Sportul, martie 1975 (Anul 31, nr. 7968-7989)

1975-03-01 / nr. 7968

Doi ani de la Hotârirea Plenarei C.C. al P.C.R. cu privire la dezvoltarea continuă a educaţiei fizice şi sportului CHEZĂŞIA DEZVOLTĂRII CONTINUE A MIŞCĂRII SPORTIVE DIN ŢARA NOASTRà έ nceput de martie 1973... Un moment de im­portanţă istorică pentru viaţa mişcării noas­tre sportive , este publicată Hotârirea Ple­narei C.C. al P.C.R. privind dezvoltarea continuă a educaţiei fizice şi sportului, care fundamentează direcţii şi orientări noi în acest domeniu. Valoroasele prevederi ale Hotăririi, de o mare claritate, au determinat, în aceşti doi ani care s-au scurs de la apariţia documentului de partid, rezultate superioare atît în sportul de masă, cit şi în cel de performanţă, contribuind la creşterea rolului educativ şi formativ al sportului în viaţa ti­neretului societăţii noastre socialiste, la întărirea sănătăţii sale fizice şi psihice, precum şi la creş­terea prestigiului sportului românesc în lume. Aces­te realizări, obţinute ca urmare a transpunerii în fapt a Hotărârii­ de partid, au fost, de altfel, sub­liniate în Mesajul cu care secretarul general al partidului, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, a ono­rat recenta Conferinţă pe ţară a mişcării sportive. împlinirea a doi ani de la elaborarea documen­­tului-călăuză al mişcării noastre sportive ne pri­lejuieşte o trecere in revistă a înfăptuirilor obţi­nute in această perioadă, premise ale unor reali­zări şi mai valoroase în anii care vin. PERFORMANŢE CARE ANTICIPEAZĂ BUNE BILANŢURI LA VIITOARELE MARI COMPETIŢII INTERNATIONALE Hotârirea Plenarei C.C. al P.C.R. din februarie — martie 1973 a impulsionat puternic şi ac­tivitatea pe tărîmul performanţei sportive, la toate eşaloanele ei valorice, in special la cel de vîrf. Sportivii noştri fruntaşi şi antre-In ultimii doi ani, sporti­vii români au obţinut­­ • 15 medalii de aur, 22 de argint şi 29 de bronz la cam­pionatele mondiale • 7 me­dalii de aur, 7 de argint şi 8 de bronz la campionatele mondiale universitare • 7 medalii de aur, 1 de argint şi 2 de bronz la campionatele mondiale pentru juniori şi şcolari • 6 medalii de aur, 12 de argint şi 20 de bronz la campionatele europene • 8 medalii de aur, 7 de ar­gint şi 11 de bronz la cam­pionatele europene de tine­ret, universitare şi de juni­ori • 218 medalii de aur, 220 de argint şi 159 de bronz la competiţiile balcanice, norii lor, cluburile şi federaţiile de specialitate au desfăşurat, in lumina şi spiritul Hotăririi, o ac­tivitate calitativ superioară. A­­precierea are in vedere, în primul rînd, organizarea şi desfăşurarea procesului instructiv-educativ şi apoi, ca o consecinţă directă, creş­terea rezultatelor sportivilor noş­tri, pe plan naţional şi interna­ţional. în aceşti ultimi doi ani au fost elaborate norme de activitate şi clasificare sportivă care au deve­nit obligatorii pentru sportivii de mare performanţă, în raport cu cerinţele tot mai ridicate ale spor­tului mondial. Au fost luate, de asemenea, măsuri pentru îmbună­tăţirea sistemului şi nivelului competiţiilor republicane, pentru care au fost stabiliţi parametri cit mai apropiaţi de cei realizaţi la competiţiile internaţionale. Potrivit prevederilor Hotărî­­rii, C.N.E.F.S. a întocmit pentru fiecare ramură de sport un plan de dezvoltare, pînă în anul 1980,­­cuprinzînd măsuri concrete şi "sarcinile care revin federaţiilor, organizaţiilor şi instituţiilor cu atribuţii in mişcarea sportivă, con­siliilor judeţene, cluburilor şi unităţilor sportive din invăţămînt. O atenţie deosebită a fost acor­dată pregătirii pentru Jocurile O­limpice din 1976, de la Montreal. Au fost stabilite, în principiu, lo­turile olimpice pentru fiecare ra­mură de sport, obiective precise pentru fiecare sportiv, eforturile fiind concentrate spre acele spor­turi şi probe unde există per­spectiva unei participări de pres­tigiu. Rezultatele înregistrate în anii 1973 şi 1974 la unele disci­pline sportive au constituit o do­vadă a modului in care sportivii noştri fruntaşi, candidaţi olimpici, au înţeles să se pregătească şi să se angajeze în focul întrecerilor. Aceste rezultate, in ansamblul lor, reprezintă cel mai bun bilanţ din întreaga istorie a sportului românesc. Ele oferă, în mare măsură, premise pentru o compor­tare bună la J.O. din 1976. Pen­tru aceasta, însă, doar rezultatele obţinute pina acum nu sunt sufi­Maria Alexandru, maestră emerita a sportului la tenis de masă, cam­pioană mondială la dublu, a adus sportului românesc cel mai recent prestigios succes ciente. Tocmai de aceea, în scur­tul răgaz de timp care ne mai desparte de Jocurile Olimpice, trebuie ca pregătirea sportivilor români să se desfăşoare în con­diţiile cele mai bune, la cel mai înalt nivel de exigenţă, de parti­cipare conştientă, de patriotism. | PROCESUL DE PREGĂTIRE LA PARAMETRI CIT MAI RIDICAŢI­ ­ Buna desfăşurare a activităţii sportive, pe toate planurile ei, de­pinde într-o foarte mare măsura de modul în care acţionează ca­­rdrele de tehnicieni şi specialişti­­— profesori de educaţie fizică,­­ antrenori, instructori, arbitri etc. Numărul acestora a sporit în ultimii doi ani astfel­­ profesori­i de educaţie fizică : de la 7241 in decembrie 1972 la 8539 în decem­brie 1974 ; antrenori : 2400 — 2702; instructori : 26176 — 34899 ; ar­bitri : 22313 — 25211. După cum se vede, sporul este destul de însem­nat. Mişcarea noastră sportivă are însă nevoie de şi mai mulţi teh­nicieni şi specialişti pentru a a­nevoie însă, în acelaşi timp, de specialişti foarte bine pregătiţi profesional, înarmaţi cu cunoştin­ţe solide în diferite domenii ale ştiinţei, pentru a putea îndruma, în mod corespunzător, complexul proces al instruirii şi educării sportivilor noştri. De aceea, este absolut obligatoriu ca pregătirea cadrelor de tehnicieni din mişca­rea sportivă să se desfăşoare la nivelul cerinţelor sportului mon­dial, pentru ca să se poată merge în pas cu acesta, pentru ca selec­ţionarea şi pregătirea (sub toate aspectele ei) a sportivilor români să fie la înălţimea sarcinilor re- Concursurile populare de schi adună pe pârtii, la fie­care sfîrşit de săptămină, numeroşi iubitori ai sportu­lui, îndeosebi din rindurile tineretului şcolar. Foto : Dragoş NEAGU SPORTUL DE MASĂ UNEI REALE ASCENSIUNI Pentru activitatea sportivă de masă Hotârirea Plenarei C.C. al P.C.R. din 28 februarie — 2 mar­tie 1973 constituie un document de căpătîi. Orientările acestei activităţi către formele cele mai corespun­zătoare îndeplinirii scopului so­cial al sportului şi-au dovedit din plin temeinicia, la aceste forme de practicare a exerciţiului fizic aderînd un număr sporit de cetă­ţeni. Prin punerea în practică a indicaţiilor izvorîte din acest im­portant document de partid, or­ganizaţiile sportive, precum şi alţi factori cu atribuţii in acest do­meniu au înregistrat, in perioada celor doi ani, rezultate mai bune faţă de anii precedenţi. In lumina Hotăririi de partid, au fost luate o serie de măsuri menite să contribuie la dezvolta­rea activităţii sportive de masă. Astfel, au fost introduse, în şcoli şi facultăţi, normele de pregătire fizică şi sportivă, ca sistem unic de verificare şi apreciere a gra­dului de pregătire fizică a elevilor şi studenţilor. Au fost extinse ac­tivităţile turistice de masă şi s-au iniţiat unele acţiuni cu o largă rezonanţă, cum ar fi „înotul pen­tru toţi“ şi „Amicii drumeţiei". Au fost stimulate şi îndreptate pe făgaşe mai realiste unele compe­tiţii tradiţionale, cum ar fi cele pe samuri de producţie sau cam­pionatele asociaţiilor sportive, competiţii care au cuprins în pro­porţii mai largi masele de oa­meni ai muncii din întreprinderi şi instituţii, precum şi de la sate. De un larg interes s-au bucurat cele două mari acţiuni create ca urmare a prevederilor Hotăririi, „Cupa tineretului", competiţie de masă cu caracter republican, des­tinată tuturor categoriilor de ti­neri, şi Complexul polisportiv „Sport şi sănătate", formă larg accesibilă şi cu o reală contribu­ţie la întărirea sănătăţii şi capaci­tăţii creatoare a oamenilor mun­cii. Numeroase au fost iniţiativele menite să cuprindă in­activitatea sportivă pe cei mai tineri cetă­ţeni ai ţării, să-i familiarizeze cu practicarea exerciţiului fizic, dar O­glinda realizărilor pe care am încercat să o conturăm reflectă progresul înregistrat în a­­ceşti ultimi doi ani de mişcarea sportivă din ţara noastră, Hotârirea Plenarei C.C. al P.C.R. din 28 februarie — 2 martie 1973 constituind, fără în­doială, un element stimulator, un îndreptar de o excepţională utilitate in activitatea organelor şi organizaţiilor sportive. Unele rămîneri in urmă constatate în activitatea sportivă de masă şi de performanţă s-au datorat în principal neaplicării consecvente a prevederilor acestei importante Hotărîri de partid de către toţi factorii responsabili pentru dezvoltarea acestui im­portant domeniu de activitate socială. lată de ce este imperios necesar ca in perioada care urmează să se acţioneze cu mai multa fer­mitate pentru transpunerea in viaţă a preţioaselor îndrumări date de partid mişcării noastre sportive, atît prin Hotârirea elaborată acum doi ani, cit şi prin Mesajul adresat de secretarul genera­l partidului participanţilor la recenta Confeni­a­­ ţară. PÂRTIE, LA PROPRIU Două scrisori re­cente trimise redac­ţiei ne-au atras aten­ţia în mod deosebit. Nu pentru că ele se refereau la organiza­rea unor competiţii de amploare, sau la cine ştie ce acţiuni spectaculoase. Ci pen­tru că cele două scri­sori exprimau lapi­dar şi pregnant o realitate bogată în sensuri, chiar dacă plecau de la fapte, aparent, mărunte. Profesorul Eugen Nicoară de la Liceul de cultură generală Vulcan, jud. Hune­doara, ne scrie că „prin contribuţia tu­turor cetăţenilor s-a construit în oraşul Vulcan o sală de gimnastică de 22/10 m. Lucrările s-au desfă­şurat în bune condi­­ţiuni pină s-a ajuns la pardoseală. S-au procurat asfalt, răşi­nă, cauciuc, dar nu se cunoaşte procedeul de lucru. De aceea, vă rugăm pe dv. de a ne da soluţia con­struirii unei pardoseli de asfalt în cauciuc". Oamenii au ridicat cu mîinile lor un nou lăcaş al exerciţiului fizic şi sportului, dar iată-i acum în impas. Nu impasul nehotări­­rii, sau al neputinţei. Ei, pur şi simplu, vor să ofere copiilor lor o sală bine dotată, în care orele de şcoa­lă să fie doar prelu­diul unei bogate ac­tivităţi sportive. Iată de ce cetăţenii Vul­canului caută o solu­ţie optimă pentru miniarena lor aco­perită, în care au in­vestit muncă şi en­tuziasm al căror eta­lon nu este ora, ci timpul, timpul nostru de azi, al participării sociale şi responsa­bilităţii. „La Comandau — ne relatează, într-o altă scrisoare, cores­pondentul nostru Gh. Briotă “, comu­na la cea mai mare altitudine din judeţul Covasna, s-a amena­jat pentru copii o pîrtie de schi şi să­niuţe. In curind va intra in funcţiune, prin dotarea de către C.N.E.F.S., şi tele­­schiul. Orele de sport au fost transformate în adevărate con­cursuri pe clase şi pe şcoală, copiii petre­­cîndu-şi aici multe din orele lor libere“. Undeva in ţară, pe o creastă de munte, iubitori ai sportului al căror nume, gene­ric, este cel al ve­trei satului, au făcut pîrtie — la propriu şi la figurat — exer­ciţiului fizic şi spor­tului, aşa cum cere Hotârirea partidului. Pentru că baza mate­rială a sportului nu este o noţiune ab­stractă, bună doar de vehiculat în rapoarte, ci ea se dezvoltă prin aportul nostru, al tuturor. ŞI LA FIGURAT • Peste 2 500 000 de par­ticipanţi la acţiunile turis­tice ale anului 1974 • A fost extinsă gimnastica la locul de muncă in 400 de unităţi, însumînd peste 200 000 de practicanţi • 300 000 de elevi şi studenţi din internate şi cămine practică gimnastica de învi­orare . La „Cupa tinere­tului“, în 1974, au luat par­te circa 3 000 000 de concu­renţi, iar la „Crosul tine­retului“ alţi 2 000 000 , în cursul anului trecut, 80 000 de copii au fost iniţiaţi in tainele înotului 9 50 000 de pionieri s-au întrecut la concursurile de orientare turistică . Numărul cercu­rilor de sporturi aplicativ­­utilitare pentru pionieri de­pășește cifra de 1600. şi cu unele deprinderi utile prin practicarea unor sporturi aplica­­tiv-utilitare. Totodată, în mişcarea sportivă de masă a fost cuprins un număr mai mare de femei, ca urmare a iniţiativelor locale în organizarea de competiţii destina­te acestora, cum ar fi „Festivaluri sportului feminin“, cupele „Diana“ şi „Femina“, „Olimpiada fetelor“, „Spartachiada fetelor“, „Fetele de pe Tîrnave“ ş. a. La doi ani de la apariţia Hotă­ririi, se poate spune că au fost înregistrate, în sportul de masă, unele progrese importante, dar, aşa cum a reieşit din lucră­rile recentei Conferinţe pe ţară a mişcării sportive, activitatea în acest domeniu nu a căpătat încă un larg caracter de masă şi pen­tru îndeplinirea integrală a sarci­nilor încredinţate de partid sunt necesare noi şi susţinute eforturi, o muncă intensă, desfăşurată cu pasiune şi răspundere în toate u­­nitățile sportive.

Next