Sportul, ianuarie 1974 (Anul 30, nr. 7641-7669)
1974-01-09 / nr. 7647
„CUPA TINERETULUI“ ACŢIUNI SUSŢINUTE IN JUDEŢELE CONSTANTA SI GORJ In Judeţul Constanţa, întrecerii« sportive din cadrul „Cupei tineretului“ sunt în plină desfăşurare. Zilnic, pe patinoare şi în săli au loc concursuri în cadrul popularei competiţii. In ultimele zile, la Constanţa, temperatura se menţine destul de ridicată, astfel că patinoarele naturale şi-au luat o pauză forţată, în schimb pe patinoarul artificial activitatea nu a cunoscut întreruperi. De dimineaţa şi pînă seara sute de elevi şi pionieri s-au întrecut în aprinse dispute de patinaj viteză, profitînd din plin de zilele vacanţei. împărţiţi pe categorii de vîrstă (6—10 ani şi 11— 14 ani) concurenţii şi concurentele au alergat pe distanţe ce au variat între 60 şi 200 m. Din foile de concurs a reieşit că au fost înscrişi aproape 300 de băieţi şi 200 de fete. O activitate susţinută a avut loc şi în comunele judeţului. Astfel, la Cobadin, Băneasa, Poarta Albă, Cogerac ş.a. au fost înregistrate prezenţe numeroase la şah şi tenis de masă. In sălile căminelor culturale şi ale şcolilor din localităţi, au avut loc disputele din cadrul etapei I. O afluenţă deosebită s-a înregistrat în jurul meselor de şah, unde s-au întrecut aproape 1000 de băieţi şi 200 de fete. Nici tenisul de masă nu a rămas mult în urmă ca cifră de participare 1 600 şi respectiv 150. Dar, întrecerile sunt în plină desfăşurare. In judeţul Gorj,Cupa tineretului“ se menţine în actualitate. La Casa de cultură din Novaci au loc zilnic dispute la tenis de masă şi şah. La tabla cu 64 de pătrate s-a evidenţiat elevul Mirel Coconeţu (cl. III-a) de la şcoala generală, care a obţinut succese remarcabile în faţa unor şahişti cu mai multă experienţă. In sala de sport au avut loc meciuri de minibaschet şi volei, între cartiere, la care s-au remarcat Maxim Bică, Gheorghe Coconeţu, Victor Porumbel, Ionel George Dan, Cristian Buduran, Gheorghe Zisu şi Ion Gheban. Şi la clubul întreprinderii mecanice din Bumbeşti-Jiu, asociaţia sportivă Metalurgistul a organizat întreceri la tenis de masă şi şah. Asemenea acţiuni au mai avut loc şi în comuna Bîlteni, unde cele mai bune rezultate le-au înregistrat asociaţiile sportive Progresul şi Ştiinţa. La Tg. Jiu popicarii de la „Flacăra“ şi-au disputat întîietatea în cadrul întrecerilor prevăzute pentru ei. Cei mai buni s-au dovedit Ilie Mircea, Septimiu Maier, Adrian Maier şi Ilie Valentin. Manole BALOI-coresp. jud. ★ Ultimele zile de vacanţă la cabana Pirtul rece. Elevi şi eleve de la liceul „Dumitru Petrescu“ din Bucureşti te îndreaptă spre pîrtie pentru a participa la un concurs de schi organizat în cadrul „Cupei tineretului". Foto : Dragoş NEAGU ANUL XXX — Nr. 7647 IN C.C.E. LA BASCHET FEMININ POLITEHNICA TINTESTE •. .. CALIFICAREA ÎN SEMIFINALE! în această a 16-a ediţie a C.C.E., echipa feminină de baschet Politehnica Bucureşti este hotărîtă să repete şi chiar să îmbunătăţească performanţa sa din anul 1969, cînd a ajuns în semifinalele competiţiei. Cel puţin aşa reiese din sîrguinţa manifestată de jucătoare la antrenamente şi din declaraţia antrenorului GRIGORE COSTESCU : „De la 2 ianuarie ne-am antrenat zilnic în Bucureşti şi am susţinut meciuri de verificare în compania I.E.F.S.-ului şi a unor echipe de juniori ale Şcolii sportive nr. 2. Ultima lecţie de pregătire o avem astăzi (n.r. : ieri) şi va consta din aruncări la coş. Starea fizică a jucătoarelor este bună, inclusiv a Suzanei Szabados care s-a refăcut complet după o operaţie suferită la mîna dreaptă. De asemenea, promiţător mi se pare faptul că toată echipa este hotărîtă să lupte pînă la ultima picătură de energie pentru a cîştiga dubla întîlnire cu M.T.K., ceea ce i-ar spori şansele de calificare în semifinale. Cred că în mare măsură succesul va depinde de rezultatul de mîine, cînd va trebui să cîştigăm la diferență mare“. Amintim că partida Politehnica— M.T.R. Budapesta din cadrul sferturilor de finală ale C.C.E., se va disputa mîine de la ora 19,15, în sala Floreasca. Repriza secundă va fi transmisă în direct la T.V. SPORTIVII DESPRE El ÎNŞIŞI, DESPRE VICTORIILE Şl îNFRtNGERILE LOR Treptat, activitatea competiţională devine tot mai amplă şi mai atractivă. Sfîrşitul săptămînii trecute a fost marcat, după scurtul intermezzo al finalului de an, prin cîteva dispute de importanţă majoră în baschet mai ales, dar şi în scrimă sau hochei. Iată opiniile unora dintre sportivii angajaţi în aceste întreceri. SCRIMĂ LAURENŢIA VLĂDESCU (Şcoala sportivă 1): „N-am pregătit ZILNIC, cite două ore, sub îndrumarea antrenorilor mei...“ Duminica trecută, Capitala a fost gazda unui concurs de scrimă inedit , primul campionat al copiilor (băieţi şi fete), prilej cu care au fost desemnaţi participanţii la finala pe ţară. Cîştigătoarea probei feminine de floretă, eleva Laurenţia Vlădescu din clasa a ViI-a a Şcolii generale nr. 1, totodată membră a secţiei de scrimă a Şcolii sportive nr. 1, ne împărtăşeşte impresiile ei: „Cum am cîştigat ? Pregătindu-mă ZILNIC, cîte două ore, sub îndrumarea antrenorilor mei, profesorii Cornel Pelmuş şi Elena Bejan. La noi, la Şcoala sportivă există ambiţia ca secţia de scrimă să se afle de-acum înainte în fruntea tuturor celorlalte ! Deocamdată pentru o asemenea poziţie au pledat promovarea echipei feminine de floretă (din care sper să fac şi eu parte...) în prima divizie a ţării şi apoi cîştigarea de către colega mea mai mare, Viorica Draga, a titlului de campioană republicană de junioare. Pentru 1974, în sprijinul unui bilanţ cit mai rodnic, noi, rezervele divizionarei A — alături de mine, Cristina Sintilaru şi Liliana Niculiţă — promitem să ne perfecţionăm continuu pentru a deveni titulare. Pînă atunci, ne aşteaptă, însă, un alt examen dificil — finala republicană a campionatului de junioare, programată sîmbătă şi duminică la Bucureşti, în care — cel puţin eu — mă voi strădui să repet performanţa de acum o săptămînă“. Dănuţ Chitaru (Steaua): „Am pierdut titlul de campion al Capitalei la floretă, avînd două victorii mai puţin decit Bogdan Nicolau... Am pierdut, într-un fel, firesc : colegul meu de secţie, de la Steaua, a fost mai bun, s-a pregătit cu mai multă sîrguinţă. De ce n-aş recunoaşte ? în asalt direct, de pildă, m-a întrecut cu 5—2.. . Asta nu înseamnă, însă, că duminică, la finala campionatelor republicane de juniori mici nu voi încerca să tranşez în favoarea mea disputa pentru titlul de campion al ţării! Ştiu, va fi mult mai greu — alături de floretiştii din Bucureşti vor fi prezenţi şi cei din ţară, de la Satu Mare şi Galaţi, Iaşi şi Cluj, Timişoara şi Braşov — dar, oricum, sînt hotărît să arăt tot ce pot. Fiindcă, vă asigur, pot mai mult decît am arătat duminica trecută...“ Dispută dîrză pe planșă, în turneul final! Foto : Paul ROMOȘAN BASCHET Derbyul baschetului masculin, disputat intre echipele Dinamo şi Steaua şi ciştigat de prima formaţie cu scorul de 71—60, este comentat de unul dintre cei mai buni jucători ai Învingătorilor, maestrul sportului Vasile Popa : „Am început întîlnirea cu convingerea că ea va fi foarte dificilă şi fără a ne considera avantajaţi de absenţa lui Tarău, deoarece şi de la noi lipsea Dragomirescu. Am pus un accent deosebit pe apărare, în scopul anihilării adversarilor cu cea mai bună precizie în aruncările la coş: Savu şi Cernat. Am izbutit acest lucru şi, în general, s-a acordat atenţie mare defensivei de către ambele formaţii, ceea ce a determinat (împreună cu nervozitatea) un scor mic. In atac, 1Continuare In pag. a 2-a) VASILE POPA (Dinamo) :S-a acordat o mare atenţie defensivei” ZIAR Al. CONSILIULUI NAŢIONAL PENTRU EDUCATIE FIZICA .SI SPORT 4 PAGINI 30 BANI Miercuri 9 ianuarie 1974 ÎNTINERIREA ECHIPEI NAŢIONALE DE FOTBAL, O „OPERAŢIUNE“ RECLAMATĂ DE IDEEA DE JOC De vorbă cu antrenorul Valentin Stănescu A fost anunţat lotul reprezentativ. O „operaţie“ aproape obişnuită la fiecare început de an, cînd, în fapt sate simbolic, tricolorii iau startul într-o nouă stagiune competiţională. Ca şi anul trecut, aproximativ în aceeaşi perioadă, elevii lui Valentin Stănescu şi Robert Cosmoc vor călători spre alte ţări mai calde, cu mărturisitul gînd de a pregăti, în comun, primele două întîlniri internaţionale ale primăverii, ambele pe terenuri străine, cu Franţa, la 23 martie, la Paris, şi cu Brazilia, la 17 aprilie, în noul oraş — capitală Brasilia. Un obiectiv cu unele date ale problemei modificate, dat fiind faptul că lotul reprezentativ a suferit serioase restructurări. Schimbămi in absolut toate liniile, în locul foştilor titulari Sătmăreanu, Antonescu, Deleanu, Radu Nunweiller, Dumitrache apărînd o serie de nume noi ca Jivan, Anghelini, Niculescu, Nistor şi Bălăci. Dar, mai înainte de a trece la jucători şi posturi, l-am rugat pe Valentin Stănescu să ne vorbească, in startul dialogului nostru, despre utilitatea turneului algeriano-spaniol la aceste date (20 ianuarie — 1 februarie) atit de apropiate de începutul perioadei pregătitoare... — Pină in ziua plecării In turneu, jucătorii de lot vor fi acumulat aproape două săptămini de pregătire la cluburi. Desigur, avem la dispoziţie o perioadă relativ scurtă înaintea abordării unor meciuri cu formaţii aflate in plină perioadă competiţională, dar, cunoscut fiind obiectivul nostru major — OMOGENIZAREA UNEI ECHIPE MAI TINERE CU OBLIGAŢIILE EI DE CALENDAR INTERNAŢIONAL — ne-am văzut nevoiţi să acceptăm şi aceste date propuse de echipele din Algeria şi Spania. — Aţi adus vorba de calendarul internaţional al echipei naţionale. In afara jocurilor stabilite pentru primăvară, cele cu Franţa, la 23 martie, la Paris, şi Brazilia, la 17 aprilie, în ţara lui Pele, ce alte obiective mai cuprinde anul 1974 ? — După meciul cu reprezentativa Braziliei, echipa noastră va evolua, la 29 mai, la Bucureşti, în compania Greciei, acest meci contind pentru „Cupa balcanică“. Vor urma şi alte jocuri amicale, cu ajutorul cărora să putem închega un „11“ intr-adevăr reprezentativ, care să participe cu reale şanse de reuşită în preliminariile campionatului european şi ale J. O. din 1976. Mai mult ca sigur, în toamna acestui an tricolorii vor avea de susţinut cel puţin un meci în preliminariile campionatului european. Un meci oficial, deci cu miză. Astfel stînd lucrurile, nu vi se pare prea hazardată primenirea masivă a lotului ? O echipă naţională îşi are viaţa ei continuă şi poate că ar fi fost de preferat unele modificări din „mers“... — într-un fel, după aceste principii m-am ghidat şi în anul trecut, dat fiind obiectivul presant al calificării pentru turneul final din R. F. Germania. Şi rezultatele se cunosc. Cred că ideea de joc, pe care eu şi cu colegul meu Cosmoc intenţionăm s-o imprimăm la echipa naţională, impunea restructurarea echipei, întinerirea ei. — Fără să fie absolut, obligatoriu în materie de selecţie, există, totuşi, un principiu, de rodare a elementelor tinere în loturile reprezentative respective. Or, Jivan, Anghelini, Nistor şi Bălăci n-au trecut încă prin această anticameră a performanţei înalte... — In linii mari, de acord cu ce spuneţi, dar, apreciez eu, nici nu prea aveam de unde alege. Noii introduşi ne-au fost recomandaţi de înşişi antrenorii lor şi, apoi, tocmai acesta este şi principalul scop al turneului : să ne spună dacă am greşit sau nu în alegerea noastră. După intrarea in atmosfera de lot, pe care ne-o vor prilejui jocurile din Algeria, vom vedea în ce măsură se vor descurca Anghelini, Nistor şi Bălăci în partida cu valoroasa echipă a lui Cruyff, C. F. Barcelona. — Spuneaţi că această infuzie cu tinere elemente e absolut reclamată de ideea de joc. Puteţi să ne-o divulgaţi de pe acum ? — Aţi văzut-o în toamnă, aplicată în timpul jocului cu Finlanda. Chiar dacă replica mai slabă a partenerului a înlesnit acel scor fluviu, modul în care au evoluat tricolorii mi-a întărit convingerea că acesta este drumul pe care trebuie să meargă fotbalul nostru, implicit şi echipa naţională. — Nu credeţi că, în scopul pe care vi l-aţi propus, va fi necesar să primiţi şi ajutorul echipelor noastre de club ? In sensul ca şi ele să aplice ceva asemănător in campionat... — Aşa ar fi cazul, apreciind după Gheorghe NICOLAESCU (Continuare in pag. a 3-a) BOBERII ROMÂNI AU PLECAT IN ELVEŢIA Ieri a părăsit ţara, cu destinaţia Elveţia, lotul de bob al României care va participa între 19 şi 26 ianuarie la campionatul mondial de la Saint Moritz, împreună cu apreciatul Ion Panţuru, au mai plecat Dumitru Panaitescu , cel de-al doilea pilot, Dumitru Focşeneanu, Dumitru Pascu, precum şi sportivii nou cooptaţi în rîndurile boberilor noştri, Marian Huzum, Marcel Furdui şi Horia Ilieşu. înaintea plecării din Bucureşti, am luat un scurt interviu valorosului nostru bober, Ion Panţuru. — Aţi putea să ni-i prezentaţi pe boberii recent selecţionaţi în lot ? — Toţi cei trei sportivi cu care ne-am completat rîndurile sunt tineri curajoşi şi au calităţi deosebite pentru această disciplină. Au viteză, deci sunt buni împingători, au forţă şi rezistenţă. Huzum a fost jucător de baschet la Voinţa Bucureşti, Ilieşu este profesor de educaţie fizică şi a jucat rugby în formaţia Dinamo, iar Furdui este student anul III la I.E.F.S. şi a practicat motociclismul. „ Ne-am planificat să ajungem cu microbuzul nostru la 10 ianuarie, întrucît pe data de 13 urmează să începem antrenamentele oficiale programate pînă joi 17. După o zi de pauză, în care timp se vor face eventualele retușuri pîrtiei, urmează să începem coboririle propriu-zise de campionat, cu boburile de două persoane. — Cîte echipaje ne vor reprezenta la „mondiale“ ? — La bobul de două persoane, două echipaje. Unul condus de mine, iar celălalt de Panaitescu. Asupra frînarilor ne vom stabili după antrenamente. La campionatul mondial pentru bobul de patru vom participa cu un singur echipaj. Ne-am luat rămas bun de la boberi, nu înainte însă de a le ura mult succes în dificilele întreceri care îi aşteaptă. Gheorghe ŞTEFANESCU — Cînd urmează Saint Moritz ? să sosiţi la Lotul holerilor care ne va reprezenta ţara la campionatul mondial de la Saint Moritz : Ion Panţuru, Dumitru Pascu, Dumitru Focşeneanu, Dumitru Panaitescu, Marcel Furdui, Horia Ilieşu şi Marian Huzum (de la stingă la dreapta). Foto : I. MIHAICĂ SCHIORI ROMÂNI ÎN ÎNTRECERI INTERNAŢIONALE în aceste zile, mai mulţi schiori români vor participa la o serie de concursuri peste hotare. Astfel, „alpinii“ Dan Cristea şi Marian Burchi, asistaţi de antrenorul federal Ion Berindei se vor întrece cu cei mai valoroşi schiori europeni pe pârtiile din Italia (2 concursuri), Austria şi Elveţia. Două speranţe ale fondului feminin din ţara noastră vor participa, la sfîrşitul săptămînii, la tradiţionalul concurs internaţional de la Kligenthal (R.D.G.) împreună cu cele mai bune schioare de pe bătrînul continent. Au făcut deplasarea Elena Başa şi Iulia Paţa, însoţite de antrenorul Gheorghe Olteanu. TURISMUL ACTIV! Turismul rutier, în primul rînd, apoi turismul feroviar şi cel naval sunt, fără îndoială, la ordinea zilei. Avind titulatura împrumutată de la mijloacele de transport la care se apelează în funcţie de posibilităţi şi ocazii, aceste subdiviziuni ale turismului contemporan vin în întîmpinarea unui deziderat, a unei nevoi caracteristice pentru vremurile actuale: spaţiul care separă locul de muncă şi locuinţa amatorului de excursie de proiectul vizitei sale, trebuie parcurs în cel mai scurt timp. Problema se poate pune şi în alte date: perioada de timp liber limitată aduce după sine nevoia de a parcurge drumuri cit mai lungi, pentru a se reuşi vizitarea a cu mai multe obiective de diferit interes. Sunt dese concediile petrecute mai mult pe drum, în maşină, pe șosea: excursiile în circuit fac parte din programele permanente ale forurilor organizatoare ale turismului ; acţiunile de cîteva zile, cu vaporul, de-a lungul Dunării româneşti, ori pînă la mănăstirile din nordul Moldovei sunt mult solicitate de marele public. într-un cuvint, turismul „de viteză“ se amplifică şi recrutează tot mai numeroşi amatori. Tendinţa în sine are avantaje şi dezavantaje. Principalul cîştig îl constituie lărgirea razei informaţionale a turismului prin mărirea numărului de obiective, de cel mai diferit profil, vizitate. Turismul făcut in viteză este, din ce în ce mai mult, un adevărat jurnal de actualităţi: zeci de puncte de interes istoric, industrial, natural, cultural defilează unul după altul pe retina turistului modern. Cu regret, insă, trebuie să recunoaştem ca acestui turist, deprins să coboare din mijlocul său de transport pentru a se urca din nou în eldupă ce a ,luat masa, a dormit sau a admirat, stînd pe loc sau prin geamul restaurantului, munţii din depărtare îi lipseşte esenţialul pentru a fi un adevărat turist, sau, altfel spus, un drumeţ. Adică omul care, indiferent de vîrstă, să parcurgă ciţiva kilometri pe jos în aer curat, pe cărarea muntelui, sau pe potecile pădurii, sau — de ce nu ? — de-a lungul malului mării. Căci, toată lumea, inclusiv turistul vitezist, este de acord că numai un astfel de turism, numit în mod curent activ, își poate atinge integral scopul, recrearea, refacerea fizică şi, mai ales, cea nervoasă.« . — CARE ESTE 80“ LUI ASOCIAŢIILOR SPORTIVE SINDICALE, CUM SE ACHITĂ ELE DE SARCINILE CE LE REVIN IN DOMENIUL TURISMULUI? Citiţi in l»a a doua iiiie la răspunsuri la această întrebare şi concluziile reieşite cu prilejul unui raid-anchetă efectuat la Bucureşti. Asociaţiile sportive ar putea face mult mai mult pentru ca asemenea imagini ale tinerilor în drum spre pîrtiile de schi să fie cit mai des întilnite... La 29 mai ROMÂNIA—GRECIA LA FOTBAL Federaţia noastră de fotbal a primit, in cursul zilei de ieri, confirmarea forului de specialitate din Atena privind jocul dintre primele reprezentative ale ROMÂNIEI şi GRECIEI in ziua de 29 mai, la Bucureşti. Revanşa acestei partide se va desfăşura in toamnă, 1*. Atena, la o dată ce urmează si se fixeze ulterior. PE TEME ACTUALE LICEUL EXPERIMENTAL DE SCHI DIN PREDEAL ARE NEVOIE DE CONDIŢII NORMALE DE ACTIVITATE! Ce înseamnă eficienţa muncii ne-o demonstrează cu toată convingerea Liceul experimental de schi din Predeal , deşi intrat în funcţiune de scurt timp, iată, această unitate de învăţămînt a şi început să se impună atenţiei forurilor diriguitoare, a federaţiei de specialitate, ajungînd — aşa cum atestă faptele — un veritabil centru naţional de pregătire a juniorilor. In această privinţă, ar fi suficient să amintim că la Predeal, în cadrul Liceului experimental de schi îşi desfăşoară activitatea nu mai puţin de ŞASE exponente ale performanţei în perspectivă — Nuţi Degeratu, Angela Manole, Doina Frăţilă, Aurelia Niţu, Cristina Ene şi Dagmar Müller, pe lîngă multe alte elemente care se formează în şcoală, începînd de la virsta de 7 ani, ca Liviu Stroe, Ion Gîrbacea, Octavian Fast, Csaba Portich, Mihai Ducaru, Daniel Fuchs, Leonard Frăţilă, Florin Vintilă, Dorin Dinu, Nicoleta Scurtu, Eva Mezei, Tamara Lupan, Mariana Axinte, Smaranda Oprescu ş.a. Sunt elemente care în cadrul liceului se specializează în probe de fond, alpine, în biatlon şi sărituri, de unde sunt viitorii SCHIORI DE PERFORMANTA ? Interesează desigur şi provenienţa elevilor. Evident, foarte mulţi sunt predeleni, copii iniţiaţi în schi, încă de la vîrsta de 3, 4 ani. Dar, prin efortul întregului colectiv de profesori de specialitate, în frunte cu Ion Matei, director al liceului, la Predeal au sosit — depistaţi încă din vară — elevi din centre tradiţionale ale schiului ca Fundata, Şirnea, Bran sau Rîşnov. Au sosit şi mai de departe, de la Vatra Dornei şi Petroşani, de la Reşiţa şi Gheorghieni, de la Cîmpulung Moldovenesc şi Cluj. La acest important capitol (în concepţia iniţiatorilor liceului experimental de schi există principiul ca la Predeal să fie concentrate toate elementele cu afinităţi şi perspective) sunt însă de semnalat şi unele minusuri. Mai concret — un fel de revers al medaliei, o mai slabă receptivitate faţă de rostul unei asemenea şcoli speciale. Cum altfel s-ar putea explica faptul că aşezările limitrofe Predealului nu prea alimentează acest liceu , Buşteni — o singură elevă, Azuga, centru de pregătire pentru fondişti, nu îşi onorează nici ea calitatea, la fel ca şi Sinaia. Or, o îndrumare a tuturor elevilor schiori către liceul experimental de schi din Predeal ar determina o selecţie extrem de riguroasă la concursurile de admitere, o valoare ridicată — încă din start — a elevilor. Fiindcă a ridica ştacheta valorii înseamnă a începe cu începutul, adică cu selecţia. Colectivul cadrelor didactice de aici speră ca pe parcursul anilor optica, înţelegerea profesorilor şi părinţilor să mai sufere modificări, in sensul bun al cuvîntului, mai ales în cazul copiilor care intră în clasa I. Evident, nu avem pretenția ca, de pildă, pentru 4 locuri într-un asemenea liceu să candideze 54 de elevi — cum s-au petrecut lucrurile într-o localitate de munte din Austria — dar, oricum a avea 10—15 candidaţi pentru un Tiberiu STAMA (Continuare în pag. a 3-a) .