Sportul, iunie 1974 (Anul 30, nr. 7777-7797)

1974-06-01 / nr. 7777

REPAUS ACTIV ÎN MIJLOCUL NATURII PE MALUL DUNĂRII, O NOUĂ ATRACŢIE TURISTICĂ-ORŞOVA!­ ­ Numeroase construcţii şi amenajări destinate amatorilor de sport, turism şi agrement Iată-ne în faţa elegantei clădiri a Consiliului Popular Orşova, edi­ficiu modern a cărui linie arhi­tectonică se încadrează de minu­ne în peisajul flancat de noul ho­tel (încă în lucru) şi de magazi­nul universal. Primarul oraşului, tov. Gheor­ghe Dăugaru, are amabilitatea să ne acorde cîteva minute din timpul său preţios, neuitînd să specifice, de la bun început, că este un pasionat al sportului. Şi discuţia noastră alunecă spre a­­ceastă temă. Deci, ce perspecti­ve turistice şi de agrement are Orşova ? .Poziţia oraşului şi prezenţa lacului de acumulare ne oferă excelente condiţii de a face din Orşova un atractiv punct turistic — ne spune interlocutorul. Este, de altfel, cea mai mare dorinţă a noastră, pentru îndeplinirea că­reia facem tot ce ne stă în pu­teri. In curînd va fi dat în folo­sinţă noul hotel, amplasat chiar pe faleză , debarcaderul va dis­pune de un însemnat număr de bărci universale şi hidrobiciclete, va fi amenajată o plajă atrăgă­toare şi vor exista vaporaşe pen­tru excursii pe Dunăre. In plus, ne preocupă construirea unor campinguri, precum şi amenaja­rea cit mai multor spaţii verzi. Sportul propriu-zis va fi, desigur, prezent pretutindeni in oraş, în­­cepind de la noul stadion, conti­­nuind cu terenurile de tenis, bas­chet, volei şi handbal şi pină la viitoarea bază nautică, un curs de proiectare“. Mulţumind tovarăşului Dăuga­ru pentru amabilitatea sa, am cerut alte amănunte, legate de perspectivele turistice şi de a­­grement ale Or­şovei, tovarăşului Petre Gunkel, directorul între­prinderii de gospodărie orăşe­nească. „Cred că trebuie să mai amin­tim despre bazinul în aer liber aflat în faz­ă de proiectare, des­pre schiuri­le nautice pe care, de asemenea, le vom pune la dispo­ziţia amatorilor, precum şi de noua platformă bituminizată, care va fi amenajată in zona Poiana Stelei. Aş vrea să subliniez, însă, că aşteptăm un mai mare sprijin din partea Ministerului Turismu­lui, care ar trebui să privească cu mai mult interes agrementul nautic pe Dunăre. In intenţia noastră stă, de exemplu, procura­rea unor ambarcaţiuni din cau­ciuc, cu care se pot organiza ex­cursii splendide pe trasee nautice de mare frumuseţe, cum ar fi Şo­­potul nou — Şasea română — Cheile Nerei“. Printre ceilalţi factori care răspund direct de dezvoltarea sportului, turismului şi agremen­tului din Orşova se numără, fi­reşte, şi tov. I. Iacob, prim-vice­­pre­şedintele C.O.E.F.S., care ne-a vorbit pe îndelete despre desfă­şurarea acestor activităţi. Am no­tat desele excursii organizate pentru pionieri cu vaporaşul „Costineşti“, despre taberele or­ganizate în golful Mraconia şi despre terenurile puse la dispozi­ţia amatorilor de suport care vin să petreacă zile de vacanţă la cabana B.T.T.-ului din Orşova. Al. HOrIA O pitoreasca ima­­gine din noua Or­şova : un colţ de vapor, un colţ de Dunăre, un colţ de oraş şi un colţ de... munte ! Ce poate fi mai fru­mos ? Foto : Dragoş NEAGU UN PUTERNIC IMPULS ÎN SPORTUL CU BUSOLA Pentru a afla amănunte despre ac­tualele preocupări în orientarea tu­ristică, am avut o convorbire cu prof. Mircea Mihăilescu, secretarul general al Federaţiei române de turism-al­pinism, care ne-a informat că, în prezent, secţiile de turism-alpinism, afiliate şi neafiliate, din toate jude­ţele ţării au început să organizeze fa­zele preliminarii, de masă, ale cam­pionatelor naţionale (copii, juniori, seniori, veterani, femei şi bărbaţi, la individual, echipe şi ştafete), ale căror finale vor avea loc între 1 şi 7 septembrie, la Bistriţa-Năsăud. Au fost încheiate concursurile de o­­rientare pentru studenţi in cadrul „„Cupei tineretului“. Finala, desfăşu­rată la Cluj, s-a bucurat de un mare succes. Tot în cadrul „Cupei tinere-e­tului“ se află în curs de desfăşurare şi concursurile de orientare pentru pionieri şi şcolari, fie căror finale se vor ţine în pădurea Brăneşti, lingă Bucureşti, între 28 şi 30 iunie. In aceste acţiuni cu caracter de masă sunt antrenaţi mii de participanţi. Ele nu numai că contribuie la călirea tineretului şi la pregătirea lui pentru apărarea patriei, dar constituie, tot­odată, un important mijloc de selec­ţie a viitorilor sportivi de perfor­manţă. — Acum, cînd orientarea turistică a a prins rădăcini adinei şi a luat o mare dezvoltare, ce credeţi că trebuie făcut pentru ca această activitate sâ se desfăşoare la un nivel superior? — Rezultatele acestor concursuri depind în cea mai mare măsură de munca comisiilor locale de turism­­alpinism, fie calitatea hărţilor şi a busolelor, de modul cum sunt stabi­lite traseele. Desigur, nu unele locuri sunt şi greutăţi, dar cu ajutorul fac­torilor locali care au atribuţii în domeniul sportului ele pot fi înlă­turate, astfel ca orientarea turistică sa devină un mijloc cit mai eficient de educare şi pregătire a tineretului. — In domeniul performanţei, ce acţiuni mai importante au fost pre­văzute în acest an ? —­ Menţionez, printre acestea, întâl­nirea internaţională de orientare tu­ristică „Pace şi prietenie“, care a avut loc, recent, în apropierea ora­şului Varna din R.P. Bulgaria, unde reprezentativa noastră a obţinut un rezultat meritoriu prin sportiva Cla­ra Szabó, clasată pe locul doi în proba individuală feminină. I. HOABAN DIN ISTORICUL ARIPILOR ROMÂNEŞTI «VIRTUOZ ÎN VĂZDUH,­­ MAESTRU LA SOL De numele colonelului în rezervă Gogu Ştefănescu se leagă nu numai faptele de arme din cel dintîi război mondial, ci şi remarcabilele sale performanţe în a­­viaţia demonstrativă, cea care a funda­mentat aviaţia sportivă de mai tîrziu. Pe la sfîrşitul celui de-al treilea de­ceniu ,­, apoi. In întreg deceniul al patrulea din veacul nostru, pilotul Gogu Ştefănescu a fost prezent la numeroa­se manifestări de zbor de anvergură. In 1928, la Praga, el a adus României pri­mul loc intr-un important concurs in­ternaţional, iar la ediţia următoare a acestei întreceri Gogu Ştefănescu s-a aflat printre primii clasaţi, in anul 1931, a ocupat din nou locui înţii in con­cursurile internaţionale de regularitate şi acrobaţie aeriană desfăşurate la Praga şi Plsen. Gogu Ştefănescu a luat star­tul în 108 mitinguri de aviaţie, contri­buind astfel, de-a lungul carierei sale, alături de alţi temerari ai aripilor ro­mâneşti, la dezvoltarea şi afirmarea in­ternaţională a aviaţiei noastre. A recepţionat avioane — în ţară şi peste hotare —, misiune rezervată întot­deauna maeştrilor absoluţi ai tehnicii aviatice şi artei pilotajului, totalizînd, în decursul celor aproape patru decenii de activitate (24 ianuarie 1915 — 8 aprilie 1952) 16 000 ore de zbor, un veritabil trofeu al datoriei împlinite, inti­lnindu-l, deunăzi, aproape la fel de vivace ca în anii tinereţii, Gogu Şte­fănescu ne-a mărturisit : „La vîrsta mea, care se apropie de optzeci de ani, pot spune, pe drept cuvint, că disciplina şi prudenţa sunt marile secrete ale reuşitei in­sporturile de viteză. Sînt fericit că mi-am împlinit datoria pe drumul cre­zului vieţii mele : paria, văzduhul şi bucuria reuşitei de zbor în serviciul ari­pilor româneşti". Figura deschisă, privirea luminoasă şi statura încă voinică a zburătorului în faţa căruia ne aflam ni-l reaminteau pe „locotenentul Gogu Ştefănescu, acroba­tul aerian care făcea deliciul mulţimi­lor la mitingurile populare", care-l acla­mau cu entuziasm pe instructorul care a prins aripi multor generaţii de tineri. V. FIROIU A­NUNŢ Lecţia de închidere a anului invâţâmîm 1073—1974 a cursului educaţie fizică şi sport organiza C.M.B.E.F.S., în colaborare 123­EEj23Sn­ BH Centrul de cercetări ştiinţifice al C.N.E.F.S., ce se desfăşoară în ca­drul Universităţii populare Bucureşti, va avea loc luni 3 iunie a. c. în Sala Dalles, la ora 12:30. Lecţia va fi expusă de tov. conf. univ. dr. Nicu Alexe şi va trata despre : „Teoria şi metodica Îndemâ­nării*. în cinstea aniversării a 30 de ani de la eliberarea ţării ZILElE TURISMULUI ROMÂNESC In cinstea aniversării a trei decenii de la eliberarea ţării, Comisia centrală tehnică de turism din cadrul federaţiei de specialitate va organiza, la sfîrşitul lunii iunie, „ZILELE TURISMULUI ROMANESC“ cuprinzînd manifestări variate ca : expoziţia intitulată „30 de ani de turism de mase“ care va fi deschisă în holul sălii Dalles între 24 şi 30 iunie, conferinţele care vor prezenta realizările din ultimele trei decenii în turism, alpinism, orientare turistică, speologie sportivă, literatură turistică şi „Salvamont“, însoţite de gale de diapozitive şi filme turistice (programate în zilele de 24 şi 25 iunie în sala Dalles). Seria manifestărilor se va încheia cu o excursie tematică în Subcarpaţii Buzăului şi Prahovei (29—30 iunie). Această interesantă acţiune se realizează în cadrul „Săptămînii Clubului Terra 2000­ de pe lingă Universitatea Populară Bucureşti, manifestare ajunsă la cea de a patra ediţie şi care, la rîndul său, mai programează conferinţe şi vizionări de filme cu următoarele teme : Anul mondial al populaţiei ; Mediul înconjurător şi protec­ţia lui; Călători români peste hotare; Filmul documents turistic românesc . TEODOR ORZA, Rm. Vîlcea. Nu se poate spune că, pe ansamblul discipli­nelor sportive, un „meci" Dinamo - Steaua s-ar încheia cu victoria celei din­tîi sau... invers. Singurul cîştigător real în întrecerea dintre aceste două mari cluburi este sportul nostru de performan­ţă. Am dreptate ? NELU QUINTUS, Ploieşti. La C.M. de popice, sportivele noastre au ocupat cele trei locuri ale podiumului laureaţilor, la proba de perechi . Generaţia mai noua împreună cu cea veche. Au format azi, a mini două, Trei perechi fără... pereche. O CRAIOVEANCA DIN CLASA A VIII-A D A ŞCOLII GENERALE NR. 12. Nu v-am dat numele , aşa cum ne-aţi rugat­­ pentru a nu se afla că mi „mergeţi“ cu Universitatea Craiova, ceea ce ar însem­na să vă... mutaţi în alt oraş. Dv. ţineţi cu Steaua. „La meciurile ei sufăr şi pling de multe ori". In ultimul timp v-au tre­buit, deci, multe batiste. Aşa a fost me­reu : înfrîngerile sunt suportate mai greu de suporteri decit de jucători. FRANCISC SZABÓ, Focşani. Caută acul în carul cu fin ! Daţi-ne un punct de reper, pentru a vă putea răspunde. GHEORGHE ADAM, Braşov. Ridicarea suspendării unor jucători care au acumu­lat trei cartonaşe galbene nu constituie, de fapt,­­decit o „suspendare** a celui de^al treilea cartonaş. Celelalte două rămîn in vigoare. MARIN PETRE BILCU, Giurgiu. 1. Citiţi răspunsul dat lui Gheorghe Adam din Braşov. 2. in ediţia 1965—66, meciul retur, de la Bucureşti, dintre Dinamo şi Uni­versitatea Craiova s-a încheiat cu scorul de 8—0 (Arbitrul respectiv a avut ţinere de minte, nu glumă !). La Craiova, în tur, cele două echipe au terminat la egalitate : 0—0. Campionatul l-a cîştigat atunci... Petrolul. FREDERIC MOISES, Rupea. Interesant. Dar, ce facem cu spaţiul ? ..­Poa­te,­­to­tuşi, voi folosi unele date. C. *iFARTA, Oraştie. Divizionara B C.S. Tîrgovişte a evoluat în Divizia A, în edi­ţia 1961-62. Ea s a clasat pe locul pe­nultim şi­­­ retrogradat împreună cu Di­namo Piteşti. Cele mai bune rezultate înregistrate atunci : 3—1 cu U.T.A., 2—1 cu Petrolul, 2—1 cu Steagul roşu, 2—2 cu Steaua, scoruri obţinute pe teren pro­priu. Dar, principala performanţă fotba­listică a Tîrgoviştei este aceea de a-l fi „descoperit“ pe Dinu. ..jucătorul de fier I al echipei Dinamo şi al formaţiei reprezentative. MARCEL HAŞU. BUCUREŞTI. Meciuri de box între... fraţi ? Vă pot da trei exemple de la noi : meciurile Tănase Bătrînu — Niculae Bătrînu, Andrei Farkaş — Martin Farkas şi Mircea Dobrescu — Constantin Dobrescu. Şi nu se poate spu­ne că, în ring, s-au avut ca... fraţii, In 1953, în finala categoriei muscă, Mircea Dobrescu, fratele mai mic, a obţinut finalmente victoria la puncte, dar după ce fusese trimis la podea printr-un pumn zdravăn. Ilustoţii , N. CLAUDIU (MicITATEA-^ CHEIA ! SUCCESULUI­D­ ezbaterea adinei fi responsabilă a prin­cipalelor probleme care confruntă spor­tul românesc, prile­juită de adunările şi confe­rinţele de dări de seamă desfăşurate în asociaţiile, cluburile şi organele terito­riale ale mişcării sportive, au relevat multe aspecte pozitive, realizări notabile in îndeplinirea sarcinilor trasate de Hotărîrea Plena­rei C.C. al P.C.R. din 28 februarie — 2 martie 1973, în înfăptuirea propriilor pla­nuri și obiective. Dar, in acest context ge­neral îmbucurător, nu poate scăpa atenției faptul că, în concluziile tuturor reuniuni­lor desfăşurate până acum, s-a subliniat că paşii înain­te făcuţi puteau fi mai mari, că bilanţul general este încă sub nivelul aten­ţiei, sprijinului şi îndrumă­rii de care beneficiază miş­carea sportivă din partea organelor de partid şi de stat, ai potenţialului de care dispune această activitate prin­ angrenarea in munca practică, concretă, a multor instituţii, organizaţii de masă şi obşteşti, care au primit atribuţii precise în marele perimetru al spor­tului. Observaţia la care ne re­ferim semnifică, de bună seamă, modul exigent, par­tinic, in care se desfăşoară analizele, dar ea arată — in acelaşi timp — că o serie de lipsuri mai vechi, cele mai multe cunoscute, per­sistă încă in munca organe­lor şi organizaţiilor noastre. Fără a face o tentativă de a le clasifica, păstrăm im­presia că principala şi cea mai frecventă dintre ele, care apare aproape ca un „leit-motiv­‘, ar fi aceea le­gată de continuitate in ac­tivităţile de masă. Marile acţiuni generate la imboldul Hotâririi, „Cupa tineretului", complexul „Sport şi sănăta­te“, „Amicii drumeţiei", „înotul pentru toţi“ au su­ferit şi suferă din această cauză, nu au ajuns, pină a­­cum, la parametrii scontaţi. Există, din păcate, in conti­nuare, tentaţia de a compri­ma termenele de desfăşura­re, de a înlocui o activitate permanentă, constantă, cu traiectorie lungă , aşa cum sunt concepute, de altfel, a­­ceste manifestări , prin execuţii şi prestaţii de cam­panie, şablonarde, pompie­ristice şi festiviste, cu efect propagandistic minim, cu o eficienţă scăzută. Iată, deci, încotro trebuie să-şi îndrepte în mod prio­ritar atenţia noile consilii ,alese in organele şi organi­zaţiile sportive. Valeriu CHIOSE D I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I

Next