Sportul, august 1973 (Anul 29, nr. 7491-7518)

1973-08-01 / nr. 7491

Pag.­a­z­a ACITOTAŢII SPORTIVE DE MASA FESTIVAL SPORTIV DEDICAT OAMENILOR MUNCII VENIŢI LA ODIHNA în oraşul Slănicul Moldovei a avut loc un interesant Festival sportiv. De menţionat faptul că această manifestare a găsit un larg ecou în rîndul oamenilor muncii aflaţi la odihnă în fru­moasa staţiune. Organizat de C.J.E.F.S. Bacău, şi aflat la prima sa ediţie, Festivalul a programat întreceri şi demonstraţii sportive la volei, handbal, tenis de cîmp, popice, fotbal, lupte, haltere, judo, gimnastică, tenis de masă şi şah. Iar cei peste 500 de sportivi au fost de multe ori aplaudaţi sau... încurajaţi de aproximativ 2 000 de spectatori. Voinţa Bacău (m) şi Voinţa Galaţi (f), la handbal, Ion Zarzu (Trotuşul Dr. Gh. Gh. Dej) Bogdan Nerfea şi Cornelia Pascu (A.S.A. Roman), la tenis de cîmp, Bradul Slănic (m+f), la popice, Ştiinţa Bacău (f) şi Petrolistul Moineşti (m), la volei, şi Centrul de copii Tg. Ocna la fotbal s-au impus ca fiind cei mai bine pre­gătiţi. Contribuţia tuturor organe­lor şi organizaţiilor locale şi con­jugarea eforturilor lor au dus la organizarea şi succesul întregii acţiuni. NOI BAZE SPORTIVE SĂTEŞTI Preocupările pentru impulsiona­rea activităţii sportive de masă caracterizează munca Consiliilor judeţene pentru educaţie fizică şi sport Satu Mare şi Maramureş. Ele se materializează prin dotarea co­munelor cu noi baze sportive şi modernizarea celor existente. Te­renuri de fotbal, handbal, volei, tenis de cîmp, popicării, au fost amenajate în localităţile Petreşti, Moftinul mic, Moftinul mare, Craidorolţ, Sanislău, Bogdan, Pomi, Aciş, Hodot, Viile Satu Mare, Păuleşti din judeţul Satu Mare şi Girdani, din Maramureş. Pe aceste baze, au loc în permanenţă, numeroase acţiuni sportive la care participă tineri şi vîrstnici. Fap­tul demonstrează noile poziţii cîş­­tigate de activitatea de educaţie fizică şi sport în mediul rural din cele două judeţe ale ţării . R. C. POP — coresp. CONTINUĂ ACŢIUNEA ( DELFIN 73 ' Odată cu încheierea anului şco­lar, C.J.E.F.S. Galaţi, în colaborare cu Consiliul judeţean al pionierilor, a trecut la activizarea cursurilor de învăţare a înotului din cadrul ac­ţiunii „Delfin“. Astfel, colectivul de instructori, condus de Adalbert Ba­lint, desfăşoară zilnic la bazinul descoperit o lăudabilă activitate de iniţiere. Cursurile se desfăşoară pe grupe, iar durata unui ciclu de în­văţare este de 12 şedinţe, atît pen­tru copiii care vin din proprie ini­ţiativă cît şi pentru cei planificaţi prin şcolile generale. Legat de a­­ceastă planificare, trebuie spus că — din păcate — nu toate conduce­rile şcolilor din municipiul Galaţi manifestă preocupare şi solicitudine faţă de această acţiune a cărei uti­litate nu mai este cazul s-o sub­liniem. Totuşi, într-un timp relativ scurt, cei opt instructori au reuşit să ini­ţieze peste 350 de copii (cărora li se dau brevete), iar cei mai bine do­taţi au fost îndrumaţi spre secţiile de performanţă. In perioada imediat următoare se preconizează deschiderea a încă u­­nui curs la plaja Brateş, pentru co­piii din ţară aflaţi în taberele gă­­lăţene. T. SIRIOPOL — coresp. jud. ÎNTRECERI IN CINSTEA ZILEI DE 23 AUGUST Tinerii muncitori de la întreprin­derea „Granitul“ din Capitală în­­tîmpină ziua de 23 August­ nu numai cu frumoase rezultate în în­trecerea pentru realizarea în patru ani şi jumătate a planului cincinal, ci și luînd parte la atractive ma­nifestări sportive de masă : şah, te­nis de masă, atletism, fotbal, popi­ce, volei, tir şi turism. Este de men­ţionat şi faptul că, sub conducerea organizaţiei de partid, tinerii de la această întreprindere bucureşteană lucrează voluntar, în aceste zile, la amenajarea unui frumos complex sportiv pe care se vor afla două terenuri de fotbal, precum şi te­renuri de tenis de cîmp, handbal, baschet, volei, Octavian GUŢU — coresp. SPORTUL, PRIETENUL ZILNIC AL COPIILOR Sportul constituie una din prin­cipalele activităţi ale pionierilor şi şcolarilor prezenţi în tabăra de la Lacul sărat (Brăila). Cei 880 de copii au un bogat program care cuprinde concursuri de orientare turistică, întreceri­­la volei, hand­bal, tenis de masă şi de cîmp, a­­lergări, şah, fotbal între detaşa­mente, excursii în împrejurimile pitoreşti ale acestei zone. Ziua sportivă a oaspeţilor taberei în­cepe la ore matinale, odată cu executarea programelor de învio­rare şi se termină seara, cînd toată lumea participă cu mare voioşie la diferitele jocuri şi con­cursuri distractive. Traian ENACHE — coresp. CAMPIONATELE ASOCIAŢIEI LA VOINŢA SINAIA Printre acţiunile sportive de masă iniţiate de Consiliul asociaţiei Voin­ţa Sinaia, un loc important l-au ocu­pat şi campionatele interne dispu­tate la patru discipline, la care au luat parte cooperatorii sportivi de la „Prestarea“ Sinaia, „Covorul popular“ Comarnic şi „Arta Cas­nică“ Breaza. Iată numele laureaţilor acestei competiţii, nume pe care ni le-a fur­nizat inimosul secretar al asociaţiei, Emilian Ionescu : tenis de masă, fe­minin — Daniela Ionescu, masculin — Gh. Albu ; fotbal — Secţia Cis­­mari (Prestarea Sinaia) ; volei — Secţia Croitori (Prestarea Sinaia) și handbal feminin — „Arta Cas­nică“ Breaza. D. NEGREA Sportul PRIMELE SEMNE BUNE ÎN ACTIVITATEA ÎNOTĂTORILOR DIN ŞCOLILE SPORTIVE... ...dar sportivii din Galaţi, Brăila, Sibiu, Tg. Mureş şi Ploieşti merită condiţii de pregătire mai bune Ian afara cluburilor Dinamo şi Steaua, secţiile Şcolilor sportive din Bucureşti şi Reşiţa au adus cu re­gularitate în ultimii ani o însemnată contribuţie la dezvoltarea Înotului din ţara noastră. Chiar şi ediţiile precedente ale campionatelor rezer­vate acestor unităţi şcolare au fost tot timpul dominate intr-o manieră categorică de sportivii bucureşteni şi de cei reşiţeni. Ultima ediţie a aces­tor întreceri, recent Încheiată în piscina de la Obor (un sincer BRAVO organizatorilor care au demonstrat cum trebuie organizat un concurs de înot) a păstrat in fruntea ierarhiei pe reprezentanţii secţiilor mai sus amintite, dar spre deosebire de anii precedenţi, aceştia au fost îndeaproa­pe talonaţi de sportivi din Galaţi, Ploieşti, Sibiu, Tg. Mureş şi chniar Brăila. Prima remarcă îmbucurătoare se referă la lărgirea ariei centrelor de performanţă. Constatăm cu satisfac­ţie că astăzi disputa pentru titluri nu se mai rezumă la tradiţionalul duel Bucureşti — Reşiţa şi că tot mai multe titluri iau drumul Tg. Mure­şului (oraş cu mai vechi tradiţii­), Galaţiului şi Brăilei (după o acti­vitate mai susţinută de numai doi ani!), Sibiului sau Ploieştiului, centre unde s-au făcut eforturi mai mari în lărgirea bazei de masă. E drept. In fișele de concurs nu au fost înscrise — exceptînd cîteva cifre ale lui Dietmar Wetterneck — rezultate deosebite. Nu trebuie omis faptul că sportivii se aflau abia la prima confruntare oficială din acest sezon și fără odihna necesară după intensele antrenamente efectuate în iunie şi iulie. Dar la marea majo­ritate a probelor se constată o creş­tere valorică generală, fapt care a produs o reală efervescenţă în cele patru reuniuni finale, de cele mai multe ori Învingătorii fiind decişi pe ultimii metri, la capătul unor pa­sionante dispute. Se pare, şi am vrea să credem că nu ne înşelăm — următoarele com­petiţii oficiale ne vor lămuri pe deplin in această direcţie — că în secţiile celor mai multe Şcoli spor­tive s-au depus în acest an eforturi sporite. Tehnicienii încadraţi la a­­ceste unităţi In marea lor majori­tate tineri şi dornici de afirmare, au înţeles, în fine, că singurul drum spre atingerea unor rezultate cît mai înalte este acela al unei pregătiri intense pe o durată cît mai mare a anului. Şi în limitele posibilităţi­lor ei au încercat să efectueze cu elevii lor, mai ales în ultimele două luni, antrenamente zilnice, cu una sau două şedinţe. Ca urmare, in afara cîtorva sportivi deja consa­craţi (D. Weterneck, Lavinia Doina, H. Svetz, Camelia Hoţescu, A. Hor­­vat, L. Şoptereanu) am mai avut de această dată prilejul să consem­năm evoluţiile cu totul promiţătoare ale unor înotători mai puţin cunos­cuţi, dar cu frumoase calităţi şi e­­vidente şanse de progres: I. Luca, A. Manole, C. Banu, Angela Bodor (Galaţi),­­Enikő Reszegh, E. Pop, I. Meder, L. Bálint (Tg. Mureş), H. Lucachi, Carmen Bunaciu (Sibiu), Liana Dum­itrescu (Ploieşti), U. Ca­­mill, C. Stan (Sc. sp. 2), FI. Musta­ţă, M. Ilieşi (Brăila)­ , în general, a fost clar pentru toată lumea că acei înotători, pre­gătiţi pentru mai multe procedee tehnice, s-au impus adesea. Din pă­cate, însă, numărul acestora a fost destul de­­scăzut şi poate că în a­­ceastă direcţie eforturile antrenori­lor ar trebui să se îndrepte cu prio­ritate. Tot ca o observaţie critică ne îngăduim să atragem atenţia a­­supra selecţiei în aceste secţii. Fără îndoială că majoritatea participan­ţilor au demonstrat posibilităţi şi cunoştinţe tehnice acceptabile, talia lor este însă destul de redusă, lipsa de forţă, mai ales la fete, evidentă. Acestea sînt un rezultat direct al modului în care tehnicienii secţiilor respective îşi aleg elevii din rîn­­durile centrelor de iniţiere. De cele mai multe ori selecţia este lăsată la voia întîmplării, antrenorii bazin­­du-se mai mult pe adeziunea copii­lor (şi părinţilor) de a se încadra într-o nouă activitate organizată şi neglijînd adesea elemente de bază ale acestui factor important al de­pistării celor mai talentaţi tineri. Chiar şi in privinţa pregătirii — o afirmă chiar antrenorii — mai e­­xistă încă destula lacune. Nimeni nu poate nega cîteva cauze obiecti­ve. La Galaţi, de pildă, unde există deja un embrion al unui liceu de specialitate, copiilor nu li se creează condiţii decit pentru efectuarea a cel mult patru antrenamente pe săptă­­mînă, număr cu totul insuficient în ideea organizării unui asemenea nu­cleu. La Sibiu, Brăila si Ploieşti nu există bazine descoperite utiliza­bile şi în lunile de vară, sportivii sunt nevoiţi să caute piscine in alte localităţi, iar înotătorii din Tg. Mu­reş se pregătesc în condiţii destul de vitrege din octombrie şi pînă în luna mai. Cu un efort sporit, adău­gat unei continue preocupări, con­ducerile şcolilor sportive respective ar putea găsi rezolvări care să înles­nească tinerilor Înotători, viitori performeri in care înotul românesc îşi pune mari speranţe, o activitate permanentă ridicată la cotele supe­rioare ale antrenamentului modern. Primii paşi au fost făcuţi şi există suficiente premise să aşteptăm ca, într-un viitor apropiat, secţiile de înot ale Şcolilor sportive să-şi îm­plinească menirea, să devină un iz­vor continuu de performeri pe care nataţia noastră ii aşteaptă de atîţia ani. Adrian VASILIU moldova nouă. ÎN ACEST TÎNĂR CENTRU URBAN (Urmare din pag. 1) asistat cu bucurie la inaugurarea a două bazine de înot. Situate în ve­ci­nătatea „oraşului nou“ (iată că Moldova Nouă a şi început să aibă istorie edilitară, aşezările vechii comune devenind acum „oraşul vechi“ ), cele două piscine — una pentru adulţi (50/22 m) şi cealaltă pentru copii (2201 m) — constituie o reală atracţie pentru locuitorii oraşului. Trebuie relevată preocu­parea primarului Moldovei Noi, Gheorghe Damian, pentru ca lu­crarea să fie dată în folosinţă încă în acest sezon, răspunzînd astfel, cu promptitudine, sarcinilor re­ieşite din Hotărîrea Plenarei C.C. al P.C.R. privind dezvoltarea con­tinuă a educaţiei fizice şi sportu­lui. Bazinele de înot nu epuizează mijloacele de sport şi agrement puse la dispoziţia cetăţenilor. La lagodărie (cum spun localnicii) pe o suprafaţă de aproape 30 de ha, se află terenuri de fotbal, volei, o estradă pentru manifestări cultu­ral-sportive şi mult... spaţiu verde. Iar parcul oraşului are un adevă­rat complex cultural sportiv, aici, prin grija consiliului popular, fiind acum în construcţie o arenă aco­perită de popice, terenuri de tenis şi volei bituminizate. SE APROPIE „ZIUA MINERULUI" Asociaţia sportivă Minerul, cea mai mare din localitate, consideră că cel mai important instrument de lucru este — aşa cum se şi pre­vede în planul de măsuri al C.N.E.F.S. privind aplicarea Hotă­­rîrii de partid — campionatul in­tern. Astfel, recent s-au încheiat întrecerile, cîştigătoare fiind secţia Flotaţie (la tenis de masă — in­structor voluntar Ion Cîmpeanu), uzina de Preparare (fotbal — in­structor maistrul Gh. Chisăliţă), serviciul Tehnico-administrativ (şah — instructor contabilul Al. Popescu). Iar duminicile cultural­­sportive, organizate în parcul ora­şului şi pe stadion, ca şi „după amiezele sportive“ (atletism, fotbal, handbal) se adresează nu numai salariaţilor întreprinderii, ci tu­turor locuitorilor oraşului. Iată de ce apropiata sărbătoare a minerilor din întreaga ţară va prilejui şi aici, la Moldova Nouă, o amplă manifestare sportivă. „Ziua Minerului“ va oferi între­ceri de atletism, fotbal, volei, handbal, demonstraţii de box. Turismul are pe meleagurile bă­năţene bogate tradiţii. Şi la Moldova Nouă, după cum ne-a spus tovară­şul Gheorghe Iacomi, preşedintele Consiliului orăşenesc pentru edu­caţie fizică şi sport, mii de tineri şi vîrstnici sînt mari amatori de drumeţie. Cărările ce duc spre Padina, Zăvoi, Grota haiducească, Vranovăţ, sînt bătute la fiecare sfîrşit de săptămînă, la capătul celor­­4—5 km de mers pe jos răs­­plătindu-te un plus de sănătate şi energie. Petrecerea timpului liber în mijlocul naturii constituie şi la Moldova Nouă o formă eficace şi atractivă de practicare a exerci­ţiului fizic şi sportului. SE CONSTRUIEŞTE CEA MAI MARE SALĂ DE SPORT DIN ŢARĂ (Urmare din pag. 1) argument în favoarea alegerii fă­cute a fost acela că aici există un spaţiu suficient pentru ca sala să poată fi — treptat — înconjurată de alte amenajări sportive. In acest sens, este prevăzută realizarea în viitor a unui complex sportiv, care se va întinde pe o suprafaţă de 12,5 ha şi va mai cuprinde, pe lingă sala aflată acum în construcţie, o pisci­nă acoperită cu 1500 de locuri, un patinoar artificial cu 2 000 de locuri (vara, el va fi folosit ca arenă de volei şi baschet), un stadion pentru fotbal, rugby şi atletism cu 2 000 de locuri, terenuri de baschet, hand­bal şi tenis, precum şi un hotel cu circa 300 de locuri pentru găzduirea sportivilor în timpul competiţiilor (în rest, urmînd a fi pus la dispo­ziţia publicului). „ La finanţarea lucrării — al că­rei titular de investiţii este Consi­liul Naţional pentru Educaţie Fizi­că şi Sport — contribuie, de ase­menea, Consiliul popular al muni­cipiului Bucureşti şi Ministerul E­­nergiei Electrice. Proiectul modernei săli poartă pe el semnături prestigioase din lumea arhitecţilor şi inginerilor noştri. Şe­ful proiectului este Nicolae László, inginer-şef al I.S.A.R.T., care a rea­lizat şi partea de rezistenţă. Par­tea de arhitectură aparţine­­ unui colectiv condus de arh. Cezar Lă­­zărescu, preşedintele Uniunii Arhi­tecţilor, din care au mai făcut parte arhitecţii Gabriel Cristea, Adrian Panaitescu şi Eugen Apostol. Ingi­nerul Nicolae Patraulea s-a ocupat de partea de instalaţii. Noua sală de sport , după cum ne-a precizat arhitectul Ion Popa, din serviciul de avizare şi control al construcţiilor sportive al C.N.E.F.S., prin amabilitatea căruia am aflat toate aceste detalii — este concepută a avea o destinaţie poli­valentă (putînd permite şi organi­zarea de manifestări cultural-artis­­tice, mitinguri), spaţiul său de joc (48 x 28 metri) asigurînd condiţii regulamentare pentru practicarea a 11 ramuri de sport (handbal, volei, baschet, tenis de cîmp, tenis de masă, gimnastică, box, lupte, judo, scrimă şi haltere). Tribunele vor avea o capacitate minimă de 6 000 locuri şi maximă de 8 000 de locuri (în funcţie de spaţiul pe care îl reclamă sportul respectiv), dispuse pe toate laturile, asigurind o vizi­bilitate optimă din orice punct. Scaunele — numerotate — vor fi realizate din poliesteri armaţi cu fibre de sticlă. Sala este dotată cu 10 vestiare pentru sportivi (avînd grupuri sa­nitare complete), cabinet medical, saună, bazin şi alte instalaţii spe­ciale în vederea refacerii după e­­fort, sală de încălzire, vestiare şi birouri pentru antrenori şi arbitri, o încăpere destinată pregătirii me­todice (dezbaterea temelor de an­trenament, proiecţii de filme etc.), birou de presă, cabină pentru te­lex şi transmisii de radio şi tele­viziune, tabelă electronică, instalaţii de iluminat general şi local (cores­punzător fiecărei ramuri de sport), precum şi cu anexe administrative. Pentru public vor exista garderobe, bufete, telefoane, grupuri sanitare, încălzirea sălii va fi asigurată prin reţeaua de termoficare a oraşului. Amenajările exterioare (alei de acces, de evacuare, parcare) sunt dimensionate la capacitatea maximă a sălii. Construcţia sălii reprezintă o lu­crare de mare dificultate, pentru care au fost adoptate soluţii origi­nale, îndrăzneţe. Structura de rezis­tenţă a construcţiei este alcătuită din stîlpi şi planşee din prefabrica­te din beton armat precomprimat. Stîlpii susţin o reţea de cabluri de oţel care constituie suportul înve­­litorii. Acoperişul va fi uşor, din tablă cutată, realizat —­ împreună cu straturile de izolaţie termică şi hidrofugă — cu dublă curbură. Atît forma, cît şi structura sălii au fost dictate de considerente economice şi funcţionale, care au dus la un preţ de cost avantajos. Noua sală, care are ca termen de dare în folosinţă anul 1975, este realizată de Centrala de construcţii — montaj (lotul 81), al cărei direc­tor-adjunct, ing. Constantin Popa, este un vechi constructor de baze sportive. Şeful şantierului este tînărul in­giner Nicolae Barză, pe care l-am găsit zilele trecute în plină activita­te. El s-a declarat mulţumit de mersul lucrărilor la fundaţiile noii clădiri, pentru urgentarea cărora a fost introdus şi schimbul de noap­te. Inginerul Barză spera, la data vizitei noastre pe şantier,, ca în cîteva zile să înceapă baterea pilo­ţilor. Ne-am despărţit cu promisiu­nea de a reveni pe şantier prin luna septembrie, pentru a realiza un reportaj pe viu despre stadiul lucrărilor care, atunci, vor fi — fără îndoială — mult înaintate­ Pe şantierul noii săli, se lucrează intens la fundaţii După campionatele republicane de lupte libere CUM S-AU PREZENTAT ASPIRANTII IA SELECTIA IN ECHIPA PENTRU CAMPIONATELE MONDIALE? • Plusuri $i minusuri in comportarea selecfionabililor • Timpul care a rămas trebule folosit din plin pentru a aduce corecturile necesare pregătirii luptătorilor fruntaşi Timp de trei zile, Sala sporturilor din Iaşi a fost gazda campionatelor republi­cane individuale, de lupte libere ale seniorilor. Cea mai mare competiţie in­ternă a acestui stil a adunat în junii saltelelor de concurs un număr de 185 de participanţi, aspiranţi la cele 10 ti­tluri de campioni naţionali. Apreciind nivelul tehnic şi spectacular la care s-au disputat întrecerile campio­natelor, trebuie să precizăm că această ediţie a marcat un plus de dinamism faţă d­e anii trecuţi, procedeele tehnice de atac fiind mai numeroase şi, fireşte, dublele descalificări mult mai rare. Am urmărit multe­ partide echilibrate, spec­taculoase prin multitudinea acţiunilor de atac finalizate, fapt care ne îndreptă­ţeşte să afirmăm că luptătorii noştri de libere s-au adaptat la noile cerinţe ale regulamentului F.I.L.A. privind dinami­zarea luptei. Un alt aspect care a ieşit în evidenţă a fost numărul mare de meciuri înche­iate cu victorii prin tur. Au fost situaţii în care, dintre toate partidele din ca­drul unei categorii programate într-un tur (10—12 la număr), numai una sau două dispute s-au terminat la sfîrşitul celor nouă minute regulamentare de lup­­tă. Această situaţie reflectă, pe de o parte, buna pregătire a unor concurenţi ce şi-au perfecţionat cîteva procedee tehnice de atac cu ajutorul cărora reu­şesc să finalizeze tuşul. Dar, pe de altă parte, aspectul evidenţiat trădează şi slaba pregătire a unui mare număr de participanţi la cea mai importantă com­petiţie internă a luptătorilor noştri frun­taşi. Au fost numeroase situaţiile în care luptători, din păcate nu dintre cei apre­ciaţi ca lipsiţi de valoare, au părăsit competiţia după primele două meciuri ca urmare a unor înfrîngeri prin tuş. Dar, cum întrecerile de la Iaşi repre­zintă una dintre ultimele mari compe­tiţii la care iau parte luptătorii compo­nenţi ai lotului naţional înaintea parti­cipării la campionatele mondiale de la Teheran, în cele ce urmează ne propu­nem să facem o scurtă trecere în revistă asupra comportării principalilor preten­denţi la selecţia în echipa naţională. La categoria cea mai mică a devenit campion naţional Gheorghe Ştefan (Stea­ua), deşi în ultimii ani antrenorii lotului şi-au concentrat atenţia asu­pra altor sportivi valoroşi, Ion Arapu (Steaua) şi Iancu Vangheliei (Hidrotehnica constan­ţa). Dar, cei doi mai vechi componenţi ai lotului naţional au tratat cu dezinte­res posibilitatea verificării potenţialului lor de luptă la greutatea la care inten­ţionează să concureze şi la Teheran. Amîndoi s-au prezentat la cîntarul ofi­cial la categoria 52 kg, apreciind (pro­babil) că nu este cazul să mai slăbească cîteva kilograme şi pentru campionatul naţional... Arapu a reuşit să-şi depă­şească toţi adversarii şi la această cate­gorie superioară, în timp ce Vangheliei părăsea concursul după primele două tururi. Nu este mai puţin adevărat că victoria sportivului de la Steaua s-a con­turat în condiţii deosebit de favorabile. Fostul campion al categoriei (şi partici­pant la multe concursuri internaţionale), Petre Cearnâu (C.F.H. Timişoara) a tre­cut şi el la o categorie de greutate supe­rioara (57 kg), iar ieşeanul Emil Butu un alt pretendent la primul loc al cate­goriei, a luptat incomplet refăcut în urma unui accident care l-a ţinut mul­tă vreme în afara sălii de antrenament. Grigore Condrat (Dinamo Braşov), cel ce l-a învins prin tuş (în mod surprin­zător) pe Cearnâu, este un tînăr care a realizat mari progrese în ultima vreme. 11 felicitări cu acest prilej şi, de ase­menea, pe antrenorul său, Ion Bâtrîn, ai cărui elevi au jucat un rol de seamă la aceste campionate. Petre Coman (Steaua) s-a dovedit­ acelaşi sportiv se­rios, bine pregătit, pe care se poate conta în marile concursuri internaţio­nale, la categoria 62 kg. Florin Neicev (C.S. Tîrgovişte) a cîşti­gat surprinzător titlul de campion la cat. 68 kg, întrecînd luptători de la care, pe bună dreptate, se aştepta mai mult, ca Petroniu Androne (Steagul roşu Bra­şov), Gheorghe ciuntu (Dunărea Galaţi) etc. Elevul antrenorului Seidamet Azizi (C.S. Tîrgovişte) este în vîrstă de 23 de ani şi are mari posibilităţi de progres. El, ca şi ceilalţi elevi ai antrenorului din Tîrgovişte (mulţi clasaţi pe primele locuri), s-a prezentat bine pregătit la această competiţie. Despre posibilităţile sale de a obţine performanţe pe plan Internaţional nu putem face încă apre­cieri, neexistind elemente de compara­ţie. Categoria 74 kg a fost dominată de dinamoviştii braşoveni Emilian Cristian şi Gheorghe Paraschiv şi el tineri, ne­­rodaţi în mari concursuri. Vasile Iarga (Progresul Brăila) domină, în continuare, categoria 82 kg. Este îmbucurător faptul că un alt­­ sportiv tînăr, Vasile Ţigănaş (Nicotină Iaşi), s-a apropiat mult de valoarea sa. La 90 kg, lupta rămîne des­chisă între Ion Dumitru (Steaua) şi Ste­lian Morcov (Nicplina Iaşi), meciul din­tre ei terminîndu-se nedecis. Totuşi, ca şi la categoria următoare (100 kg), ni­velul valoric al aspiranţilor la un loc în echipa participantă la campionatele mon­diale este încă scăzut. Cu tot meritul de a fi cîştigat titlul de campion, Ştefan Enache (Nicolina Iaşi), nu poate emite pretenţii la un loc fruntaş în ierarhia mondială a categoriei. Enache Panaite (Steaua), tînăr de la care se aşteaptă progrese, n-a reuşit să o întreacă pe Ion Marton (Dinamo Braşov), deşi îl învin­sese pe cel ce a devenit campion. La categoria grea se pun mari spe­ranţe în Ladislau Şimon (Mureşul Tg. Mureş), care — în cele cîteva concursuri la care a luat parte — şi-a justificat selecţia în echipa naţională. Totuşi, în meciul direct cu principalul său adver­sar, St. Stingu (Steaua), el a luptat exagerat de prudent, nereuşind să-şi va­lorifice posibilităţile. De data la care vor începe campio­natele mondiale (5 sept.) ne mai des­parte mai mult de o lună. Timpul care a mai rămas, bineînţeles, nu permite sportivilor noştri salturi valorice spec­taculoase, dar este suficient pentru a se aduce corecturile necesare pregătirii selecţionaţilor, pentru ca ei să se pre­zinte în cea mai bună formă. Nu putem încheia înainte de a evi­denţia meritul unor arbitri care s-au străduit să-i desemneze învingători pe cei mai buni dintre cei ce au susţinut cîteva sute de meciuri. In rîndul lor amintim pe cei trei şefi de saltele, Va­lentin Baţi (Timişoara), Gheorghe Con­du (Galaţi), Marin Cristea (Buc.) şi ar­bitrii Aurel Şandragan (Galaţi), Ion O­­prea (Oradea), Gheorghe Szahat şi Va­sile Coman (Buc.). Mihai TRANCA la o categorie superioa­ră, a devenit campion naţional Ion Arapu (Steaua), pe care-l vedeţi efectulnd un procedeu de atac cu unul dintre adver­sarii săi, deşi a evoluat Nr. 7491 PENTATLON MODERN Concinul inter­naţional organizat de clubul Universi­tatea Timişoara a programat In ziua a doua Intrecerite probe de tir. La indi­vidual proba a fost cîştigată de A. Kim (Universitatea Timişoara) cu 194­0, pen­tru care a primit 1000 puncte, în conti­nuare : 2. L. Doby (Csepel Budapesta) 181 — 834 p, 3. K. Csabasz (Csepel) 189 — 912 p, 4. D. Árpád (Csepel) — 189 — 890 p, 5. St. Cosma (Universitatea Timi­şoara) 186 — 824 p, 6. M. Buciumaţi (Universitatea Timişoara) — 186 — 802 p. Pe echipe : 1. Csepel Budapesta 2 736 p, 2. Universitatea Timişoara 2 582 p, 3. O­­limpia II Bucureşti 1 922 p. După două zile, în clasamentul pe echipe conduce Universitatea Timişoara cu 5 348 p, ur­mată de Csepel Budapesta cu 5 229 p. POPICE Recent s-a desfăşurat pe arena cu patru piste Voinţa din Tg. Mu­reş un concurs individual feminin de popice, la care au participat jucătoare de la Fabrica de porţelan din Budapesta,­ C.F.R. şi Dermagant din localitate. La capătul unor Întreceri viu disputate, pri­mele trei locuri în clasament au fost ocupate de : 1. Loszl­ie Kolczer (Buda­pesta) cu 416 p.d., Szilveszterie Szabó (Budapesta) 407 p.d. şi Elisabeta Bauz* (Dermagant) 404 p.d. VOLEI. Cu prilejul competiţiei vo­leiba­stice feminine internaţionale, do­tată cu „Trofeul Tomis“, care a avut loc săptămînă trecută la Constanţa, s-a desfăşurat şi cursul pentru candidaţii de arbitri internaţionali. Cei patru cavaleri ai fluierului din ţara noastră, Mugur Nicolau, Radu Farmuş, Vasile Dumitru şi Mircea Marian, au demonstrat o bună pregătire teoretică şi practică, absolvind cu calificativul foarte bine. Urmează ca Federaţia internaţională să ratifice re­zultatele comisiei şi să le înmineze ecu­sonul de arbitru internaţional. De altfel, cursul a fost absolvit cu bune rezultate şi de ceilalţi 12 candidaţi din Anglia, Austria, R.F. Germania, Iugoslavia, Sco­ţia, Polonia, care au participat la acest al doilea curs organizat de ţara noastră, POLO. S-au Încheiat întrecerile tu­rului I al campionatului naţional (gru­pa B). AU mai rămas de disputat res­tanţele Vagonul Arad — Crişul Oradea (5 august) şi Vagonul Arad — Şcolarul Bucureşti (25 septembrie), iată şi cla­samentul după cele două tururi : 1. Şcolarul Buc. 9 8 1 0 64—32 17 2. Crişul Oradea llil 3. Vagonul Arad 8 5 1 2 55 37 ll 4. M­ureşul Tg. Mureş 1° 3 1 J ® 5. Olimpia Oradea 1« ! | 6. Ind. linei Timiş. io 1 0 9 38—73 2 CICLISM. Cea de a 7-a etapă a «Cupei Oraşelor“ s-a desfăşurat la Cluj» slmbătă şi duminică. In prima zi, pro­gramul a prevăzut o etapă individuală contracronometru, iar in ziua a doua participanţii s-au aliniat la o etapă de fond, cu plecare în bloc. Concursul s-a desfăşurat pe şoseaua Luna Savădisla — Buru — Turda, înregistrîndu-se ur­mătoarele rezultate : INDIVIDUAL, CON­TRATIMP, Juniori mici (5 km): I A. Andrei (Braşov) 7:38; 2. I. Lazar (Cluj) 7:49; 3. T. Sîrbu (Bucureşti) 7:50; Ju­niori mari (10 km) : 1. Gh. Marton (Cluj) 15:21; 2. A. Ciobanu­ (Ploieşti) 15:32; 3. T. Covaci (Cluj) 15:32* FOND, Juniori mici (25 km): 1. A. Andrei (Bra­şov) 46:25 ; 2. T. Sîrbu (Bucureşti), S. A. Bandi (Ploieşti) şi încă trei ciclişti, în acelaşi timp cu învingătorul . Juniori mari (50 km) : 1. A. Ciobanu (Ploieşti) la 25:20; 2. T. Toro (Braşov); 3. N. Frun­ză (Brăila) şi încă 11 ciclişti în acelaşi timp cu învingătorul; CLASAMENTUL GENERAL (după 7 etape): Juniori mici — 1. T. Sîrbu (Bucureşti) 331 P; 2. A. Andrei (Braşov) 277 p; 3. Şt. Peterfi (Tg. Mureş) 257 p; Pe echipe : 1. Braşov 17h 02:19; 2- Timişoara 17h 04:03; 3. Clujl/h 06:58; Juniori mari — 1. A* Cl°u*n,J (Ploieşti) 299 p; 2. C. Vizitiu (Brăila) 258 p; 3. N. Frunză (Brăila) 248 p; Pe echipe : 1. Ploieşti 45h 36:10; 2. Cluj 45h 48:10; 3. Brăila 45h 52:59. s-au Încheiat Întrecerile campionatului NAŢIONAL DE AEROMODELE CAPTIVE Duminică, la Complexul sportiv al pionierilor din Constanţa s-au încheiat întrecerile celei de a 25-a ediţii a campionatelor naţionale de aeromodele captive- întrecerile, foarte disputate, au pus din plin la încercare îndemînarea şi priceperea concurenţilor. Proba de acrobaţie, cea mai dificilă, care pune cel mai bine în evidenţă calităţile şi pre­gătirea sportivilor, a revenit şi de astă dată lui George Craioveanu. Cea mai spectaculoasă probă a campionatului, luptele aeriene, a fost cîştigată după o dispută dîrză de către cuplul fraţilor Csomo, în­vingători asupra perechii C. Apăvă­­loaie — Gh. Barcza. Campionatele, o reuşită atît din punct de vedere organizatoric cît şi al valorii concurenţilor, au consti­tuit în acelaşi timp o utilă verifi­care a lotului naţional. Clasamentul probei de acrobaţie — seniori: 1. George Craioveanu (Griviţa roşie Bucureşti) 7 098 p, 2. Mihai Muscă (Tehnofrig Cluj) 6 858 p, 3. Constantin Apăvăloaie (Ari­pile Braşov) 5 844 p, juniori : 1. Vi­liam Kató (Sanitarul Deva) 492 p, 2. Tivadar Babeş (Cimentul Turda) 368 p, 3. Radu Sîngeorzan (Dacia Bistriţa) 288 p. Clasamentul probei de lupte ae­riene — seniori­­: 1. Gheorghe Cso­mo — Alexandru Csomo (Plastica Oradea), 2. Constantin Apăvăloaie — Gheorghe Barcza (Aripile Braşov), 3. Gheorghe Barbu — Toma Ilea (Cimentul Turda) ; juniori: 1. Vi­liam Kató — Alexandru Pătruţ (Sanitarul Deva), 2. Cornel Agîrliţă — Liviu Ionescu (Metalul Tîrgoviş­te), 3. Tivadar Baboş — Zoltán Ios­­za (Cimentul Turda). Clasamentul pe echipe — seniori : 1. Plastica Oradea, 2. Sanitarul De­va, 3. Griviţa roşie Bucureşti ; ju­niori : 1. Cimentul Turda, 2. Sani­tarul Deva, 3- Stăruința Suceava. TURISMUL SUCEVEAN (Urmare din pag. 1) Bucşoaia şi Brodina funcţionează numeroase tabere. Alte locuri des vizitate, mai ales de către şcolarii suceveni, sunt : „Satul vacanţei“ (din apropierea capitalei de judeţ), înzestrat cu terenuri de sport, unde se desfăşoară permanent o vie acti­vitate. Şi taberele de corturi de la Deta, Lunea Sucevei sau din apro­pierea oraşului Cîmpulung. Nici ceilalţi cetăţeni nu sunt lipsiţi de a­­devărate baze turistice şi de agre­ment, cum ar fi parcul din Vatra Dornei, Lunea Moldovei din Gura Humorului, Dumbrava minunată din Fălticeni, pădurea Adîncata şi Ceta­tea de scaun de la Suceava, Com­plexul sportiv de la Rădăuţi, toate aflate la diferite distanţe de aşeză­rile respective, drumul pînă la ele fiind parcurs de obicei, pe jos. în orice caz, aceste activităţi întrunesc caracteristici pe care le-am dori a­­tribute generale : mers pe jos, re­creaţie în aer liber şi în cadrul natural plăcut, şi, în fine, practi­carea diferitelor sporturi, căci mul­te dintre amenajările enumerate au terenuri şi baze sportive simple. ACŢIUNI ŞI INIŢIATIVE DE MARE INTERES In planul de acţiune elaborat de către Comitetul judeţean al P.C.R. şi C.J.E.F.S. pe baza Hotărârii Ple­narei C.C. al P.C.R., se acordă o deosebită importanţă dezvoltării ac­tivităţii turistice sub forme cît mai variate. Astfel că acţiunile de a­­ceastă natură s-au înmulţit consi­derabil şi au venit să completeze tabloul succeselor notabile obţinute în 1972 : marele premiu în acţiu­nea „Firul Ariadnei“ şi expediţiile de cercetare a masivelor muntoase Căliman, Rarău şi Giumalău, inti­tulate „Busola de aur“. Sucevenii au iniţiat anul acesta şi alte acţiuni: „Drumeţii în ospeţie“, formă de practicare a turismului foarte agre­ată de copii, „Plaiuri sucevene“ şi numeroase „Zile ale cicloturismu­lui“, la care participă, săptămînal, la nivelul judeţului, sute de „ru­tieri“. Sub rogida organizaţiei U.T.C., fiinţează la ora actuală, 108 cercuri de turism. Prin Biroul de turism pentru tineret, au fost efectuate, anul acesta, 731 de acţiuni turisti­ce, care s-au bucurat de participa­rea a aproape 45.000 de tineri. A­­dăugînd alţi 16 000 din întreprin­deri, instituţii şi unităţi şcolare, ca­re au efectuat drumeţii în cadrul „Plaiurilor sucevene", precum şi pe cei care au beneficiat de cele 300 de excursii asigurate de O.J.T., vom putea avea o imagine clară a po­ziţiilor pe care turismul le ocupă (de drept şi de fapt), în judeţul Suceava! Mai concret, iată cîteva dintre cercurile turistice care s-au remarcat cu deosebire la acest ca­pitol : Şcoala profesională Iacobeni, întreprinderea „Zimbrul“ Suceava, şcolile Dorna Candrenilor, nr. 4, Rădăuţi, nr. 2 Cîmpulung, nr. 2 şi 3 Suceava, întreprinderea I.M.I.L. Rădăuţi, Liceele Vatra Dornei, Sa­nitar Suceava, „Nicu Gane“ Fălti­ceni, Grupul şcolar profesional şi tehnic Suceava şi încă multe altele. Ar mai fi de menţionat şi alte acţiuni care au atribuit turismului sucevean noi şi importante valenţe. Forurile sportive au luat hotărîrea ca, pe lîngă principalele baze turis­tice existente, să se înfiinţeze cen­tre de închiriere a unor obiecte spe­cifice drumeţiilor în munţi (rucsaci, bocanci, corturi etc.). Au concu­rat cu succes la aprovizionarea cu asemenea materiale de confecţiona­re proprie, Uniunea judeţeană a cooperativelor de consum şi cea a cooperaţiei meşteşugăreşti. Este un bun exemplu de colaborare între organele şi organizaţiile cu atribuţii în domeniul sportului la aseme­nea acţiuni. O a doua ac­ţiune se referă la importantul nu­măr de kilometri (peste 30) al tra­seelor mai noi şi mai vechi, pe care amatorii de drumeţie (în special ti­neri şi foarte tineri) l-au marcat prin munţii Carpaţilor Orientali. Dar în domeniul turismului suce­vean mai există şi cîteva lipsuri care pot fi uşor remediate. Pentru a enumera cîteva dintre ele, vom aminti insuficienta angrenare a e­­lementului feminin la aceste acţiuni, lipsa unor forme variate de a face sport şi mişcare la unele dintre bazele turistico-sportive existente, numărul destul de mic al instruc­torilor şi ghizilor turistici care tre­buie să desfăşoare o activitate rod­nică la nivelul întreprinderilor şi instituţiilor. Odată eliminate aces­te deficienţe (toţi interlocutorii noş­tri au fost de acord — şi noi sun­tem­ de aceeaşi părere) turismul de pe aceste meleaguri se va situa aproape de cele mai înalte cote.

Next