Sportul, decembrie 1972 (Anul 28, nr. 7253-7282)
1972-12-28 / nr. 7280
D DINAMO, ACTIVIZATĂ DE UN IDEAL SUPERIOR upă un campionat de rătăciri, terminat ca echipă campioană In negura locului 7, Dinamo şi-a reluat poziţia cu care s-a obişnuit şi ne-a obişnuit de atîţia ani lupta pentru titlu. Şi a făcut acest lucru de la bun început, din startul dat la Ploieşti, vrînd să demonstreze din plecare că a învăţat suficient din greşelile ultimului campionat şi că orgoliul valoroşilor săi jucători (nu mai puţin de şase actuali internaţionali) e în stare de metamorfoze maxime. Astăzi, echipa dinspre Tonola e vicecampioană de toamnă, la un punct de liderul Steaua, pe care l-a învins în duel direct, şi gîndurile sale de primăvară, declarate, de altfel, vizează marea cunună. Dar, dincolo de bucuria acestui salt concret, evident pentru oricine, Dinamo a reuşit un sezon superior şi sub celălalt aspect, sesizabil numai pentru cei care au urmărit echipa. Jocul propriu-zis, îmbunătăţit substanţial. Ceea ce spune că mutaţiile petrecute în sfera echipei din şoseaua Ştefan cel Mare au depăşit stadiul superficial al lucrurilor, ajungînd la esenţa determinantă. Iar în cazul acestei valoroase formaţii despre care vorbim astăzi, înclinăm să credem că această esenţă primă a fost moralul echipei. Aceasta ar fi, probabil, nodul gordian al campionatului trecut şi al renaşterii din „toamna fără achiziţii“. Pentru că, cine a văzut echipa jucînd în campionatul trecut şi în această toamnă a înţeles foarte repede că s-au produs schimbări de fond în modul de abordare al fiecărei partide şi în capacitatea de efort din cele 90 de minute. Astăzi e o altă atitudine colectivă în cadrul echipei Dinamo, mai ambiţioasă şi mai matură, o altă dinamică morală generată probabil de continua nemulţumire pozitivă a lui Dinu şi de afecţiunea declanşată în toţi jucători, de antrenorul Nelu Nunweiller, pînă ieri admirabil coleg de echipă cu Lucescu, Dinu, Dumitrache, Deleanu, Radu Nunweiller şi ceilalţi mai vechi. Desigur, s-ar putea spune că acest sezon bun poate fi explicat şi prin faptul că Dinamo n-a mai plătit tribut, ca în anul trecut, necesităţilor sporite ale echipei naţionale şi participării în cupele europene. Dar marea cauză, credem, că există în transformarea morală a echipei, vizibil activizată de un nivel superior. Intr-un tur de campionat se pot distinge momente şi momente, iar Dinamo nu putea ignora această lege a perioadelor. In numele marilor sale iluzii şi ambiţii, echipa a început campionatul foarte bine, reuşind după primele trei etape — cînd a remizat la Ploieşti a cîştigat la Arad şi a învins cu 5—2 Universitatea Craiova la Bucureşti — să se impună atenţiei generale şi în faţa adversarilor săi. Dar ideea triumfului a fost privită, poate, prea superficial (dacă nu au existat, cumva, şi alte cauze) pentru că, tocmai atunci cînd totul părea favorabil consolidării poziţiei fruntaşe, a venit „cutremurul“ acela (0—3) din meciul cu Sportul studenţesc. Moral, şocul avea să fie trecut chiar în prima etapă (3—1 la Bucureşti cu F.C. Argeş), dar el însemna începutul perioadei celei mai slabe din turul dinamoviştilor cinci puncte din şase partide. In timpul acesta mai secetos, elevii lui Nunweiller pierd la Petroşani, pierd la Tg. Mureş unde jucaseră bine, pierd un punct şi în faţa Rapidului aflat pe atunci în restrişte. Ultima perioadă, circumscrisă între două rezultate de 2-0 realizate in fief-ul din şoseaua Ştefan cel Mare cu C.S.M. Reşiţa (etapa a X-a) şi Farul (etapa a XV-a), prezintă echipa într-o revenire de formă ce culminează cu marele derby din etapa a Xll-a (2-1 cu Steaua). în această ultimă perioadă, Dinamo avea, însă, să treacă de două ori pe lingă „marea lovitură“ a turului. O dată, la Cluj, în faţa feroviarilor, cînd deşi n-a pierdut, a ratat enorm. Ultima dată, decisiv, la Bacău, cînd formidabilele acţiuni irosite de Dumitrache şi Lucescu, la 0-0, aveau să ducă la detronarea sa de lider, Dinamo fiind nevoită să plece învinsă de pe Bistriţa. O scurtă paralelă între turul campionatului trecut şi acest sezon de toamnă. In 1971, Dinamo încheia primele 15 etape cu următorul bilanţ ! 6 victorii, 4 remize, 5 infrîngeri, 16 puncte, golaveraj 23—19, şi... locul 7. In toamna aceasta, echipa se prezintă cu următorul palmares i 8 victorii, 3 remize, 4 înfringeri, 19 puncte, golaveraj 23—15, locul 2, înseamnă că succesul s-a datorat, in primul rînd, numărului superior de victorii. Si mai înseamnă că apărarea a fost în acest sezon mai bună decît în turul campionatului trecut. Afirmaţia, însă, poate fi contrazisă, în pofida datelor statistice. Pentru că, să nu uităm, au fost destule greşeli de plasament în linia defensivă a dinamoviştilor. In nu mai puţin de 4 partide Sandu Gabriel avea să greşească decisiv, greşeli care au însemnat goluri şi, uneori, înfrîngerea. Am putea spune că atacul, cu acelaşi număr de goluri înscrise ca şi în turul trecut, a manifestat o superioritate de fond. Şi totuşi, lipsa de concentrare In fazele hotărîtoare a frustrat echipa de cîteva succese care ar fi instalat-o fără doar şi poate în vîrful piramidei de toamnă. Aceste lipsuri la care ar mai trebui adăugate şi inconstanţa din anumite partide şi retrogradarea lui Dumitrache din poziţia de vîrf avansat, atît de utilă echipei şi şovăielile unei extreme de talent ca FI. Dumitrescu, nu trebuie să umbrească realizările echipei, pentru că în relaţia între minusuri şi plusuri, predomină reuşitele, team-ul dinamovist prezentîndu-se în progres mai ales în privinţa capacităţii de efort, a organizării jocului şi, îndeosebi, al participării tot mai responsabile a fiecărui jucător. E probabil efectul respectului pe care fiecare component al echipei îl poartă tînărului său antrenor, e poate şi o conştiinţă a posibilităţilor superioare din partea fiecărui jucător. Acest lucru îl ştie foarte bine orice component al vicecampioanei de toamnă. Şi, în primul rînd, îl ştie realistul antrenor Nelu Nunweiller care, în virtutea altitudinii maxime la care visează, cere echipei o condiţie superioară. Pentru că Nelu Nunweiller, etalon al voinţei supreme, e ferm convins de posibilitatea cuceririi titlului de campioană. In primăvară, între Steaua şi Dinamo, se anuţă un duel distins şi plin de ambiţii majore. Mircea M. IONESCU • numărul de jucători folosiţi: 19. Pe posturi: 4 portari, 0 fundaşi, 4 mijlocaşi, 5 atacanţi. • înlocuiri efectuate în timpul celor 1350 de minute: 19 (3 în apărare, 5 în linia de mijloc şi 11 în linia de atac). • de remarcat că cei 4 portari au fost utilizaţi 90 de minute din partidele în care au jucat. Din ultimele cinci etape, Florian Dumitrescu a fost folosit 84 de minute (etapa a XI-a- 8 ; etapa a Xll-a: 45 ; etapa a XIII : 12 ; etapa a XV-a : 19) tot atit cit a jucat în etapa a X-a re formaţia de bază — cu cea mai mare stabilitate: Constantinescu 7 partide (Caval 5) — Cheran 12, Dobrău 15, G. Sandu 13, Deleanu 13 — Dinu 13, Nunweiller 15, Moldovan 11 — Lucescu 15, Dumitrache 12, Fl. Dumitrescu 14 (D. Popescu 12). Au mai jucat: Râmureanu (2), Eftimescu (1), Stoenescu (8), Petre Nicolae (9), Sălceanu (6), Sătmăreanu II (1). • In cele 15 etape dinamoviştii au expediat 215 şuturi la poartă, dintre care 108, pe spaţiul porţii. Adversarii au şutat de 190 (de 85 ori pe spaţiul porţii). • goluri marcate : 23 (9 în prima repriză şi 14 în a doua). Pe compartimente situaţia este următoarea : mijlocaşii au înscris 4 goluri, iar atacanţii 5 goluri primite : 15, unul fiind „opera“ lui G. Sandu care a înscris in propria poartă, în etapa a XIV-a la meciul de la Bacău, cu Sport Club. In acest tur de campionat, dinamoviştii au etalat ambiţii superioare. Imaginea, surprinsă in partida cu C.S.M Reşiţa, il prezintă pe talentatul Moldovan, activizat la el de idealul înalt al formaţiei antrenate de Nelu, Nunweiller. ’ Foto : Paul ROMOŞAN V Mr. 7280 SportWil 1 — Pag. .tj 3-d Şcoala generală nr. 15 — recu■ noscută pentru Iniţiativele sale I sportive — a demonstrat, recent, cum trebuie organizat un cros pe * şcoală, competiţie ce n-are voie să I reprezinte doar o etapă consumată şi bifată in calendarul sportiv al ■ şcolii, ci o întrecere pe care elevii .1 s-o abordeze cu interes şi dragoste, * care să le lase, dincolo de o amin- Itire plăcută, dorinţa participării la I viitoarele ediţii. * Cum a acţionat, dar, „generala ■ 15“? După ce şi-a recrutat finaliştii I (în cadrul întrecerilor pe clase), i-a angajat în pregătirea actului final I (confecţionarea numerelor de con- I curs ; desemnarea traseului în ca- drul celui mai pitoresc decor pe I Malul Someşului ; stabilirea şi pre- I gătirea arbitrilor dintre colegii care „au căzut“ la preliminariile compe- I tiţiei ; achiziţionarea premiilor ; a- I nimarea opiniei publice din şcoală astfel ca traseul să fie străjuit de I un gard viu ; invitarea părinţilor), I tactică care a deschis finaliştilor apetitul întrecerii şi al victoriei, I scop în care ei au trebuit să se I pregătească deosebit. Totul a reuşit întocmai, făcînd din crosul ele- I vitor de la „generală 15“ (profe* • La un concurs de șah, pe ■ echipe, organizat de C.O.E.F.S. * Roşiori de Vede, în cinstea celei de a XXV-a aniversări * a Republicii, au participat I 12 echipe din oraș. Pe pri-I mele trei locuri ale con- cursului desfășurat în Casa ■ de cultură din localitate s-au clasat echipele Ştiinţa, Viitorul şi Economicul. ■ T. NEGULESCU, coresp. sori : D. Bălan şi I. Pocol) o adevărată sărbătoare sportivă clujeană. Sărbătoare n-a fost însă numai pentru concurenţi, ci şi pentru părinţii acestora care s-au manifestat în fel şi chip : unii aclamînd, alţii lăcrimînd (de emoţie), alţii... desenînd, aşa cum a făcut graficianul Virgil Tomuleţ (caricatura alăturată), martor la primul cros al fiului său, Sabin (nr. 12), cîştigător al locului III la clasele V—VI. Dar, iată şi cîştigătorii : clasele V—VI: Izabela Tamaş şi Marcel Babeş ; clasele VII—X , Lavinia Olan şi Mircea Pogăceanu. — nş. d. — PLACA OMAGIALA PE VÎRFUL IORGOVANULUI înfiinţată cu puţin timp în urmă, Asociaţia de turism-alpinism „Solii Băniei“ a pornit la drum atacînd, conform programului stabilit, vîrful Piatra Iorgovanului din munţii Retezat (2016 m). în acest sfîrşit de an, membrii primei expediţii : Ileana Petrescu (de la Filarmonica Olteniei), Virgil Constantinescu (întreprinderea de transporturi auto), Al. Criveanu (Uzina mecanică de material rulant), Ernest Stancovici şi Cristian Guţă (elevi la liceele N. Bălcescu, respectiv T. Arghezi) au pornit la drum. La început au urcat creasta muntelui Drăgăşanul (1879 m) pe viscol, zăpada de aproape 70 cm. şi ger. După cinci ore de mers membrii expediţiei au poposit pe vîrful Piatra Iorgovanului (cota 2016 m). Acolo ei au montat in piatră o placă pe care era săpat : „30 XII 1947 — 30 XII 1972. / E toată ţara românească-n sărbătoare / Poporul înalţă imn partidului iubit / Sub steagul lui ne avintăm spre soare / Să făurim un viitor mai fericit“. Şt. GURGUI, coresp. judeţean UN REFERAT, 14 ZILE ETC. La Liceul teoretic din Costeşti — unde sunt 600 de elevi — o comisie de îndrumare şi control a constatat că lipsesc materiale corespunzătoare pentru efectuarea orelor de educaţie fizică deşi în buget erau 13 000 lei pentru astfel de nevoi. Imediat profesorul de educaţie fizică a făcut un referat de necesitate către conducerea şcolii pe care l-a depus la secretara Elena Grosu. Drumul de la secretară la director (pe distanţa a... două uşi), a durat 14 zile. Apoi au mai trebuit alte zile pînă s-a pus viza contabilităţii şi astfel liceul a rămas fără materialele care îi erau atît de necesare — întrucît formele au fost făcute prea tîrziu. V-am scris despre această întimplare pentru a se vedea unde duce nepăsarea, birocratismul şi — de ce nu ? — lipsa de răspundere. file FEŢEANU, coresp. judeţean MODERNIZAREA SĂLII DE POPICE Din Iniţiativa asociaţiei sportive Rafinarul de la Rafinăria Ploieşti, în cursul acestui an s-a modernizat sala de popice. La cele două piste s-au mai adăugat încă două, s-au turnat, din nou, toate cele patru piste, s-a introdus înregistrarea automată a popicelor doborîte, au fost modernizate jgheaburile de returnare a bilelor, s-au montat două ceasuri electrice, table nod de înregistrare a rezultatelor etc. Dintre sportivii secţiei de popice care au muncit voluntar aici — după orele de program şi duminica — s-au evidenţiat în mod special Dumitru Cismaru — căpitanul echipei şi responsabilul secţiei, Vasile Şubă, Gheorghe Şuller, Adalbert Silingher şi vechiul jucător Pamfil Vlaicu. La turnarea pistelor şi-a dat concursul maestrul sportului Ion Dinescu. Dublarea pistelor şi modernizarea sălii va permite organizarea unor jocuri internaţionale, Intensificarea activităţii sportive de masă — popicele fiind un sport preferat al multor salariaţi ai Rafinăriei Ploieşti. Gh. D. CONSTANTINESCU secretar al Comitetului sindicatului SANIUTA DE ARGINT... „.tradiţionala competiţie de iarnă a tineretului iniţiată de C.C. al U.T.C. a găsit in judeţul Braşov condiţii optime de realizare dar şi rădăcini adinei în tradiţia sportivă a locului. An de an, tot mai mulţi tineri işi încearcă măiestria în „de-ale săniuşului“ pe sute de pîrtii special amenajate sau improvizate „ad-hoc“ în toate oraşele şi comunele judeţului. Iată în fotografia de faţă un aspect de la sosirea într-un astfel de concurs organizat pe vechiul drum al Poienii Braşov. : — m. br. — CIND CROSUL DEVINE O SĂRBĂTOARE SPORTIVA... De la stingă spre dreapta Sabi prof. Ioan Pocol. Tomuleţ, prof. Dumitru Bălan şi Desen de Virgil TOMULEŢ • La întreprinderea de Prefabricate pentru Construcţii din Găeşti a luat fiinţă asociaţia sportivă „Viitorul“ cu peste 1000 de membri (handbal, fotbal, şah, tenis de masă). Iar la Centrul şcolar profesional de pe lingă Uzina de utilaj chimic s-a înfiinţat asociaţia sportivă Şoimii (fotbal, şah, tenis de masă, atletism). Dică NICOLAE preşedinte al C.O.E.F.S. Găeşti LA ÎNCEPUTUL LUI IANUARIE COLOCVIUL PROFESIONAL AL ANTRENORILOR De vorbă cu antrenorul federal Ion Votca In primele zile ale anului viitor, clubul Dinamo din Capitală urmează a găzdui lucrările cursului central de perfecţionare a antrenorilor, iniţiat şi organizat de F.R.F. Acţiune deosebit de importantă şi încadrată în contextul general al măsurilor adoptate pe plan naţional, de ridicare continuă a nivelului cunoaşterii şi calificării profesionale, cursul de perfecţionare a antrenorilor reprezintă o etapă din programul general obligatoriu privind activitatea de confirmare pe grupe de încadrare a acestora. De aici şi interesul major în jurul unui astfel de colocviu profesional care vizează în esenţă îmbunătăţirea pregătirii de specialitate în raport cu cerinţele dezvoltării fotbalului de performanţă. Ceea ce de fapt ne-a şi determinat să încercăm a afla unele amănunte de ordin organizatoric, adresîndu-ne în acest scop prof. Ion Voica antrenor federal, care a răspuns cu amabilitate întrebărilor noastre ! — Mai întîi o necesară explicaţie în legătură cu amînarea acestui curs, programat la început pentru perioada 18—23 decembrie. — Principalul motiv care a determinat renunţarea la datele fixate iniţial şi reprogramarea acţiunii a fost suprapunerea acesteia cu activitatea loturilor reprezentative (seniori şi tineret), situaţie ce presupunea şi absenţa din ţară a trei dintre antrenorii federali cuprinşi în planul de predare al unor lecţii cu caracter tehnicometodic. Pe de altă parte, credem că o asemenea acţiune este mult mai utilă şi ancorată în actualitate atunci cînd ea are loc la început de sezon, decît înaintea vacanţei competiţionale. — Ce ne puteţi spune despre scopul nemijlocit al cursului central de perfecţionare şi programul său de desfăşurare ? — Ceea ce se urmăreşte în primul rînd, este ridicarea pe o treaptă superioară a muncii de instruire şi a rezultatelor concrete ale acesteia, în toate sferele de manifestare ale fotbalului de performanţă din ţara noastră. In această idee şi planul tematic cuprinde, după un „prolog“ care se referă la analiza primei părţi a campionatelor divizionare A, B şi detineret-rezerve, o serie de probleme de mare interes cum ar fi: organizarea şi stilul de muncă al secţiilor de fotbal (Ion Balaş); concepţia de joc în fotbalul românesc (prof. A. Niculescu); particularităţile acţiunii de educaţie in rîndul jucătorilor (prof. Ion Siclovan); calendarul competiţional, element fundamental de referinţă pentru periodizarea antrenamentelor şi obţinerea formei sportive (C. Teaşcă); igiena efortului (dr. D. Tomescu); metode şi mijloace pentru dezvoltarea calităţilor fizice de bază (prof. I. Voica); metodica perfecţionării tehnicii şi tacticii (prof. M. Bîrsan). — Durata cursului rămine cea iniţial fixată, adică o săptămînă? — Nu. Programul a fost comprimat pe distanţa a numai trei zile, adică 3, 4 şi 5 ianuarie. Aceasta în dorinţa de a se evita perturbări in activitatea de pregătre a echipelor şi de a da posibilitate participanţilor să fie prezenţi chiar de la început la pregătirea echipelor lor. — Şi cine vor fi aceşti participanţi, cărora probabil cu această ocazie li se adresează în mod direct şi o invitaţie ? — Toţi antrenorii încadraţi în grupele A şi B — mai puţin cei de la centrele de copii şi juniori, —, indiferent dacă activează sau nu pe lingă echipe divizionare. Precizarea este necesară pentru că ea reaminteşte celor in cauză obligativitatea promovării (in vederea confirmării) a cursului de perfecţionare. Acţiunea organizată de F.R.F. la începutul anului viitor reprezintă prima etapă a acestui curs. Aşadar, la 3 ianuarie 1973. In uvertura noului sezon de pregătire, colocviul profesional al antrenorilor promite Să ofere ceea ce aşteptăm cu toţii de la tehnicienii de bază ai fotbalului nostru o acţiune cu adevărat utilă, înscrisă în aria mijloacelor complexe de optimizare a randamentului pe planul instruirii şi al competiției. * Mihai IONESCU ,FOTBALUL BÎRLĂDEAN DE-A LUNGUL ANILOR Pe această temă, Consiliul A.S. Rulmentul a organizat un concurs de întrebări şi răspunsuri pe buletine, în cinstea jubileului Republicii. S-au... aliniat peste 4 000 de concurenţi , metalurgişti bîrlădeni, membrii lor de familie, iubitori ai sportului cu balonul rotund din municipiu. De curând, la sediul asociaţiei a avut loc tragerea la sorţi a premiilor. Locul I (un aparat de radio marca „Neptun“) i-a revenit concurentului Dumitru Furnică, locul al II-lea (o bicicletă de oraş marca „Junior“) muncitorului Gh. Puflea, iar locul al III-lea (un ceas de mină marca „Rakéta“) tehnicianului Ion Gache. S-au acordat şi trei menţiuni cucerite de elevul Valeriu Caceap, maistrul Temistocle Pancioc şi tehnicianul Gh. Chicoş, Eliade SOLOMON-coresp. RETURUL DIVIZIEI A VA ÎNCEPE LA II MARTIE In divizia B — reintilnire la 18 martie, la C — la 25 martie Sezonul de primăvară se anunţă bogat in manifestări fotbalistice. Jocuri de campionat, in Diviziile A, B şi C (returul), întîlniri internaţionale — amicale şi oficiale, seniori, de tineret şi juniori, interţări şi inter-cluburi, meciuri în faza finală a „Cupei României" — iată, în mare, ce va cuprinde activitatea fotbalului nostru în primăvara anului viitor. Aceste întîlniri vor forma un calendar la care federaţia lucrează în prezent pentru a-i da formă definitivă, punînd de acord activitatea echipelor de club cu acţiunile loturilor reprezentative. In ce priveşte returul Diviziei naţionale A, prima dintre competiţiile interne care exercită cea mai mare atracţie, federaţia a stabilit ca prima etapă să se dispute la 11 martie iar ultima la 24 iunie. Pe luni etapele sunt repartizate, în principiu, astfel: Martie: etapele 16, 17 şi 18 duminică 11, 18 şi 25. Aprilie: etapa 19 duminică 1, etapa 20 duminică 8, etapa 21 joi 12, etapa 22 duminică 22 şi etapa 23 duminică 29. Mai: etapa 24 duminică 13, etapa 25 duminică 20 iunie, etapa 26 duminică 3, etapa 27 duminică 10, etapa 28 duminică 17, etapa 29 miercuri 20 şi etapa 30 duminică 24. Cum se vede, 'etapele'simt programate la intervale convenabile şi marea majoritate în zilele de duminică. Două excepţii: a 21-a, fixată intr-o joi, şi a 29-a într-o miercuri. O notă de aglomerare se constată la ultimele trei etape, notă accentuată și de faptul că finala Cupei este preconizată pentru 27 iunie, dacă nu va fi programată la 1 iulie. Dezaglomerarea ar putea fi evitată, devansînd începerea returului dacă nu cu o săptămînă, măcar cu trei—patru zile, sau fixîndu-se o etapă din primele într-o miercuri. Divizia B urmează să înceapă la 18 martie, iar Divizia C la 25 martie, etapele fiind programate cu regularitate duminica. CUM Ai AJUNS GOLGETER, VLADIMIR MARICA? • Ce înseamnă inspiraţia antrenorului • Aţi auzit de Negoescu (Gloria Buzău), Marinescu (F.C. Galaţi), Marculescu (C.F.R. Paşcani) şi Amarandei (Poli. Iaşi)? Intre Müller şi Dumitrache • „Trebuie să-mi perfecţionez jocul cu capul!" Cum o fi ajuns Marica golgeterul primei serii a Diviziei B 7 Răspunsul l-am aflat ieri, chiar de la fostul dinamovist, întîlnit întîmplător. Deci: — Cum ai ajuns golgeter, Vladimir Marica ? — Datorită inspiraţiei antrenorului Constantin Laurenţiu de a mă trece vîrf de atac ! Majoritatea antrenorilor pe care i-am avut pînă acum m-au considerat, datorită constituţiei mele fizice, un vîrf retras. „Vîrf avansat“ este considerat, în general, numai un atacant robust, cu multă forţă. Eu fac parte din categoria jucătorilor ce-şi rezolvă problemele prin tehnicitate şi abilitate pe spaţii restrînse. La început mi-a fost mai greu, dar, încetul cu încetul, şi datorită colegilor de echipă, majoritatea mingilor in faza de finalizare mă căutau pe mine. In plus, ceea ce m-a ajutat foarte mult să marchez 14 goluri, a fost plasamentul. Aproape jumătate din golurile înscrise sunt la mingi venite din bară sau respinse de portari. — O dată cu trecerea dumitale în centrul liniei ofensive, s-a schimbat întregul sistem de joc al atacului Politehnicii, bazat în trecut pe Cuperman și Moldoveanu . — Da, întreaga tactică a trebuit să fie modificată. (Cuperman era înainte „responsabil“ cu golul), în sensul că Lupulescu a devenit „retras“, dîndu-i-se în felul acesta o rază de acţiune mai mare, care se potriveşte foarte bine cu temperamentul său. M-am completat foarte bine cu el. Publicul nu ne-a sprijinit la început, trăind cu impresia că vechea formulă era mai bună. Dar pînă la urmă s-a convins de contrariu, iar Lupulescu a marcat şi el 10 goluri. — Ce alţi atacanţi de valoare ai văzut în echipele cu care ai jucat astă toamnă în Divizia B 7 — Sînt cîţiva jucători foarte buni, ca de pildă Negoescu (Gloria Buzău), Marinescu (F.C. Galaţi), Mărculescu (C.F.R. Paşcani). Nu vreau să-l uit pe Amarandei, colegul meu de echipă. Este un tînăr de 19 ani, produs al centrului de copii condus de Mihai Bîrzan, un jucător aflat în plină ascensiune. Dacă nu se va înfumura şi nu va călca alături, aşa cum s-a intîmplat de multe ori în fotbalul nostru, li prevăd un viitor foarte frumos. — Ai făcut şi antrenamente speciale pentru noul post ? — De fapt, eu am jucat virf de atac. Cînd am debutat in. „A", la Dinamo Bucureşti, pe acest post am jucat, aşa că ştiam care sînt necesităţile postului. Pregătirea generală şi intuiţia au completat restul. — Cum ai defini vîrful de atac modemn ? — Drept jucătorul ce marchează goluri ! După părerea mea, aceştia sînt de două feluri : jucătorii de tehnică şi jucătorii de forţă. Există şi două exemple tipice. Dumitrache, de pildă, este prototipul primei categorii : tehnici excelenţă, viteză de reacţie, detentă foarte bună. Mulţi ar dori să aibă calităţile lui. Păcat că temperamentul îl trădează uneori. Totuşi este un jucător de mare clasă, după părerea mea, strict personală, puţin ajutat de colegi în fazele de finalizare. Möller este, dimpotrivă, prototipul celeilalte categorii : jucător de forţă, care nu dă greş ! Deci, două tipuri de înaintaşi cu caracteristici complect diferite, dar a căror principală calitate este că ştiu să marcheze goluri. Nu trebuie deci, să fi neapărat înalt şi robust pentru a sparge apărările din faţă. — Ce crezi că îţi mai lipseşte din „arsenalul“ unui bun atacant central ? — Trebuie să-mi perfecţionez jocul cu capul. Din cele 14 goluri ale mele, unul singur l-am marcat cu capul. Detentă am (am jucat multă vreme şi baschet), îmi trebuie mai mult curaj la mingile înalte. De fapt, noi, Politehnica Iaşi, nu jucăm cu centrări inalte, ci pe jos şi la semiînălţime. — Proiecte de viitor ? — Echipa, in Divizia A ! In ceea ce mă priveşte, sunt în ultimul an la Facultatea de Finanţe din Iaşi. După ce voi termina studiile, voi mai juca cel puţin un an la Politehnica, unde m-am simţit foarte bine. Intre timp va termina Facultatea de Chimie şi soţia mea, Alexandra, cea care a avut un mare merit în relansarea mea în fotbal. Voi căuta să fac şi mai mult pentru a consolida această relansare. Mircea TUDORAN