţii „Babeş Bolyai“ în cuvîntul său (tipărit) de bun venit adresat studenţilor. Dar, dacă drumul aspru al per­formanţei nu va putea fi străbătut decît de cîţiva, apoi cărările recon­fortante şi binefăcătoare ale spor­tului de masă şi educaţiei fizice vor fi atacate de mulţi, convinşi fiind cu toţii că la capătul lor se află izvorul tinereţii veşnice, al tinere­ţii fără bătrîneţe. Lor, celor mulţi le sunt adresate de altfel competiţiile studenţeşti : „Cupa anilor I“, Campionatul uni­versitar, Crosul de toamnă şi primă­vară, „Cupa 30 Decembrie“, Luna sportului de masă studenţesc, „Cupa căminelor“ (o iniţiativă clujeană), „Cupa Iuliu Haţieganu“ (un trofeu challenge anual al I.M.F., înmînat u­­neia dintre cele patru facultăţi care au obţinut cea mai bună medie la învăţătură şi rezultatele cele mai relevante în activitatea sportivă de masă, cultural-artistică şi social­­obştească). Lor le sunt oferite numeroasele terenuri (mai sunt şi cele nou reame­­najate), parcul sportiv al universi­tăţii, pentru ei s-a construit sala de gimnastică şi platforma betonată de la Agronomie, pentru ei — şi prin munca lor patriotică — s-au nivelat spaţiile pentru căminul complexului 2 şi se lucrează la te­renurile de la „medicină“. In faţa porţilor de la UNIVERSI­TATEA, MEDICINA, POLITEHNI­CA, AGRONOMIA, CONSERVATO­RUL şi ARTELE, cei 13 000 sunt aşteptaţi cu tradiţionalele urări: „Bun venit" şi „Mult succes". Gau­deamus Igitur ! CITIŢI NUMĂRUL 18 AL REVISTEI ILUSTRATE. Din sumarul acestui interesant număr spicuim citeva titluri : • Ilie NASTASE şi Ion ŢIRIAC lansează atacul decisiv pentru cu­cerirea CUPEI DAVIS. • Prezentarea protagoniştilor ro­mâni şi americani care se vor în­trece în marea finală de la Bucu­reşti (13—15 octombrie). • Istoria Cupei Davis și com­portarea tenismenilor români de-a lungul anilor. • Rubrica „MOMENTE OLIMPI­CE DE NEUITAT“ ne împărtășește citeva din gindurile cele mai in­time ale campionilor olimpici Ivan PATZAICHIN, Gheorghe BERCEA­­NU, Nicolae MARTINESCU, ale Va­lerie­ BUFANU, revelaţia cursei de 100 m garduri. • Argentina MENIS este noua recordmană a lumii la aruncarea discului. Imagini de la frumoasa întrecere de la Constanţa. • RUGBY — la Timişoara cam­pionatul s-a relansat (Universitatea Timişoara — Steaua 6—0). • FOTBAL : Despre dilemele e­­chipei naţionale de fotbal ; Post scriptum finlandez . Campionatul a reintrat în drep­turi . Florea VOINEA : „Sunt fericit că joc din nou într-o echipă mare..." • Rubricile SPORT MAGAZIN şi VIAŢA SPORTIVA completează fe­ricit acest cuprinzător număr. ATLETISM : Stadionul Tineretu­lui, de la ora 9 : întreceri în ca­drul campionatului municipal de cros : stadionul Republicii, de la ora 9 : concurs municipal deschis tuturor categoriilor. CAIAC-CANOE: Lacul Herăstrău, ora 8 : „Cupa Școlii sportive nr.2*­ FOTBAL : Stadion Dinamo, ora 13,45 : Dinamo Buc. — F.C. Ar­geş (tineret) ; ora 15,30 : Dinamo — F.C. Argeş (div. A); stadionul Republicii, ora 15,30 : Ra­pid — C.F.R. Cluj (div. A); teren Progresul, ora 11 : Progre­sul Buc. — F.C. Galaţi (div. B) ; stadion Dinamo, ora 11 : Dinam­o Obor — Autobuzul Buc ; teren Voinţa, ora 11 : Voinţa Buc. — Flacăra roşie Buc ; teren Sirena, ora 11 : Sirena Buc. — Olimpia Giurgiu (div. C) ; teren Electra, ora 9.15 : Rapid — C.F.R. Cluj (tineret-rezerve). HANDBAL : Teren Dinamo, ora 10.15 : Dinamo Buc. — Poli­tehnica Timişoara (m A) ; teren Giuleşti, ora 9 : Rapid — Betonul Săvineşti (m B) ; ora 10,15 : Ra­pid — Rulmentul Braşov (f A) ; teren Tineretului ora 10,15 : IGEX-Univ. Iaşi (f B), ora 11,15: Universitatea Buc. — Universita­tea Cluj (m A) ; teren Voinţa­, ora 15,05 : Voinţa — C.S.U. Con­strucţii (f B), ora 16,05 : Voinţa — Min­aur Baia Mare (m A) ; te­ren Progresul, ora 11,30 : Pro­gresul — Constr.­r Timişoara (­ A) HOCHEI : Patinoarul „23 August“, ora 8,30 : Dinamo — Tima­­a Odorhei, ora 11 : Steaua — Avin­­tul Gheorghieni, ora 16 : Avintul Miercurea Ciuc — Dunărea Ga­laţi, ora 18,30 : Agronomia Iaşi — I.P.G.G. LUPTE GRECO-ROMANE: Sala Steaua (cal. Plevnei) de la ora 10 : Steaua — Metalul Buc. — Rapid (div. A). POPICE : Arena Giuleşti, de la ora 8 : Rapid Bucureşti — Voin­ţa Bucureşti (continuarea jocului Început sîmbătă după-amiază), meci de diviza A, masculin. RUGBY : Stadionul „23 August** (II), ora 10,30 : Lotul divizionar — Steaua , stadionul Parcul Co­pilului, ora 9 : Dinamo — Grivi­­ţa Roşie, teren Vulcan, ora 9 : Vulcan — Gloria (meciuri în ca­drul „Cupei municipiului Bucu­reşti“, etapa I). TENIS DE MASA : Sala Pro­gresul, ora 9 : Voinţa Bucureşti — Politehnica Bucureşti (m) , ora 9 : Voinţa Bucureşti _ Con­­tehnica Bucureşti (f). Meciuri in cadrul returului campionatului republican pe echipe. VOLEI : Sala Giuleşti, de la ora #­9 : Rapid — Universitatea Timişoara (A f), Rapid — Univer­sitatea Craiova (A m) , teren Sănătatea, ora 10 : Aurora — Farul Constanţa (B m), teren Locomotiva, ora 10 : Locomotiva — Unirea Tricolor Brăila (m B).

Next