Sportul, decembrie 1973 (Anul 29, nr. 7611-7640)
1973-12-14 / nr. 7624
\_ ROADELE BUNEI PREGĂTIRI, AMBIȚIEI, DĂRUIRII PENTRU CULORILE REPREZENTATIVEI TĂRII HANDBALISTELE NOASTRE IN FINALA CAMPIONATULUI MONDIAL, DUPĂ UN MECI DRAMATIC CU ECHIPA UNGARIEI: 12-11! • SIMBĂTĂ SEARA, LA BELGRAD, MECIUL IUGOSLAVIA - ROMÂNIA VA HOTĂRÎ TITLUL SUPREM Calificarea echipei feminine de handbal a ţării noastre a fost aşteptată cu un mare interes de toţi iubitorii de sport, mai ales pentru faptul că în semifinală România întilnea puternica formaţie a Ungariei, fostă campioană mondială. Intr-adevăr, meciul a fost extrem de greu, disputat pînă în ultimele secunde,cind victoria a revenit la limită echipei noastre. Transmisia la radio a reuşit să ne redea in mare măsură atmosfera palpitantă a jocului, ambiţia şi dăruirea cu care jucătoarele noastre au luptat, pina la epuizare, pentru un succes de mare prestigiu. Echipa României cucereşte, de pe acum, medaliile de argint pe care poate să le schimbe in aur miine ceară, luptînd cu aceeaşi hotărire şi spirit de abnegaţie pentru cucerirea titlului Suprem in handbalul feminin. NEGOTIN 13 (prin telefon de la trimisul nostru). 1 Miile de spectatori prezenţi tot seara în sala sporturilor din localitate nu vor uita multă vreme această partidă dramatică realizatăde reprezentativele feminine ale României şi Ungariei. în joc era calificarea pentru finala celui de al 5-lea campionat al lumii şi cele două echipe, neînvinse pînă la acest meci, au făcut tot ce era posibil omeneşte pentru a cîştiga. Jucătoarele maghiare porneau cu două şanse în confruntarea decisivă. Datorită golaverajului lor superior ele ar fi ajuns în finală şi cu un rezultat egal. Dar fetele noastre au fost admirabile, s-au depășit pur și simplu în multe momente ale acestei dispute îndrăcite și au realizat o victorie la limită — 12—11 (5—7) — pe deplin meritată. Ne vine greu să facem vreo remarcă despre jocul handbalistelor noastre în această partidă infernală. Toate jucătoarele folosite au luptat pînă la ultima picătură de energie, întrecind un adversar care se afla în cea mai bună formă. Ele s-au apărat cu o dîrzenie lăudabilă, iar în atac au ştiut să folosească, în special în repriza secundă, forţa de şut a principalelor realizatoare, Simona Arghir şi Doina Cojocaru, care nu au mai lăsat nici o șansă handbalistelor maghiare. Debutul a fost favorabil sportivelor ungare: 1—0 prin Csik (7 m). Am egalat repede (Petrovici), apoi am luat conducerea (Cojocaru). ULTIMELE REZULTATE DIN GRUPELE SEMIFINALEI NEGOTIN România — Ungaria 12—11 (5—7) | Cehoslovacia — Norvegia 12—8 (3-5). 1. ROMÂNIA 3 3 0 0 32—24 6 2. Ungaria 3 2 0 1 37—22 4 j 3. Cehoslovacia 3 1 0 2 27—30 2 | 4. Norvegia 3 0 0 3 16—36 0 ' ZAGREB Iugoslavia — U.R.S.S. 7—5 (4—3) Danemarca—Polonia 12—12 (7—7) 1. IUGOSLAVIA 3 2 0 1 26—24 4 2. U.R.S.S. 3 1 1 1 23—23 3 3. Polonia 3 1 1 1 27—28 3 4. Danemarca 3 0 2 1 32—33 2 ; dar aceeaşi Csik a restabilit egalitatea : 2—2 în min. 9. Cele două echipe atacă furibund şi totodată se apără cu măiestrie. Ca urmare, se înscriu goluri puţine : Takacs (3—3), Furcd (3—3 şi 4—3), Csik (4—4 din 7 m), Nyári (4—5) şi Arghir (5—5 în min. 23). De la acest scor, adversarele noastre s-au desprins la 7—5 (Csik şi Lemkeş), situaţie cu care s-a încheiat prima parte a întîlnirii. Pornind cu acest handicap, handbalistele românce s-au mobilizat la maximum şi nu şi-au mai lăsat partenerele de întrecere să răsufle. Acestea au mai avut totuşi conducerea la scor timp de 14 minute pînă la 9—8 (au înscris pe rînd Arghir, Toth-Harsany, R. Soos, Takacs şi Arghir). în min. 40, Simona Arghir şi-a încheiat suita celor trei goluri spectaculoase, obţinînd egalarea : 11—9. Finalul a fost dramatic. Deşi accidentată, Doina Cojocaru şi-a asumat în aceste momente întreaga răspundere şi a înscris de două ori. De fiecare dată însă, formaţia ungară a egalat prin Toth-Harsany şi Sterbinszki , 11—11 cu 4 minute înainte de final, cînd Clara Csik a fost eliminată definitiv din joc. Am avut superioritate numerică, dar emoţia le copleşea pur şi sim plu pe reprezentantele noastre. Singură, Elisabeta Ionescu a avut cîteva intervenţii admirabile, care au salvat echipa de la goluri gata făcute. Şi cînd mai rămăseseră 50 de secunde de joc, aceeaşi Doina Cojocaru s-a înălţat irezistibil şi a semnat golul victoriei: 12—11. In urma acestui valoros rezultat, handbalistele românce vor juca simbătă seară în finală cu formaţia Iugoslaviei, iar selecţionatele U.R.S.S. şi Ungariei îşi vor disputa locurile 3—4. Hristache NAUM DOINA COJOCARU [ PSOECTgRT Pfiff VOXTB ŢtUttLB UNTTI-VÄT I ZIAR AL CONSILULUI NATIONAL PENTRU EDUCATIE FIZICA SI SPORT ANUL XXIX — Nr. 7624 4 PAGINI 30 BANI Vineri 14 decembrie 1973 FINALA CAMPIONATULUI NAŢIONAL SĂTESC DE TRÎNTĂ, LA PITEŞTI ! 9 Timp de trei zile, la sfirşitul acestei săptămîni, municipiul Piteşti va găzdui finala unei competiţii mult aşteptată de amatorii de sport din mediul rural. Este vorba de ultimul act al campionatului naţional sătesc de trîntă, întrecerile vor avea loc în sala sporturilor din oraş. Cu această ocazie vor fi desemnaţi cei şase campioni ai categoriilor de vîrstă : pînă la 55 kg, 61, 68, 76, 84 şi peste 84 kg. Aspiră la cele 6 titluri peste 250 de finalişti, campioni juceţeni desemnaţi din cei peste 15 000 de tineri săteni care au luat iniţial startul în cadrul etapelor pe sate, comune şi centre de comună. Iată programul finalelor de la Piteşti: VINERI — întreceri, orele 9—12 şi 16—20 ; SÂMBATA — întreceri, semifinale, orele 9—12, 16—20 ; DUMINICA — întreceri finale, orele 8,30—11,30 ; festivitatea de premiere şi închiderea finalelor ; demonstraţii de lupte libere, susţinute de sportivi de performamţă. i§tocxj2XXxxX^cl W MATERIALELOR SPORTIVE M ATERIALELOR SPORTIVE In cursul lunii trecute, ziarul nostru a efectuat un amplu raid-anchetă privind producţia şi calitatea materialelor sportive constatările făcute fiind reflectate în două pagini speciale. Pornind de la indicaţiile cuprinse în Hotărârea Plenarei C.C. al P.C.R. cu privire la dezvoltarea continuă a educaţiei fizice şi sportului, precum şi de la concluziile dezbaterii din cadrul Biroului executiv al C.N.E.F.S. din luna octombrie, cele două pagini şi-au propus să contribuie la:cunoaşterea cît mai exactă a realităţii în acest sfîrşit de an şi, mai ales, la impulsionarea eforturilor menite să contribuie în 1974 la satisfacerea cerinţelor sportului de masă şi de performanţă „,pe plan cantitativ şi calitativ. Redactorii noştri au fost în întreprinderile producătoare, în magazine de specialitate, la reprezentanţii comerţului, au stat de vorbă cu cumpărătorii, cu beneficiarii. Opiniile tuturor acestora şi-au găsit locul în coloanele ziarului. Iată de ce am aşteptat cu interes cetăţenesc şi profesional răspunsurile forurilor în drept, cu atît mai mult cu cît în urma şedinţei Biroului executiv al C.N.E.F.S. între organul central al mişcării sportive şi ministerele cu atribuţiuni în producţia materialelor sportive (Ministerul Industriei Uşoare, Ministerul Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii, Ministerul Comerţului Interior) precum şi UCECOM au fost stabilite planuri de măsuri privind sporirea, diversificarea şi îmbunătăţirea calităţii la materiale şi echipamente sportive. UCECOM : RECEPTIVITATE ŞI PE PLAN LOCAL UCECOM ne răspunde printr-o adresă semnată de tov. vicepreşedinte Ilie Alexe : „Ca urmare a Hotărîrii Plenarei C.C. al P.C.R. s-a întocmit de către UCECOM, M.C.I. şi C.N.E.F.S. un program de măsuri privind sporirea, diversificarea şi îmbunătăţirea calităţii la materialele şi echipamentele sportive. Prin acest program sunt stabilite — printre altele — sortimentele de materiale sportive precum şi cooperativele ce le vor produce. Două din cele trei cooperative menţionate în articol — Unitatea Tg. Mureş şi Progresul Reghin — au primit sarcini nominalizate pe sortimente. Cea de a treia cooperativă — Textila Mureş — nu a primit sarcini concrete pe linia producţiei de articole sportive. Menţionăm însă că prin circulara nr. 3678/19. oct. 1973 s-au dat tuturor unităţilor cooperaţiei meşteşugăreşti indicaţii de a lua măsuri pe linia diversificării sortimentelor şi îmbunătăţirii calităţii precum şi pentru asigurarea necesarului de materiale şi echipamente sportive solicitate de C.N.E.F.S. şi M.C.I., în cadrul cotelor de materii prime şi materiale alocate prin plan sau achiziţionate direct. De asemenea, s-au dat indicaţii să se colaboreze cu organele judeţene ale C.N.E.F.S. şi ale comerţului local şi să se manifeste receptivitate faţă de cererile de articole sportive ale acestor organe. în continuare, se va urmări asigurarea necesarului de materii prime atît pentru articolele de sport solicitate de C.N.E.F.S. şi nominalizate pe cooperative precum şi pentru cererile ce se vor formula de către organele locale.“ Un răspuns argumentat care, sperăm, se va materializa in anul ce vine cu un aport mult mai substanţial decit cel de 7 la sută cu care a contribuit UCECOM în anul 1973 la fondul de marfă constind din echipament și materiale sportive. După o lună de zile de la raidul nostru anchetă — măsuri concrete, răspunsuri evazive și în unele cazuri... tăcere POLOISTII SE ANTRENEAZĂ ȘI PE USCAT... ■ Nu ne îndoim că în aceste zile geroase, cînd mercurul termometrului coboară cu multe grade sub zero, poloiştii ar prefera apa caldă din bazinul acoperit. Dar ei ştiu totodată, dintr-o mai largă experienţă, că fără o pregătire multilaterală ei nu vor putea ajunge acolo sus, lingă cele mai puternice formaţii din lume. Motiv pentru care programul lor de antrenament cuprinde adesea şi alergări în teren variat. Fotoreporterul nostru Vasile Bageac a surprins un start al celor mai buni jucători din Capitals inşuniţi în lotul reprezentativ pentru un cros de mai lungă durată în care au fost înconjurate lacurile din vecinătatea sălii Floreasca. Printre cei prezenţi : Gh. Zamfirescu, Cornel Rusu, Ilie Slăveiu. Olac alături de „veteranii“ P. Mureşan şi ,C. Frăţilă. M.I.U. : DESPRE INCALJAMINTE — DA... M.I.U. răspunde sesizării noastre printr-o adresă a Direcţiei generale comerciale, semnată de tov. I.Farcaş, director general adjunct : „Cele două aspecte ale problemei încăl(Continuare în pag. a 2-a) PE TEME DE EDUCAŢIE Cu puţin timp în urmă am găsit, printre scrisorile ce sosesc zilnic pe adresa redacţiei, una aparţinînd prof. Anton Balmuş, de la Sc. generală nr. 4 din Birlad. Ce ne-a făcut să ne oprim asupra ei şi să consemnăm, mai apoi, în rindurile de faţă, rezultatul anchetei ? Mai bine să cităm, pentru început, din scrisoarea adresată prin intermediul ziarului, Inspectoratului şcolar judeţean : „...rog să binevoiţi a dispune ridicarea sancţiunii AVERTISMENT ce mi s-a dat pe nedrept şi in mod tendenţios... Sancţiunea dată are ca motiv faptul că eu am cerut să mi se dea voie să-mi fac meseria, adică să predau educaţia fizică la şcoala unde sunt titular... V-am relatat toate acestea numai cu scopul ca să aflaţi şi dv. de ce eu nu am putut accepta ca tov. director să instaleze şi să ungă ca profesoară de educaţie fizică pe cele şase ore de activităţi sportive (pe care le am eu şi in care eu imi pregătesc echipele campioane pentru competiţii) pe tov. C. Constanţa (n.r. prescurtarea noastră), tovarăşă care nu are nici o calificare pentru a preda in învăţămînt, in general, şi nici o tangenţă cu educaţia fizică, în special... Tov. C. Constanţa nu a făcut nici o facultate în acest sens şi nici« măcar vreo şcoală cu profit ei din contră, dumneaei în liceu a fost scutită medical de educaţie fizică !“ Am scris de nenumărate ori, stimaţi cititori, despre modul cum se „selecţionează“ cadrele didactice suplinitoare la obiectul educaţie fizică. Şi o vom face în continuare, pînă cind această materie va ieşi de sub „dominarea“ indiferenţei şi a unor concepţii prăfuite. Dar, în cazul prof. A B, lucrurile erau (sau cel puţin păreau) mai complicate : se adăuga acum şi lezarea profesorului titular (cu grad definitiv) prin acordarea celor şase ore unei persoane fără nici o tangenţă cu această materie. Ne-am deplasat, aşadar, la Birlad. Nu mică ne-a fost, însă, mirarea să aflăm că prof. A. B. nu ne-a spus chiar totul. Omisese un mic amănunt esenţial pentru problema legată direct de persoana sa , cele şase ore în discuţie sunt peste obligaţia de catedră. Printr-o adresă (nr. 180 din 26 septembrie 1973) a fostului inspectorat şcolar municipal se făcea cunoscut şcolii că : „Incepînd cu data de 1 septembrie 1973 cele şase ore de educaţie fizică la clasele V—VIII, peste obligaţia de catedră a tov. Raimuş Anton vor fi suplinite de tov. C. Constanţa“. Conform regulamentului, orele suplimentare sunt la dispoziţia inspectoratului şcolar, ele puţind fi repartizate după necesităţi. Totuşi, ceea ce nu înţelegem, e faptul că în aceeaşi adresă (sub semnătura tov. inspector Eugen Ciocirlea) se precizează că „Pentru orice neconformare din partea titularului, directorul şcolii va lua măsuri disciplinare“. De ce era oare nevoie de această menţiune, dacă orele (conform adresei 6777 din 15 octombrie 1973 a inspectoratului şcolar judeţean) sunt la dispoziţia forului tutelar, mai ales că prof. B. A. avea asigurată catedra de 21 de ore ? Profesorul A. B. (ale cărui merite şi pasiune trebuie să te recunoaş-Emanuel FÂNTÂNEANU (Qmtinwrs în pvg. a ta) 6 ORE DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI IMPLICAȚIILE LOR... ŞEDINŢA COMUNA a Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. si a Consiliului de Miniştri ■* În ziua de 13 decembrie 1973, a avut loc Şedinţa comună a Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. şi a Consiliului de Miniştri, sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu. In cadrul şedinţei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a prezentat o informare in legătură cu vizita de prietenie pe care a efectuat-o in Algeria, precum şi cu vizita oficială întreprinsă în Statele Unite ale Americii. Comitetul Executiv şi Consiliul de Miniştri au dat o înaltă apreciere şi au aprobat în unanimitate rezultatele vizitei tovarăşului Nicolae Ceauşescu in Algeria ca o nouă confirmare a politicii partidului şi statului nostru de dezvoltare a unor relaţii active, multilaterale, de prietenie, colaborare şi solidaritate cu statele arabe, cu ţările Africii, cu toate ţările care au păşit pe calea dezvoltării de sine stătătoare, a progresului economic şi social, de participare activă a României la soluţionarea pe cale politică a marilor probleme care preocupă omenirea. Comitetul Executiv şi Consiliul de Miniştri şi-au exprimat satisfacţia pentru faptul că, in spiritul înţelegerilor stabilite de preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Houari Boumediene cu prilejul vizitei şefului statului român in Algeria, din martie 1972, relaţiile de colaborare au înregistrat o dezvoltare continuu ascendentă, recenta vizită exprimind trăinicia raporturilor de prietenie dintre cele două ţări şi popoare, dorinţa comună de a le extinde în continuare, pe multiple planuri, in interesul României şi Algeriei, al cauzei păcii şi colaborării internaţionale. Comitetul Executiv şi Consiliul de Miniştri au stabilit ca ministerele şi organizaţiile economice de resort să întreprindă măsurile necesare pentru dezvoltarea şi diversificarea cooperării româno-algeriene, pentru fructificarea marilor posibilităţi de adincire a colaborării dintre cele două ţări în toate domeniile de interes reciproc. De asemenea, Comitetul Executiv şi Consiliul de Miniştri au dat o înaltă apreciere şi preţuire vizitei întreprinse de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu în S.U.A., in legătură cu vizita in S.U.A. Comitetul Executiv şi Consiliul de Miniştri au adoptat o hotărire, care se dă publicităţii. În continuare, Comitetul Executiv şi Consiliul de Miniştri au discutat şi aprobat proiectul Statutului cu privire la organizarea cercetării ştiinţifice. S-a stabilit ca pe baza observaţiilor care au fost făcute în cadrul şedinţei, proiectul să fie refăcut şi înaintat Consiliului de Stat, spre a fi adoptat şi aplicat, o anumită perioadă, in mod experimental. In vederea aplicării Legii preţurilor, Comitetul Executiv şi Consiliul de Miniştri au luat in discuţie reaşezarea preţurilor de producţie şi livrare la produsele de bază din ramurile extractivă şi prepararea minereurilor feroase, neferoase, de mangan, nemetalifere şi sare ; reaşezarea preţurilor de livrare la produsele de bază ale industriei cărbunelui; reaşezarea preţurilor de producţie şi de livrare la produsele din ramura extracţiei ţiţeiului şi gazelor naturale; reaşezarea preţurilor de producţie, de livrare şi adaosul comercial la produsele din industria prelucrării ţiţeiului , reaşezarea preţurilor de producţie şi de livrare în ramura energiei electrice şi termice şi au hotârit ca propunerile respective să fie înaintate Consiliului de Stat spre legiferare. Ţinînd seama de rezultatele bune obţinute de oamenii muncii in realizarea planului de dezvoltare economico-socială a ţării pe anul 1973, Comitetul Executiv şi Consiliul de Miniştri au hotârit să aloce o sumă de 40 de milioane lei in vederea organizării Pomului de iarnă pentru copii. In încheiere, Comitetul Executiv şi Consiliul de Miniştri au rezolvat unele probleme ale activităţii curente. ANALIZĂ TEMEINICĂ ŞI BOGAT PROGRAM DE ACŢIUNE PENTRU DISCIPLINELE SPORTIVE ALE IERI LUCRĂRILE PLENAREI F.R. SCHI-BOB La Bucureşti, a avut loc, plenara Federaţiei române de schim bob, care a dezbătut activitatea desfăşurată în anul sportiv 1972—73, precum şi sarcinile noi, sporite, ce revin disciplinelor de iarnă, organizaţiilor sportive şi celor cu atribuţii în domeniul educaţiei fizice şi sportului, antrenorilor şi specialiştilor, atît pe linia sportului de performanţă, cît şi a celui de masă în lumina Hotărîrii Plenarei C.C. al P.C.R. din 28 februarie — 2 martie a. c. La lucrări au participat tovarăşii Bujor Almăjan, ministrul geologiei, minelor şi petrolului, preşedintele de onoare al F.R.S.B., general lt. Marin Dragnea, prim-vicepreşedinte al C.N.E.F.S., general lt. Constantin Ionescu, preşedintele F.R.S.P., repre- zentanţi ai C.J.E.F.S., ai Ministerului Turismului, ai întreprinderilor producătoare de materiale şi echipament sportiv, preşedinţi de cluburi şi asociaţii sportive, profesori de educaţie fizică, instructori, antrenori, ziarişti. Darea de seamă şi planul de măsuri, difuzate anterior tuturor participanţilor, au prezentat în mod analitic, pe capitole şi sporturi, modul cum s-a desfăşurat activitatea sezonului trecut, primul an de pregătire din actualul ciclu olimpic, punctînd cu simţ de răspundere deficienţele constatate, cauzele şi modalităţile de înlăturare a lor. Planul de măsuri, concret, amănunţit, la obiect, completat după discuţii şi adoptat de plenară, a stabilit sarcini şi răspunderi individuale şi colective pentru sezonul apropiat şi întregul ciclu olimpic, in vederea stimulării practicării sporturilor de iarnă intr-o proporţie mai mare şi cu o mai largă arie de răspîndire geografică în judeţele unde există condiţii, ca şi pentru ridicarea pragului de performanţă sportivă a tuturor disciplinelor iernii la o reală valoare internaţională. In cadrul discuţiilor vorbitorii au analizat, un spirit critic şi autocritic, problemele majore ale sporturilor de iarnă, situaţia activităţii de masă, baza materială în continuă dezvoltare, aspectele producerii şi difuzării materialului şi echipamentului sportiv, probleme de reconsiderare a vo(Continuare in pag. a 2-a) Sporturile de iarnă din nou in: actualitate. Iată un aspect din concursurile sezonului trecut Foto : D. NEAGU DOUĂ INTERESANTE JOCURI INTERNAŢIONALE DE HOCHEI • Slezan Opava (Cehoslovacia) intilneşte pe Dinamo şi Steaua Sezonul hocheistic internaţional programează, la sfirşitul săptămînii, partide atractive. Pe patinoarul artificial acoperit „23 August“ va evolua cunoscuta formaţie cehoslovacă Slezan Opava. Oaspeţii vor intilni sîmbătă (de la ora 18) pe Dinamo, iar duminică (de la ora 17) pe Steaua. Ţinînd cont de faptul că cele două cluburi bucureştene dau — cu mici excepţii — pe jucătorii lotului reprezentativ, întîlnirile poartă un pronunţat caracter de pregătire a echipei naţionale înaintea turneului din Elveţia (decembrie-ianuarie) şi a participării la grupa B a C.M. La Cluj, începe astăzi ÎNTRECEREA pentru TITLURILE REPUBLICANE INDIVIDUALE DE TENIS DE MASĂ Sfirşitul acestei săptămîni va aduce un eveniment deosebit, mult aşteptat de iubitorii tenisului de masă. Timpde trei zile, vineri, sîmbătă şi duminică, în Sala sporturilor din Cluj vor avea loc întrecerile pentru titlurile republicane la cele cinci probe individuale: simplu femei, simplu bărbaţi, dublu femei, dublu bărbaţi şi dublu mixt. Este, după campionatul Diviziei A, cea de a doua competiţie autohtonă importantă şi ţinînd seama de specificul acestui sport, campionatul individual trezeşte chiar mai mult interes decit cel pe echipe. La start vor fi prezenţi concurenţii calificaţi de la concursul precedent, alături de care vor intra direct în întrecere maeştri emeriţi ai sportului, maeştri ai sportului şi jucătorii şi jucătoarele cu categoria I de clasificare. Aşadar, este vorba de toţi fruntaşii tenisului de masă din ţara noastră. Posibilităţi evidente pentru a ajunge în faza superioară a competiţiei ca şi pentru a cuceri titlurile le au sportivi cunoscuţi cum sunt, în primul rînd, maestra emerită a sportului şi campioana mondială Maria Alexandru, Eleonora Vlaicov, Magdalena Lesai, sau Teodor Gheorghe, Şerban Doboşi, Aurel Ovanez etc. înaintea începerii competiţiei să reamintim pe campionii ediţiei precedente : simplu fete: Maria Alexandru, simplu băieţi : T. Gheorghe, dublu fete Maria Alexandru — Carmen Crişan, dublu băieţi : S. Doboşi — A. Ovanez, dublu mixt: Carmen Crişan - T.