Sportul, ianuarie 1974 (Anul 30, nr. 7641-7669)

1974-01-09 / nr. 7647

„CUPA TINERETULUI“ ACŢIUNI SUSŢINUTE IN JUDEŢELE CONSTANTA SI GORJ In Judeţul Constanţa, întrecerii« sportive din cadrul „Cupei tinere­tului“ sunt în plină desfăşurare. Zilnic, pe patinoare şi în săli au loc concursuri în cadrul popularei competiţii. In ultimele zile, la Constanţa, temperatura se menţine destul de ridicată, astfel că patinoarele na­turale şi-au luat o pauză forţată, în schimb pe patinoarul artificial activitatea nu a cunoscut întreru­peri. De dimineaţa şi pînă seara sute de elevi şi pionieri s-au în­trecut în aprinse dispute de pati­naj viteză, profitînd din plin de zilele vacanţei. împărţiţi pe cate­gorii de vîrstă (6—10 ani şi 11— 14 ani) concurenţii şi concurentele au alergat pe distanţe ce au va­riat între 60 şi 200 m. Din foile de concurs a reieşit că au fost înscrişi aproape 300 de băieţi şi 200 de fete. O activitate susţinută a avut loc şi în comunele judeţului. Astfel, la Cobadin, Băneasa, Poarta Albă, Cogerac ş.a. au fost înregistrate prezenţe numeroase la şah şi te­nis de masă. In sălile căminelor culturale şi ale şcolilor din loca­lităţi, au avut loc disputele din cadrul etapei I. O afluenţă deo­sebită s-a înregistrat în jurul meselor de şah, unde s-au întrecut aproape 1000 de băieţi şi 200 de fete. Nici tenisul de masă nu a rămas mult în urmă ca cifră de participare 1 600 şi respectiv 150. Dar, întrecerile sunt în plină des­făşurare.­ In judeţul Gorj­­,Cupa tineretu­lui“ se menţine în actualitate. La Casa de cultură din Novaci au loc zilnic dispute la tenis de masă şi şah. La tabla cu 64 de pătrate s-a evidenţiat elevul Mirel Coconeţu (cl. III-a) de la şcoala generală, care a obţinut succese remarcabile în faţa unor şahişti cu mai multă experienţă. In sala de sport au a­­vut loc meciuri de minibaschet şi volei, între cartiere, la care s-au remarcat Maxim Bică, Gheorghe Coconeţu, Victor Porumbel, Ionel George Dan, Cristian Buduran, Gheorghe Zisu şi Ion Gheban. Şi la clubul întreprinderii meca­nice din Bumbeşti-Jiu, asociaţia sportivă Metalurgistul a organizat întreceri la tenis de masă şi şah. Asemenea acţiuni au mai avut loc şi în comuna Bîlteni, unde cele mai bune rezultate le-au înregistrat a­­sociaţiile sportive Progresul şi Ştiinţa. La Tg. Jiu popicarii de la „Fla­căra“ şi-au disputat întîietatea în cadrul întrecerilor prevăzute pen­tru ei. Cei mai buni s-au dovedit Ilie Mircea, Septimiu Maier, A­­drian Maier şi Ilie Valentin. Manole BALOI-coresp. jud. ★ Ultimele zile de vacanţă la cabana Pirtul rece. Elevi şi eleve de la liceul „Dumitru Petrescu“ din Bucureşti te îndreaptă spre pîrtie pentru a par­ticipa la un concurs de schi organizat în cadrul „Cupei tineretului". Foto : Dragoş NEAGU ANUL XXX — Nr. 7647 IN C.C.E. LA BASCHET FEMININ POLITEHNICA TINTESTE •. .. CALIFICAREA ÎN SEMIFINALE! în această a 16-a ediţie a C.C.E., echipa feminină de bas­chet Politehnica Bucureşti este hotărîtă să repete şi chiar să îm­bunătăţească performanţa sa din anul 1969, cînd a ajuns în semifi­nalele competiţiei. Cel puţin aşa reiese din sîrguinţa manifestată de jucătoare la antrenamente şi din declaraţia antrenorului GRI­­GORE COSTESCU : „De la 2 ianuarie ne-am antre­nat zilnic în Bucureşti şi am sus­ţinut meciuri de verificare în com­pania I.E.F.S.-ului şi a unor echi­pe de juniori ale Şcolii sportive nr. 2. Ultima lecţie de pregătire o avem astăzi (n.r. : ieri) şi va consta din aruncări la coş. Sta­rea fizică a jucătoarelor este bună, inclusiv a Suzanei Szabados care s-a refăcut complet după o ope­raţie suferită la mîna dreaptă. De asemenea, promiţător mi se pare faptul că toată echipa este hotă­­rîtă­ să lupte pînă la ultima pică­tură de energie pentru a cîştiga du­bla întîlnire cu M.T.K., ceea ce i-ar spori şansele de calificare în semifinale. Cred că în mare măsu­ră succesul va depinde de rezulta­tul de mîine, cînd va trebui să cîştigăm la diferență mare“. Amintim că partida Politehnica— M.T.R. Budapesta din cadrul sfer­turilor de finală ale C.C.E., se va disputa mîine de la ora 19,15, în sala Floreasca. Repriza secundă va fi transmisă în direct la T.V. SPORTIVII DESPRE El ÎNŞIŞI, DESPRE VICTORIILE Şl îNFRtNGERILE LOR Treptat, activitatea competiţiona­­lă devine tot mai amplă şi mai atractivă. Sfîrşitul săptămînii tre­cute a fost marcat, după scurtul intermezzo al finalului de an, prin cîteva dispute de importanţă ma­joră în baschet mai­ ales,­ dar şi în scrimă sau hochei. Iată opini­ile unora dintre sportivii angajaţi în aceste întreceri. SCRIMĂ LAURENŢIA VLĂDESCU (Şcoala sportivă 1): „N-am pregătit ZILNIC, cite d­ouă ore, sub îndrumarea antrenorilor mei...“ Duminica trecută, Capitala a fost gazda unui concurs de scrimă ine­dit , primul campionat al copiilor (băieţi şi fete), prilej cu care au fost desemnaţi participanţii la fi­nala pe ţară. Cîştigătoarea probei feminine de floretă, eleva Lauren­­ţia Vlădescu din clasa a ViI-a a Şcolii generale nr. 1, totodată membră a secţiei de scrimă a Şcolii sportive nr. 1, ne împărtă­şeşte impresiile ei: „Cum am cîştigat ? Pregătin­­du-mă ZILNIC, cîte două ore, sub îndrumarea antrenorilor mei, pro­fesorii Cornel Pelmuş şi Elena Be­­jan. La noi, la Şcoala sportivă­­ există ambiţia ca secţia de scri­mă să se afle de-acum înainte în fruntea tuturor celorlalte ! Deocam­dată pentru o asemenea poziţie au pledat promovarea echipei femi­nine de floretă (din care sper să fac şi eu parte...) în prima divizie a ţării şi apoi cîştigarea de către colega mea mai mare, Viorica Dra­ga, a titlului de campioană repu­blicană de junioare. Pentru 1974, în sprijinul unui bilanţ cit mai rodnic, noi, rezervele divizionarei A — alături de mine, Cristina Sintilaru şi Liliana Niculiţă — pro­mitem să ne perfecţionăm continuu pentru a deveni titulare. Pînă a­­tunci, ne aşteaptă, însă, un alt e­­xamen dificil — finala republica­nă a campionatului de junioare, programată sîmbătă şi duminică la Bucureşti, în care — cel pu­ţin eu — mă voi strădui să re­pet performanţa de acum o săp­­tămînă“. Dănuţ Chitaru (Steaua): „Am pierdut titlul de campion al Ca­pitalei la floretă, avînd două vic­torii mai puţin decit Bogdan Ni­­colau... Am pierdut, într-un fel, firesc : colegul meu de secţie, de la Steaua, a fost mai bun, s-a pregătit cu mai multă sîrguinţă. De ce n-aş recunoaşte ? în asalt direct, de pildă, m-a întrecut cu 5—2.. . Asta nu înseamnă, însă, că duminică, la finala cam­pionatelor republicane de juniori mici nu voi încerca să tranşez în favoarea mea disputa pentru titlul de campion al ţării! Ştiu, va fi mult mai greu — alături de flore­­tiştii din Bucureşti vor fi prezenţi şi cei din ţară, de la Satu Mare şi Galaţi, Iaşi şi Cluj, Timişoara şi Braşov — dar, oricum, sînt ho­­tărît să arăt tot ce pot. Fiindcă, vă asigur, pot mai mult decît am arătat duminica trecută...“ Dispută dîrză pe planșă, în turneul final! Foto : Paul ROMOȘAN BASCHET Derbyul baschetului masculin, dispu­tat intre echipele Dinamo şi Steaua şi ciştigat de prima formaţie cu sco­rul de 71—60, este comentat de unul dintre cei mai buni jucători ai În­vingătorilor, maestrul sportului Vasile Popa : „Am început întîlnirea cu convin­gerea că ea va fi foarte dificilă şi fără a ne considera avantajaţi de ab­senţa lui Tarău, deoarece şi de la noi lipsea Dragomirescu. Am­ pus un ac­cent deosebit pe apărare, în scopul anihilării adversarilor cu cea mai bu­nă precizie în aruncările la coş: Savu şi Cernat. Am izbutit acest lucru şi, în general, s-a acordat atenţie mare defensivei de către ambele formaţii, ceea ce a determinat (împreună cu nervozitatea) un scor mic. In atac, 1Continuare In pag. a 2-a) VASILE POPA (Dinamo) :S-a acordat o mare atenţie defensivei” ZIAR Al. CONSILIULUI NAŢIONAL PENTRU EDUCATIE FIZICA .SI SPORT 4 PAGINI 30 BANI Miercuri 9 ianuarie 1974 ÎNTINERIREA ECHIPEI NAŢIONALE DE FOTBAL, O „OPERAŢIUNE“ RECLAMATĂ DE IDEEA DE JOC De vorbă cu antrenorul Valentin Stănescu A fost anunţat lotul reprezentativ. O „operaţie“ aproape obişnuită la fie­care început de an, cînd, în fapt sate simbolic, tricolorii iau startul într-o nouă stagiune competiţională. Ca şi anul trecut, aproximativ în aceeaşi perioadă, elevii lui Valentin Stănescu şi Robert Cosmoc vor călători spre alte ţări mai calde, cu mărturisitul gînd de a pregăti, în comun, primele două întîlniri internaţionale ale pri­măverii, ambele pe terenuri străine, cu Franţa, la 23 martie, la Paris, şi cu Brazilia, la 17 aprilie, în noul o­­raş — capitală Brasilia. Un obiectiv cu unele date ale problemei modifi­cate, dat fiind faptul că lotul repre­zentativ a suferit serioase restructu­rări. Schimbămi in absolut toate lini­ile, în locul foştilor titulari Sătmărea­­nu, Antonescu, Deleanu, Radu Nun­­weiller, Dumitrache apărînd o serie de nume noi ca Jivan, Anghelini, Ni­­culescu, Nistor şi Bălăci. Dar, mai înainte de a trece la jucători şi pos­turi, l-am rugat pe Valentin Stă­nescu să ne vorbească, in startul dia­logului nostru, despre utilitatea tur­neului algeriano-spaniol la aceste date (20 ianuarie — 1 februarie) atit de apropiate de începutul perioadei pre­gătitoare... — Pină in ziua plecării In turneu, jucătorii de lot vor fi acumulat a­­proape două săptămini de pregătire la cluburi. Desigur, avem la dispoziţie o perioadă relativ scurtă înaintea abor­dării unor meciuri cu formaţii aflate in plină perioadă competiţională, dar, cunoscut fiind obiectivul nostru ma­jor — OMOGENIZAREA UNEI E­­CHIPE MAI TINERE CU OBLIGA­ŢIILE EI DE CALENDAR INTERNA­ŢIONAL — ne-am văzut nevoiţi să acceptăm şi aceste date propuse de echipele din Algeria şi Spania. — Aţi adus vorba de calendarul in­ternaţional al echipei naţionale. In a­­fara jocurilor stabilite pentru pri­măvară, cele cu Franţa, la 23 mar­tie, la Paris, şi Brazilia, la 17 aprilie, în ţara lui Pele, ce alte obiective mai cuprinde anul 1974 ? — După meciul cu reprezentativa Braziliei, echipa noastră va evolua, la 29 mai, la Bucureşti, în compania Greciei, acest meci contind pentru „Cupa balcanică“. Vor urma şi alte jocuri amicale, cu ajutorul cărora să putem închega un „11“ intr-adevăr re­prezentativ, care să participe cu reale şanse de reuşită în preliminariile campionatului european şi ale J. O. din 1976.­­ Mai mult ca sigur, în toamna a­­cestui an tricolorii vor avea de sus­ţinut cel puţin un meci în prelimina­riile campionatului european. Un meci oficial, deci cu miză. Astfel stînd lucrurile, nu vi se pare prea hazar­dată primenirea masivă a lotului ? O echipă naţională îşi are viaţa ei con­tinuă şi poate că ar fi fost de pre­ferat unele modificări din „mers“... — într-un fel, după aceste princi­pii m-am ghidat şi în anul trecut, dat fiind obiectivul presant al califi­cării pentru turneul final din R. F. Germania. Şi rezultatele se cunosc. Cred că ideea de joc, pe care eu şi cu colegul meu Cosmoc intenţionăm s-o imprimăm la echipa naţională, impu­nea restructurarea echipei, întineri­rea ei. — Fără să fie absolut­, obligatoriu în materie de selecţie, există, totuşi, un principiu, de rodare a elementelor tinere în loturile reprezentative res­pective. Or, Jivan, Anghelini, Nistor şi Bălăci n-au trecut încă prin această anticameră a performanţei înalte... — In linii mari, de acord cu ce spuneţi, dar, apreciez eu, nici nu prea aveam de unde alege. Noii introduşi ne-au fost recomandaţi de înşişi an­trenorii lor şi, apoi, tocmai acesta este şi principalul scop al turneului : să ne spună dacă am greşit sau nu­ în alegerea noastră. După intrarea in atmosfera de lot, pe care ne-o vor prilejui jocurile din Algeria, vom ve­dea în ce măsură se vor descurca Anghelini, Nistor şi Bălăci în partida cu valoroasa echipă a lui Cruyff, C. F. Barcelona. — Spuneaţi că această infuzie cu tinere elemente e absolut reclamată de ideea de joc. Puteţi să ne-o di­vulgaţi de pe acum ? — Aţi văzut-o în toamnă, aplicată în timpul jocului cu Finlanda. Chiar dacă replica mai slabă a partenerului a înlesnit acel scor­ fluviu, modul în care au evoluat tricolorii mi-a întărit convingerea că acesta este drumul pe care trebuie să meargă fotbalul nos­tru, implicit şi echipa naţională. — Nu credeţi că, în scopul pe care vi l-aţi propus, va fi necesar să pri­miţi şi ajutorul echipelor noastre de club ? In sensul ca şi ele să aplice ceva asemănător in campionat... — Aşa ar fi cazul, apreciind după Gheorghe NICOLAESCU (Continuare in pag. a 3-a) BOBERII ROMÂNI AU PLECAT IN ELVEŢIA Ieri a părăsit ţara, cu destina­ţia Elveţia, lotul de bob al Româ­niei care va participa între 19 şi 26 ianuarie la campionatul mondial de la­ Saint Moritz, împreună cu apreciatul Ion Pan­ţuru, au mai plecat Dumitru Pa­­naitescu , cel de-al doilea pilot, Dumitru Focşeneanu, Dumitru Pascu, precum şi sportivii nou cooptaţi în rîndurile boberilor noş­tri, Marian Huzum, Marcel Furdui şi Horia Ilieşu. înaintea plecării din Bucureşti, am luat un scurt interviu valoro­sului nostru bober, Ion Panţuru. — Aţi putea să ni-i prezentaţi pe boberii recent selecţionaţi în lot ? — Toţi cei trei sportivi cu care ne-am completat rîndurile sunt ti­neri curajoşi şi au calităţi deose­bite pentru această disciplină. Au viteză, deci sunt buni împingători, au forţă şi rezistenţă. Huzum a fost jucător de baschet la Voinţa Bucureşti, Ilieşu este profesor de educaţie fizică şi a jucat rugby în formaţia Dinamo, iar Furdui este student anul III la I.E.F.S. şi a practicat motociclismul. „ Ne-am planificat să ajungem cu microbuzul nostru la 10 ianua­rie, întrucît pe data de 13 urmează să începem antrenamentele oficiale programate pînă joi 17. După o zi de pauză, în care timp se vor face eventualele retușuri pîrtiei, ur­mează să începem coboririle pro­­priu-zise de campionat, cu bobu­rile de două persoane. — Cîte echipaje ne vor repre­zenta la „mondiale“ ? — La bobul de două persoane, două echipaje. Unul condus de mine, iar celălalt de Panaitescu. Asupra frînarilor ne vom stabili după antrenamente. La campionatul mondial pentru bobul de patru vom participa cu un singur echipaj. Ne-am luat rămas bun de la bo­­beri, nu înainte însă de a le ura mult succes în dificilele întreceri care îi aşteaptă. Gheorghe ŞTEFANESCU — Cînd urmează Saint Moritz ? să sosiţi la Lotul holerilor care ne va reprezenta ţara la campionatul mondial de la Saint Moritz : Ion Panţuru, Dumitru Pascu, Dumitru Focşeneanu, Dumitru Panaitescu, Marcel Furdui, Horia Ilieşu şi Marian Huzum (de la stingă la dreapta). Foto : I. MIHAICĂ SCHIORI ROMÂNI ÎN ÎNTRECERI INTERNAŢIONALE în aceste zile, mai mulţi schiori români vor participa la o serie de concursuri peste hotare. Astfel, „alpinii“ Dan Cristea şi Marian Burchi, asistaţi de antrenorul fede­ral Ion Berindei se vor întrece cu cei mai valoroşi schiori europeni pe pârtiile din Italia (2 concursuri), Austria şi Elveţia. Două speranţe ale fondului fe­minin din ţara noastră vor parti­cipa, la sfîrşitul săptămînii, la tra­diţionalul concurs internaţional de la Kligenthal (R.D.G.) împreună cu cele mai bune schioare de pe bă­­trînul continent. Au făcut depla­sarea Elena Başa şi Iulia Paţa, însoţite de antrenorul Gheorghe Olteanu. TURISMUL ACTIV! Turismul rutier, în primul rînd, apoi turismul feroviar şi cel naval sunt, fără îndoială, la ordinea zilei. Avind titulatura împrumutată de la mijloa­cele de transport la care se apelează în funcţie de posibilităţi şi ocazii, aceste subdiviziuni ale turismului con­temporan vin în întîmpinarea unui deziderat, a unei nevoi caracteristi­ce pentru vremurile actuale: spaţiul care separă locul de muncă şi lo­cuinţa amatorului de excursie de p­­roiectul vizitei sale, trebuie parcurs în cel mai scurt timp. Problema se poate pune şi în alte date: perioada de timp liber limitată aduce după sine nevoia de a parcurge drumuri cit mai lungi, pentru a se reuşi vizitarea a cu­ mai multe obiective de diferit interes. Sunt dese concediile petrecute mai mult pe drum, în maşină, pe șo­sea: excursiile în circuit fac parte din programele permanente ale forurilor organizatoare ale turismului ; acţiu­nile de cîteva zile, cu vaporul, de-a lungul Dunării româneşti, ori pînă la mănăstirile din nordul Moldovei sunt mult solicitate de marele public. în­­tr-un cuvint, turismul „de viteză“ se amplifică şi recrutează tot mai nu­meroşi amatori. Tendinţa în sine are avantaje şi­ dezavantaje. Principalul cîştig îl con­stituie lărgirea razei informaţionale a turismului prin mărirea numărului de obiective, de cel mai diferit pro­fil, vizitate. Turismul făcut in viteză este, din ce în ce mai mult, un ade­vărat jurnal de actualităţi: zeci de puncte de interes istoric, industrial, natural, cultural defilează unul după altul pe retina turistului modern. Cu regret, insă, trebuie să recunoaştem ca acestui turist, deprins să coboare din mijlocul său de transport pentru a se urca din nou în el­­după­ ce a ,luat masa, a dormit sau a admirat, stînd pe loc sau prin geamul restau­rantului, munţii din depărtare îi lip­seşte esenţialul pentru a fi un ade­vărat turist, sau, altfel spus, un dru­meţ. Adică omul care, indiferent de vîrstă, să parcurgă ciţiva kilometri pe jos în aer curat, pe cărarea muntelui, sau pe potecile pădurii, sau — de ce nu ? — de-a lungul malului mării. Căci, toată lumea, inclusiv turistul vitezist, este de acord că numai un astfel de turism, numit în mod cu­rent activ, își poate atinge integral scopul, recrearea, refacerea fizică şi, mai ales, cea nervoasă.« . — CARE ESTE 80“ LUI ASOCIAŢII­LOR SPORTIVE SINDICALE, CUM SE ACHITĂ ELE DE SARCINILE CE LE REVIN IN­ DO­MENIUL TURIS­MULUI? Citiţi in l»a a doua iiiie la răspunsuri la această întrebare şi concluziile re­ieşite cu prilejul unui raid-anche­­tă efectuat la Bucureşti.­­ Asociaţiile sportive ar putea face mult mai mult pentru ca asemenea imagini ale tinerilor în drum spre pîrtiile de schi să fie cit mai des întilnite... La 29 mai ROMÂNIA—GRECIA LA FOTBAL Federaţia noastră de fotbal a primit, in cursul zilei de ieri, confirmarea forului de specia­litate din Atena privind jocul dintre primele reprezentative ale ROMÂNIEI şi GRECIEI in ziua de 29 mai, la Bucureşti. Revanşa acestei partide se va desfăşura in toamnă, 1*. Atena, la o dată ce urmează si se fixeze ulterior. PE TEME ACTUALE LICEUL EXPERIMENTAL DE SCHI DIN PREDEAL ARE NEVOIE DE CONDIŢII NORMALE DE ACTIVITATE! Ce înseamnă eficienţa muncii ne-o demonstrează cu toată con­vingerea Liceul experimental de schi din Predeal , deşi intrat în funcţiune de scurt timp, iată, a­­ceastă unitate de învăţămînt a şi început să se impună atenţiei fo­rurilor diriguitoare, a federaţiei de specialitate, ajungînd — aşa cum atestă faptele — un veritabil cen­tru naţional de pregătire a junio­rilor. In această privinţă, ar fi sufi­cient să amintim că la Predeal, în cadrul Liceului experimental de schi îşi desfăşoară activitatea nu mai puţin de ŞASE exponente ale performanţei în perspectivă — Nuţi Degeratu, Angela Manole, Doi­na Frăţilă, Aurelia Niţu, Cristina Ene şi Dagmar Müller, pe lîngă multe alte elemente care se for­mează în şcoală, începînd de la virsta de 7 ani, ca Liviu Stroe, Ion Gîrbacea, Octavian Fast, Csaba Portich, Mihai Ducaru, Daniel Fuchs, Leonard Frăţilă, Florin Vin­­tilă, Dorin Dinu, Nicoleta Scurtu, Eva Mezei, Tamara Lupan, Maria­na Axinte, Smaranda Oprescu ş.a. Sunt elemente care în cadrul li­ceului se specializează în probe de fond, alpine, în biatlon şi sări­turi, de unde sunt viitorii SCHIORI DE PERFORMANTA ? Interesează desigur şi provenien­­­ţa elevilor. Evident, foarte mulţi sunt predeleni, copii iniţiaţi în schi, încă de la vîrsta de 3, 4 ani. Dar, prin efortul întregului colec­tiv de profesori de specialitate, în frunte cu Ion Matei, director al liceului, la Predeal au sosit — de­pistaţi încă din vară — elevi din centre tradiţionale ale schiului ca Fundata, Şirnea, Bran sau Rîşnov. Au sosit şi mai de departe, de la Vatra Dornei şi Petroşani, de la Reşiţa şi Gheorghieni, de la Cîmpulung Moldovenesc şi Cluj. La acest important capitol (în concepţia iniţiatorilor liceului ex­perimental de schi există princi­piul ca la Predeal să fie concen­trate toate elementele cu afinităţi şi perspective) sunt însă de sem­nalat şi unele minusuri. Mai con­cret — un fel de revers al meda­liei, o mai slabă receptivitate faţă de rostul unei asemenea şcoli spe­ciale. Cum altfel s-ar putea ex­plica faptul că aşezările limitrofe Predealului nu prea alimentează acest liceu , Buşteni — o singură elevă, Azuga, centru de pregătire pentru fondişti, nu îşi onorează nici ea calitatea, la fel ca şi Si­naia. Or, o îndrumare a tuturor elevilor schiori către liceul expe­rimental de schi din Predeal ar determina o selecţie extrem de ri­guroasă la concursurile de admi­tere, o valoare ridicată — încă din start — a elevilor. Fiindcă a ridica ştacheta valorii înseamnă a începe cu începutul, adică cu selecţia. Co­lectivul cadrelor didactice de aici speră ca pe parcursul anilor opti­ca, înţelegerea profesorilor şi pă­rinţilor să mai sufere modificări, in sensul bun al cuvîntului, mai ales în cazul copiilor care intră în clasa I. Evident, nu avem pre­tenția ca, de pildă, pentru 4 locuri într-un asemenea liceu să candi­deze 54 de elevi — cum s-au pe­trecut lucrurile într-o localitate de munte din Austria — dar, oricum a avea 10—15 candidaţi pentru un Tiberiu STAMA (Continuare în pag. a 3-a) .

Next