Sportul, martie 1975 (Anul 31, nr. 7968-7989)
1975-03-01 / nr. 7968
Doi ani de la Hotârirea Plenarei C.C. al P.C.R. cu privire la dezvoltarea continuă a educaţiei fizice şi sportului CHEZĂŞIA DEZVOLTĂRII CONTINUE A MIŞCĂRII SPORTIVE DIN ŢARA NOASTRĂ Î nceput de martie 1973... Un moment de importanţă istorică pentru viaţa mişcării noastre sportive , este publicată Hotârirea Plenarei C.C. al P.C.R. privind dezvoltarea continuă a educaţiei fizice şi sportului, care fundamentează direcţii şi orientări noi în acest domeniu. Valoroasele prevederi ale Hotăririi, de o mare claritate, au determinat, în aceşti doi ani care s-au scurs de la apariţia documentului de partid, rezultate superioare atît în sportul de masă, cit şi în cel de performanţă, contribuind la creşterea rolului educativ şi formativ al sportului în viaţa tineretului societăţii noastre socialiste, la întărirea sănătăţii sale fizice şi psihice, precum şi la creşterea prestigiului sportului românesc în lume. Aceste realizări, obţinute ca urmare a transpunerii în fapt a Hotărârii de partid, au fost, de altfel, subliniate în Mesajul cu care secretarul general al partidului, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, a onorat recenta Conferinţă pe ţară a mişcării sportive. împlinirea a doi ani de la elaborarea documentului-călăuză al mişcării noastre sportive ne prilejuieşte o trecere in revistă a înfăptuirilor obţinute in această perioadă, premise ale unor realizări şi mai valoroase în anii care vin. PERFORMANŢE CARE ANTICIPEAZĂ BUNE BILANŢURI LA VIITOARELE MARI COMPETIŢII INTERNATIONALE Hotârirea Plenarei C.C. al P.C.R. din februarie — martie 1973 a impulsionat puternic şi activitatea pe tărîmul performanţei sportive, la toate eşaloanele ei valorice, in special la cel de vîrf. Sportivii noştri fruntaşi şi antre-In ultimii doi ani, sportivii români au obţinut • 15 medalii de aur, 22 de argint şi 29 de bronz la campionatele mondiale • 7 medalii de aur, 7 de argint şi 8 de bronz la campionatele mondiale universitare • 7 medalii de aur, 1 de argint şi 2 de bronz la campionatele mondiale pentru juniori şi şcolari • 6 medalii de aur, 12 de argint şi 20 de bronz la campionatele europene • 8 medalii de aur, 7 de argint şi 11 de bronz la campionatele europene de tineret, universitare şi de juniori • 218 medalii de aur, 220 de argint şi 159 de bronz la competiţiile balcanice, norii lor, cluburile şi federaţiile de specialitate au desfăşurat, in lumina şi spiritul Hotăririi, o activitate calitativ superioară. Aprecierea are in vedere, în primul rînd, organizarea şi desfăşurarea procesului instructiv-educativ şi apoi, ca o consecinţă directă, creşterea rezultatelor sportivilor noştri, pe plan naţional şi internaţional. în aceşti ultimi doi ani au fost elaborate norme de activitate şi clasificare sportivă care au devenit obligatorii pentru sportivii de mare performanţă, în raport cu cerinţele tot mai ridicate ale sportului mondial. Au fost luate, de asemenea, măsuri pentru îmbunătăţirea sistemului şi nivelului competiţiilor republicane, pentru care au fost stabiliţi parametri cit mai apropiaţi de cei realizaţi la competiţiile internaţionale. Potrivit prevederilor Hotărîrii, C.N.E.F.S. a întocmit pentru fiecare ramură de sport un plan de dezvoltare, pînă în anul 1980,cuprinzînd măsuri concrete şi "sarcinile care revin federaţiilor, organizaţiilor şi instituţiilor cu atribuţii in mişcarea sportivă, consiliilor judeţene, cluburilor şi unităţilor sportive din invăţămînt. O atenţie deosebită a fost acordată pregătirii pentru Jocurile Olimpice din 1976, de la Montreal. Au fost stabilite, în principiu, loturile olimpice pentru fiecare ramură de sport, obiective precise pentru fiecare sportiv, eforturile fiind concentrate spre acele sporturi şi probe unde există perspectiva unei participări de prestigiu. Rezultatele înregistrate în anii 1973 şi 1974 la unele discipline sportive au constituit o dovadă a modului in care sportivii noştri fruntaşi, candidaţi olimpici, au înţeles să se pregătească şi să se angajeze în focul întrecerilor. Aceste rezultate, in ansamblul lor, reprezintă cel mai bun bilanţ din întreaga istorie a sportului românesc. Ele oferă, în mare măsură, premise pentru o comportare bună la J.O. din 1976. Pentru aceasta, însă, doar rezultatele obţinute pina acum nu sunt sufiMaria Alexandru, maestră emerita a sportului la tenis de masă, campioană mondială la dublu, a adus sportului românesc cel mai recent prestigios succes ciente. Tocmai de aceea, în scurtul răgaz de timp care ne mai desparte de Jocurile Olimpice, trebuie ca pregătirea sportivilor români să se desfăşoare în condiţiile cele mai bune, la cel mai înalt nivel de exigenţă, de participare conştientă, de patriotism. | PROCESUL DE PREGĂTIRE LA PARAMETRI CIT MAI RIDICAŢI Buna desfăşurare a activităţii sportive, pe toate planurile ei, depinde într-o foarte mare măsura de modul în care acţionează cardrele de tehnicieni şi specialişti— profesori de educaţie fizică, antrenori, instructori, arbitri etc. Numărul acestora a sporit în ultimii doi ani astfel profesorii de educaţie fizică : de la 7241 in decembrie 1972 la 8539 în decembrie 1974 ; antrenori : 2400 — 2702; instructori : 26176 — 34899 ; arbitri : 22313 — 25211. După cum se vede, sporul este destul de însemnat. Mişcarea noastră sportivă are însă nevoie de şi mai mulţi tehnicieni şi specialişti pentru a anevoie însă, în acelaşi timp, de specialişti foarte bine pregătiţi profesional, înarmaţi cu cunoştinţe solide în diferite domenii ale ştiinţei, pentru a putea îndruma, în mod corespunzător, complexul proces al instruirii şi educării sportivilor noştri. De aceea, este absolut obligatoriu ca pregătirea cadrelor de tehnicieni din mişcarea sportivă să se desfăşoare la nivelul cerinţelor sportului mondial, pentru ca să se poată merge în pas cu acesta, pentru ca selecţionarea şi pregătirea (sub toate aspectele ei) a sportivilor români să fie la înălţimea sarcinilor re- Concursurile populare de schi adună pe pârtii, la fiecare sfîrşit de săptămină, numeroşi iubitori ai sportului, îndeosebi din rindurile tineretului şcolar. Foto : Dragoş NEAGU SPORTUL DE MASĂ UNEI REALE ASCENSIUNI Pentru activitatea sportivă de masă Hotârirea Plenarei C.C. al P.C.R. din 28 februarie — 2 martie 1973 constituie un document de căpătîi. Orientările acestei activităţi către formele cele mai corespunzătoare îndeplinirii scopului social al sportului şi-au dovedit din plin temeinicia, la aceste forme de practicare a exerciţiului fizic aderînd un număr sporit de cetăţeni. Prin punerea în practică a indicaţiilor izvorîte din acest important document de partid, organizaţiile sportive, precum şi alţi factori cu atribuţii in acest domeniu au înregistrat, in perioada celor doi ani, rezultate mai bune faţă de anii precedenţi. In lumina Hotăririi de partid, au fost luate o serie de măsuri menite să contribuie la dezvoltarea activităţii sportive de masă. Astfel, au fost introduse, în şcoli şi facultăţi, normele de pregătire fizică şi sportivă, ca sistem unic de verificare şi apreciere a gradului de pregătire fizică a elevilor şi studenţilor. Au fost extinse activităţile turistice de masă şi s-au iniţiat unele acţiuni cu o largă rezonanţă, cum ar fi „înotul pentru toţi“ şi „Amicii drumeţiei". Au fost stimulate şi îndreptate pe făgaşe mai realiste unele competiţii tradiţionale, cum ar fi cele pe samuri de producţie sau campionatele asociaţiilor sportive, competiţii care au cuprins în proporţii mai largi masele de oameni ai muncii din întreprinderi şi instituţii, precum şi de la sate. De un larg interes s-au bucurat cele două mari acţiuni create ca urmare a prevederilor Hotăririi, „Cupa tineretului", competiţie de masă cu caracter republican, destinată tuturor categoriilor de tineri, şi Complexul polisportiv „Sport şi sănătate", formă larg accesibilă şi cu o reală contribuţie la întărirea sănătăţii şi capacităţii creatoare a oamenilor muncii. Numeroase au fost iniţiativele menite să cuprindă inactivitatea sportivă pe cei mai tineri cetăţeni ai ţării, să-i familiarizeze cu practicarea exerciţiului fizic, dar Oglinda realizărilor pe care am încercat să o conturăm reflectă progresul înregistrat în aceşti ultimi doi ani de mişcarea sportivă din ţara noastră, Hotârirea Plenarei C.C. al P.C.R. din 28 februarie — 2 martie 1973 constituind, fără îndoială, un element stimulator, un îndreptar de o excepţională utilitate in activitatea organelor şi organizaţiilor sportive. Unele rămîneri in urmă constatate în activitatea sportivă de masă şi de performanţă s-au datorat în principal neaplicării consecvente a prevederilor acestei importante Hotărîri de partid de către toţi factorii responsabili pentru dezvoltarea acestui important domeniu de activitate socială. lată de ce este imperios necesar ca in perioada care urmează să se acţioneze cu mai multa fermitate pentru transpunerea in viaţă a preţioaselor îndrumări date de partid mişcării noastre sportive, atît prin Hotârirea elaborată acum doi ani, cit şi prin Mesajul adresat de secretarul general partidului participanţilor la recenta Confenia ţară. PÂRTIE, LA PROPRIU Două scrisori recente trimise redacţiei ne-au atras atenţia în mod deosebit. Nu pentru că ele se refereau la organizarea unor competiţii de amploare, sau la cine ştie ce acţiuni spectaculoase. Ci pentru că cele două scrisori exprimau lapidar şi pregnant o realitate bogată în sensuri, chiar dacă plecau de la fapte, aparent, mărunte. Profesorul Eugen Nicoară de la Liceul de cultură generală Vulcan, jud. Hunedoara, ne scrie că „prin contribuţia tuturor cetăţenilor s-a construit în oraşul Vulcan o sală de gimnastică de 22/10 m. Lucrările s-au desfăşurat în bune condiţiuni pină s-a ajuns la pardoseală. S-au procurat asfalt, răşină, cauciuc, dar nu se cunoaşte procedeul de lucru. De aceea, vă rugăm pe dv. de a ne da soluţia construirii unei pardoseli de asfalt în cauciuc". Oamenii au ridicat cu mîinile lor un nou lăcaş al exerciţiului fizic şi sportului, dar iată-i acum în impas. Nu impasul nehotăririi, sau al neputinţei. Ei, pur şi simplu, vor să ofere copiilor lor o sală bine dotată, în care orele de şcoală să fie doar preludiul unei bogate activităţi sportive. Iată de ce cetăţenii Vulcanului caută o soluţie optimă pentru miniarena lor acoperită, în care au investit muncă şi entuziasm al căror etalon nu este ora, ci timpul, timpul nostru de azi, al participării sociale şi responsabilităţii. „La Comandau — ne relatează, într-o altă scrisoare, corespondentul nostru Gh. Briotă “, comuna la cea mai mare altitudine din judeţul Covasna, s-a amenajat pentru copii o pîrtie de schi şi săniuţe. In curind va intra in funcţiune, prin dotarea de către C.N.E.F.S., şi teleschiul. Orele de sport au fost transformate în adevărate concursuri pe clase şi pe şcoală, copiii petrecîndu-şi aici multe din orele lor libere“. Undeva in ţară, pe o creastă de munte, iubitori ai sportului al căror nume, generic, este cel al vetrei satului, au făcut pîrtie — la propriu şi la figurat — exerciţiului fizic şi sportului, aşa cum cere Hotârirea partidului. Pentru că baza materială a sportului nu este o noţiune abstractă, bună doar de vehiculat în rapoarte, ci ea se dezvoltă prin aportul nostru, al tuturor. ŞI LA FIGURAT • Peste 2 500 000 de participanţi la acţiunile turistice ale anului 1974 • A fost extinsă gimnastica la locul de muncă in 400 de unităţi, însumînd peste 200 000 de practicanţi • 300 000 de elevi şi studenţi din internate şi cămine practică gimnastica de înviorare . La „Cupa tineretului“, în 1974, au luat parte circa 3 000 000 de concurenţi, iar la „Crosul tineretului“ alţi 2 000 000 , în cursul anului trecut, 80 000 de copii au fost iniţiaţi in tainele înotului 9 50 000 de pionieri s-au întrecut la concursurile de orientare turistică . Numărul cercurilor de sporturi aplicativutilitare pentru pionieri depășește cifra de 1600. şi cu unele deprinderi utile prin practicarea unor sporturi aplicativ-utilitare. Totodată, în mişcarea sportivă de masă a fost cuprins un număr mai mare de femei, ca urmare a iniţiativelor locale în organizarea de competiţii destinate acestora, cum ar fi „Festivaluri sportului feminin“, cupele „Diana“ şi „Femina“, „Olimpiada fetelor“, „Spartachiada fetelor“, „Fetele de pe Tîrnave“ ş. a. La doi ani de la apariţia Hotăririi, se poate spune că au fost înregistrate, în sportul de masă, unele progrese importante, dar, aşa cum a reieşit din lucrările recentei Conferinţe pe ţară a mişcării sportive, activitatea în acest domeniu nu a căpătat încă un larg caracter de masă şi pentru îndeplinirea integrală a sarcinilor încredinţate de partid sunt necesare noi şi susţinute eforturi, o muncă intensă, desfăşurată cu pasiune şi răspundere în toate unitățile sportive.