Sportul, decembrie 1972 (Anul 28, nr. 7253-7282)

1972-12-07 / nr. 7259

în mnl­mim ANIVERSĂRII REPUBLICII SPORTIVI PE PANOUL FRUNTAŞILOR Muncitorii, inginerii şi teh­nicienii de la sectorul de in­dustrializare a lemnului din comuna Frasin, judeţul Sucea­va, s-au angajat ca in cinstea aniversării Republicii să dea peste plan o producţie marfă In valoare de 2 900 000 lei şi o cantitate de 606 metri cubi răşinoase. Spre cinstea lui, harnicul colectiv al sectorului a reuşit să îndeplinească îna­inte de termen toate obligaţii­le asumate. La acest frumos succes şi-au adus o contribuţie substanţia­lă tinerii sportivi ai asociaţiei „Avîntul“, componenţi ai echi­pei de oină, participantă la campionatul naţional şi jucă­torii echipei de fotbal, care activează în grupa I a diviziei C, ocupînd­­ un meritoriu loc IV la sfîrşitul turului. Ne-a făcut o deosebită plă­cere să întîlnim pe panoul de onoare al fruntaşilor, in pro­ducţie numele unor sportivi, cum sint Vasile Tanu, Ioan CONCURS UNIVERSITAR DE ORIENTARE TURISTICA Uniunea asociaţiilor studenţeşti din centrul universitar Tg. Mureş cu sprijinul clubului sportiv Medi­cina şi al comisiei judeţene de turism-alpinism de pe lingă C.J.E.F.S., a organizat la Tg. Mu­reş, pe dealul Corneşti, un reuşit concurs individual de orientare turistică, cu caracter republican, dotat cu „Cupa 30 Decembrie“ la care au participat 82 de con­curenţi (55 băieţi şi 27 fete) din 8 centre universitare : Cluj, Ti­mişoara, Braşov, Craiova, Pic­­u­ieşti, Baia Mare, Hunedoara şi Tg. Mureş. Concursul a fost de gradul II, băieţii avînd de parcurs un tra­seu de 10 040 metri, cu o dife­renţă de nivel de 360 metri şi cu 11 posturi de control, iar fetele, o rută de 6 400 metri, cu o dife­renţă de­­nivel de 320 metri şi 7 posturi de control. Pe primele locuri s-au clasat următorii : FETE : 1. Maria Biro (Centrul Universitar Braşov), 2. Maria Nicolae (Braşov), 3. Sara Tordai (Tg. Mureş). BAIEŢI: 1. Bela Törek (Cluj), 2. Zoltán De­nes (Tg. Mureş), 3. Petre Kertesi (Cluj). Ioan PAUŞ — coresp. judeţean Trebciuc şi Filaret Pitisuc, din echipa de oină, care îşi depă­şesc cu regularitate planul de producţie, primul realizînd o frumoasă performanţă : 110 mn sută în luna noiembrie ! Oinarii primesc o replică vi­guroasă în această întrecere a hărniciei din partea fotbalişti­lor. Astfel, muncitorii Ioan Horga, Gigorie Solcan şi Mi­­hai Macarenco, de la finale, îşi îndeplinesc cu regularitate planul în proporţie de 105 la sută. Totodată, el ca şi ceilalţi membri ai echipei, sunt nelip­siţi de la antrenamentele con­duse de Dezideriu Vaida, unde sunt la fel de conştiincioşi. La desfăşurarea unei munci eficiente de educaţie cu sporti­vii participă nemijlocit tov. Gheorghe Jingolea, preşedin­tele asociaţiei sportive „Avîn­tul“ Frasin, Iacob I­upescu şi Vasile Jumnea, membri în consiliu, antrenorii echipelor, care se deplasează la locurile lor de producție, urmărindu-i și ajutîndu-i pe tineri în ac­tivitatea lor. C. FILIPOVICI-coresp. FINALA CAMPIONATULUI SĂTESC DE TRINTĂ " Vineri, simbată şi duminica saa, va desfăşura, în sala sporturilor din Iaşi, finala Campionatului na­ţional sătesc de trintă — ediţia 1972. La întreceri — dedicate ca atirea alte manifestări, celei de a 25-a aniversări a Republicii — vor participa 240 de tineri săteni, cîşti­­gători ai etapelor judeţene ale Cupei tineretului de la sate.. Re­prezentanţii tuturor judeţelor ţârii şi ai municipiului Bucureşti îşi vor disputa titlurile de campioni naţionali săteşti în cadrul a şase categorii de greutate (55 kg, b1 kg, 68 kg, 76 kg, 34 kg şi peste 84 kg). Participanţii la finală vor avea posibilitatea de a asista şi la diferite programe artistice la Casa de cultură a tineretului şi studenţilor din Iaşi sau la alte demonstraţii sportive. Sperăm astfel ca eforturile organizatorilor locali şi ai reprezentanţilor orga­nizaţiei U.T.C., de a asigura un cadru adecvat întrecerilor şi cît mai plăcut petrecerii timpului li­ber, să fie încununate de un de­plin succes. „CUPA MINGEA FERMECATĂ", LA MINIFOTBAL La Şcoala generală de 10 ani nr. 1 din Hunedoara se pune un accent deosebit pe jocul cu balo­nul rotund, el fiind îndrăgit şi practicat de majoritatea eterilor. Astfel, din iniţiativa detaşamen­tului clasei a vil-a 8 (coman­dant, pionierul Doru Vişan) a fost organizată întrecerea de minifot­­bal dotată cu „Cupa murgea fer­mecată", manifestare închinaţi aniversării a 25 de ani de la pro­clamarea Republicii. Au partici­pia­ta echipe, competiţia desfăşui­­rindu-se sub formă de turneu eli­­­­minatoriu. în finală s-au întilnit echipele claselor a 8-a B şi a 6-a B. Mai bine pregătiţi fizic şi tehnic, jucă­torii clasei a 8-a B şi-au surcla­sat adversarii cu scorul de 13—1, cîştigînd trofeul pus in joc. Pe parcursul competiţiei s-au remarcat ciţiva jucători cu deo­sebite calităţi : Doru Vişan, Vir­gil Rad, Alex. Cirjaliu — fundaşi, Angh­ei Nicolae, Gh. Siminie — mijlocaşi, Eugen Bodea — Teanu şi Puiu Mihuţ — înaintaşi, prof. Ioan VLAD Aseară, in sala Constructorul s-a disputat partida dintre echipele feminine I.E.F.S. si Slavic Fraga, contind pentru „Cu­ta cupelor“ la baschet. Oas­petele au invins cu 62—43. Amănunte asupra partidei puteţi citi in pag a IV-a. In imagine, o fază din aceasta întîlnire. PUNCT DE PLECARE INTR-O DEZBATERE PRIVIND AMPLITUDINEA ȘI EFICIENTA REZERVORULUI DE PERFORMERI Al ATLETISMULUI NOSTRU SCOALA SPORTIVA DE ATLETISM RAPORTATA LA NIVELUL CERINȚELOR ACTUALE Pentru cei dornici să con­tribuie la elucidarea unor im­portante probleme, trei intre- ■.............. 11 ■■ ţări: 1. Producţia din acest an a şcolii — 26 de atleţi tineri soli­citaţi la marile cluburi — este suficientă? 2. Care trebuie să fie aria de selecţie? 3. Reprezintă actualul sistem de normare a activităţii profe­sorilor în domeniul performanţei, un etalon real al muncii lor? Ultimul articol publicat de ziarul nostru în cadrul retrospectivei 1972 se intitula : „Şcoala — unitate de bază a atletismului românesc". Im­portanţa acestei teme ne determină să o aprofundam, propunînd dezba­terii specialiştilor locul actual al reţelei specializate şcolare în reali­tatea atletică, începem prin a adu­ce în atenţie activitatea unui im­portant nucleu al acestei discipli­ne sportive din ţara noastră, prima unitate specializată — Şcoala spor­tivă de atletism din Bucureşti. Înfiinţată în toamna anului­­ 1968 — prin comasarea secţiilor de atle­tism ale celor trei şcoli sportive existente în acea perioadă în Capi­tală, din luna septembrie a acestui an adăugîndu-i-se şi secţia şcolii sportive „Energia“ . Şcoala spor­tivă de atletism reprezintă, după cum ne-a şi relatat prof. Eveline Ghimpu, directorul de studii, cea mai masivă concentrare de forţe a atletismului nostru. Afirmaţia este valabilă atit in ceea ce priveşte nu­mărul de antrenori — 25 d in ma­joritate profesori de educaţie fizică, cît şi în privinţa numărului de elevi — 1 200, înainte de a pătrunde în structu­ra organizatorică a şcolii, să tre­cem în revistă „recolta“ din acest an a principalei „gospodării“ a atle­tismului de performanţă pentru ju­niori din România : 20 locuri I, 17 locuri II, 16 locuri III la cam­pionatele republicane pentru juniori (I, II, şi III), 37 recorduri naţiona­le de juniori, 163 de atleţi cu cla­sificare sportivă (10 cat. ) seniori. Paul SLAVESCU Vladimir MORARU 1Continuare in pag. a l­ui Marin Iordan, ele­v al Şcolii sportive de atletism, fi-a înscris in acest an in palmares primul titlu de campion national de seniori. J.O. DE IARNĂ DIN 1976 LA INNSBRUCK? Faptul, aproape fără precedent în istoria Jocurilor Olimpice de iarnă, ca un oraş desemnat ca organizator să forfaiteze cu trei ani înaintea startului olim­pic, a creat o situaţie specială. La ora actuală se fac diferite speculaţii privind şansele viitorilor candidaţi in locul Denver-ului. In majoritatea articolelor apă­rute în presa apuseană, numele oraşelor Innsbruck — Austria. Garm­isch Partenkir­cher __ R.F.G., Oslo — Norvegia, St. Moritz, Sion — Elveţia, Vancouver — Canada. Lake Placid — S.UMadona di Campiglio — Italia şi altele figu­rează cel mai frecvent în calculul probabilităţilor. însuşi preşedintele F.I.S., Marc Rodier, cu toate că se abţine să-şi arate preferinţele, adaugă la lista şi aşa numeroasă a candidaţilor localităţile Tampere — Finlanda şi Cortina d’Ampezzo — Italia. Evi­dent, în foarte scurt timp, C.I.O. va decide. Totuşi, este greu de crezut că satur­ifi­cl organizării Jocurilor în perioada scurtă care a mai rămas, fără o bază materială corespunzătoare existentă şi fără experienţa nece­sară. Iată pentru ce oraşele care au mai găzduit întrecerile olimpice, şi în primul rînd Innsbruck-ul, au prima şansă. Nu este lipsiţi d* i»1«*"«# aici varianta ca unele discipline să se desfăşoare in Alpi, iar altele in Scandinavia In această situaţie, Oslo întruneşte, alături de Inns­bruck cele mai multe adeziuni. Dar, este greu de presupus că C.I.O. ION MATEI s »•«) ANUL XXVIII — Nr. 7259 4 PAGINI 30 BANI AZI, IN SALA GIULESTI, O INTERESANTA CONFRUNTARE IN „CUPA CAMPIONILOR EUROPENI“, LA BASCHET FEMININ RAPID - VOZDOVAC BELGRAD După Dinamo, Steaua şi I.E.F.S., astăzi este rîndul echipei feminine Rapid să susţină primul meci in turul secund al unei competiţii europene de baschet. Cupa campionilor europeni dotată cu „Trofeul ziarului Naroden Sport-Sofia", învingătoare in primul tur asupra for­maţiei Maccabi Tel Aviv (39—43 şi 51—41), feroviarele au de înfruntat, de astă dată un adversar mult mai valoros şi anume Vozdovac Belgrad, campioană a Iugo­slaviei, finalistă a ediției inaugurale (1971—1972) a Cupei cupelor, avind in formaţie patru jucătoare din reprezen­tativa participantă la campionatul euro­pean din Bulgaria (Kalenici, Iovanovici, Katici, Trajkovska). In vederea acestei dificile­­confruntări, elevele antrenorului Sigismund Ferencz s-au pregătit cu multa sirguinţă, fapt evidenţiat şi de buna evoluţie avută du­minică, în meciul cu Politehnica. In plus, Rapid va beneficia şi de aportul Ilenei Gugiu (care are drept de joc în C.C.E.) şi Doinel Prăzaru (revenită, în sfîrşit, de la Craiova) care vor întări substanţial potenţialul formaţiei, singura indisponibilă este Doina Stancu, încă ne­refăcută după operaţia suferită la ge­nunchi. Meciul se dispută in sala Ciuleşti, de la ora 19. Loturile echipelor : RAPID : Racoviţa, Suliman, Nicola, Gugiu, Pră­­zaru. Basarabia, Ion, Tal, Böhm, El. Paj­­tek, Ec. Pajtek, Goescu . VOZDOVAC: Kalenici, Jovanovici, Giurulici, Trajkovs­­ka, Vulieievici, Katici, Malenovici, Kovrl­­ja, Boskovici, Buriskci, Krstici, Tanievici, Circici, Stoiskci. Arbitri : V. Kostin (U.R.S.S.) și S. Stoianov (Bulgaria), co­misar P.I.B.A. , V. Seremda (Polonia). ★ Tot astăz i au­­oc două partide ifi cadrul diviziei feminine A: Constructorul—Sănă­tatea Satu Mare (sala Constructorul, ora 16) şi Universitatea Timişoara — Voinţa Tg. Mureş. Joi 7 decembrie 1972 DUPĂ O LUPTA STRINSA BASCHETBALISTĂ DE LA DINAMO ÎNTRECUT­ DE AKADEMIE: 72-75 In prima partidă dintre campioa­na ţării noastre, Dinamo Bucureşti şi formaţia Akademik Sofia, con­­tînd pentru turul II al „Cupei cam­pionilor europeni“, desfăşurată a­­seară în sala din „Ştefan cel Ma­re“, reprezentanţii noştri au pierdut in mod surprinzător la scorul de 72—75 (26—34). Dinamoviştii au făcut unul din-­­tre cele mai slabe meciuri din a­­cest sezon. Ei au comis nenumărate greşeli de apărare, au ratat foarte mult din poziţii facile, lăsindu-se dominaţi de o echipă omogenă care a ştiut tot timpul ce a vrut. Bas­­chetbaliştii de la Akademik, fără jucători de 14 karate, dar cu exce­lenţi atleţi, rapizi şi indemînatici, au servit o adevărată lecţie de cum trebuie jucat intr-un meci în de­plasare. Chiar de la început, ei au ştiut să tempereze atacurile furtu­noase (dar neinspirate) ale gazde­lor, folosind o apărare în zonă. Aceasta a incomodat enorm pe bucureşteni, silindu-i să încerce aruncări de la distanţă. Aseară, insă nici unul dintre dinamovişti nu s-a aflat „în mină“ şi multe mingi, lovindu-se de inel sau panou, au intrat de regulă în pose­sia jucătorilor sofioţi. Akademik a condus în majorita­tea timpului, uneori chiar la dife­renţe de 12—15 puncte. Aplicînd presingul în repriza secundă, Dina­mo a reuşit să echilibreze situaţia de pe tabela de marcaj iar, la un moment dat, să preia chiar con­ducerea (47—46 în min. 28). Jucă­torii săi nu au reuşit, însă, să pro­fite şi în continuare, de cele cîteva momente de derută ale oaspeţilor şi au pierdut la un scor minim , 72—75. Au înscris : Haneş 2, Chivulescu 3, Niculescu 2, Georgescu 14, Dia­­conescu 2, Novac 16, Dragomirescu 18, Popa 15 de la Dinamo, respec­tiv, Doikov 2, Barzakov 8, Golo­­mcev 24, Sarkov 11, Atanasov 8, Dimitrov 18, Raicev 4. Au condus : Uyiguc (Turcia) și Walz (Austria). Alte amănunte asupra acestei par­tide în numărul nostru de mîine. Adrian VASILIU TRADIŢIONALA ANCHETA DE SFIRŞIT DE AN A ZIARULUI NOSTRU CARE VOR FI PRIMII 10 SPORTIVI ROMÂNI AI ANULUI 1972 ? Ca în fiecare an, ziarul nostru organizează tradiţi­onala ancheta de sfîrşit de an pentru desemnarea pri­milor 10 SPORTIVI AI A­­NULUI 1972, după gradul de popularitate în rîndu­­rile iubitorilor de sport din ţara noastră. Cititorii noştri sînt invi­taţi să ne trimită preferin­ţele lor, în ordine de la 1 la 10, fie prin scrisori, fie prin cărţi poştale, pe adresa ziarului nostru, cu menţiu­nea PENTRU CONCURS 72. Ca de obicei, CITITO­RII CARE VOR INDICA ORDINEA FINALĂ A CE­LOR MAI POPULARI 10 SPORTIVI AI ANULUI VOR PRIMI PREMII. MANIFESTĂRI PRILEJUITE DE SEMICENTENARUL I.E.F.S. Ieri, într-o atmosferă de entuzi­asm şi profundă recunoştinţă pen­tru marea cinste pe care tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU a făcut-o studenţilor şi cadrelor didactice ale I.E.F.S., adresîndu-le un Mesaj o­­norant, au continuat manifestările prilejuite de aniversarea Semicen­tenarului Institutului de educaţie fizică şi sport. Iată cîteva din acţiunile care au întregit, ieri, caracterul sărbătoresc al acestei aniversări. • Dimineaţa, în sala de festivi­tăţi, s-a desfăşurat o sesiune de comunicări şi referate ştiinţifice de­dicată celei de a 25-a aniversări a proclamării Republicii şi Semicen­tenarului I.E.F.S. Au prezentat ex­puneri : prof. univ. dr. Leon Teo­­dorescu — Educaţia fizică şi spor­tivă, factor activ în făurirea socie­tăţii socialiste multilateral dezvol­tate, prof. univ. Florenţa Rusu — Pregătirea politico-ideologică, com­ponentă fundamentală a formării specialiştilor în educaţie fizică şi sport, prof. univ. dr. Mihai Epu­ran — Ştiinţa activităţilor corpora­le, prof. univ. dr. Andrei Iliescu — Contribuţia ştiinţelor medico-biolo­­gice la formarea profilului absol­ventului I.E.F.S., prof. univ. Lau­­­renţiu Bran şi prof. univ. Ion Si­­clovan — 50 de ani de gândire me­todică şi de cercetare ştiinţifică in I.E.F.S, cont univ. dr. Emil Ghibu — Organizarea şi conducerea ştiin­ţifică a activităţii de educaţie fizică şi sport in anii Republicii. • După audierea expunerilor şi comunicărilor, tovarăşul Angliei A­­lexe, preşedintele Consiliului Naţio­nal pentru Educaţie Fizică şi Sport a înmînat diploma de onoare şi distincţii pentru merite unor cadre didactice ale I.E.F.S. • Tot ieri a fost programată, şi vizitarea expoziţiei retrospective a I.E.F.S., în cadrul căreia au fost ex­puse fotografii, diplome, fanioane, medalii, alte trofee sportive, toate oglindind realizări obţinute în di­ferite etape de dezvoltare a Institu­tului. Vizitatorii s-au oprit îndelung în faţa panourilor în care erau pre­zentaţi­ cei mai valoroşi performeri ai I.E.F.S., precum şi antrenorii car­e de-a lungul anilor au realizat suc­cese deosebite. • Ieri la prînz, sala de festivi­tăţi a găzduit o emoţionantă reîn­­tîlnire a diferitelor promoţii de ab­solvenţi ai Institutului. Sínt, desi­(continuare in pag. a 4-a) Multipla noastră campioană, Maria Alexandru, a fost prezentă la Paris în două finale MARIA ALEXANDRU, ANTON STIPANCICI­CAMPIONI INTERNAŢIONALI AI FRANŢEI LA DUBLU EXT PARIS, 6 (prin telefon). După cum se spune aci, niciodată sala Couber-,­tin n-a fost arhiplină la un concurs de tem­a de masă, aşa cum s-a în­tîmplat aseară la finalele actualei ediţii­ a campionatelor internaţiona­le ale Franţei. Echipierele României, Maria Ale­xandru şi Carmen Crişan, au fost prezente în două finale, împreună in proba de dublu fete, iar Maria Alexandru, avînd­ partener pe Sti­­pand­ei, în proba de dublu mixt. Surprinzător în raport cu buna com­portare anterioară, Carmen Crişan n­u s-a acomodat, de loc cu­ lovitu­­rile de topspin pline de efect ale adversarelor, Magos şi Molnár, cu­plul nostru Alexandru, Crişan pier­­zînd cu 3—0 (8, 14, 19). In finala probei de dublu mixt, insă, Maria Alexandru şi-a văzut încununate eforturile şi măiestria — conjugate, desigur, cu cele ale tradi­ţionalului ei partener, Stipancici — intrind in posesia trofeului după ce au invins cuplul Radberg, Person cu 2—0 (19, 16, 14). Dublul Alexan­dru, Stipancici trecuse in semifina­lă de Ho Ciu-pin, Hu Iu-lan cu 3—0. Iată ultimele rezultate înregistra­te în celelalte probe : simplu fe­mei — semifinale : Hu Tu-lan—Kis­házi 3—1 ; Cian Li — Sui Cen-iu 3—0 ; finala : Hu Ju-lan — Cian Li 3—­1 ; simplu bărbaţi, semifinale : Jonyer—Johansson 3—0 ; Bengtsson — Stipanci­i 3—1 ; finala : Jonyer - Bengtsson 3—0 (18, 14, 14) ; du­blu băieţi, finala : Bengtsson, Jo­hansson — Stipancici, Surbek 3—0. i discuţie ECHIPA naţională de fotbal Continuăm ancheta noastră, publicînd părerile unui fost internaţional al anului 1933, actualul antrenor ANDREI ŞEPCI. 1. Cum apreciaţi ultimele evoluţii ale echipei naţionale ? 2. Cum vedeţi îmbunătăţirea jocului tricolorilor? 3. Ce măsuri speciale preconizaţi pentru atingerea formei maxime, in mai 1973 ? ! Evoluţia modesta din această toamnă era de prevăzut. Pen­tru mine, care trăiesc de vreo 50 de ani în fotbal, era limpede că marile încercări din jocurile cu Un­garia, care vizau o performanţă fără precedent in istoria fotbalului nos­tru — calificarea în primele patru echipe ale Europei şi obţinerea u­­nei victorii in faţa unei „naţionale pe care n-am învins-o niciodată — vor sfîrşi prin a crea o stare de oboseală psihică. De altfel, acest capitol al oboselii psihice, al im­portanţei ei în randamentul unei echipe, deseori subapreciat pînă as­tăzi, a ieşit la iveală, cu multă cla­ritate, şi în recentul turneu al cam­pionilor de... tenis. Echipa noastră naţională a trecut greu peste elimi­narea din Turneul final al cam­pionatului Europei şi faptul că a fost doar la un pas de această per­formanţă, cu totul ieşită din comun, a complicat şi mai mult lucrurile, stînjenind mobilizarea forţelor pen­tru o noua competiţie. îmbunătăţirea jocului nu ri­dică probleme ,de structură a jocului. Eu rămin la părerea că stilul de joc al echipei noastre este cel mai potrivit faţă de jucă­torii de care dispunem şi faţă de raportul de forţe existent in fotba­lul european. îmbunătăţirea depinde de rezolvarea stării psihice — voi susţine acest lucru cu tărie, chiar cu riscul de a mă repeta — şi de operarea cîtorva schimbări­­— pu­ţine la număr — în posturile defi­citare, acestea fiind mai ales cele ale fundaşilor laterali. Necazul cel mare e că, în mod cu totul inex­plicabil, pe aceste posturi lipsesc valorile capabile să-i înlocuiască, eventual, pe titulari. Adevărul e că numărul jucătorilor noştri de valoare este foarte restrîns, îmi aduc aminte că, acum... 40 de ani, cinci am ajuns în echipa naţională, am avut de înfruntat concurenţa a încă şase portari. Vă mărturisesc că s-a procedat la adevărate triaturi ale portarilor. Cert este Ca in ve­chile echipe naţionale erau mult mai rtuiţi jucători apţi sa îmbuce tricoul. Spunînd asta, vreau să scot la iveala şi mai mult rezultatele bu­ne ale echipei naţionale, de astăzi, incomparabile cu cele ale altor e­­chipe naţionale,­­din istoria fotbalu­lui român­esc. Nu-mi place să i­­dealizez trecutul fotbalului nostru, deşi sînt un jucător „de pe tim­puri­’, care a apărut la Balcaniada victorioasă din 1933. Ştiu foarte bine că fotbalul de astăzi este in­finit mai greu — de astă dată vorbeşte antrenorul din mine. Ştiu foarte bine că obligaţiile de astăzi ale jucătorilor sunt infinit mai mari decit ale celor de pe timpuri. Mă simt obligat să spun toate astea pentru a încerca să conving că re­prezentanţii acestui sport foarte, foarte greu, care este fotbalul, tre­buie trataţi cu mai multă eleganţă, renunţîndu-se odată pentru totdea­una la ironiile penibile care nu fac decit să agraveze complexul psiho­logic. Nu văd nici o măsură speci­ala. Măsurile speciale neveri­ficate sunt arme cu două tă­işuri Sunt pentru un Ucru de is. Astăzi răspunde fostul internaţional densitate la cluburi. Şi mai sunt, din experienţă, pentru întărirea con­trolului. în această iarnă, cluburile care dau jucători echipei naţionale trebuie să aibă pe lingă ele, a­­proape în permanenţă, cite un an­trenor federal menit să se ocupe în mod cu totul special de jucăto­rii selecţionabili. Cred, în continuare, in echipa noastră odiţionala. 2 3 ANDREI ŞEPCI

Next