Sportul, iunie 1973 (Anul 29, nr. 7430-7459)

1973-06-01 / nr. 7430

Mr. 7430 SĂRIND ÎN SUS DE BUCURIE! ...Nimic nu-i mai sfînt după o victorie mult dorită, mult muncită, ca euforia, ca acel dulce delir la care participă o lume şi un popor. Pluteşte peste noi o pasăre cîntătoare. Bubuie o mie de glume. Oame­­nii-s ca fraţii. Sa uită un milion de greşeli, nu se mai ştie cum şi cine a zis ce a zis. Devenim cu toţii idilici — deşi cunoaştem cu toţii lecţia care spune că idilismul nu e o atitudine în faţa vieţii, şi nici în sport. Mîncăm cu toţii bomboane fondante şi mai cerem­ o bere, la acele bomboane fondante. Fără această sacră euforie, nici o victorie nu are preţ şi sens. Nu mergem la meci — ca să vorbim strins, la obiect — pentru a cîştiga două puncte, ci pentru a ne bucura, pentru a cinta, pentru a ne înveseli. De aceea marea naţiune fotbalistică a Braziliei dansează, pe străzi, după fiecare triumf. De aceea, englejii şi olandezii cîntă în coruri stranii, la fot­bal. Ar fi o nebunie ca în acele clipe să vii către oamenii veseli şi să le spui să fie mai serioşi, să înţe­leagă pericolul euforiei. Euforia, ame­ţeala după succes trebuie fără în­doială combătută, dar nu acum, cînd sărim într-un picior. Euforia trebuie combătută, dar numai după ce ai trăit-o, căci altfel nu mai merită com­bătut nimic. Nu trebuie ameţit de pe urma succe­sului, dar întîi şi întîi ne e necesar succesul, întîi şi întîi să învingem, să sărim în sus de plăcere şi entu­ziasm şi după aceea să avem grijă cum aselenizăm. Fotbalul nu s-a inventat pentru a deschide un nou izvor de chinuri, de drama şi dileme pe pămînt, ci, dimpotrivă, pentru a merge mai des în rai cît sîntem în viaţă. Aşa că — după ce m-am dat cu capul de pereţi de o mie de ori în 53 de minute pînă a căzut golul acela atit de tulburător că nici măcar n-am ştiut cine l-a dat, după ce am urlat cît am putut, acolo, în camera mea, la adresa lui Dumitru, a lui Marcu, a lui Dobrin şi a destinului omenesc — vin acum şi întreb : unde-s tovarăşii care ziceau că ducem lipsă de valori în fotbal ? Unde-s cei care mi-l scoteau pe Radu din echipă, fiindcă e static şi înoată confuz ? Unde-i tovarăşul acela — cred că eu sunt acela ! — care azi spunea că n-avem ce ne teme de R.D.G. iar a doua zi, după Kiev, o dădea după plopi, cu laşitate ? Toţi aceştia să vină diseară să le dau o bere şi să-i rog să nu mai spună prostii — c-aşa-i în fotbal, nu numai în tenis... Luni dimineaţă, un şofer adorabil m-a dus la celă­lalt capăt al Bucureştiului şi mi-a ridicat o odă la adresa echipei şi chiar a lui Valentin, că-mi dîrdîiau dinţii de plăcere. Am încercat să-i deschid ochii, să-i arăt şi evidentele lipsuri, omul mă lăsa să vor­besc — şi, ca să fiu drept, eu trebuia să-l las să vorbească, dreptatea era de partea lui, poate chiar şi adevărul : „Aţi văzut cele două pase geniale ale lui Dobrin ?"... „Dar dacă Dumitrache nu dădea golul, mai ştiai de cele două pase ale lui Dobrin "... „Da, dar Dumitrache a dat golul... Ce gol ! Gol de Pele, domnule ! Dacă l-ar fi dat Pele, ce-aţi fi spus ?". Ca să a­­jung a-l auzi pe doctorul cel mai al dracului din lume, om care habar n-are ce-i aceea o vorbă blîndă şi care detestă tot ce-i cu liru-liru, afir­­mîndu-mi că „golul lui Dumitrache, stopul pe stîngul şi şutul cu dreptul, au fost un poem în proză !" Limbaj de doctor I incit, tot Dumitrache are dreptate, săracu, zicîndu-i lui Chirilă că noi, românii, ce aducem în fotbal ? „Noi aducem o ve­selie în plus !" Credeţi că e puţin ? în ultima clipă, înainte de a preda acest articol, un prieten îmi spune sus şi tare că România — R.D.G. i-a plăcut mult mai mult decit Ajax — Ju­ventus. De ce nu l-aş crede ? CORESPONDENŢĂ DAN ALEXANDRU NICU — str. Sf. Nicolae Tei 25, Bucureşti : N-am biruit-o cu Juventus, după cum aţi văzut, căci Ajax a găsit o tactică deşteaptă : ne-a scos din careu, nu ne-a mai lăsat să ne concentrăm în 16, şi ne-a luat tot jocul. Dar să avem satisfac­ţia că Ajax a învins pînă la urmă cam italieneşte... In ce privește „Progresul", scrisoarea d-voastră de frate mi-a dat lacrimi. Sus inima I­S­ BELPHEGOR ■ rai « fi CE ACŢIUNI VEŢI ÎNTREPRINDE ÎN ACEASTĂ DUMINICĂ? Sondaj-fulger prin câteva sectoare ale Capitalei La acest som­aj-fulger ne-au răs­puns : • GHEORGHIE ARTIN, prim-Vi­cepreşedinte al Consiliului de edu­caţie fizică şi sport al Sectorului 1­­ , Un program bogat de activităţi sportive de masă va exista şi în a­­ceastă duminică. Mai întîi, vom sus­ţine acţiunea C.M.E.F.S., care se va desfăşura la Herăstrău, cu prilejul inaugurării Clubului de agrement De fapt, festivitatea de deschidere a acestui club, manifestaţiile spor­tive care vor avea loc cu acest pri­lej, vor fi organizate —­ în propor­ţie de 70 la sută — de activul sec­torului nostru. După aceea — sau, mai exact, în paralel — vor avea loc întrecerile Crosului de vară al elevilor, cu participarea a peste 3 000 de tineri şi tinere, pe trei categorii de vîrstă. Şi tot duminică va avea loc În­chiderea festivă a anului sportiv şcolar, cu participarea unor elevi fruntaşi în sport din sector, în spe­cial de la Liceul 35, cu program de educaţie fizică. Cu această ocazie, vor fi premiaţi şi tinerii care s-au distins în întrecerile din cadrul diviziei şcolare de atletism, iniţia­tivă a sectorului nostru, care s-a bucurat de o largă participare. în această ultimă acţiune, colaborăm strins cu Clubul sportiv şcolar, care va oferi cîteva... surprize elevilor evidenţiaţi“. • MIHAI ANGHEL, prim-vice­­preşedinte al Consiliului de educaţie fizică şi sport al Sectorului 2. „Pentru această duminică inten­ţionăm să organizăm o mare ac­ţiune sportivă pe stadionul Colen­­tina, cu sprijinul direct al Grupului şcolar I.T.B. Vor avea loc probe de alergări (60, 80, 100 şi 200 metri), întreceri de tenis de câmp, finalele la fotbal şi handbal ale echipelor fruntaşe aparţinînd Grupului şcolar I.T.B. De asemenea, se va desfăşura Crosul de vară al şcolilor din sec­torul 2. Separat, vom fi prezenţi c­u cir­ca 200 de sportivi la festivitatea de inaugurare a clubului de agrement de la Herăstrău­, • GHEORGHE ZDRINCA, prim­­vicepreşedinte al Consiliului de edu­caţie fizică şi sportul Sectorului 3: „în această duminică ne îngă­duim, dacă se poate spune­­ aşa, un fel de respira... Vom participa doar la acţiunile sportive de la Herăstrău, cu cîteva sute de spor­tivi şi sportive de la Uzina de pom­pe. Fabrica de lină pieptănată, ÎNCERC şi altele, handbalişti şi handbaliste, jucători de tenis de masă, practicanţi ai popicelor, care vor lua parte la întreceri demon­strative în program ceva mai dens, săp­­tămîna viitoare“. La şcoala generală 204 DUMINICĂ VA AVEA LOC O MARE SERBARE SPORTIVĂ Duminică dimineaţa, cu începere de la ora 9, la şcoala generală 204 din cartierul Drumul Taberei, va avea loc o mare serbare sportivă şcolară. După festivitatea de deschi­dere, va urma un bogat program sportiv în care vor fi angrenaţi ele­vii şi elevele claselor I—VIII. Şco­larii îşi vor disputa întîietatea la patinaj pe rotile, ştafete aplicative, crosuri, triatlon, jocuri de fotbal ş.a. — t.st. — Această primăvară a coincis cu relansarea uneia dintre cele mai simple şi mai accesibile forme de practicare a sportului: crosul. O imagine de la una din numeroasele întreceri ce au avut loc in Capitală Sportul Aşadar, „Cupa României­ — edi­ţia 1972—1973 a mai făcut un pas spre actul final, întrecerea “ (spunem mereu „pentru­ fria­tosul şi preţio­sul trofeu“, dar, se­­ pare, că unele formaţii, în mod de neînţeles, sunt dezinteresate in a-l cuceri) se află de acum in faţa sferturilor de finală (care se vor disputa la 24 iunie). Ce consideraţii ne prilejuiesc cele 8 me­ciuri disputate miercuri ? Jocurile s-au disputat într-o am­bianţă acceptabilă. Interesul publi­cului s-a manifestat pe o scară mai largă în oraşe în care nu se dispută meciuri de Divizia A (Sibiu, Galaţi — 18 000 de spectatori (!) —, Buzău). La Bucureşti, Ploieşti şi Braşov, „ga­leria“ a fost de proporţii mai mici. Deci în unele cazuri nici echipele nu prea s-au omorît cu firea, nici publicul nu s-a îmbulzit la case pentru că nu juca echipa favorită, deşi favorit ar trebui să fie fotbalul... Spuneam că unele echipe nu prea s-au omorît cu firea. Ce argumente ne stau la îndemină pentru o ase­menea afirmaţie ? De pildă, jocul slab practicat de F.C. Argeş şi F.C. Constanţa pe stadionul Dinamo, a­­calmia care a dominat lungi pe­rioade de timp în teren, ratările lui Roşu, Tănase, Radu sau Turcu, si­tuaţiile pe care ei le-au irosit, ară­­tînd o alarmantă lipsă de concen­trare , faptul că Sportul studenţesc nu se crede capabilă să joace un meci de Cupă în plus, şi pentru a nu-şi diminua resursele de care are nevoie în a-şi salva situaţia precară din Divizia A, a trimis la Braşov o a doua formaţie, cu Şerbănică şi Ardeleanu, Mihalache şi Beleaua, Stroe şi Georgescu, dar fără Mol­­doveanu, Lu­caci, Cuperritan sau Ma­nea. Iar reversul medaliei, privind partida de la Braşov, este acela că şi in aceste condiţii, cînd Sportul studenţesc trimite in teren doar trei titulari, „U" Cluj nu poate cîştiga, în timpul regulamentar, obţinind ca­lificarea graţie unei lovituri de la 1X metri, transformată în plus. Optimile de finală ne-au oferit cînd nimeni nu se aştepta, o sur­priză de mari proporţii, care egalea­ză pe cele realizate cu ani în urmă de C.I.L. Blaj (care a eliminat Pe­trolul cînd era campioană) sau Fo­resta Fălticeni, învingătoarea Rapi­dului din perioada lui Lupescu şi Dan Coe. N-am uitat de isprăvile lui C.I.L. Blaj, C.I.L. Gherla, Fo­­resta Fălticeni, Arieşul Turda, dar parcă „bomba“ de la Ploieşti e de un calibru mai mare, căci Dinamo e învinsă de o formaţie din Divizia C, la trei zile după ce internaţio­nalii săi — Dinu, Ilumitrache, Nun- Weilier, Deleanu — au fost elogiaţi pentru jocul bun din meciul cu R.D. Germană. Cazul e tratat, mai pe larg, la rubrica noastră de azi, dar nu putem să nu consemnăm şi aici marea inconstanţă a echipelor noastre şi chiar a jucătorilor din lo­tul naţional. Cam aşa stau lucru­rile şi cu C.F.R. Cluj, lăudată pen­tru performanţele din campionat, dar învinsă de Chimia Rm. Vîlcea (toată stima pentru performanţa a­­cestei formaţii, care, deşi, nici ea nu are o situaţie roză în Divizia B, nu şi-a menajat forţele). Metalul Bucureşti, o specialistă a Cupei, îşi vede de drum. Şi performanţa ei, ca şi a vîlcenilor, a rămas, însă, in umbra celei realizată de Constructo­rul Galati. Dar Metalul va juca din nou in sferturi, acum alături de Steaua (pe care Ştiinţa Petroşani n-a impiedicat-o să treacă acest hop), Petrolul, S.C. Bacău, „U" Cluj, F.C. Argeş, Chimia Rm. Vîlcea şi Con­structorul Galaţi, un pluton din care vor lipsi primele trei clasate la ora actuală în divizia A (Universitatea Craiova, Dinamo şi C.F.R.) şi deţi­nătoarea Cupei — Rapid. Duminică, divizionarele A îşi vor relua întrecerea în campionat. Să sperăm că nu vor evolua la nivelul din Cupă, chiar dacă următoarele 6 etape se vor juca duminică — miercuri — duminică (adică la 3, 6, 10, 13, 17 şi 20 iunie) şi cînd solici­tările, evident, vor fi mai mari. To­tul depinde de pregătire, de recupe­rare, viaţă sportivă, ambiţie şi do­rinţa de autodepăşire. Duminică, deci, etapa a 25-a a Di­viziei A: Sportul studenţesc — F.C. Argeş, A.S.A. — S.C. Bacău, F.C. Constanţa — „U“ Cluj, Steaua — Univ. Craiova, C.F.R. — Steagul roşu, C.S.M. Reşiţa — Dinamo, U.T.A. — Petrolul şi Jiul — Rapid. „Capete de afiş“, meciurile de la Reşiţa şi Bucureşti, unde Dinamo şi actualul lider susţin examene difi­cile. Constantin ALEXE DUPĂ ,,OPTIMILE" CUPEI ROMÂNIEI DEŢINĂTOAREA TROFEULUI ŞI PRIMELE 3 CLASATE ÎN DIVIZIA A VOR LIPSI DIN „SFERTURI!“... Fază din meciul de cupă S. C. Bacău — Rapid. Portarul Ghiţă respinge balonul ce se îndrepta spre buturile sale. De reţinut tribuna gălăţeană, arhiplină Foto­­ C. SATMARI — Galaţi dintre sute de rapoarte APE Popas, în această săptămînă de pauză competiţională in Divizia A, printre rapoartele observatorilor şi arbitrilor privind partidele disputate duminică, in cadrul Diviziei B. In linii generale, cu toate că s-a păşit în „linie dreaptă“ şi asistăm la sprintul final, la cei doi poli ai clasamentului, partidele n-au avut o încărcătură nervoasă prea ridicată, ceea ce a permis desfăşurarea unor jocuri normale, fără incidente deose­bite, unele de un bun nivel tehnic. Din acest ultim punct de vedere şi ţinind seama de faptul că Divizia B trebuie să fie o pepinieră al Diviziei A, şi nicidecum un loc de refugiu pentru jucători plafonaţi sau vîrst­­nici, am reţinut aprecierea observa­torului federal, Mircea Cruţescu, în legătură cu tînărul jucător al echipei C.S.M. Sibiu, Mihai Gabel : „în a­­cest joc (n. n. : cu Politehnica Timi­şoara) el a avut o evoluţie excepţio­nală, din toate punctele de vedere. Propun să fie l­uat in vedere pentru lotul de tineret sub 21 de ani". De asemenea, arbitrul clujean Ion Cim­­peanu atrage atenţia asupra porta­rului echipei Metalul Drobeta Turnu Severin, Constantin, „un‘element în­­zest­rat cu reale însuşiri pentru a­­cest post“. Şi sub aspect disciplinar, am pu­tut reţine aprecieri favorabile, în meciuri in care s-a luptat din răs­puteri pentru cele două puncte puse în joc sau măcar pentru unul dintre ele. O desfăşurare corectă a avut, de pildă, partida dintre Chimia Rîm­­nicu Vilcea şi Progresul Bucureşti, evidenţiindu-se, prin sportivitate, in special căpitanul formaţiei locale, Petre Ion. Atmosfera de sportivi­tate din terenul de joc a influenţat, cum era şi normal, atitudinea spec­tatorilor, care s-au manifestat co­rect faţă de echipa adversă. Printre aceştia trebuie amintiţi spectatorii care au asistat la întîlnirea dintre C.F.R. Timişoara şi Metalul Drobeta Turnu Severin, foarte disciplinaţi, „în ciuda faptului că erau amărîţi din cauza semiînsuccesului echipei locale“. Au existat, însă, şi meciuri care au dat de lucru arbitrilor şi, apoi, Comisiei de disciplină. Astfel, in partida Ceahlăul Piatra Neamţ , Progresul Brăila, unul dintre jucă­torii echipei oaspe, Constantin Sebe, a fost eliminat de pe teren, de că­tre arbitrul Gheorghe Popovici, „pen­tru incitarea coechipierilor spre practicarea unui joc dur“. Mai este nevoie să subliniem cît de jus­tă a fost măsura arbitrului și cît de gravă a fost abaterea fotbalistului brăilean, care ignorează, se pare, principiile luptei sportive, printre ele, desigur, nefigu­rînd brutalitatea şi lipsa de respect faţă de adversar. Reprobabil, a fost şi gestul lui Bîlu (Ceahlăul), care l-a lovit pe un ju­cător de la Progresul, atrăgîndu-şi sancţiunea eliminării. Şi în meciul Delta Tulcea — C.S.U. Galaţi s-au produs două ex­cluderi din joc, a lui Marin Stână- MAI LINIŞTITE DIVIZIA B... gui şi Emilian Renţea (cite unul din fiecare tabără !), care se bruscaserâ reciproc. Ne-ara oprit şi asupra notaţiei fă­cute de arbitrul A. Văduvescu, care a condus meciul Nitramon la Făgă­raş — C.F.R. Arad. Acesta atrage a­­tenţia conducerilor celor două secţii de fotbal asupra aspectului neîngrijit al unora dintre jucători, netunşi, probabil, de luni de zile. Să credem că ei aşteaptă anul ? Jack BERARIU A IN ­ SE APROPIE sfîrşitul anului şcolar • Baschetul, o... caffte BILANŢ RODNIC LA LICEUL 35 TZZEZSA­ propierea sfirşitului de an şcol A Iar prilejuieşte peste tot reflec­ţii în legătură cu modul cum s-a desfăşurat activitatea di­dactică. Este aşadar un moment al bilanţului, al trecerii­­ în revistă a realizărilor obţinute pînă acum. Pentru Liceul nr. 35, cu program de educaţie fizică din Capitală, acest­­lanţ se prezintă deosebit de fruc­tuos, în primul rînd, datorită secţiei de baschet. Campioane şcolare şi de juniori ale ţării, atit la fete Cît şi la băieţi, în acelaşi timp fruntaşe în divizia şcolară, echipele Liceului nr. 35 s-au afirmat şi într-o serie de întreceri internaţionale, în turneele întreprinse în Cehoslovacia şi Tur­cia Se află alei, o pleiadă de antre­nori (Gheorghe Benone, directorul liceului, George Chiraleu, Constantin Dinescu, Ştefania Dinescu, Mircea Rizea, Cornelia Bacă şi Emil Nicu­­lescu­), cadre didactice care reu­şesc să imprime elevilor, în a­­ceeaşi măsură, dorinţa de a învăţa bine şi de a parcurge cu paşi siguri treptele performanţei. Fireşte, şi pentru elev şi pentru profesorul-an­­­trenor trebuie să existe o mare forţă interioară, o nestinsă pasiune pentru muncă, altfel n-ar fi posibil­­ ca două asemenea cerinţe ale învăţă­­mîntului, de mare importanţă şi răs­pundere socială, să se realizeze atit de armonios. Evident, nu este nici un secret la mijloc, marile succese ale practicanţilor baschetului de la „"5" rezidind în orele fără număr pe care le afectează instruirii lor. Nu ne amintim ca vizitînd liceul din DOfobatiţi, să nu fi găsit la lu­cru cu „atelierele“ respective, pe toţi antrenorii de baschet menţionaţi aici sau să aflăm din situaţiile sta-tistice săptăminale — activitatea lor, a echipelor ce le pregătesc f­ireşte, am greşi dacă exem-- pl­ul secţiei de baschet ar fi prezentat drept singular. .At­letismul şi gimnastica oferă şi ele pilde asemănătoare. Profesoa­­ra-antrenoare Elisabeta Stănescu, spre exemplu, este nelipsită din şcoală sau de pe stadionul Tinere­tului, acolo unde atleţii de la „35“ au repartizate ore de pregătire. A­­semenea ore de pregătire asiduă au drept echivalent şi­ rezultate remar­cabile. Roxana Valescu este multiplă campioană balcanică şi naţională, în probă de înălţime junioare, Raul Neagu se află şi el printre fruntaşii atletismului nostru la nivelul spe­ranţelor, în proba de greutate (7 kg). Cei doi, împreună cu alţi tineri at­leţi din liceu — Mircea Rosa, Cornel Banu, Aurica Oprea, au fost pre­zenţi nu numai in cele mai importan­te concursuri interne, ci şi la cîteva întreceri internaţionale: triunghiula­rul România — R.D. Germană — Po­lonia, concursul bilateral România R.S.S. Ucraineană sau la meciul de juniori Bucureşti — Praga. Pentru pregătirea actualelor gene­raţii de atleţi, lingă neobosita pro­fesoară Elisabeta Stănescu se află alţi colegi la fel de pricepuţi, ca Jenő Balogh şi Adam Sebessi , an­­trenori-pedagogi care au reuşit să aducă în jurul pistei de atletism sau sectoarelor de sărituri şi arun­cări, multe din talentele liceului, să le formeze in disciplina olimpică nr. 1. Nu-i uşor să faci atletism — chiar într-u­n liceu cu profil — atunci cînd elevii sunt mai tentaţi să-şi în­drepte preferinţele către jocuri, a­­colo unde împlinirea se înfăptuieşte, cel puţin teoretic, mai lesne. Şi, to­tuşi, în „atelierele“ acestui triplet de profesori-antrenori, numărul ce­lor care acceptă să lucreze (şi o fac cu toată convingerea) creşte de la an la an. Prezenţelor amintite altundeva simţim nevoia să le a­­dăugâm cîteva cifre . In cele 21 de concursuri la care au participat în anul şcolar care se încheie, elevii de la „35“ au obţinut 21 de locuri I, 19 locuri II şi 27 locul 111, trei titluri de campioni municipali, unul de sală şi altul la concursul de primăvară. G­imnastica obţine şi ea, pe două fronturi­­, un „sportivă“ şi „modernă“ Un Credit tot mai larg. Nici aici nu există ca­renţe de talente, şlefuite cu măies­trie şi răbdare de prof. Barbara Du­­mitrescu, Vasile Chioreanu, Gabriel Molea şi Livia Grama. Talente, dar şi elemente care nu pregetă să pre­lungească de fiecare dată şedinţele de antrenament, acestea chemîndu-se Liliana Brech­ner, vicecampioană re­publicană şcolară absolută, categoria maestre, Mihăele Mihai, vicecampi­­oană republicană şcolară absolută, categoria­­ Mariana Loghin, locul 2 la „şcolare“ în proba de hrină, Livia Duţu, locul 3 la „şcolare“ la sărituri etc. Demne de semnalat sunt şi alte fapte , echipa de gimnastică a liceu­lui a cîştigat „selul“ şi „bârna“ şi locurile I şi II la individual cehui pus, prin Ileana Trandafir şi Miha­ela Mihai, la întîlnirea internaţiona­lă cu echipa WKS Wawel (Polonia). Gabriel Popescu face parte din lo­tul naţional de tineret, iar Nicolae Mihai, campion al ţării, Marian Ba­dea şi Dorel Marin din cel de ju­niori. ★ » Prin tot ce a realizat, pe planul perfor­manţei şi al învăţăturii, în a­­nul şcolar care se încheie, Liceul nr. 35. Cu program de educaţie fizi­că dovedeşte că , respectind preve­derile recentei Hotărîri de partid, se înscrie cu­­toate forţele sale în acţiunea de dezvoltare continuă a educaţiei fizice şi sportului, că îşi păstrează şi îşi consolidează atribu­tul primar de pepinieră a sportului românesc de performanţă, raţiune pentru care a şi luat fiinţă cu 15 ani în urmă. Tiberiu STAMA P. S. Toate ar fi bune la „35“, dacă localul liceului s-ar ridica, în privinţa funcţionalităţii, la nivelul reputaţiei sportive. Greutăţile n-au ocolit această unitate şcolară frut­­­taşă, nici în anul care se încheie. Elevii sunt grupaţi în două clădiri, sălile terenurile de pregătire sunt şi ele dispersate. Problema aflindu-se în atenţia Inspectoratului şcolar al municipiului, mult mai aproape de înţelegere decit în trecutu­l apropiat, nădăjduim intr-o rezolvare promptă, nastică pentru cucerirea marii performanţe • Şi o doleanţă (încă) neîmplinită... DUMINICĂ, ÎN CAPITALĂ • Stadionul Politehnica, ora 17,30: Sportul studenţesc — F.C. Argeş (Divizia A) ; ora 15,45 : Sportul stu­denţesc — F.C. Argeş (tineret­­rezerve) ; • Stadionul 23 August, ora 19 : Steaua — Univ. Craiova (Divizia A) ; ora 17,15 : Steaua — Univ. Craiova (tineret­rezerve) ; • Stadionul Progresul, ora 11 : ■Progresul — C.S. Tîrgoviște (Divi­zia B) ; IN OBIECTIV, DIVIZIA C CU 3 ETAPE ÎNAINTE DE FINIS SE C10SC UTILII CISTIGATORI IN 6 SERII Cu trei etape înaintea încheierii între­cerii in Divizia C, situaţia echipelor — atit a acelora care aspiră să joace în barajul pentru promovarea în „B“, cit şi a acelora aliate în plutonul codaş — s-a limpezit doar pe jumătate. In şase din cele 12 serii se cunosc ciştigatoarele, formaţii care au un avans consistent de puncte faţă de următoarele clasate şi, practic, nu mai pot fi ajunse. în această fericită postură se află C.S.M. Suceava (seria I, cu 5 puncte avans), Construc­torul Galaţi (IV ; 5 p), Celuloza Călă­raşi (V ; 7 p), Flacăra Moreni (VI ; 4 P) Mureşul Deva (VIII ; 6 p) şi Tractorul Braşov (XII ; 8 p). In fruntea celorlalte serii cite două echipe îşi dispută cu ardoare şefia. In aceste grupe, liderii de după etapa a xxm-a au doar cite un singur punct mai mult decit cele clasate pe locurile secunde. Dar în seriile respective, pro­tagonistele sunt de forţe sensibil egale, ceea ce va face ca lupta lor, acum, la încheierea competiţiei, să fie deosebit de atractivă. Viitorul Vaslui se întrece cu petrolul Id­omneşti (in seria a II-a), Minerul Motru cu Vulturii Textila Lu­goj (VII), Arieşul Turda cu Unirea Dej (IX) (o remarcă în plus pentru aceste două formaţii, care deşi au avut un handicap de 4 puncte, ca urmare a sanc­ţiunii primite din partea F.R.F., au­ reu­şit" să refacă terenul pierdut), Victoria Cărei cu Minerul Cavnic (X), în sfîrşit Gaz Metan Mediaş „duelează“ cu Textila Odorhei, in seria a XI-a. In zonele periferice ale clasamentelor, disputa este deosebit de dirză pentru supravieţuire. In seria I, de pildă,, sunt nu mai puţin, de 7 echipe care se află încă în pericol. Unele dintre codaşe nu mai au şanse să evite retrogradarea : Chimia Buzău (10 p, cu 8 mai puţine decit locul 13), Sportul ciorogirla (10 P ; 9), Foresta Bistriţa (10 p ; 6), Unirea Tricolor Birlad (12 p ; 4), Comerţul Brăi­la (12 p ; 7), Constructorul Arau (13 P ; 8) şi Textila Sebeş (13 p ; 5). b­ Rezervăm nudurile de mai jos echipei CELULOZA CALARASI, uină dintre cele mai bune formaţii ale Diviziei C. Situaţia ei in clasamentul seriei a V-a (cea „bucureşteană“) , locul 1, cu 36 p (23 15 6 2 43—15) , următoarea clasată : T.M. Bucureşti 29 p. Celuloza mai are de jucat cu Dinamo Obor Bucureşti — locul 12 (în tur 1—1) — in deplasare, cu Sportul Ciorogîrla — locul 14 (în tur 2—0) — acasă și cu Tehnometal Bucu­reşti — locul 13 (în tur 4—0) — In­ de­plasare. Celuloza a suferit cele două W-­fringeri de la Urtirea Tricolor Bucureşti — Pe teren propriu (0—1), in etapa a IV-a — și Autobuzul Bucureşti — in de­plasare (b­—2), in etapa a XVIII-a. Se poate spune că formaţia din Călă­raşi a făcut, în actuala ediţie, o cursă solitară. De 21 de etape ea se menţine în fruntea clasamentului, la o diferenţă de puncte apreciabilă. Călărăşenii au o echipă robustă , o apărare foarte burtă şi o Înaintare incisivă. Antrenorul fotba­liştilor din oraşul de pe malul Dunării, Tudor Mihai, a impus formaţiei o tac­tică adecvată posibilităţilor ei tehnice, o concepţie ofensivă. In rîndurile „ii“-lui călărăşan domneşte o disciplină exem­plară, Celuloza neavlnd în acest cam­pionat nici un jucător eliminat de pe teren. Asociaţia sportivă a Combinatului de celuloză şi hîrtie (preşedinte Florian Ionescu) este mîndru de echipa sa şi o sprijină in toate acţiunile. Întregul oraş simpatizează echipa Celuloza, după cum ne relatează corespondentul din loca­litate, Marin Stan. La meciurile dispu­tate pe frumosul stadion orăşenesc asistă numeroşi spectatori (în medie, n.9 000), ceea ce, pentru o formaţie de „C“, con­stituie un adevărat record. Celuloza este o echipă tîr­âtă (vârsta medie , 22 de ani), are tr­­ot trei jucă­tori care au depăşit de curind juniora­tul (Popa, Ghiţă şi Cioc). „Veteranul“ formaţiei, Pană (27 de ani), joacă la Călăraşi de peste 5 ani, iar golgeterul formaţiei este costea, care are la activ 14 goluri marcate. In încheiere, lotul acestei echipe : por­tari­i Postelnicu, Trrpan ; fundaşi — Culea, Simion, Pană, Gh­eorghe II, Iva­nov, Ghiţă, Popa ; mijlocaşi — Deacu, Boţoroagă, Şerban, Valu, inivntaşi — Enache, Costea, Gheorghe I, Cioc, Tuflo­­rache, Panait, T. RABŞAN LA 10 IULIE 1973 TRAGERE SPECIALĂ PRONOEXPRES-BOX EXPRES Astăzi, se pun în vînzare biletele pen­tru tragerea specială pronoexpres denu­mită Box-Expres, tragere care acordu participanţilor autoturisme DACIA 1300 şi DACIA 1100, excursii TURUL CEHO­SLOVACIEI cu trenul şi autocarul — durata cca. 10 zile — excursii în ANGLIA cu avionul — durata cca. 8 zile — și numeroase cîștiguri în numerar. La tragerea specială pronoexpres Box- Expres, puteți participa pe bilete de 3 iei, 6 lei și 15 lei varianta precizîn­­du-vă că variantele de 13 lei au drep­tul de participare la toate extragerile, cu sanse sporite de ciştig.­­ Pentru stabilirea numerelor cîstigatoare se vor efectua 5 extrageri insumind in total 31 de numere. Procurati-vă din vreme biletele ! • Tragerea Loto de astăzi care se des­fășoară după NOUA FORMULA TEH­NICA, va fi televizată direct din Stu­dioul de Televiziune cu începere de la ora 18,05. • Programul concursului Pronosport de duminică, 3 iunie 1973, este alcătuit din întreaga etapă a campionatului ca­tegoriei A de fotbal din ţara noastră şi 5 meciuri din B. Dar iată cum arată acest program :­­ I : steaua—Universita­tea Craiova ; II : C.S.M. Reşiţa—Dinamo Bucureşti ; III : A.S.A. Tg. Mureş—S.C. Bacău ; IV : C.F.R. Cluj—Steagul roşu ; V : U.T. Arad—Petrolul ; VI : F.C. Con­stanţa—Universitatea Cluj ; VH : Jiul— Rapid ; VIII : Sportul studenţesc—F.C. Argeş ; IX : Delta Tulcea­-Poltehnica Iaşi ; X : Gloria Buzău—Ceahlăul Piatra Neamţ ; XI : Progresul Brăila—F.C. Ga­laţi ; XII : Olimpia Oradea—Electropu­ter­e Craiova ; Xvi : Politehnica Timi­şoara—F.C. Bihor. Rubrică redactată de LOTO-PRONOSPORT Pag. a 3*a ADNOTĂRI IA MAREA SURPRIZĂ DE LA PLOIEŞTI... După Arieşul Turda, C.I.L. Blaj, Fo­­resta Fălticeni şi C.I.L. Gherla, sau dacă vreţi după Rapid şi Petrolul, în „legendele“ Cupei României a intrat, acum, şi Constructorul Ga­laţi, sau, respectind proporţia, şi Di­namo. Iar marea surpriză consem­nată, miercuri, la Ploieşti, cînd o divizionară C a învins cu 1-0 pe una din marile favorite, ridică la această oră fel şi fel de semne de întrebare (şi de mirare !), foarte mulţi neputînd crede că o echipă, cu toate numele sale sonore în for­maţie, a putut ceda în faţa unui „11“, ca şi necunoscut. Această pre­judecată a calificării facile, la scor, a determinat însă neaşteptata elimi­nare a dinamoviştilor cei care au nesocotit „istoria“ Cupei şi ambiţiile unui adversar dornic de afirmare. Pentru Dinamo nu există scuze. Pen­tru că, în privinţa valorii celor două echipe, diferenţa este categorică, bucureştenii alcătuind o echipă care la orice oră din zi şi din noapte poate să învingă la scor ambiţioasa dar ne­experimentata formaţie de pe Du­năre. Miercuri, însă, această logică a fost contrazisă şi scorul final relevă, o dată în plus, condamnabila lipsă de seriozitate care animă unele din­tre echipele noastre, mai ales in Cupă. E vorba, aici, în primul rînd de o mentalitate riscantă căreia i-a plătit tribut şi Dinamo, echipă în care doar Dinu, şi parţial Dumitra­che, au dat de înţeles că nu se com­plac cu mediocritatea. N-am vrea să se înţeleagă că di­minuăm meritele talentatei formaţii gălăţene antrenată de Vasile Luban şi Dumitru Boieiu. Mai ales că a­­ceastă „echipă foica“ a jucat fru­mos, curajos, şi cu mult elan, apă­­rîndu-se grupat, calm şi decis (foar­te buni Şerbănoiu, Olteanu — fra­tele fundaşului braşovean — Podeţ, Cernega, Ploieşteanu şi Ioniţă), dar a şi lansat contraatacuri periculoase, fiind de 4—5 ori foarte aproape de gol, în urma unor faze care au făcut şah-mat defensiva bucureşteană, şo­văielnică şi neinspirată, de la Râ­­mureanu, la Cozma, G. Sandu şi Deleanu. Această mică echipă, cu remarcabile calităţi (de altfel conduce autoritar în seria a IV-a a Diviziei C), a reuşit în repriza secundă să facă faţă unui presing fără decizie şi, mai mult, să forţeze chiar vic­toria. De altfel, la capitolul statis­tic, chiar dacă dinamoviştii deţin superioritatea la cornere, gălăţenii se pot lăuda cu raportul şuturilor pe spaţiul porţii (11—10 pentru ei; 7—4 în repriza secundă). Dincolo de me­ritele Constructorului nu putem ex­plica, deci, această surpriză de pro­porţii fără „aportul“ decisiv al unei echipe care, cu num­e de marcă — Dinu, Dumitrache, Radu Nunweiller, Lucescu, Deleanu — nu s-a gîndit (inadmisibili) o dată în cele 90 de minute să-şi argumenteze (și să-şi a­­pere!) frumosul său prestigiu. Mircea M. IONESCU

Next