Sportul, iunie 1973 (Anul 29, nr. 7430-7459)
1973-06-01 / nr. 7430
Mr. 7430 SĂRIND ÎN SUS DE BUCURIE! ...Nimic nu-i mai sfînt după o victorie mult dorită, mult muncită, ca euforia, ca acel dulce delir la care participă o lume şi un popor. Pluteşte peste noi o pasăre cîntătoare. Bubuie o mie de glume. Oamenii-s ca fraţii. Sa uită un milion de greşeli, nu se mai ştie cum şi cine a zis ce a zis. Devenim cu toţii idilici — deşi cunoaştem cu toţii lecţia care spune că idilismul nu e o atitudine în faţa vieţii, şi nici în sport. Mîncăm cu toţii bomboane fondante şi mai cerem o bere, la acele bomboane fondante. Fără această sacră euforie, nici o victorie nu are preţ şi sens. Nu mergem la meci — ca să vorbim strins, la obiect — pentru a cîştiga două puncte, ci pentru a ne bucura, pentru a cinta, pentru a ne înveseli. De aceea marea naţiune fotbalistică a Braziliei dansează, pe străzi, după fiecare triumf. De aceea, englejii şi olandezii cîntă în coruri stranii, la fotbal. Ar fi o nebunie ca în acele clipe să vii către oamenii veseli şi să le spui să fie mai serioşi, să înţeleagă pericolul euforiei. Euforia, ameţeala după succes trebuie fără îndoială combătută, dar nu acum, cînd sărim într-un picior. Euforia trebuie combătută, dar numai după ce ai trăit-o, căci altfel nu mai merită combătut nimic. Nu trebuie ameţit de pe urma succesului, dar întîi şi întîi ne e necesar succesul, întîi şi întîi să învingem, să sărim în sus de plăcere şi entuziasm şi după aceea să avem grijă cum aselenizăm. Fotbalul nu s-a inventat pentru a deschide un nou izvor de chinuri, de drama şi dileme pe pămînt, ci, dimpotrivă, pentru a merge mai des în rai cît sîntem în viaţă. Aşa că — după ce m-am dat cu capul de pereţi de o mie de ori în 53 de minute pînă a căzut golul acela atit de tulburător că nici măcar n-am ştiut cine l-a dat, după ce am urlat cît am putut, acolo, în camera mea, la adresa lui Dumitru, a lui Marcu, a lui Dobrin şi a destinului omenesc — vin acum şi întreb : unde-s tovarăşii care ziceau că ducem lipsă de valori în fotbal ? Unde-s cei care mi-l scoteau pe Radu din echipă, fiindcă e static şi înoată confuz ? Unde-i tovarăşul acela — cred că eu sunt acela ! — care azi spunea că n-avem ce ne teme de R.D.G. iar a doua zi, după Kiev, o dădea după plopi, cu laşitate ? Toţi aceştia să vină diseară să le dau o bere şi să-i rog să nu mai spună prostii — c-aşa-i în fotbal, nu numai în tenis... Luni dimineaţă, un şofer adorabil m-a dus la celălalt capăt al Bucureştiului şi mi-a ridicat o odă la adresa echipei şi chiar a lui Valentin, că-mi dîrdîiau dinţii de plăcere. Am încercat să-i deschid ochii, să-i arăt şi evidentele lipsuri, omul mă lăsa să vorbesc — şi, ca să fiu drept, eu trebuia să-l las să vorbească, dreptatea era de partea lui, poate chiar şi adevărul : „Aţi văzut cele două pase geniale ale lui Dobrin ?"... „Dar dacă Dumitrache nu dădea golul, mai ştiai de cele două pase ale lui Dobrin "... „Da, dar Dumitrache a dat golul... Ce gol ! Gol de Pele, domnule ! Dacă l-ar fi dat Pele, ce-aţi fi spus ?". Ca să ajung a-l auzi pe doctorul cel mai al dracului din lume, om care habar n-are ce-i aceea o vorbă blîndă şi care detestă tot ce-i cu liru-liru, afirmîndu-mi că „golul lui Dumitrache, stopul pe stîngul şi şutul cu dreptul, au fost un poem în proză !" Limbaj de doctor I incit, tot Dumitrache are dreptate, săracu, zicîndu-i lui Chirilă că noi, românii, ce aducem în fotbal ? „Noi aducem o veselie în plus !" Credeţi că e puţin ? în ultima clipă, înainte de a preda acest articol, un prieten îmi spune sus şi tare că România — R.D.G. i-a plăcut mult mai mult decit Ajax — Juventus. De ce nu l-aş crede ? CORESPONDENŢĂ DAN ALEXANDRU NICU — str. Sf. Nicolae Tei 25, Bucureşti : N-am biruit-o cu Juventus, după cum aţi văzut, căci Ajax a găsit o tactică deşteaptă : ne-a scos din careu, nu ne-a mai lăsat să ne concentrăm în 16, şi ne-a luat tot jocul. Dar să avem satisfacţia că Ajax a învins pînă la urmă cam italieneşte... In ce privește „Progresul", scrisoarea d-voastră de frate mi-a dat lacrimi. Sus inima IS BELPHEGOR ■ rai « fi CE ACŢIUNI VEŢI ÎNTREPRINDE ÎN ACEASTĂ DUMINICĂ? Sondaj-fulger prin câteva sectoare ale Capitalei La acest somaj-fulger ne-au răspuns : • GHEORGHIE ARTIN, prim-Vicepreşedinte al Consiliului de educaţie fizică şi sport al Sectorului 1 , Un program bogat de activităţi sportive de masă va exista şi în această duminică. Mai întîi, vom susţine acţiunea C.M.E.F.S., care se va desfăşura la Herăstrău, cu prilejul inaugurării Clubului de agrement De fapt, festivitatea de deschidere a acestui club, manifestaţiile sportive care vor avea loc cu acest prilej, vor fi organizate — în proporţie de 70 la sută — de activul sectorului nostru. După aceea — sau, mai exact, în paralel — vor avea loc întrecerile Crosului de vară al elevilor, cu participarea a peste 3 000 de tineri şi tinere, pe trei categorii de vîrstă. Şi tot duminică va avea loc Închiderea festivă a anului sportiv şcolar, cu participarea unor elevi fruntaşi în sport din sector, în special de la Liceul 35, cu program de educaţie fizică. Cu această ocazie, vor fi premiaţi şi tinerii care s-au distins în întrecerile din cadrul diviziei şcolare de atletism, iniţiativă a sectorului nostru, care s-a bucurat de o largă participare. în această ultimă acţiune, colaborăm strins cu Clubul sportiv şcolar, care va oferi cîteva... surprize elevilor evidenţiaţi“. • MIHAI ANGHEL, prim-vicepreşedinte al Consiliului de educaţie fizică şi sport al Sectorului 2. „Pentru această duminică intenţionăm să organizăm o mare acţiune sportivă pe stadionul Colentina, cu sprijinul direct al Grupului şcolar I.T.B. Vor avea loc probe de alergări (60, 80, 100 şi 200 metri), întreceri de tenis de câmp, finalele la fotbal şi handbal ale echipelor fruntaşe aparţinînd Grupului şcolar I.T.B. De asemenea, se va desfăşura Crosul de vară al şcolilor din sectorul 2. Separat, vom fi prezenţi cu circa 200 de sportivi la festivitatea de inaugurare a clubului de agrement de la Herăstrău, • GHEORGHE ZDRINCA, primvicepreşedinte al Consiliului de educaţie fizică şi sportul Sectorului 3: „în această duminică ne îngăduim, dacă se poate spune aşa, un fel de respira... Vom participa doar la acţiunile sportive de la Herăstrău, cu cîteva sute de sportivi şi sportive de la Uzina de pompe. Fabrica de lină pieptănată, ÎNCERC şi altele, handbalişti şi handbaliste, jucători de tenis de masă, practicanţi ai popicelor, care vor lua parte la întreceri demonstrative în program ceva mai dens, săptămîna viitoare“. La şcoala generală 204 DUMINICĂ VA AVEA LOC O MARE SERBARE SPORTIVĂ Duminică dimineaţa, cu începere de la ora 9, la şcoala generală 204 din cartierul Drumul Taberei, va avea loc o mare serbare sportivă şcolară. După festivitatea de deschidere, va urma un bogat program sportiv în care vor fi angrenaţi elevii şi elevele claselor I—VIII. Şcolarii îşi vor disputa întîietatea la patinaj pe rotile, ştafete aplicative, crosuri, triatlon, jocuri de fotbal ş.a. — t.st. — Această primăvară a coincis cu relansarea uneia dintre cele mai simple şi mai accesibile forme de practicare a sportului: crosul. O imagine de la una din numeroasele întreceri ce au avut loc in Capitală Sportul Aşadar, „Cupa României — ediţia 1972—1973 a mai făcut un pas spre actul final, întrecerea “ (spunem mereu „pentru friatosul şi preţiosul trofeu“, dar, se pare, că unele formaţii, în mod de neînţeles, sunt dezinteresate in a-l cuceri) se află de acum in faţa sferturilor de finală (care se vor disputa la 24 iunie). Ce consideraţii ne prilejuiesc cele 8 meciuri disputate miercuri ? Jocurile s-au disputat într-o ambianţă acceptabilă. Interesul publicului s-a manifestat pe o scară mai largă în oraşe în care nu se dispută meciuri de Divizia A (Sibiu, Galaţi — 18 000 de spectatori (!) —, Buzău). La Bucureşti, Ploieşti şi Braşov, „galeria“ a fost de proporţii mai mici. Deci în unele cazuri nici echipele nu prea s-au omorît cu firea, nici publicul nu s-a îmbulzit la case pentru că nu juca echipa favorită, deşi favorit ar trebui să fie fotbalul... Spuneam că unele echipe nu prea s-au omorît cu firea. Ce argumente ne stau la îndemină pentru o asemenea afirmaţie ? De pildă, jocul slab practicat de F.C. Argeş şi F.C. Constanţa pe stadionul Dinamo, acalmia care a dominat lungi perioade de timp în teren, ratările lui Roşu, Tănase, Radu sau Turcu, situaţiile pe care ei le-au irosit, arătînd o alarmantă lipsă de concentrare , faptul că Sportul studenţesc nu se crede capabilă să joace un meci de Cupă în plus, şi pentru a nu-şi diminua resursele de care are nevoie în a-şi salva situaţia precară din Divizia A, a trimis la Braşov o a doua formaţie, cu Şerbănică şi Ardeleanu, Mihalache şi Beleaua, Stroe şi Georgescu, dar fără Moldoveanu, Lucaci, Cuperritan sau Manea. Iar reversul medaliei, privind partida de la Braşov, este acela că şi in aceste condiţii, cînd Sportul studenţesc trimite in teren doar trei titulari, „U" Cluj nu poate cîştiga, în timpul regulamentar, obţinind calificarea graţie unei lovituri de la 1X metri, transformată în plus. Optimile de finală ne-au oferit cînd nimeni nu se aştepta, o surpriză de mari proporţii, care egalează pe cele realizate cu ani în urmă de C.I.L. Blaj (care a eliminat Petrolul cînd era campioană) sau Foresta Fălticeni, învingătoarea Rapidului din perioada lui Lupescu şi Dan Coe. N-am uitat de isprăvile lui C.I.L. Blaj, C.I.L. Gherla, Foresta Fălticeni, Arieşul Turda, dar parcă „bomba“ de la Ploieşti e de un calibru mai mare, căci Dinamo e învinsă de o formaţie din Divizia C, la trei zile după ce internaţionalii săi — Dinu, Ilumitrache, Nun- Weilier, Deleanu — au fost elogiaţi pentru jocul bun din meciul cu R.D. Germană. Cazul e tratat, mai pe larg, la rubrica noastră de azi, dar nu putem să nu consemnăm şi aici marea inconstanţă a echipelor noastre şi chiar a jucătorilor din lotul naţional. Cam aşa stau lucrurile şi cu C.F.R. Cluj, lăudată pentru performanţele din campionat, dar învinsă de Chimia Rm. Vîlcea (toată stima pentru performanţa acestei formaţii, care, deşi, nici ea nu are o situaţie roză în Divizia B, nu şi-a menajat forţele). Metalul Bucureşti, o specialistă a Cupei, îşi vede de drum. Şi performanţa ei, ca şi a vîlcenilor, a rămas, însă, in umbra celei realizată de Constructorul Galati. Dar Metalul va juca din nou in sferturi, acum alături de Steaua (pe care Ştiinţa Petroşani n-a impiedicat-o să treacă acest hop), Petrolul, S.C. Bacău, „U" Cluj, F.C. Argeş, Chimia Rm. Vîlcea şi Constructorul Galaţi, un pluton din care vor lipsi primele trei clasate la ora actuală în divizia A (Universitatea Craiova, Dinamo şi C.F.R.) şi deţinătoarea Cupei — Rapid. Duminică, divizionarele A îşi vor relua întrecerea în campionat. Să sperăm că nu vor evolua la nivelul din Cupă, chiar dacă următoarele 6 etape se vor juca duminică — miercuri — duminică (adică la 3, 6, 10, 13, 17 şi 20 iunie) şi cînd solicitările, evident, vor fi mai mari. Totul depinde de pregătire, de recuperare, viaţă sportivă, ambiţie şi dorinţa de autodepăşire. Duminică, deci, etapa a 25-a a Diviziei A: Sportul studenţesc — F.C. Argeş, A.S.A. — S.C. Bacău, F.C. Constanţa — „U“ Cluj, Steaua — Univ. Craiova, C.F.R. — Steagul roşu, C.S.M. Reşiţa — Dinamo, U.T.A. — Petrolul şi Jiul — Rapid. „Capete de afiş“, meciurile de la Reşiţa şi Bucureşti, unde Dinamo şi actualul lider susţin examene dificile. Constantin ALEXE DUPĂ ,,OPTIMILE" CUPEI ROMÂNIEI DEŢINĂTOAREA TROFEULUI ŞI PRIMELE 3 CLASATE ÎN DIVIZIA A VOR LIPSI DIN „SFERTURI!“... Fază din meciul de cupă S. C. Bacău — Rapid. Portarul Ghiţă respinge balonul ce se îndrepta spre buturile sale. De reţinut tribuna gălăţeană, arhiplină Foto C. SATMARI — Galaţi dintre sute de rapoarte APE Popas, în această săptămînă de pauză competiţională in Divizia A, printre rapoartele observatorilor şi arbitrilor privind partidele disputate duminică, in cadrul Diviziei B. In linii generale, cu toate că s-a păşit în „linie dreaptă“ şi asistăm la sprintul final, la cei doi poli ai clasamentului, partidele n-au avut o încărcătură nervoasă prea ridicată, ceea ce a permis desfăşurarea unor jocuri normale, fără incidente deosebite, unele de un bun nivel tehnic. Din acest ultim punct de vedere şi ţinind seama de faptul că Divizia B trebuie să fie o pepinieră al Diviziei A, şi nicidecum un loc de refugiu pentru jucători plafonaţi sau vîrstnici, am reţinut aprecierea observatorului federal, Mircea Cruţescu, în legătură cu tînărul jucător al echipei C.S.M. Sibiu, Mihai Gabel : „în acest joc (n. n. : cu Politehnica Timişoara) el a avut o evoluţie excepţională, din toate punctele de vedere. Propun să fie luat in vedere pentru lotul de tineret sub 21 de ani". De asemenea, arbitrul clujean Ion Cimpeanu atrage atenţia asupra portarului echipei Metalul Drobeta Turnu Severin, Constantin, „un‘element înzestrat cu reale însuşiri pentru acest post“. Şi sub aspect disciplinar, am putut reţine aprecieri favorabile, în meciuri in care s-a luptat din răsputeri pentru cele două puncte puse în joc sau măcar pentru unul dintre ele. O desfăşurare corectă a avut, de pildă, partida dintre Chimia Rîmnicu Vilcea şi Progresul Bucureşti, evidenţiindu-se, prin sportivitate, in special căpitanul formaţiei locale, Petre Ion. Atmosfera de sportivitate din terenul de joc a influenţat, cum era şi normal, atitudinea spectatorilor, care s-au manifestat corect faţă de echipa adversă. Printre aceştia trebuie amintiţi spectatorii care au asistat la întîlnirea dintre C.F.R. Timişoara şi Metalul Drobeta Turnu Severin, foarte disciplinaţi, „în ciuda faptului că erau amărîţi din cauza semiînsuccesului echipei locale“. Au existat, însă, şi meciuri care au dat de lucru arbitrilor şi, apoi, Comisiei de disciplină. Astfel, in partida Ceahlăul Piatra Neamţ , Progresul Brăila, unul dintre jucătorii echipei oaspe, Constantin Sebe, a fost eliminat de pe teren, de către arbitrul Gheorghe Popovici, „pentru incitarea coechipierilor spre practicarea unui joc dur“. Mai este nevoie să subliniem cît de justă a fost măsura arbitrului și cît de gravă a fost abaterea fotbalistului brăilean, care ignorează, se pare, principiile luptei sportive, printre ele, desigur, nefigurînd brutalitatea şi lipsa de respect faţă de adversar. Reprobabil, a fost şi gestul lui Bîlu (Ceahlăul), care l-a lovit pe un jucător de la Progresul, atrăgîndu-şi sancţiunea eliminării. Şi în meciul Delta Tulcea — C.S.U. Galaţi s-au produs două excluderi din joc, a lui Marin Stână- MAI LINIŞTITE DIVIZIA B... gui şi Emilian Renţea (cite unul din fiecare tabără !), care se bruscaserâ reciproc. Ne-ara oprit şi asupra notaţiei făcute de arbitrul A. Văduvescu, care a condus meciul Nitramon la Făgăraş — C.F.R. Arad. Acesta atrage atenţia conducerilor celor două secţii de fotbal asupra aspectului neîngrijit al unora dintre jucători, netunşi, probabil, de luni de zile. Să credem că ei aşteaptă anul ? Jack BERARIU A IN SE APROPIE sfîrşitul anului şcolar • Baschetul, o... caffte BILANŢ RODNIC LA LICEUL 35 TZZEZSA propierea sfirşitului de an şcol A Iar prilejuieşte peste tot reflecţii în legătură cu modul cum s-a desfăşurat activitatea didactică. Este aşadar un moment al bilanţului, al trecerii în revistă a realizărilor obţinute pînă acum. Pentru Liceul nr. 35, cu program de educaţie fizică din Capitală, acestlanţ se prezintă deosebit de fructuos, în primul rînd, datorită secţiei de baschet. Campioane şcolare şi de juniori ale ţării, atit la fete Cît şi la băieţi, în acelaşi timp fruntaşe în divizia şcolară, echipele Liceului nr. 35 s-au afirmat şi într-o serie de întreceri internaţionale, în turneele întreprinse în Cehoslovacia şi Turcia Se află alei, o pleiadă de antrenori (Gheorghe Benone, directorul liceului, George Chiraleu, Constantin Dinescu, Ştefania Dinescu, Mircea Rizea, Cornelia Bacă şi Emil Niculescu), cadre didactice care reuşesc să imprime elevilor, în aceeaşi măsură, dorinţa de a învăţa bine şi de a parcurge cu paşi siguri treptele performanţei. Fireşte, şi pentru elev şi pentru profesorul-antrenor trebuie să existe o mare forţă interioară, o nestinsă pasiune pentru muncă, altfel n-ar fi posibil ca două asemenea cerinţe ale învăţămîntului, de mare importanţă şi răspundere socială, să se realizeze atit de armonios. Evident, nu este nici un secret la mijloc, marile succese ale practicanţilor baschetului de la „"5" rezidind în orele fără număr pe care le afectează instruirii lor. Nu ne amintim ca vizitînd liceul din DOfobatiţi, să nu fi găsit la lucru cu „atelierele“ respective, pe toţi antrenorii de baschet menţionaţi aici sau să aflăm din situaţiile sta-tistice săptăminale — activitatea lor, a echipelor ce le pregătesc fireşte, am greşi dacă exem-- plul secţiei de baschet ar fi prezentat drept singular. .Atletismul şi gimnastica oferă şi ele pilde asemănătoare. Profesoara-antrenoare Elisabeta Stănescu, spre exemplu, este nelipsită din şcoală sau de pe stadionul Tineretului, acolo unde atleţii de la „35“ au repartizate ore de pregătire. Asemenea ore de pregătire asiduă au drept echivalent şi rezultate remarcabile. Roxana Valescu este multiplă campioană balcanică şi naţională, în probă de înălţime junioare, Raul Neagu se află şi el printre fruntaşii atletismului nostru la nivelul speranţelor, în proba de greutate (7 kg). Cei doi, împreună cu alţi tineri atleţi din liceu — Mircea Rosa, Cornel Banu, Aurica Oprea, au fost prezenţi nu numai in cele mai importante concursuri interne, ci şi la cîteva întreceri internaţionale: triunghiularul România — R.D. Germană — Polonia, concursul bilateral România R.S.S. Ucraineană sau la meciul de juniori Bucureşti — Praga. Pentru pregătirea actualelor generaţii de atleţi, lingă neobosita profesoară Elisabeta Stănescu se află alţi colegi la fel de pricepuţi, ca Jenő Balogh şi Adam Sebessi , antrenori-pedagogi care au reuşit să aducă în jurul pistei de atletism sau sectoarelor de sărituri şi aruncări, multe din talentele liceului, să le formeze in disciplina olimpică nr. 1. Nu-i uşor să faci atletism — chiar într-un liceu cu profil — atunci cînd elevii sunt mai tentaţi să-şi îndrepte preferinţele către jocuri, acolo unde împlinirea se înfăptuieşte, cel puţin teoretic, mai lesne. Şi, totuşi, în „atelierele“ acestui triplet de profesori-antrenori, numărul celor care acceptă să lucreze (şi o fac cu toată convingerea) creşte de la an la an. Prezenţelor amintite altundeva simţim nevoia să le adăugâm cîteva cifre . In cele 21 de concursuri la care au participat în anul şcolar care se încheie, elevii de la „35“ au obţinut 21 de locuri I, 19 locuri II şi 27 locul 111, trei titluri de campioni municipali, unul de sală şi altul la concursul de primăvară. Gimnastica obţine şi ea, pe două fronturi, un „sportivă“ şi „modernă“ Un Credit tot mai larg. Nici aici nu există carenţe de talente, şlefuite cu măiestrie şi răbdare de prof. Barbara Dumitrescu, Vasile Chioreanu, Gabriel Molea şi Livia Grama. Talente, dar şi elemente care nu pregetă să prelungească de fiecare dată şedinţele de antrenament, acestea chemîndu-se Liliana Brechner, vicecampioană republicană şcolară absolută, categoria maestre, Mihăele Mihai, vicecampioană republicană şcolară absolută, categoria Mariana Loghin, locul 2 la „şcolare“ în proba de hrină, Livia Duţu, locul 3 la „şcolare“ la sărituri etc. Demne de semnalat sunt şi alte fapte , echipa de gimnastică a liceului a cîştigat „selul“ şi „bârna“ şi locurile I şi II la individual cehui pus, prin Ileana Trandafir şi Mihaela Mihai, la întîlnirea internaţională cu echipa WKS Wawel (Polonia). Gabriel Popescu face parte din lotul naţional de tineret, iar Nicolae Mihai, campion al ţării, Marian Badea şi Dorel Marin din cel de juniori. ★ » Prin tot ce a realizat, pe planul performanţei şi al învăţăturii, în anul şcolar care se încheie, Liceul nr. 35. Cu program de educaţie fizică dovedeşte că , respectind prevederile recentei Hotărîri de partid, se înscrie cutoate forţele sale în acţiunea de dezvoltare continuă a educaţiei fizice şi sportului, că îşi păstrează şi îşi consolidează atributul primar de pepinieră a sportului românesc de performanţă, raţiune pentru care a şi luat fiinţă cu 15 ani în urmă. Tiberiu STAMA P. S. Toate ar fi bune la „35“, dacă localul liceului s-ar ridica, în privinţa funcţionalităţii, la nivelul reputaţiei sportive. Greutăţile n-au ocolit această unitate şcolară fruttaşă, nici în anul care se încheie. Elevii sunt grupaţi în două clădiri, sălile terenurile de pregătire sunt şi ele dispersate. Problema aflindu-se în atenţia Inspectoratului şcolar al municipiului, mult mai aproape de înţelegere decit în trecutul apropiat, nădăjduim intr-o rezolvare promptă, nastică pentru cucerirea marii performanţe • Şi o doleanţă (încă) neîmplinită... DUMINICĂ, ÎN CAPITALĂ • Stadionul Politehnica, ora 17,30: Sportul studenţesc — F.C. Argeş (Divizia A) ; ora 15,45 : Sportul studenţesc — F.C. Argeş (tineretrezerve) ; • Stadionul 23 August, ora 19 : Steaua — Univ. Craiova (Divizia A) ; ora 17,15 : Steaua — Univ. Craiova (tineretrezerve) ; • Stadionul Progresul, ora 11 : ■Progresul — C.S. Tîrgoviște (Divizia B) ; IN OBIECTIV, DIVIZIA C CU 3 ETAPE ÎNAINTE DE FINIS SE C10SC UTILII CISTIGATORI IN 6 SERII Cu trei etape înaintea încheierii întrecerii in Divizia C, situaţia echipelor — atit a acelora care aspiră să joace în barajul pentru promovarea în „B“, cit şi a acelora aliate în plutonul codaş — s-a limpezit doar pe jumătate. In şase din cele 12 serii se cunosc ciştigatoarele, formaţii care au un avans consistent de puncte faţă de următoarele clasate şi, practic, nu mai pot fi ajunse. în această fericită postură se află C.S.M. Suceava (seria I, cu 5 puncte avans), Constructorul Galaţi (IV ; 5 p), Celuloza Călăraşi (V ; 7 p), Flacăra Moreni (VI ; 4 P) Mureşul Deva (VIII ; 6 p) şi Tractorul Braşov (XII ; 8 p). In fruntea celorlalte serii cite două echipe îşi dispută cu ardoare şefia. In aceste grupe, liderii de după etapa a xxm-a au doar cite un singur punct mai mult decit cele clasate pe locurile secunde. Dar în seriile respective, protagonistele sunt de forţe sensibil egale, ceea ce va face ca lupta lor, acum, la încheierea competiţiei, să fie deosebit de atractivă. Viitorul Vaslui se întrece cu petrolul Idomneşti (in seria a II-a), Minerul Motru cu Vulturii Textila Lugoj (VII), Arieşul Turda cu Unirea Dej (IX) (o remarcă în plus pentru aceste două formaţii, care deşi au avut un handicap de 4 puncte, ca urmare a sancţiunii primite din partea F.R.F., au reuşit" să refacă terenul pierdut), Victoria Cărei cu Minerul Cavnic (X), în sfîrşit Gaz Metan Mediaş „duelează“ cu Textila Odorhei, in seria a XI-a. In zonele periferice ale clasamentelor, disputa este deosebit de dirză pentru supravieţuire. In seria I, de pildă,, sunt nu mai puţin, de 7 echipe care se află încă în pericol. Unele dintre codaşe nu mai au şanse să evite retrogradarea : Chimia Buzău (10 p, cu 8 mai puţine decit locul 13), Sportul ciorogirla (10 P ; 9), Foresta Bistriţa (10 p ; 6), Unirea Tricolor Birlad (12 p ; 4), Comerţul Brăila (12 p ; 7), Constructorul Arau (13 P ; 8) şi Textila Sebeş (13 p ; 5). b Rezervăm nudurile de mai jos echipei CELULOZA CALARASI, uină dintre cele mai bune formaţii ale Diviziei C. Situaţia ei in clasamentul seriei a V-a (cea „bucureşteană“) , locul 1, cu 36 p (23 15 6 2 43—15) , următoarea clasată : T.M. Bucureşti 29 p. Celuloza mai are de jucat cu Dinamo Obor Bucureşti — locul 12 (în tur 1—1) — in deplasare, cu Sportul Ciorogîrla — locul 14 (în tur 2—0) — acasă și cu Tehnometal Bucureşti — locul 13 (în tur 4—0) — In deplasare. Celuloza a suferit cele două W-fringeri de la Urtirea Tricolor Bucureşti — Pe teren propriu (0—1), in etapa a IV-a — și Autobuzul Bucureşti — in deplasare (b—2), in etapa a XVIII-a. Se poate spune că formaţia din Călăraşi a făcut, în actuala ediţie, o cursă solitară. De 21 de etape ea se menţine în fruntea clasamentului, la o diferenţă de puncte apreciabilă. Călărăşenii au o echipă robustă , o apărare foarte burtă şi o Înaintare incisivă. Antrenorul fotbaliştilor din oraşul de pe malul Dunării, Tudor Mihai, a impus formaţiei o tactică adecvată posibilităţilor ei tehnice, o concepţie ofensivă. In rîndurile „ii“-lui călărăşan domneşte o disciplină exemplară, Celuloza neavlnd în acest campionat nici un jucător eliminat de pe teren. Asociaţia sportivă a Combinatului de celuloză şi hîrtie (preşedinte Florian Ionescu) este mîndru de echipa sa şi o sprijină in toate acţiunile. Întregul oraş simpatizează echipa Celuloza, după cum ne relatează corespondentul din localitate, Marin Stan. La meciurile disputate pe frumosul stadion orăşenesc asistă numeroşi spectatori (în medie, n.9 000), ceea ce, pentru o formaţie de „C“, constituie un adevărat record. Celuloza este o echipă tîrâtă (vârsta medie , 22 de ani), are trot trei jucători care au depăşit de curind junioratul (Popa, Ghiţă şi Cioc). „Veteranul“ formaţiei, Pană (27 de ani), joacă la Călăraşi de peste 5 ani, iar golgeterul formaţiei este costea, care are la activ 14 goluri marcate. In încheiere, lotul acestei echipe : portarii Postelnicu, Trrpan ; fundaşi — Culea, Simion, Pană, Gheorghe II, Ivanov, Ghiţă, Popa ; mijlocaşi — Deacu, Boţoroagă, Şerban, Valu, inivntaşi — Enache, Costea, Gheorghe I, Cioc, Tuflorache, Panait, T. RABŞAN LA 10 IULIE 1973 TRAGERE SPECIALĂ PRONOEXPRES-BOX EXPRES Astăzi, se pun în vînzare biletele pentru tragerea specială pronoexpres denumită Box-Expres, tragere care acordu participanţilor autoturisme DACIA 1300 şi DACIA 1100, excursii TURUL CEHOSLOVACIEI cu trenul şi autocarul — durata cca. 10 zile — excursii în ANGLIA cu avionul — durata cca. 8 zile — și numeroase cîștiguri în numerar. La tragerea specială pronoexpres Box- Expres, puteți participa pe bilete de 3 iei, 6 lei și 15 lei varianta precizîndu-vă că variantele de 13 lei au dreptul de participare la toate extragerile, cu sanse sporite de ciştig. Pentru stabilirea numerelor cîstigatoare se vor efectua 5 extrageri insumind in total 31 de numere. Procurati-vă din vreme biletele ! • Tragerea Loto de astăzi care se desfășoară după NOUA FORMULA TEHNICA, va fi televizată direct din Studioul de Televiziune cu începere de la ora 18,05. • Programul concursului Pronosport de duminică, 3 iunie 1973, este alcătuit din întreaga etapă a campionatului categoriei A de fotbal din ţara noastră şi 5 meciuri din B. Dar iată cum arată acest program : I : steaua—Universitatea Craiova ; II : C.S.M. Reşiţa—Dinamo Bucureşti ; III : A.S.A. Tg. Mureş—S.C. Bacău ; IV : C.F.R. Cluj—Steagul roşu ; V : U.T. Arad—Petrolul ; VI : F.C. Constanţa—Universitatea Cluj ; VH : Jiul— Rapid ; VIII : Sportul studenţesc—F.C. Argeş ; IX : Delta Tulcea-Poltehnica Iaşi ; X : Gloria Buzău—Ceahlăul Piatra Neamţ ; XI : Progresul Brăila—F.C. Galaţi ; XII : Olimpia Oradea—Electroputere Craiova ; Xvi : Politehnica Timişoara—F.C. Bihor. Rubrică redactată de LOTO-PRONOSPORT Pag. a 3*a ADNOTĂRI IA MAREA SURPRIZĂ DE LA PLOIEŞTI... După Arieşul Turda, C.I.L. Blaj, Foresta Fălticeni şi C.I.L. Gherla, sau dacă vreţi după Rapid şi Petrolul, în „legendele“ Cupei României a intrat, acum, şi Constructorul Galaţi, sau, respectind proporţia, şi Dinamo. Iar marea surpriză consemnată, miercuri, la Ploieşti, cînd o divizionară C a învins cu 1-0 pe una din marile favorite, ridică la această oră fel şi fel de semne de întrebare (şi de mirare !), foarte mulţi neputînd crede că o echipă, cu toate numele sale sonore în formaţie, a putut ceda în faţa unui „11“, ca şi necunoscut. Această prejudecată a calificării facile, la scor, a determinat însă neaşteptata eliminare a dinamoviştilor cei care au nesocotit „istoria“ Cupei şi ambiţiile unui adversar dornic de afirmare. Pentru Dinamo nu există scuze. Pentru că, în privinţa valorii celor două echipe, diferenţa este categorică, bucureştenii alcătuind o echipă care la orice oră din zi şi din noapte poate să învingă la scor ambiţioasa dar neexperimentata formaţie de pe Dunăre. Miercuri, însă, această logică a fost contrazisă şi scorul final relevă, o dată în plus, condamnabila lipsă de seriozitate care animă unele dintre echipele noastre, mai ales in Cupă. E vorba, aici, în primul rînd de o mentalitate riscantă căreia i-a plătit tribut şi Dinamo, echipă în care doar Dinu, şi parţial Dumitrache, au dat de înţeles că nu se complac cu mediocritatea. N-am vrea să se înţeleagă că diminuăm meritele talentatei formaţii gălăţene antrenată de Vasile Luban şi Dumitru Boieiu. Mai ales că această „echipă foica“ a jucat frumos, curajos, şi cu mult elan, apărîndu-se grupat, calm şi decis (foarte buni Şerbănoiu, Olteanu — fratele fundaşului braşovean — Podeţ, Cernega, Ploieşteanu şi Ioniţă), dar a şi lansat contraatacuri periculoase, fiind de 4—5 ori foarte aproape de gol, în urma unor faze care au făcut şah-mat defensiva bucureşteană, şovăielnică şi neinspirată, de la Râmureanu, la Cozma, G. Sandu şi Deleanu. Această mică echipă, cu remarcabile calităţi (de altfel conduce autoritar în seria a IV-a a Diviziei C), a reuşit în repriza secundă să facă faţă unui presing fără decizie şi, mai mult, să forţeze chiar victoria. De altfel, la capitolul statistic, chiar dacă dinamoviştii deţin superioritatea la cornere, gălăţenii se pot lăuda cu raportul şuturilor pe spaţiul porţii (11—10 pentru ei; 7—4 în repriza secundă). Dincolo de meritele Constructorului nu putem explica, deci, această surpriză de proporţii fără „aportul“ decisiv al unei echipe care, cu nume de marcă — Dinu, Dumitrache, Radu Nunweiller, Lucescu, Deleanu — nu s-a gîndit (inadmisibili) o dată în cele 90 de minute să-şi argumenteze (și să-şi apere!) frumosul său prestigiu. Mircea M. IONESCU