Sportul, decembrie 1973 (Anul 29, nr. 7611-7640)

1973-12-14 / nr. 7624

\_ ROADELE BUNEI PREGĂTIRI, AMBIȚIEI, DĂRUIRII PENTRU CULORILE REPREZENTATIVEI TĂRII HANDBALISTELE NOASTRE IN FINALA CAMPIONATULUI MONDIAL, DUPĂ UN MECI DRAMATIC CU ECHIPA UNGARIEI: 12-11! • SIMBĂTĂ SEARA, LA BELGRAD, MECIUL IUGOSLAVIA - ROMÂNIA VA HOTĂRÎ TITLUL SUPREM Calificarea echipei feminine de handbal a ţării noastre a fost aşteptată cu un mare interes de toţi iubitorii de sport, mai ales pentru faptul că în semi­finală România întilnea puternica formaţie a Ungariei, fostă campioană mon­dială. Intr-adevăr, meciul a fost extrem de greu, disputat pînă în ultimele se­cunde,­­cind victoria a revenit la limită echipei noastre. Transmisia la radio a reuşit să ne redea in mare măsură atmosfera palpi­tantă a jocului, ambiţia şi dăruirea cu care jucătoarele noastre au luptat, pina la epuizare, pentru un succes de mare prestigiu. Echipa României cucereşte, de pe acum, medaliile de argint pe care poate să le schimbe in aur miine ceară, luptînd cu aceeaşi hotărire şi spirit de abnegaţie pentru cucerirea titlului Suprem in handbalul feminin. NEGOTIN 13 (prin telefon de la trimisul nostru). 1 Miile de spectatori prezenţi tot seara în sala sporturilor din loca­litate nu vor uita multă vreme această partidă dramatică realizată­­de reprezentativele feminine ale României şi Ungariei. în joc era calificarea pentru finala celui de al 5-lea campionat al lumii şi cele două echipe, neînvinse pînă la a­­­cest meci, au făcut tot ce era po­sibil omeneşte pentru a cîştiga. Jucătoarele maghiare porneau cu două şanse în confruntarea deci­sivă. Datorită golaverajului lor su­perior ele ar fi ajuns în finală şi cu un rezultat egal. Dar fetele noastre au fost admirabile, s-au depășit pur și simplu în multe mo­mente ale acestei dispute îndră­cite și au realizat o victorie la li­mită — 12—11 (5—7) — pe deplin meritată. Ne vine greu să facem vreo re­marcă despre jocul handbalistelor noastre în această partidă infer­nală. Toate jucătoarele folosite au luptat pînă la ultima picătură de energie, întrecind un adversar care se afla în cea mai bună formă. Ele s-au apărat cu o dîrzenie lău­dabilă, iar în atac au ştiut să folo­sească, în special în repriza secun­dă, forţa de şut a principalelor realizatoare, Simona Arghir şi Doi­na Cojocaru, care nu au mai lăsat nici o șansă handbalistelor ma­ghiare. Debutul a fost favorabil sporti­velor ungare: 1—0 prin Csik (7 m). Am egalat repede (Petrovici), apoi am luat conducerea (Cojocaru). ULTIMELE REZULTATE DIN GRUPELE SEMIFINALE­­I NEGOTIN România — Ungaria 12—11 (5—7) | Cehoslovacia — Norvegia 12—8­­ (3-5). 1. ROMÂNIA 3 3 0 0 32—24 6­­ 2. Ungaria 3 2 0 1 37—22 4 j 3. Cehoslovacia 3 1 0 2 27—30 2 | 4. Norvegia 3 0 0 3 16—36 0 ' ZAGREB Iugoslavia — U.R.S.S. 7—5 (4—3) Danemarca—Polonia 12—12 (7—7) 1. IUGOSLAVIA 3 2 0 1 26—24 4 2. U.R.S.S. 3 1 1 1 23—23 3 3. Polonia 3 1 1 1 27—28 3 4. Danemarca 3 0 2 1 32—33 2 ; dar aceeaşi Csik a restabilit egali­tatea : 2—2 în min. 9. Cele două echipe atacă furibund şi totodată se apără cu măiestrie. Ca urmare, se înscriu goluri puţine : Takacs (3—3), Furcd­ (3—3 şi 4—3), Csik (4—4 din 7 m), Nyári (4—5) şi Ar­ghir (5—5 în min. 23). De la acest scor, adversarele noastre s-au des­prins la 7—5 (Csik şi Lemkeş), si­tuaţie cu care s-a încheiat prima parte a întîlnirii. Pornind cu acest handicap, hand­balistele românce s-au mobilizat la maximum şi nu şi-au mai lăsat partenerele de întrecere să răsufle. Acestea au mai avut totuşi condu­cerea la scor timp de 14 minute pînă la 9—8 (au înscris pe rînd Arghir, Toth-Harsany, R. Soos, Ta­kacs şi Arghir). în min. 40, Simona Arghir şi-a încheiat suita celor trei goluri spectaculoase, obţinînd egalarea : 11—9. Finalul a fost dramatic. Deşi accidentată, Doina Cojocaru şi-a a­­sumat în aceste momente întreaga răspundere şi a înscris de două ori. De fiecare dată însă, formaţia ungară a egalat prin Toth-Harsany şi Sterbinszki , 11—11 cu 4 minute înainte de final, cînd Clara Csik a fost eliminată definitiv din joc. Am avut superioritate numerică, dar emoţia le copleşea pur şi sim­ plu pe reprezentantele noastre. Singură, Elisabeta Ionescu a avut cîteva intervenţii admirabile, care au salvat echipa de la goluri gata făcute. Şi cînd mai rămăseseră 50 de secunde de joc, aceeaşi Doina Cojocaru s-a înălţat irezistibil şi a semnat golul victoriei: 12—11. In urma acestui valoros rezultat, handbalistele românce vor juca simbătă seară în finală cu formaţia Iugoslaviei, iar selecţionatele U.R.S.S. şi Ungariei îşi vor disputa locurile 3—4. Hristache NAUM DOINA COJOCARU [ PSOECTgRT Pfiff VOXTB ŢtUttLB UNTTI-VÄT I ZIAR AL CONSILULUI NATIONAL PENTRU EDUCATIE FIZICA SI SPORT ANUL XXIX — Nr. 7624 4 PAGINI 30 BANI Vineri 14 decembrie 1973 FINALA CAMPIONATULUI NAŢIONAL SĂTESC DE TRÎNTĂ, LA PITEŞTI ! 9 Timp de trei zile, la sfirşitul a­­cestei săptămîni, municipiul Piteşti va găzdui finala unei competiţii mult aşteptată de amatorii de sport din mediul rural. Este vorba de ultimul act al campionatului naţio­nal sătesc de trîntă, întrecerile vor avea loc în sala sporturilor din oraş. Cu această ocazie vor fi de­semnaţi cei şase campioni ai ca­tegoriilor de vîrstă : pînă la 55 kg, 61, 68, 76, 84 şi peste 84 kg. As­piră la cele 6 titluri peste 250 de finalişti, campioni juc­eţeni desem­naţi din c­ei peste 15 000 de tineri săteni care au luat iniţial startul în cadrul etapelor pe sate, comune şi centre de comună. Iată programul finalelor de la Piteşti: VINERI — întreceri, orele 9—12 şi 16—20 ; SÂM­­BATA — întreceri, semifinale, orele 9—12, 16—20 ; DUMINICA — întreceri finale, orele 8,30—11,30 ; festivitatea de premiere şi închide­rea finalelor ; demonstraţii de lupte libere, susţinute de sportivi de per­­formamţă. i§t­ocxj2XXxxX^cl W MATERIALELOR SPORTIVE M ATERIALELOR SPORTIVE In cursul lunii trecute, ziarul nos­tru a efectuat un amplu raid-an­­chetă privind producţia şi calitatea materialelor sportive constatările făcute fiind reflectate în două pa­gini speciale. Pornind de la indicaţiile cuprinse în Hotărârea Plenarei C.C. al P.C.R. cu privire la dezvoltarea continuă a educaţiei fizice şi sportului, pre­cum şi de la concluziile dez­baterii din cadrul Biroului exe­cutiv al C.N.E.F.S. din luna octombrie, cele două pagini şi-au propus să contribuie la:cunoaşterea cît mai exactă a realităţii în acest sfîrşit de an şi, mai ales, la im­pulsionarea eforturilor menite să contribuie în 1974 la satisfacerea cerinţelor sportului de masă şi de performanţă „,pe plan cantitativ şi calitativ. Redactorii noştri au fost în între­prinderile producătoare, în magazine de specialitate, la reprezentanţii co­merţului, au stat de vorbă cu cumpărătorii, cu beneficiarii. Opi­niile tuturor acestora şi-au găsit locul în coloanele ziarului. Iată de ce am aşteptat cu interes cetă­ţenesc şi profesional răspunsurile forurilor în drept, cu atît mai mult cu cît în urma şedinţei Biroului executiv al C.N.E.F.S. între organul central al mişcării sportive şi mi­nisterele cu atribuţiuni în produc­ţia materialelor sportive (Ministe­rul Industriei Uşoare, Ministerul E­­conomiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii, Ministerul Comerţu­lui Interior) precum şi UCECOM au fost stabilite planuri de măsuri pri­vind sporirea, diversificarea şi îm­bunătăţirea calităţii la materiale şi echipamente sportive. UCECOM : RECEPTIVITATE ŞI PE PLAN LOCAL UCECOM ne răspunde printr-o adresă semnată de tov. vicepreşe­dinte Ilie Alexe : „Ca urmare a Ho­tărîrii Plenarei C.C. al P.C.R. s-a întocmit de către UCECOM, M.C.I. şi C.N.E.F.S. un program de măsuri privind sporirea, diversificarea şi îmbunătăţirea calităţii la materialele şi echipamentele sportive. Prin acest program sunt stabilite — printre altele — sortimentele de materiale sportive precum şi cooperativele ce le vor produce. Două din cele trei cooperative menţionate în articol — Unitatea Tg. Mureş şi Pro­gresul Reghin — au primit sarcini nominalizate pe sortimente. Cea de a treia cooperativă — Textila Mu­reş — nu a primit sarcini concrete pe linia producţiei de articole spor­tive. Menţionăm însă că prin cir­culara nr. 3678/19. oct. 1973 s-au dat tuturor unităţilor cooperaţiei meş­teşugăreşti indicaţii de a lua măsuri pe linia diversificării sortimentelor şi îmbunătăţirii calităţii precum şi pentru asigurarea necesarului de materiale şi echipamente sportive solicitate de C.N.E.F.S. şi M.C.I., în cadrul cotelor de materii prime şi materiale alocate prin plan sau a­­chiziţionate direct. De asemenea, s-au dat indicaţii să­ se colaboreze cu organele judeţene ale C.N.E.F.S. şi ale comerţului local şi să se ma­nifeste receptivitate faţă de cere­rile de articole sportive ale acestor organe. în continuare, se va urmări asigurarea necesarului de materii prime atît pentru articolele de sport solicitate de C.N.E.F.S. şi nominali­zate pe cooperative precum şi pen­tru cererile ce se vor formula de către organele locale.“ Un răspuns argumentat care, spe­răm, se va materializa in anul ce vine cu un aport mult mai substan­ţial decit cel de 7 la sută cu care a contribuit UCECOM în anul 1973 la fondul de marfă constind din e­­chipament și materiale sportive. După o lună de zile de la raidul nostru anchetă — măsuri concrete, răspunsuri evazive și în unele cazuri... tăcere POLOISTII SE ANTRENEAZĂ ȘI PE USCAT...­­ ■­ Nu ne îndoim că în aceste zile geroase, cînd mercurul termome­­trului coboară cu multe grade sub zero, poloiştii ar prefera apa caldă din bazinul acoperit. Dar ei ştiu totodată, dintr-o mai largă expe­rienţă, că fără o pregătire multila­terală ei nu vor putea ajun­ge a­colo sus, lingă cele mai puternice formaţii din lume. Motiv pentru care programul lor de antrena­ment cuprinde adesea şi alergări în teren variat. Fotoreporterul nos­tru Vasile Bageac a surprins un start al celor mai buni jucători din Capitals inşuniţi în lotul re­prezentativ pentru un cros de mai lungă durată în care au fost în­conjurate lacurile din vecinătatea sălii Floreasca. Printre cei pre­zenţi : Gh. Zamfirescu, Cornel Rusu, Ilie Slăvei­u. Olac alături de „veteranii“ P. Mureşan şi ,C. Frăţilă. M.I.U. : DESPRE INCALJAMINTE — DA... M.I.U. răspunde sesizării noastre printr-o adresă a Direcţiei generale comerciale, semnată de tov. I.Far­­caş, director general adjunct : „Cele două aspecte ale problemei încăl­(Continuare în pag. a 2-a) PE TEME DE EDUCAŢIE Cu puţin timp în urmă am gă­sit, printre scrisorile ce sosesc zil­nic pe adresa redacţiei, una aparţi­­nînd prof. Anton Balmuş, de la Sc. generală nr. 4 din Birlad. Ce ne-a făcut să ne oprim asupra ei şi să consemnăm, mai apoi, în rindurile de faţă, rezultatul anchetei ? Mai bine să cităm, pentru început, din scrisoarea adresată prin interme­diul ziarului, Inspectoratului şcolar judeţean : „...rog să binevoiţi a dis­pune ridicarea sancţiunii AVERTIS­MENT ce mi s-a dat pe nedrept şi in mod tendenţios... Sancţiunea dată are ca motiv faptul că eu am cerut să mi se dea voie să-mi fac me­seria, adică să predau educaţia fi­zică la şcoala unde sunt titular... V-am relatat toate acestea numai cu scopul ca să aflaţi şi dv. de ce eu nu am putut accepta ca tov. di­rector să instaleze şi să ungă ca pro­fesoară de educaţie fizică pe cele şase ore de activităţi sportive (pe care le am eu şi in care eu imi pregătesc echipele campioane pentru competiţii) pe tov. C. Constanţa (n.r. prescurtarea noastră), tovarăşă care nu are nici o calificare pentru a preda in învăţămînt, in general, şi nici o tangenţă cu educaţia fizică, în special... Tov. C. Constanţa nu a făcut nici o facultate în acest sens şi nici« măcar vreo şcoală cu profit ei din contră, dumneaei în liceu a fost scutită medical de educaţie fi­zică !“ Am scris de nenumărate ori, sti­maţi cititori, despre modul cum se „selecţionează“ cadrele didactice su­plinitoare la obiectul educaţie fizică. Şi o vom face în continuare, pînă cind această materie va ieşi de sub „dominarea“ indiferenţei şi a unor concepţii prăfuite. Dar, în cazul prof. A B, lucrurile erau (sau cel puţin păreau) mai complicate : se adăuga acum şi lezarea profesorului titular (cu grad definitiv) prin acordarea ce­lor şase ore unei persoane fără nici o tangenţă cu această materie. Ne-am deplasat, aşadar, la Birlad. Nu mică ne-a fost, însă, mirarea să aflăm că prof. A. B. nu ne-a spus chiar totul. Omisese un mic amă­nunt esenţial pentru problema le­gată direct de persoana sa , cele şase ore în discuţie sunt peste obligaţia de catedră. Printr-o adresă (nr. 180 din 26 sep­tembrie 1973) a fostului inspectorat şcolar municipal se făcea cunoscut şcolii că : „Incepînd cu data de 1 septembrie 1973 cele şase ore de educaţie fizică la clasele V—VIII, peste obligaţia de catedră a tov. Raimuş Anton vor fi suplinite de tov. C. Constanţa“. Conform regulamentului, orele su­plimentare sunt la dispoziţia inspec­toratului şcolar, ele puţind fi repar­tizate după necesităţi. Totuşi, ceea ce nu înţelegem, e faptul că în a­­ceeaşi adresă (sub semnătura tov. inspector Eugen Ciocirlea) se preci­zează că „Pentru orice neconformare din partea titularului, directorul şco­lii va lua măsuri disciplinare“. De ce era oare nevoie de această men­ţiune, dacă orele (conform adresei 6777 din 15 octombrie 1973 a inspec­toratului şcolar judeţean) sunt la dis­poziţia forului tutelar, mai ales că prof. B. A. avea asigurată catedra de 21 de ore ? Profesorul A. B. (ale cărui merite şi pasiune trebuie să te recunoaş-Emanuel FÂNTÂNEANU (Qmtinwrs în pvg. a ta) 6 ORE DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI IMPLICAȚIILE LOR... ŞEDINŢA COMUNA a Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. si a Consiliului de Miniştri ■* În ziua de 13 decembrie 1973, a avut loc Şedinţa comună a Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. şi a Consiliului de Miniştri, sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu. In cadrul şedinţei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, se­cretar general al Partidului Comunist Român, preşedin­tele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a prezentat o informare in legătură cu vizita de priete­nie pe care a efectuat-o in Algeria, precum şi cu vizita oficială întreprinsă în Statele Unite ale Americii. Comitetul Executiv şi Consiliul de Miniştri au dat o înaltă apreciere şi au aprobat în unanimitate rezultatele vizitei tovarăşului Nicolae Ceauşescu in Algeria ca o nouă confirmare a politicii partidului şi statului nostru de dezvoltare a unor relaţii active, multilaterale, de prietenie, colaborare şi solidaritate cu statele arabe, cu ţările Africii, cu toate ţările care au păşit pe calea dezvoltării de sine stătătoare, a progresului economic şi social, de participare activă a României la soluţio­narea pe cale politică a marilor probleme care pre­ocupă omenirea. Comitetul Executiv şi Consiliul de Miniştri şi-au ex­primat satisfacţia pentru faptul că, in spiritul înţele­gerilor stabilite de preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Houari Boumediene cu prilejul vizitei şefului statului ro­mân in Algeria, din martie 1972, relaţiile de colaborare au înregistrat o dezvoltare continuu ascendentă, recenta vizită exprimind trăinicia raporturilor de prietenie dintre cele două ţări şi popoare, dorinţa comună de a le extinde în continuare, pe multiple planuri, in interesul României şi Algeriei, al cauzei păcii şi colaborării in­ternaţionale. Comitetul Executiv şi Consiliul de Miniştri au stabilit ca ministerele şi organizaţiile economice de resort să întreprindă măsurile necesare pentru dezvoltarea şi di­versificarea cooperării româno-algeriene, pentru fructi­ficarea marilor posibilităţi de adincire a colaborării din­tre cele două ţări în toate domeniile de interes re­ciproc. De asemenea, Comitetul Executiv şi Consiliul de Mi­niştri au dat o înaltă apreciere şi preţuire vizitei între­prinse de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Con­siliului de Stat, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu în S.U.A., in legătură cu vizita in S.U.A. Comitetul Exe­cutiv şi Consiliul de Miniştri au adoptat o hotărire, care se dă publicităţii. În continuare, Comitetul Executiv şi Consiliul de Mi­niştri au discutat şi aprobat proiectul Statutului cu privi­re la organizarea cercetării ştiinţifice. S-a stabilit ca pe baza observaţiilor care au fost făcute în cadrul şe­dinţei, proiectul să fie refăcut şi înaintat Consiliului de Stat, spre a fi adoptat şi aplicat, o anumită peri­oadă, in mod experimental. In vederea aplicării Legii preţurilor, Comitetul Execu­tiv şi Consiliul de Miniştri au luat in discuţie reaşezarea preţurilor de producţie şi livrare la produsele de bază din ramurile extractivă şi prepararea minereurilor fe­roase, neferoase, de mangan, nemetalifere şi sare ; reaşezarea preţurilor de livrare la produsele de bază ale industriei cărbunelui; reaşezarea preţurilor de pro­ducţie şi de livrare la produsele din ramura extracţiei ţiţeiului şi gazelor naturale; reaşezarea preţurilor de producţie, de livrare şi adaosul comercial la produ­sele din industria prelucrării ţiţeiului , reaşezarea pre­ţurilor de producţie şi de livrare în ramura energiei electrice şi termice şi au hotârit ca propunerile res­pective să fie înaintate Consiliului de Stat spre legi­ferare. Ţinînd seama de rezultatele bune obţinute de oame­nii muncii in realizarea planului de dezvoltare econo­­mico-socială a ţării pe anul 1973, Comitetul Executiv şi Consiliul de Miniştri au hotârit să aloce o sumă de 40 de milioane lei in vederea organizării Pomului de iarnă pentru copii. In încheiere, Comitetul Executiv şi Consiliul de Mi­niştri au rezolvat unele probleme ale activităţii curente. ANALIZĂ TEMEINICĂ ŞI BOGAT PROGRAM DE ACŢIUNE PENTRU DISCIPLINELE SPORTIVE ALE IERI LUCRĂRILE PLENAREI F.R. SCHI-BOB La Bucureşti, a avut loc, plenara Federaţiei române de schim bob, care a dezbătut activitatea desfăşurată în anul sportiv 1972—73, precum şi sar­cinile noi, sporite, ce revin discipli­nelor de iarnă, organizaţiilor spor­tive şi celor cu atribuţii în domeniul educaţiei fizice şi sportului, antreno­rilor şi specialiştilor, atît pe linia sportului de performanţă, cît şi a celui de masă în lumina Hotărîrii Plenarei C.C. al P.C.R. din 28 fe­bruarie — 2 martie a. c. La lucrări au participat tovarăşii Bujor Almăjan, ministrul geologiei, minelor şi petrolului, preşedintele de onoare al F.R.S.B., general lt. Marin Dragnea, prim-vicepreşedinte al C.N.E.F.S., general lt. Constantin Io­­nescu, preşedintele F.R.S.P., repre- zentanţi ai C.J.E.F.S., ai Ministerului Turismului, ai întreprinderilor pro­ducătoare de materiale şi echipament sportiv, preşedinţi de cluburi şi aso­ciaţii sportive, profesori de educaţie fizică, instructori, antrenori, ziarişti. Darea de seamă şi planul de mă­suri, difuzate anterior tuturor parti­cipanţilor, au prezentat în mod ana­litic, pe capitole şi sporturi, modul cum s-a desfăşurat activitatea sezo­nului trecut, primul an de pregătire din actualul ciclu olimpic, punctînd cu simţ de răspundere deficienţele constatate, cauzele şi modalităţile de înlăturare a lor. Planul de măsuri, concret, amănunţit, la obiect, com­pletat după discuţii şi adoptat de plenară, a stabilit sarcini şi răspun­deri individuale şi colective pentru sezonul apropiat şi întregul ciclu o­­limpic, in vederea stimulării practi­cării sporturilor de iarnă intr-o pro­porţie mai mare şi cu o mai largă arie de răspîndire geografică în ju­deţele unde există condiţii, ca şi pentru ridicarea pragului de perfor­manţă sportivă a tuturor disciplinelor iernii la o reală valoare internaţio­nală. In cadrul discuţiilor vorbitorii au analizat, un spirit critic şi autocritic, problemele majore ale sporturilor de iarnă, situaţia activităţii de masă, baza materială în continuă dezvol­tare, aspectele producerii şi difuzării materialului şi echipamentului spor­tiv, probleme de reconsiderare a vo­(Continuare in pag. a 2-a) Sporturile de iarnă din nou in: actualitate. Iată un aspect din con­cursurile sezonului trecut Foto : D. NEAGU DOUĂ INTERESANTE JOCURI INTERNAŢIONALE DE HOCHEI • Slezan Opava (Cehoslovacia) intilneşte pe Dinamo şi Steaua Sezonul hocheistic internaţional programează, la sfirşitul săptămînii, partide atractive. Pe patinoarul ar­tificial acoperit „23 August“ va evolua cunoscuta formaţie ceho­slovacă Slezan Opava. Oaspeţii vor inti­lni sîmbătă (de la ora 18) pe Dinamo, iar dumini­că (de la ora 17) pe Steaua. Ţinînd cont de faptul că cele două cluburi bucureştene dau — cu mici excep­ţii — pe jucătorii lotului reprezen­tativ, întîlnirile poartă un pronun­ţat caracter de pregătire a echipei naţionale înaintea turneului din El­veţia (decembrie-ianuarie) şi a par­ticipării la grupa B a C.M. La Cluj, începe astăzi ÎNTRECEREA pentru TITLURILE REPUBLICANE INDIVIDUALE DE TENIS DE MASĂ Sfirşitul acestei săptămîni va a­­duce un eveniment deosebit, mult aşteptat de iubitorii tenisului de masă. Timp­­de trei zile, vineri, sîmbătă şi duminică, în Sala spor­turilor din Cluj vor avea loc între­cerile pentru titlurile republicane la cele cinci probe individuale: simplu femei, simplu bărbaţi, du­blu femei, dublu bărbaţi şi dublu mixt. Este, după campionatul Di­viziei A, cea de a doua competiţie autohtonă importantă şi ţinînd sea­ma de specificul acestui sport, cam­pionatul individual trezeşte chiar mai mult interes decit cel pe e­­chipe. La start vor fi prezenţi concu­renţii calificaţi de la concursul precedent, alături de care vor in­tra direct în întrecere maeştri e­­meriţi ai sportului, maeştri ai spor­tului şi jucătorii şi jucătoarele cu categoria I de clasificare. Aşadar, este vorba de toţi fruntaşii tenisu­lui de masă din ţara noastră. Posibilităţi evidente pentru a a­­junge în faza superioară a com­petiţiei ca şi pentru a cuceri titlu­rile le au sportivi cunoscuţi cum sunt, în primul rînd, maestra eme­rită a sportului şi campioana mon­dială Maria Alexandru, Eleonora Vlaicov, Magdalena Lesai, sau Teo­dor Gheorghe, Şerban Doboşi, Au­rel Ovanez etc. înaintea începerii competiţiei să reamintim pe campionii ediţiei pre­cedente : simplu fete: Maria A­­lexandru, simplu băieţi : T. Gheor­ghe, dublu fete Maria Alexandru — Carmen Crişan, dublu băieţi : S. Doboşi — A. Ovanez, dublu mixt: Carmen Crişan - T.

Next