Sportul, februarie 1974 (Anul 30, nr. 7670-7697)

1974-02-01 / nr. 7670

Pag. a 5-a CEI CE NE VEGHEAZĂ PAŞII PE MUNTE S-AU ÎNTÂLNIT ÎN „RALIUL SALVAMONT“ Cabana Padina d­in masivul Bucegi a fost, recent, locul de intenire al forma­ţiilor Salvamont din ţară pentru exame­nul teoretic şi practic pe care o consti­tuie Raliul Salvamont, ajuns anul acesta la a vi-a ediţie. Au luat parte 11 echipe din 9 Centre (Baia Mare, Surşa, Braşov, cu trei formaţii, Buşteni, Caransebeş, Curtea de Argeş, cim­pulung Muscel, pi­teşti şi Sinaia). Echipa din Sibiu a fost nevoită să renunţe la acest test având de rezolvat o intervenţie rapidă în munţii Făgăraşului unde­ o echipă de alpinişti din Turda fusese luată de o avalanşă Pe muchea Podragului Raliul a pus in fata participanţilor un complex de probleme complicate şi dure, starturile s-au dat la intervale de 15 mi­nute din faţa cabanei Padina unde echi­pajele primeau harta pentru a se de­plasa în punctul indicat ca loc al acci­dentului. După acordarea primului aju­­tor şi după ce răspundeau la problemele medicale teoretice, echipele erau supuse unui examen de îndeminare constând dintr-o cobotire cu „accidentatul“ pe o pantă înzăpezită. Echipele din Brașov au arătat­, aici, o deosebită măiestrie efec­­tuînd proba repede şi corect. in conti­nuare, echipele au trebuit, să realizeze şi o escaladă, iar, apoi, o coborîre cu „ac­cidentatul" pe ună din stîftoite verticale aflate în faţa poienii Colţi. La p­roba de căţărare, salvamont Sinaia s-a dovedit cea mai omogenă şi rapidă echipă, obţinînd, insă, notă mie, la exa­menul de teorie alpină, ea a pierdut prilejul de a termina In fruntea clasa­mentului care se prezintă astfel : 1. Braşov I 152 P, 2. Braşov II 151 P, 3. Sinaia 150 p, 4. Braşov III 149 p, 5. Cimpulung Muscel IS p, 6. Buşteni 107 p. In general, echipele au primit califi­cativul „foarte bine“, în schimb, arbitra­­jul manifestînd concesii faţă de unele incorectitudini ale echipelor din Braşov, a fost calificat doar ca „satisfăcător". In ceea ce priveşte pregătirea fizică, ea a avut carenţe la marea majoritate a echipelor, singura excepţie Jft sena pozi­­tiv fiind Salvamontul Sinaia. Echipamen­tul şi dotarea cu materiale sunt corespun­zătoare la unele formaţi (Baia Mare, Braşov, Borşa, Sinaia) dar absolut nesa­­tisfăcătoare la echipa din Buşteni care, după cum se ştie, are în grija sa cea mai grea zonă din Bucegi, abruptul pra­hovean. Membrii săi, oameni care au avut intervenţii dintre cele mai dificile, sunt înzestraţi cu echipament şi mate­riale care ar putea pune în pericol chiar viaţa lor în acţiunile de pe munte. Alte centre ca Piteşti, Curtea de Argeş, Ca­­ransebeş şi chiar Cîm­pulung Muscel au nevoie stringentă de echipament şi ma­teriale tehnice adecvate. Am recomanda acestor centre să trimită la cursurile şcolii his­­tonale de alpinism elemente ti­nere car­e Invăţînd tehnica escaladelor pe ştinci ar putea mări aria de pătrun­dere şi intervenţie a echipelor respective chiar şi pe trasee alpine grele. IhRihte de a încheia considerăm nece­sar să menţionăm preocuparea existentă in m­odul salvamontiştilor din aproape toate centrele de a-şi realiza, cu mijloace proprii, anumite materiale. Cu acest pri­lej am remarcat modelele de tărgi con­struite de centrele din Baia Mare şi Borşa, care — cu mici modificări — pot face faţă solicitărilor în CondHUli tere­­nului din zona unde acţionează aceste formaţii, îndrăgostiţi de drumeţia montană şi devotaţi misiunii lor umanitare de a ve­ghea paşii turiştilor, de a interveni în cazul cînd aceştia se află un impas, sal­­vamontiştii ne-au dat, încă o dată, sen­timentul că sunt oameni de nădejde care — nici chiar în condiţiile unei dotări mai puţin corespunzătoare — nu pregetă să răspundă la solicitări. EMILIAN CRISTEA maestru emerit al sportului­ ­Echipa Salvamont din Borşa in aplicaţie „DEGEABA NI S-A PROMIS“ ;,Vă scriem această scrisoare pen­tru a vă face cunoscute condiţiile ce sînt create sportivilor brăileni iubitori ai judoului. Sîntem secţia de judo a C.S. Progresul Brăila, afiliată federaţiei de specialitate din anul 1970. Pînă în anul 1971, atîta timp cit conducerea clubului a avut nevoie de localul de antre­nament de pe str. Mihail Sebastian 28, ni s-a promis marea cu sarea. In anul 1971 am participat la pri­mul nostru concurs oficial şi am­ şi avut doi sportivi calificaţi In fi­nalele probei. Odată, însă, cu re-, partizarea sălii clubului Progresul, au început zilele negre pentru ju­doul brăilean. La Început ni s-au acordat 6 ore de antrenament pe săptămlnă, situaţie in care ne pă­şim şi azi (in comparaţie cu 14— 16 ore repartizate secţiei de lupte şi şcolii sportive) pentru ca după puţin timp venind într-o sîmbătă la antrenament să auzim spumm­ăm­­­i-se : „Judo, afară !“■ La insisten­ţele noastre repetate, verbale­­ şi scrise, tov. prof. Stăncescu (vice­preşedintele clubului) ne-a răspuns: „Rîn­durile de mai jos mi-au fost inspirate de competiţia desfăşurată în Sala sporturilor din Ploieşti, Campionatele internaţionale de te­nis de masă ale României, în ulti­mii ani — nu spun o noutate — sportivii români se afirmă în toate competiţiile internaţionale la care participă fizhre sonore, reuşind comportări excelente. Nu e mai puţin adevărat că pentru a ţine mereu legătura cu figurile proemi­nente ale diferitelor ramuri spor­tive şi federaţiile noastre de spe­cialitate au depus eforturi şi în mare parte au reuşit să organizeze şi la noi în ţară diferite competiţii cu caracter internaţional. Nu voi arăta toate acestea, dar voi subli­nia, cu multă mîhrnire, că tocmai ramura sportivă cu cele mai mari succese, mă refer la tenis, a fost pur şi simplu lăsată în „paragină“... Din 1970 şi pînă în prezent totul a intrat într-o supărătoare agonie, România neexistînd decît în scrip­tele Cupei Davis în ceea ce pri­veşte organizarea de competiţii. „Pe mine nimeni nu mă întreabă de judo". Am creat posibilitatea participării unui sportiv la campio­natul naţional individual al juni­orilor (fază zonală — 1973) dar cînd acest sportiv, calificîndu-se în finală a fost trimis de C.J.E.F.S. Brăila la conducerea clubului pen­tru a fi sprijinit material să par­ticipe la finala probei, tovarăşul vicepreşedinte Stăncescu i-a pus o întrebare foarte ciudată : „Cine ți-a permis să participi la campionat ?". In localul de antrenament există două anexe care cu oarecare bună­voinţă pot fi transformate oricînd în săli de recuperare sau Vestiare. Atît chimonourile cit şi o parte din materialele ajutătoare ni le pro­curăm singuri. De fiecare dată cînd am fost solicitaţi pentru anumite manifestări sportive, demonstraţii, am răspuns cu promptitudine, fă­­cînd totul pentru popularizarea a­­cestei discipline sportive în jude­ţul nostru“. SECŢIA JUDO A C.S. PROGRESUL BRĂILA Nici campionatele naţionale nu se bu­cură de o soartă mai bună, căci atît Ţiriac, cît mai ales Năstase nu se onorează cu prezenţa şi cu jocul lor strălucit... In sfîrşit, fără s-o mai prelungesc mult, iată ca­­re-i întrebarea ce-o pun în numele mai multor iubitori ai tenisului: pe cînd şi campionatele internaţio­nale ale României care — de ce nu ? — să figureze şi pe lista F.I.L.T.?“ Anton SCUTARU, str. Th. Văscău­­ţeanu nr. 26, Iaşi Intrebîndu-ne în finalul scrisorii noastre dacă nu cumva v-aţi pus „într-o situaţie ridicolă“, vă răs­pundem că nu, drept pentru care, odată cu publicarea rîndurilor dum­neavoastră, vom trimite întrebarea dv. privind „internaţionalele” de tenis federaţiei de resort, singura capabilă să cunoască posibilităţile lansării unei asemenea mari com­petiţii. „PE LA HUNEDOARA NU VENIŢI ?“ Astfel ne întreba cititorul prezenţa şi în această ce­ murte de scris şi de pu­nostru Angliei POPESCU, tate a oţelului să scrieţi blicat, aflind şi din ce din Hunedoara. „Vă sfi­iţi reportaje şi cronici. Vă cauză nu Se progresează această scrisoare — nu se rugăm insistent treceţi şi nici cu fotbalul nici cu adresa dînsul — in numele pe la Hunedoara şi pe la alte competiţii sportive pe mai multor spectatori şi acest club despre care sunt masă", suporteri ai echipei Cor­vinul Hunedoara, totodată Chiar înainte cu cîteva zile ca scrisoarea dv. sa şi cititori pasionaţi ai zia­ fi ajuns la redacţie, un redactor al ziarului nostru s-a rului „Sportul". Credem aflat in judeţul Hunedoara şi, In curînd, un ciclu de noi că s-ar fi putut scrie materiale pe baza celor constatate acolo va vedea ream" nu­ul care“" este lumino­să însă, că nu se vor referi situaţia de nu vă faceţi în exclusivitate la Corvinul Hunedoara şi la fotbal... DE CE NU ŞI „INTERNAŢIONALELE" DE TENIS ALE ROMÂNIEI ? O GRAVA ABATERE r.Ce părere are conduce­rea Federaţiei Române de Lupte C.N.E.F.S. şi ziarul de specialitate despre a­­ceastă gravă abatere al că­rei făptaş este antrenorul de lupta greco-romane Radu­ Ion care, sub ocroti­rea naşului său Mureşan Ion, îşi permite să semneze ■ două state de plată pentru o activitate superficială, exploatînd munca unui o­­nest antrenor voluntar, res­­pectiv Voaldres Ioan?" ne întreabă intr-o scrisoare Tocoriţă COTEŢ, din strada Brazilor nr. 66 B, Braşov, alaturind scrisorii sale şi un exemplar al ziarului braşovean „Steagul roşu" din 23 ianuarie 1974. Intr-adevăr, în pagina a 4-a a acestui ziar, organ al Comitetului de partid, al comitetului sindicatului şi al Consiliului oamenilor muncii din întreprinderea braşoveană de autocami­oane, este publicat la ru­brica „Din secţii şi de la oameni adunate“ articolul Intitulat «Am vrea să ştim“, în cadrul căruia este relatat abuzul antre­norului de lupte greco-ro­­mane Radu Ion de la clu­bul Steagul roşu, prin care acesta a încuiat uşa sălii de lupte perttru a opti grupa de juniori antrenată de Voaideş Ioan să-şi exe­cute programul. Cităm din acest articol : „Antrenorul Radu Ion — salariat al clu­bului cu o normă şi jumă­tate — abuzînd, acţionează in mod vădit în scopul desfiinţării activităţii an­trenorului voluntar Voai­deş Ioan care îşi sacri­fică timpul liber, lucrind in sala de sport după orele 19 pentru a sprijini mişca­rea sportivă din ţara noa­stră. Ne întrebăm : nu­i oare o manevră al cărei scop e acapararea juniori­lor antrenaţi de tov. Voai­deş ? Ne punem această întrebare deoarece tov. vo­aideş a mai cedat anul trecut tov. Radu o grupă de 20 juniori avansaţi”. Evident că o asemenea stare de lucruri sesizată, total în afara normelor de etică şi echitate care gu­vernează viaţa noastră, tre­buie să-şi găsească o a­­naliză corespunzătoare şi rezolvare efectivă în cadrul clubului Steagul roşu­. În ceea ce ne priveşte, vom urmări măsurile pe care le va lua conducerea clubului braşovean. Sportul La handbal feminin DUBLĂ VICTORIE A SC. SP. CONSTANTA IN INTILNIREA CU M.R.K. SKOPLJE (IUGOSLAVIA) Oaspetele evoluează astăzi in compania echipei Progresul Bucureşti CONSTANŢA (prin telefon). For­maţia de handbal feminin M.R.K. Skoplje (Iugoslavia) a susţinut două partide în compania echipei șc­olii sportive din localitate, a că­rei invitată a fost. în ambele în­­tîlniri victoria a revenit gazdelor: în prima cu 18—16 (10—10), iar în cea de-a doua cu 25—15 (14—7). La­risa Cazaca, Levantita Androna­­che (d e. sp. Constanta) și respectiv Svetlana Kost­ici și Dragica Gospo­­rova s-au dovedit a fi cele mai eficace jucătoare. G. TAMAŞ, coresp. •A­Sosite în cursul dimineţii de astăzi în Capitală, handbalistele iugoslave au perfectat o întîlnire amicală cu formaţia bucureşteană Progresul. După cum am fost anunţaţi, parti­da se va desfăşura astăzi, începînd de la ora 17:30, în sala din parcul clubului Progresul. Primul campionat republican de scrimă pentru copii CN SUCCES DE PARTICIPAM si 1 început de di­augur­i Peste 100 de finalişti, în două probe, floretă băieţi şi fete la pri­mul campionat republican de scri­mă pentru copii. O participare care a depăşit şi cele mai optimiste pre­viziuni ale specialiştilor MULŢI FLORETIŞTI DE PERSPECTIVĂ! La proba în care, după C.M. de la Montreal (unde România a cu­cerit medalia de aur), am înregis­trat treptat un regres, schimbul de mîine, cel al anilor 1980 şi în con­tinuare, promite să fie extrem de viguros. Avem în rîndul copiilor elemente de certă Valoare, pe care maeştri iscusiţi le-au descoperit din sute­ şi sute de copii. Tot ei au obligaţia de a le aduce în prim plan. Bogdan Nicolau ar fi unul dintre cei care la J.O. din 1980 s-ar putea număra printre titularii e­­chipei de floretă a ţării noastre. Un antrenor de., spadă (C. Cio­­cîrlie) şi altul de sabie (Gh. Alexe) au meritul de a fi lansat un ase­menea element. Lingă ei, alţii care ar putea a­­duce la 12 numărul floretiştilor de mare perspectivă. In primul rînd finaliştii probei : Roca, Teslaru, Mocanu­, Oancea şi Vîlcu. Apoi : Lörinczi, Chiculiţă, Popescu, fraţii Spiru şi Florin Păunescu şi Furtu­nă. Copii inteligenţi, cu o bună constituţie fizică, cu multă fante­zie, cu o mare ambiţie. Sigur, mulţi tehnicieni sunt în­clinaţi să creadă că o parte dintre cei 12 ar putea opta — cu timpul — pentru o altă probă, că s-ar spe­cializa în spadă sau sabie. Chiar şi într-o asemenea situaţie, lotul celor 12 nu s-ar descompleta; în locul celor orientaţi, eventual, către alte probe s-ar putea ridica alţii, care vin din urmă, foarte decis : Nicolae Ilie, Doru Matei sau Adrian Tican... FLORETISTELE CU NIMIC MAI PREJOS... Aproape aceleaşi observaţii şi în cazul foarte tinerelor floretiste. Un lot compact de sportive, acum in jurul a 13—14 ani, forţează porţile consacrării. O avem în vedere, în primul rînd, pe campioană, Lau­­renţia Vlădescu. Maniera în care ea s-a detaşat de celelalte adver­sare ne-a amintit-o pe... Olga Szabó, în anii ei de început, prin 1954... Aceeaşi inteligenţă, aceeaşi Viteză de execuţie, predilecţie pen­tru parade-riposte. Prezenţa încă din 1974 a Laurenţiei Vlădescu în divizia A, cu echipa Şcolii sportive nr. 1 din Bucureşti din care face parte va favoriza maturizarea aces­tei sportive. O sportivă lansată de prof. Elena Bejan, după un foarte riguros program de instruire, care a însemnat mai bine de doi ani de muncă sîrguincioasa ! Promoţia „Vlădescu" cuprinde însă şi alte floretiste cu posibilităţi de afirmare : Luminiţa Popa, Cris­tina Sintilaru, Eva Silbermann, Fe­licia Truţ, Jenica Bălaru, Liliana Niculiţă, Daniela Rău, Cristina Te­­uteş, precum şi Ileana Manea, o fetiţă din satul Colacu, comuna Răcari, descoperire a prof. Ioan Oroş, care, de fapt, nu este antre­nor de scrimă! Eleva Ileana Ma­nea (13 ani) reprezintă un talent căreia federaţia ar trebui să-i a­­corde toată atenţia. EXPERIENŢA A MERITAT TOATE EFORTURILE, IN CIUDA UNOR NEAJUNSURI Primul campionat republican de copii trebuie integrat la rubrica „acţiuni reuşite“. Peste 200 de scri­­meri (numai 50 la sută, conform re­gulamentului, au venit la Bucu­reşti) într-un concurs, două duzini de „copii­ teribili“, mulţi alţii pe care viitoarele competiţii promit să-i evidenţieze, iată elemente care ne oferă un prilej de satis­facţie. Reiese de aici că mulţi an­trenori muncesc bine. .. Sigur, s-ar fi putut face şi mai mult. De pildă, ar fi fost de dorit ca secţiile unor cluburi bucureştene să prezinte mai multe floretiste (I.E.F.S. — doar una C.S.S. C.P.M.B., Steaua — NICI­­UNA) şi la fel cele din ţară Lipsă de in­teres ? Comoditate? Obligaţii uitate? Poate, cîte ceva din fiecare... Ar fi fost, de asemenea, firesc ca o asemenea competiţie, rezervată „cravatelor roşii“ să se fi bucurat de prezenţa reprezentantelor clubu­lui „Cutezătorii“ şi de atenţia Con­siliului Naţional al Organizaţiei Pi­onierilor Tiberiu STAMA Trei dintre cele 6 finaliste au fost reprezentante ale Şcolii sportive nr. 1 din Bucureşti. Iată-le, radiind de bucurie, după ultimul asalt... De la stingă : Laurenţia Vlădescu, prof. Elena Bejan, Luminiţa Popa şi Cristina Şintilaru... Foto : Anton ULMANEI /# „CUPA TINERETULUI" (Urmare din pag. 1) Cîștigătorii : S. Fu­lop (Sc. gen. 2 Gheorghieni), M. Boite (Lic. Gheor­­ghieni), A. Gheorghe (Gheorghieni), Dora Bencze (Sc. gen. 2 Gheor­ghieni), Iuliana Boite (Sc. gen. 2 Gheorghieni), Hilde Fu­lop (Sc. gen. 1 Gheorghieni) și Maria Tătar (Co­operativa Lacul roşu) — la sanie ; C. Bernad­­ (Valea Strîmbă), I. Kiss (Valea Strîmbă), Z. Farkas (Lie. Gheorghieni), Iu­dita Bálint (Valea Strîmbă), Agneta Csigi (Lie. Gheor­ghieni) şi Cătălina Gaal (Coopera­tiva Ilacul Roşu) —­ la schi fond ; T. Selejan (Şc. gen. X Gheorghieni), I. Maxim (Şc. gen. 2 Gheorghieni), V. Ureţchi (Şc. Comercială Gheor­ghieni) şi Maria Vagyos (Şc. gen. 1 Gheorghieni) — la coborîre. G. MALNASI NASAUD. Pe pîrtia Piatra Lusca — amenajată prin munca Voluntară a tinerilor muncitori şi a elevilor din localitate — a avut loc, cu cîte­va zile în urmă, etapa orăşenească a Cupei tineretului la schi. La Star­tul întrecerii au fost prezenţi peste 1 000 elevi şi membri ai asociaţiilor sportive din Beclean, Singeorz-Băi şi Năsăud. La slalom uriaş au cîştigat Ma­rian Tudoran şi Rodica Sereciuc, iar la fond , Ioan Roman şi din nou, Rodica Sereciuc, I. TOMA PETROŞANI. In­ majoritatea aso­ciaţiilor sportive ale municipiului au continuat întrecerile etapei de masă ale Cupei tineretului la şah şi tenis de masă. Paralel au avut loc concursuri de patinaj, schi şi sanie. La sfîrşitul săptămînii trecu­te, s-a încheiat faza municipală. Iată cîştigătorii (şah) : Sabin Trif şi Elena Vilcu , (tenis de masă) : Valentin Tolomea şi Mircea Cobori. In localităţile Vulcan şi Petrila, la concursul de săniuţe, pe primul loc s-au situat Mihai Popescu şi Maria Mazga. In această săptămînă se vor încheia întrecerile — faza pe localitate — și la Lupeni. A. SLABTI IOANA TINTORESCU (atletism) S-a născut la 26 martie 1937, la București, unde, ca elevă, face primii paşi în atletism. A fost componentă a clubului bucureștean Rapid, de-a lungul Întregii sale cariere de sportivă legitimată. Este absolventă a I.E.F.S. Căsătorită cu antrenorul Mihai Tintorescu. A fost în repetate rinduri campioană republicană (junioare şi senioare) şi campioană balcanică. A deţinut următoarele recorduri republicane : Ju­nioare : 100 m : 12,4—1954 şi 12,2—1935; 200 m: 23,8 şi 25,5—1954; 23,2—1955; 400 m: 59.5—1955; senioare: 100 m: 12,2—1955, 12.0—1957 Și 1938, 11.8—1959 și 1005 de dou­ă ori ; 200 m­, 24,9—1957, 1956, 1959, 1960, 24.4—1960, 24.2—1964 de două ori, 23.5—1965, 100 mg — 14.7—1969. Acestora li se adaugă alte nume­roase recorduri realizate In cadrul diferitelor probe de ștafeta. Campioană balcanică, individuală, la : 100 m — 12,4 şi 200 m — 25,1 în­ 1957, 100 m — 12,0 şi 200 m — 24,9 în 1959, 200 m — 24,4 în 1964 şi 200 m — 24,3 in 1965. A debutat în atletism cu prilejul unei compe­tiţii de... cros, organizată la Palatul Pionierilor din Capitală. Profesorii prezenţi la întrecerea res­pectivă au remarcat imediat uşurinţa în alergare şi îndemînarea acelei fete blonde, înăltuţe şi au chemat-o, apoi, la antrenamentele atleţilor. După cîteva săptămâni de pregătire, Ioana Luţu a re­dus distanţa alergărilor, în concursuri, de la cele cîteva sute de metri ale crosurilor, la cîteva zeci de metri ale curselor de sprint. N-a trebuit să treacă însă multă vreme pentru ca tînăra atletă să se impună, cu tot mai multă fermitate, în în­trecerile alergătoarelor de viteză, îmbunătăţin­­du-şi, an de an, rezultatele pe care le-a dus pî­nă la valoarea recordurilor republicane de juni­oare şi de senioare, a recordurilor balcanice. Ioan Costea a impresionat ca jucător printr-o formidabilă putere de luptă, prin seriozitate şi dăruire exemplare. Face parte din grupul restrîns al acelor tehnicieni ai fotbalului nostru care şi-au făcut un crez din căutarea, instruirea şi promo­varea în eşaloanele superioare a unor jucători­­valori. N-a jucat niciodată în echipa naţională. Se mîngîie însă cu gîndul că a făcut-o în mod... indirect, prin talentele plămădite în pepiniera Rapidului, de-a lungul anilor: Dan Coe, Dumitru, Dumitriu NI, Neagu, FI. Marin etc. A contribuit De-a lungul anilor, Ioana Luţă-Tintorescu a par­ticipat la nenumărate competiţii interne şi inter­naţionale, a cîştigat zeci de titluri de campioană a ţării, a fost campioană balcanică, a obţinut nu­meroase victorii în intîlniri şi în meciuri inter­naţionale, fiind, o bună bucată de timp, una din­tre cele mai bune sprintere ale ţării şi chiar de pe, continent, graţie acelui record de 23,5 s pe 200 m, de la Timişoara, din 1965, care i-a asigu­rat locul patru în bilanţul european (locul şase în statistica mondială). Locul patru este cel mai bun deţinut vreodată de o alergătoare de viteză din ţara noastră. Pentru întreaga sa activitate sportivă, Ioana Tintorescu a fost distinsă recent cu titlul de ma­estru emerit al sportului, substanţial la crearea unei „şcoli giuleştene“ de fotbal, caracterizată printr-o tehnicitate deosebită a reprezentanţilor ei. Recent, cu prilejul aniversării a 50 de ani de la înfiinţarea clubului Rapid, Ioan Costea a fost dis­tins cu înaltul titlu de antrenor emerit. Este o răsplată binemeritată pentru cei aproape 35 de ani de activitate, ca jucător și antrenor (22 ani numai la juniori) în cadrul clubului de lingă Podul Grant. IOAN COSTEA (fotbal) S-a născut la Blaj, în anul 1914. A început să joace fotbal, ca junior, la România — Victoria Cluj, în 1929. După un an a trecut la C.F.R. Cluj, echipă în atacul căreia a apărut pinâ în 1935, cînd s-a transferat la Rapid Bucureşti. A făcut parte din restitul „11“ al feroviarilor care a cîştigat de şase ori consecutiv­­„Cupa României", între anii 1936 şi 1942, avindu-i co­echipieri pe Vintilă, Hafinsky, Răşinaru, Baratky, Alles, Bogdan, Roşculeţ şi încă mulţi alţi jucători de mare valoare al fotbalului nostru din de­ceniul al patrulea. In 1943 a devenit antrenor. Mai Intii la Locomotiva Filaret, apoi, din 1952, la Rapid Bucureşti, unde activează şi în prezent, fiind coordonatorul­ centrului de copii şi juniori al clubului giuleștean. SIMBATA SEARA, LA DINAMO O INTERESANTĂ GALĂ DE BOX Consecvent, clubul Dinamo din Bucureşti continuă organizarea unor interesante şi atractive gale de box. Sîmbătă seara, cu începere de la ora 18, în sala din şos. Şte­fan cel Mare va avea loc o noua reuniune pugilistică cu participa­rea unora dintre cei mai buni boxeri din cluburile şi asociaţiile sportive din Capitală. Organizatorii au alcătuit un pro­gram interesant care, în afara unor meciuri de juniori, cuprinde şi 7 partide în care se vor con­frunta pugilişti cu vechi state între corzile ringului. Printre cei ce vor putea fi urmă­riţi sîmbătă seara se află Constan­tin Ştefanovici (finalist al campio­natelor naţionale), Dumitru Doro­­banţu, Gheorghe Puşcaş (fost cam­pion republican), Constantin Stan­­ciu, Dinu Tudor ş.a. Meciul vedetă al reuniunii se va disputa între Gheorghe Puşcaş (Voinţa) şi Constantin Staneiu (Me­talul) şi va constitui o revanşă a întîlnirii anterioare, cînd metalur­gistul a obţinut victoria prin k.o. REZULTATE DIN DIVIZIA B VULIl Duminică a început turul al trei­­lea in divizia secundă de volei. In prima etapă a acestui tur s-au în­registrat rezultate considerate nor­male, dar nu putem trece cu vede­rea şi cîteva victorii preţioase obţi­nute in deplasare de Voinţa M. Ciuc (la Craiova, care se menţine în­­Continuare, în apropierea lideru­lui), Voinţa Zalău (3—1 la Oradea, cu Voinţa), Reromil Săvineşti (3—1 la Piteşti,,, cu C.S.U.), Petrolul Plo­ieşti (3—0 la Caransebeş cu Ex­ploratorul, succes care le consoli­dează ploieştenilor poziţia de lideri), C.S.M. Suceava (3—2 la Iaşi, cu Po­litehnica), în rest, victorii comode ale gazdelor, dintre care C­­ S.M. Delta Tulcea, Spartac Bucureşti şi Voinţa Braşov, par de neînvins pe teren propriu. (P. PEANA). Iată rezultatele înregistrate ! FEMININ : Ştiinţa Bacău—Confec­ţia Bucureşti 3—0, Dacia Piteşti— Drapelul roşu Sibiu 3—2, universi­tatea Iaşi—Ternistex Constanţa 3—0 Flacăra roşie Bucureşti—C.P.B. 3—1, Voinţa Braşov— I.G.C.M Braşov 3—­8, Voinţa Craiova—­Voinţa M. Ciuc 1—3, Voinţa Oradea— Voinţa Zalău 1—3, Viitor­ul Buc.­—Progresul Buc. 3—1, Spartac BUc.—Universita­tea Buc. 3—0, C.S.U­. Galaţi—Ceah­lăul P. Neamţ 3—1. Corvinul Deva— Constructorul Arad 3 0. MASCULIN : C.S.M. Delta Tulcea-Medicina Bucureşti 3—0. Explorato­rul Caransebeş—Petrolul Ploieşti 3—3. Aurora Bacău—Unirea Trico­lor Brăila 3—2, C.S.U. Piteşti—Be­­tonul Savineşti 1—3, Politehnica Iaşi—C.S.M. Suceava 2—3, Electra Bucureşti—Locomotiva Bucureşti 3—0 C.S.U. Braşov—Voinţa Alba Iulia 3—2, Electroputere Craiova—Corvi­nul Hunedoara 3—2, Alumina Ora­dea— Silvania Şimleul Silvaniei 3-1. (Flu­vio ne-au fost comunicate de corespondenţii : I. lăncii, I. Fe­lenin­, T. Tudose, I­. Daniel, C. Du­rea, P. Lîb­imz, I. Jura, T. Siriopol, P. tomşa, N. Magda, C. Gruia Sf. Gurgui). BASCHET Sîmbătă şi duminică s-au reluat întrecerile diviziei­­B, prin meciu­rile primei etape a returului 3. Iată rezultatele înregistrate : MASCULIN : I.E.F.S. H-Universi­­tatea Bucureşti 8?—64 ; Voinţa Bucu­reşti—Progresul Bucureşti 04—45 (47—25). — victorie categorică a bas­­c­hetbaliştilor de la Voinţa care au avut în permanenţă iniţiativa. Cele mai multe puncte : Kiss 36, Oradu 19, pentru Voinţa, respectiv Constan­tin 10, Spinii 9; A.S.A. Bacău—Vo­inţa Tulcea 103—50 (35—28) ; CHsU­ Oradea- Voinţa Zalău 74—51 (33— 27) ; Mine Energie— P.T.T. 60—152 (28—26) ; C.S­­. Braşov—U.M. Timi­şoara 77—48 (31—24) ; Universitatea Craiova—Constructorul Arad 71—56 (34—25) ; Ştiinţa Mediaş—Olimpia Si­biu 98—82 (55—48) ; Politehnica Iaşi— C.S.M. Iaşi 113—75 (50—39); A.­­ S. Armata—Arhitectura 64—63 (28—31) — după o partidă disputată, cu spec­taculoase răsturnări de scor, jucă­torii de la A. S. Armata au obţinut o victorie la limită. Cele mai multe puncte : Mathe 16, Banu 14 pentru A.S. Armata, respectiv FiciU 16, Luligulescu 15 . Medicina Tg. Mureş —Mureşul Tg. Mureş ’ 101—90 (44— 46) — derbyul local, de un bun ni­vel tehnic, a pasionat datorită evo­luţiei scorului. Cu un plus de matu­ritate, baschetbaliştii de la Medicina au realizat un succes meritat. Cele mai multe puncte : Credula 26, Ben­cze 25 pentru Medicina, respectiv Bara 23 şi Năsăud­eanu 21. FEMININ­­: Metalul Salonta— Ştiin­ţa Mediaş 90—71 (43—33) ; Progre­sul Buc.—P.T.T. 93—35 (47—17) ; Tomistex Constanţa­—Sănătatea Plo­ieşti 71—47 (34—23) ; Arhitectura— Medicina 85—36 (38—19) ; I.E.F.S. II —Universitatea Buc.. 52—22 (20—9) ; Institutul pedagogic Tg. Mureş— ştiinţa Sf. Gheorghe 50—32 (19—21). (Rezultatele ne-au fost comunicate de corespondenţii noştri­­ N. Toka­­cek, I. Iancu, St. Suranyi, C. Gruia, Şt. Gurgui, Z. Rîşnoveanu, Daniel Diaconescu, C. Albu, C. Darea, N. Stere, Dumitru Diaconescu). Nr. 7670 ■arama HANDBAL. „Cupa Banatul" la hand­bal masculin, competiţie care se desfa­­şoară la Timişoara, este urmărită cu mult interes de un numeros public.­­m menţionat că echipele de elevi ale Li­ceului nr. 4 şi Şcolii sportive opun o rezistenţă divză echipelor de seniori Po­litehnica Timişoara, Timişul Lugoj, Şti­inţa Lovrin şi Banatul Timişoara. Iată rezultatele ultimielor partide disputate în sala Olimpia : Liceul nr. 4 — Timişul Lugoj 24—17 (11—9), Banatul — Ştiinţa Lovrin 18—19 (11—9), Politehnica — Şcoa­la sportivă 22—13 (9—4), Liceul nr. 4 Timişul Lugoj 16—16 (3—8), Ştiinţa Lo­vrin — Banatul 15—16 (9—8), HOCHEI. Pe patinoarul din Galaţi s-au desfăşurat cîteva Intîlniri amicale ale unor echipe de juniori. Intr-o dublă confruntare s-au Intilnit Dunărea Galaţi şi Şcoala sportivă Miercurea Ciuc. In primul joc victoria a revenit cu 7—5 gă­­lăţenilor, oaspeţii adjudecîndu-şi partida revanşă cu scorul de 9—6. Echipa liceu­lui din Miercurea Ciuc a învins în două partide formaţia Şcolii sportive din Ga­laţi : 6—0 şi 11—0. (T. Simiopol) JUDO Un impresionant număr — 340 — de juniori (mari şi mici) din clu­burile şi asociaţiile sportive bucureştene şi-au disputat zilele trecute titlurile de campioni ai Capitalei. Cele mai bune comportări le-au avut juniorii de la Olimpia şi Şcoala sportivă Energia, care au cucerit 8 din cele 10 titluri de cam­pioni. Iată cîştigătorii : JUNIORI MARI, cat. uşoară’, Gheorghe Sburlea (Olim­pia), cat. semimijlocie Gheorghe­­ Barbu (Olimpia), cat. mijlocie: Gheorghe Sto­­ian (Olimpia), cat. semigrea : Toader Petru (I.E.F.S.), cat. grea: Gheorghe Brăilean­u (Sc. sp. Energia); JUNIORI MICI: cat. ușoară : V Costescu (Olim­pia), cat. semimijlocie : A. Nendelcea (Flacăra Roşie), cat. mijlocie : M. Fră­­ţică (Şc. sp. Energia), cat. semigrea : C. Mazurkievici (Sc. sp. Energia), cat. grea: T. Cirjan (Olimpia). VOLEI. In cadrul diviziei B (mas­culin), miercuri s-a disputat la Tulcea meciul dintre formaţia locală C.S.M. Delta şi Electra Bucureşti. La capătul unei partide viu disputate, care a durat 2 ore și 15 minute, gazdele au terminat învingătoare cu 3—2 (10—15, 15—8, 16—18, 15—11, 15—12). ÎN PERIOADA 14.1.—24.11.1974 TOATE DRUMURILE DUC LA MAGAZINELE COMERŢULUI DE STAT UNDE, ÎN CADRUL TÂRGULUI DE IARNĂ, vă puteţi procura, cu o reducere de preţuri de pînă la 300/0, paltoane, demiuri, jachete, rochii şi fuste din stofă, imper­meabile, scurte, canadiene, tricotaje, ciorapi şi şosete pentru adulţi, căciuliţe, fulare, eşarfe, basmale, cizme şi ghete cu feţe din p.v.c., căptuşite cu tricot, stofe pentru palton şi stofe groase fantezi. 14 ianuarie - 24 februarie 1974 TIRGUL DE IARNĂ!

Next