Sportul, septembrie 1977 (Anul 32, nr. 8644-8669)

1977-09-15 / nr. 8656

MUNCA CERE CULTURII FIZICE NOI MIJLOACE De vorbă cu prof. dr. Jacob Ilihdilă de la institutul de cercetări pentru protecţia muncii — Ca specialist în proble­me de ergonomie, vă ru­găm, tovarăşe profesor, să ne spuneţi cîteva cuvinte în legătură cu relaţia în care se află munca şi exerciţiul fizic. — Mişcarea, ca exerciţiu fi­­zic, trebuie privită sub două aspecte principale : ca exerci­ţiu de compensare a muncii sau ca exerciţiu pregătitor pen­tru muncă, ceea ce presupune unele calităţi, dintre care dis­tingem indemînarea şi prompti­tudinea. — In ce constă calitatea atribuită exerciţiului fizic, de compensare a muncii ? — Munca, în contextul ac­tual al progresului tehnic, cau­tă să elimine la maximum so­licitarea fizică, tinzîndu-se la înlocuirea ei prin acţiunea me­canică a utilajelor, a maşinilor. Nivelul cel mai avansat al teh­nologiilor aplicate in munca in­dustrială este reprezentat de munca automatizată, în care nu mai apare atit de evident efor­tul fizic, pe prim plan situîn­­du-se cel neuropsihic, asociat cu un statism de poziţii de muncă ; de obicei, maşinile au­tomate sunt dirijate din poziţii comode sau ortostatice, care nu reclamă efort fizic deosebit. Problema care se pune este dacă procedurile de aplicare a mişcărilor, a exerciţiilor fizice, pot contribui la compensarea statismului din unele activităţi industriale, precum şi găsirea unor noi forme ale educaţiei fizice pentru muncile cu solici­tări neuropsihice, capabile să satisfacă şi cerinţele muncii în schimburi, de acum generali­zată. — Care este rostul exer­­ciţiilor fizice în acţiunea de pregătire pentru muncă şi cum lipsa acestora influen­ţează negativ procesul mun­cii şi sănătatea muncito­rului ? — In activităţile profesionale In care mai persistă încă mun­cile manuale (de exemplu : In construcţii, în exploatările fo­restiere, în munca din subte­ran), operaţiile de muncă fiind limitate, sunt angajate numai anumite părţi ale corpului u­­man, rostul exerciţiilor fizice şi sportului fiind acela de a completa şi suplini activitatea părţilor care nu au fost anga­jate şi solicitate direct în ope­raţiile de muncă. Iată un e­­xemplu pe care îl consider foarte sugestiv in acest sens : un conducător auto de pe un utilaj greu din construcţii sau un tractorist, datorită poziţiilor in care lucrează şi a unor fac­tori agresivi (vibraţiile, mono­tonia, tasarea vertebrelor), în primele ore ale zilei de muncă, cind încă nu s-a instalat obo­seala, are reacţii reflexe la os­cilaţiile la care este supus ; apoi cedează musculatura acti­vă, care menţine poziţia corpu­lui. In acest moment, datorită acţiunilor conjugate rezultate din poziţiile vicioase, plus fac­torii agresivi de care am amin­tit, este tulburată funcţionalita­tea sistemului osos, ceea ce ge­e­nerează spondiloze, hernii de disc şi toate celelalte necazuri ale mecanizatorilor agricoli. Pentru prevenirea deteriorări­lor coloanei vertebrale reco­mandăm cu insistenţă ca la sfîrşitul programului de lucru tractoriştii să execute un pro­gram special de relaxare care să cuprindă, cu precădere, e­xerciţii de întindere, extensii, împreună cu orice alt exerciţiu fizic sau sport. Dealtfel, aceas­tă recomandare este perfect valabilă tuturor muncitorilor, din toate domeniile de activi­tate. — Putem vorbi de faptul că prin folosirea exerciţiilor fizice influenţăm direct asu­pra procesului de miuncă ? — Cu siguranţă. Indemînarea dobîndită prin mijloacele edu­caţiei fizice şi sportului, re­flexele perfecţionate prin inter­mediul exerciţiilor fizice, toa­te sunt achiziţii de preţ, care ne pot înlesni însuşirea diferi­telor operaţii de muncă. Ca e­­xerciţiu pregătitor pentru mun­că, mişcarea contribuie la for­tificarea structurii şi funcţiilor corpului, ceea ce duce la crea­rea unui organism robust, ca­pabil să facă faţă solicitărilor multiple impuse de muncă şi activitatea socială, in general, iar, în special, prin anumite exerciţii fizice putem uşura în­văţarea anumitor operaţii de muncă solicitate in diferite profesii. Munca, in contextul dezvol­tării industriei moderne, de care suntem­ tot mai legaţi, com­portă noi puncte de vedere. Munca cere culturii fizice noi mijloace. Mihail VESA • LA VATRA DORNEI va lua fiinţă zilele acestea un club spor­tiv şcolar, specializat in schi şi biatlon • COMPETIŢIA DE HANDBAL dotată cu „Cupa ora­­şului Bistriţa“ a fost cîştigată de Metex Bistriţa — I la fete şi Tex­tila Năsăud — la băieţi. La în­treceri au luat parte opt echipe. • 40 DE CONCURENŢI au luat startul la ediţia din acest an a competiţiei cu barei pescăreşti, „Cupa pescăruşul“, organizată la Sarichioi (jud. Tulcea). Foarte bine s-au comportat tinerii (elevi şi pescari) din echipajul Razelm Jurilovca care au cîştigat trofeul pus în joc. La individual pe primele locuri s-au clasat : S. Arsenie (Jurilovca), I. Camineschi (Jurilovca), N. Feodor (Sarichioi) şi V. Vodă (Sulina). • LA LI­CEELE din Fălticeni („Nicu Gane“) şi Suceava („Petru Ra­­reş“ şi Lic. industrial alimentar) se află în construcţie noi şi mo­­ toniSPomi noştri derne sau de sport, a LA ASO­CIAŢIA SPORTIVA I.C.I.M. Braşov a luat fiinţă o secţie de tenis care s-a afiliat la federaţia de specialitate. Primul concurs orga­nizat, „Cupa I.C.I.M.“, a dat cîştig de cauză jucătorilor A. A­­vram şi Mihaela Răduca (categ. 11—12 ani), R. Klug şi Oana Oprea (categ. 13-14 ani).­­ LA GALAŢI s-a amenajat un mo­dern complex de tenis care are 12 terenuri şi aparţine A.S. Con­structorul I.C.M.S.G. Toată lucra­rea a fost realizată prin muncă patriotică. Printre cei evidenţiaţi s-au oftat inginerii E. Durbacă, A. Meseşan şi Tr. Stîncic. « O SECŢIE DE AUTOMOBILISM a luat fiinţă recent la asociaţia sportivă I.T. Sibiu. Ea este prima din judeţ şi poartă denumirea „Astra". Secţia dispune de pa­tru maşini adaptate pentru con­curs de către membri secţiei în frunte cu Virgil Tălmăcean, pre­şedinte. „ ELEVII DE LA Şcoala generală nr. 3 din Cimpulung Moldovenesc au in noul an şco­lar o nouă şi frumoasă bază sportivă compusă din terenuri de tenis (3), handbal, volei şi bas­chet.­­ PUGILIŞTII din judeţul Timiş şi-au desemnat campionii în cadrul unor reuşite gale, or­­ganizate in cadrul competiţiei naţionale, Daciade. Campionii judeţului Timiş fac parte din asociaţiile sportive U.M.T. (6), Mecanica (1) şi clubul sportiv C.F.R. (3), printre ei numărân­­du-se P. Topolovîci (categ. 51 kg), M. Ciobotaru (63,5 kg), B. Mohamed (71 kg) şi D. Reben­­ciuc (+ 81 kg). REL­ATARI DE LA : I. Mindres­­cu, I. Toma, P. Comşa, M. Ion, C. Gruia, T. Striopol, I. Ionescu, A. Rotaru, C Creţu. In aşteptarea gheţii, PATINATORII ALUNECĂ PE... ROTILE Timp de două zile, oraşul Cluj- Napoca a găzduit etapa fina­lă a campionatului republican de patinaj pe rotile. Întrecerile a­­cestei populare competiţii con­­tind in cadrul „Daciadei". La juniori mari cîştigind cursa de 500 m şi clasîndu-se al doilea in probele de 1 000, 1 500 şi 3 000 m, Nicolae Jenei (Viitorul Cluj-Napoca) a totalizat puncta­jul cel mai bun. Avind două probe cîştigate, Junioara Agnes Rusz (I.E.F.S. Buc.) a urcat pe prima treaptă a podiumului. Cea mai remarcată evoluţie a avut-o junioara de categoria a XI-a,­ndiko Hegeduş (C.S.M. Cluj-Na­poca), care a cîştigat detaşat toate cele trei probe din pro­gram. Se cuvine să subliniem şi comportarea seniorului Andrei Erdélyi (Tractorul Braşov) care şi-a confirmat valoarea, îmbră­­cînd tricoul de campion. Iată, dealtfel, lista noilor campioni : seniori — Andrei Erdélyi ; juni­ori I — Nicolae Jenei şi Agnes Rusz ; juniori II — Teodor Fa­­raoneanu (I.E.F.S.) şi Ildikó He­­ghedaş. In paralel, a avut loc şi con­cursul republican rezervat copi­ilor. Timpii buni înregistraţi de micii patinatori au evidenţiat pasiunea copiilor pentru acest sport şi interesul celor ce-i in­struiesc. Iată ciştigatorii : copii I — Ibolya Szatmári (Mureşul Tg. Mureş) şi Vivian Duţu (Casa pionierilor Galaţi) ; copii II — Enikő Kolosi (C.S.M. Cluj-Na­poca) şi Lucian Bence (Viitorul Cluj-Napoca). Nuşa DEMIAN ATLETISM MINICA la Poltava va avea loc meciul dintre echipele de tineret ale României şi R.S.S. Ucraineană. Din formaţiile noastre fac parte d­intre alţii: Constantin Ivan, Stelian Văduva, Emil Grecescu, A­­drian Proteasa, Otilia Şomănescu, Eugenia Bociu, Gina Panait etc. * ASTĂZI la Atena se va desfăşura un concurs internaţional feminin la care au fost Invitate Natalia Mărăşescu, Mariana Puică şi Fiţa Lovin . UL­TIMA etapă a ,,Cupei României“ va avea loc la 24—25 septembrie, la Po­iana Braşov. AI ITI­ ULTIMA ETAPA A CAM­­AUIU PIONATULUI de viteză in coastă (a cincea, după cele dispu­tate la Păltiniş, Gutîi, Oituz şi Pi­riul Rece) va avea loc în zilele de 1-2 octombrie pe şoseaua Sinaia - Cota 1400. O singura etapă mai este de disputat şi în campionatul de vi­teză pe circuit („Marele premiu al municipiului Bucureşti") şi trei con­cursuri („Raliul castanilor — Mara­mureş, Raliul Iaşi, Raliul Banatului) în cadrul campionatului republican de raliuri. D­ACIRUCT ECHIPA FEMININA DAILECI RAPID, continuîndu-şi verificările în vederea participării la Divizia A şi la „Cupa Liliana Ron­­chetti", a susţinut cîteva meciuri a­­micale în R. D. Germană, la Halle, obţinînd următoarele rezultate: 85-70, 73-66 şi 68—70 cu selecţionata ţării gazdă, 71—61 cu P.K.V. Halle, cam­pioana R. D. Germane. Cele mai bune­ jucătoare : Mariana Amfreescu, Gabriela Bosco, Eugenia Dumitru şi Angela Iordache. Feroviarele vor lua parte la un nou turneu internaţional, începind de luni, în Iugoslavia, in localitatea Pristina, echipa clubului di­rULU­NAMO BUCUREŞTI a ple­cat în Cehoslovacia, Io Kosice, pen­tru a lua parte la tradiţionalul tur­neu Internaţional „Dinamoviada". Au făcut deplasarea, printre alţii, D. Spînu, V. Rus, D. Popescu, R. Mirea, C. Gyárfás şi L. Raducanu. TPMIQ­­ ,NV,TAT,A federaţiei iLixiO belgiene jucătoarea Si­mona Nunweiller a participat la o serie de turnee în localităţile Bru­xelles, Ostende şi Zonte. Sportiva româncă a fost prezentă de două ori în semifinale de simplu și in două finale de dublu (făcînd pereche cu americanca Jackie Brown), # PE TERENURILE DE LA TENIS CLUB și Progresul au început întrecerile re­turului campionatului de juniori pe echipe. # INCEPIND DE LUNI, pe aceleasi baze sportive, se va da star­tul In campionatul individual (se­niori) al municipiului Bucureşti. TENIS CAMPIONATELE NA­­rve iliaca­tonale pe echipe UI MAPA - COPII vor avea loc între 22 şi 25 septembrie, la Braşov, iar „Cupa de toamnă“ intre 23 şi 25 septembrie, in oraşul Sfîntu Gheorghe şi nu la Craiova, cum se stabilise iniţial. Tip LA SFÎRŞITUL SAPTAMTNII, n­FC pe poligonul Tunari din Capi­tală, se va desfăşura „Cupa Olim­pia“ la talere. Vor participa trăgă­tori de la Vînătorul Timişoara, C.S. Baia Mare, Unirea Joiţa, Olimpia şi Steaua din Bucureşti. întrecerile la arme cu glonţ vor avea loc o săptă­­mînă mai tîrziu pe un poligon ce urmează să fie desemnat, luni CI TURNEE AMICALE. Sala Constructorul din Hune­doara a găzduit o competiţie amica­lă dotată cu „Cupa Metalul“, la care au luat parte 8 echipe mascu­line din diviziile B şi şcolară. Tro­feul a fost cucerit de divizionara B, Metalul Hunedoara, care a dispus, în finală, cu 3-0 de Şcoala sportivă Craiova (I. Vlad, coresp.) . *,CUPA BUCOVINA" a re­unit într-o întrecere amicală formaţiile masculine Viitorul Bacău, C.S.M. Suceava, Petrolul Plo­ieşti şi C.S.U. Suceava. A cîştigat Viitorul, urmată de Petrolul, C.S.U. și C.S.M. (I. Mîndrescu, coresp.) I EXCURSII DE SEZON I 1 PRIN OFICN­LE JUDEŢENE DE TURISM I Y Oficiile judeţene de turism şi întreprinderea de turism, ho- Y y teluri şi restaurante Bucureşti vă invită să participaţi la ba- X X gatul program de excursii in ţară organizate pentru dv. in Y Y lunile SEPTEMBRIE şi OCTOMBRIE : Valea Prahovei, Nordul y y Moldovei, Oltenia de sub munte, Maramureş şi Ţara Oaşii- X­u­lui, Delta Dunării, Porţile de Fier, Munţii Banatului, Munţii X S Apuseni, Ţara Haţegului şi Munţii Retezat, Valea Oltului, Y y Litoralul Mării Negre precum şi la Bucureşti cu ocazia ex- ? r r poziţiei internaţionale „Tehno expo" (15—24 octombrie). X X Toate oficiile de turism amintite organizează circuitul tu- Y­u ristic al R.S.R., cu autocarul, precum şi numeroase alte y­a excursii în localităţile şi pe itinerarele solicitate de turişti. X X Cazarea şi masa sunt asigurate în cele mai moderne uni- Y Y taţi hoteliere şi de alimentaţie publică. ? Finalele ,,Cupei U. N. C. A. P.“ OINĂ SE REÎNTOARCE LA LOCURILE NATALE... • SPORTIVII DE LA VOIVODENI, DIN NOU CAMPIONI • ACATIU FEJER, CUNOSCUTUL ANIMATOR AL CICLOTURISMULUI, IUBEŞTE ŞI OINĂ • PINA IN 1980, PESTE 400 DE ECHIPE ÎN CADRUL CO­OPERATIVELOR AGRICOLE DE PRODUCŢIE Programată la Sebeş — Alba, în condiţii excelente de organi­zare, finala celei de a IV-a e­­diţii a „Cupei U.N.C.A.P.“ la oină — desfăşurată in cadrul Daciadei — a reunit echipe să­teşti prezente la etapa de masă a întrecerii. Confirmînd succe­sul din anul precedent, echipa Zorile Voivodeni (judeţul Să­laj) a ocupat şi de această da­tă primul loc, fără să cunoască infringerea. Reuşita tinerilor din satul Voivodeni (comuna Dragu) nu este întimplătoare. Aici fiinţea­ză şi echipe­ de fotbal şi hand­bal, un nucleu atletic. In prim­­plan se situează, însă, cină. Meritul aparţine înainte de toa­te unui învăţător, Simion Col­­ceriu, care­­— cu 30 de ani in urmă — a înfiinţat la Voivo­deni o echipă de oină. Tot el a lansat-o în diferite competi­­ţii Succesorul acestui pasionat propagator al oinei pe melea­gurile sălăjene este de aseme­nea un dascăl, profesorul de e­­ducaţie fizică Ioan Aluaş. Re­venit în satul natal la termi­narea studiilor, (în prezent e directorul şcolii generale), loan Aluaş a continuat tradiţia, fă­­cînd din cină un „sport pentru toţi“. Fiindcă nu există familie din cele aproape 260 cite sunt în Voivodeni, în care să nu fie îndrăgit acest sport. De aici, şi frumoasele rezultate înregistra­te de-a lungul anilor, cele pes­te 20 de trofee — cupe şi di­plome — aflate în vitrina spor­tivă a satului. Cum era şi firesc, un aseme­nea exemplu de pasiune stator­nică faţă de sportul nostru na­ţional s-a transmis şi altor aşe­zări ale Sălajului, astfel că as­tăzi cină se practică, cu acelaşi interes deosebit, la Ip şi Sur­­duc, la Sărmăşag şi Hida, in tot mai multe sate şi comune din acest judeţ. La fel de sem­nificativ apare şi faptul că in curînd — aşa cum ne asigură activiştii de la U.N.C.A.P. — in comuna Dragu va lua fiinţă prima asociaţie sportivă a C.A.P. Evident, ca o recunoaş­tere a interesului şi pasiunii tineretului de aici faţă de sport, în timp ce la Nuşfalău, altă aşezare sălăjeană, se va organiza chiar un club sportiv, avînd secţii de fotbal, handbal, atletism, volei şi... oină. Revenind la competiţia găz­duită de oraşul Sebeş d­e Alba, trebuie să remarcăm comporta­rea meritorie a sibienilor (Re­colta Apaldul de Sus) situaţi pe locul 2 in clasamentul final. Munca prof. Ioan Munteanu, un multilateral în sport, cunos­cut şi apreciat în întregul ju­deţ, a dat roade. Să nu-l uităm nici pe prof. Acaţiu Fejer, ale cărui merite în ocuparea locului 3 de către sportivii judeţului Covasna (Recolta Micfalău) sunt de asemenea vrednice de laudă. Animatorul cicloturis­mului covăsnean apare şi în postura unui neobosit propaga­tor al oinei ! Prin această frumoasă com­petiţie a tinerilor de la sate, iniţiată şi organizată de Uniu­nea Naţională a Cooperativelor Agricole de Producţie, în cola­borare cu C.N.E.F.S. şi C.C. al U.T.C., oină cunoaşte o bine­meritată înviorare. O atestă nu numai entuziasmul participan­ţilor (cei peste 200 de finalişti), ci şi continua sporire a numă­rului de centre şi echipe. Este salutară intenţia U.N.C.A.P. ca în unităţile sale cină să nume­re pînă la finele anului 1980 mai bine de 400 de formaţii. Tiberiu STAMA LUPTĂTORII DE LA STEAUA învingători In Intilnirea cu SELECŢIONATA ARMATEI ITALIENE Miercuri după-amiază, în sala clubului Progresul din Capitală, a avut loc Intilnirea amicală de lupte dintre reprezentanţii clu­bului Steaua şi Selecţionata ar­matei italiene. Reuniunea, foarte bine organizată, a fost urmărită de un public numeros, care a aplaudat victoriile luptătorilor români. Oaspeţii, neavînd garni­turi complete, au solicitat în­­tîlniri numai la cite şapte cate­gorii, atit la libere, cit şi la greco-romane, disputîndu-se ast­fel 14 meciuri. Sportivii de la Steaua, supe­riori adversarilor, au obţinut zece victorii, cedind numai de patru ori. Plusul de valoare al sportivilor români a fost evident, mai cu seamă la stilul libere, unde St. Radu, Z. Broască, O. Duşa, T. Pancă, I. Dumitru, I. Ivanov, E. Panaite au cîştigat intîlnirile cu S. Felce, V. cipolla, L. Ortelli, F. Semeraro, R. Marra, V. carlini şi A. Passi. La greco­­romane, luptătorii de la Steaua M. Tofan, G. Dumitriu şi V. Prenţiu au cîştigat categoric partidele susţinute, dar ceilalţi colegi ai lor, in marea lor majo­ritate sportivi tineri, neexperi­­mentaţi (D. Vasilescu, A. Apetrei, I. Stignei şi E. Bratu), au fost învinşi. O menţiune specială pentru juniorul I. Stignei (16 ani), elev al antrenorului M. Cristea, care a luptat foarte curajos (şi bine) cu campionul Italiei la cat. 100 kg, V. Carlini. Dintre învingătorii români s-au remarcat V. Prenţiu, G. Dumitriu, O. Duşa, G. Dumitru şi Z. Iva­nov. (M. Tr.). Fără o OAF RÂS/ ^ A fost c. g vară părăsi ^ tr-o aripă ^ metan* d ^ ferea t' ^ cută a ^ rate de ^ încăpere a dăpost pe*. ^ luna februa ^ în Adunare ^ menilor mu | metan44 s-a ^ suprafeței ^ transformare ^ nă de te’ g gostea * g sport. M ^ triotică, 1 g lor locale. ^ de a se ^ ție. Cu L ^ nizați de r g dical și U g treabă. Tîr ^ în pămlm g și-au Incr g ele, căci g Începuse : g canalizării ^ inundații. C g trecea, aren­a In fruntea g inginerul G] g directorul " g consilieri g Ajutoarei g vente, zi g Iosif Ban ^ se, Grigor g gravul Ioa. ^ nil Hans g iunie terem ^ Ce au con g tatori ? Că g arena pare g din deșeuri g derutant, 1** g lui natura) g ai pășit fj Intr-o lui í dreapta se ^ tocalle, ' í; rie penti CAMPIONATE Au fost stabilite zonele „naţionalelor“ de box Mai sunt puţine zile pînă la începerea întrecerilor fazei de zonă a campionatelor individua­le de box ale seniorilor, repro­­gramate pentru perioada 19—25 septembrie, în localităţile Ba­cău, Constanţa, Timişoara şi Baia Mare. Regulamentul între­cerii prevede ca în acest an, la faza de zonă a competiţiei să participe, alături de cîştigătorii etapei pe judeţe, sportivii cu ca­tegoria I de clasificare, maeştri şi maeştri emeriţi ai sportului. Vor fi, totuşi, exceptaţi o serie de pugilişti fruntaşi, angajaţi in această perioadă într-o serie de competiţii internaţionale : Spar­tachiada militară (Havana), Di­namoviada (Ulan Bator), Balca­niada (Bursa-Turcia), „Memoria­lul Prohaska“ (Ostrava — Ceho­slovacia) . In ciuda acestor absenţe mo­tivate, întrecerile zonale se vor disputa la un nivel valoric evi­dent superior ediţiei trecute, in cele patru oraşe gazdă ale com­petiţiei fiind prezenţi mulţi bo­xeri cu o frumoasă carte de vi­zită. De pildă, printre concuren­ţii de la Bacău se vor număra : M. Lázár (Rapid), M. Donciu (Ceahlăul P. Neamţ), N. Bute­­seacă, A. Guţu, I. Gavrilă, S. Tîrilă (B. C. Galaţi), FI. Zam­fir, Al. Năst­reanu, L Pe lista Constanţa, listrat Cuţov namo), I. M. Duminică, T (B. C. Gala­ta Buc.), * Galaţi) M. Ho­torai Mangalia, chi (Rapid­ vor evolu­­brahim, I. (Farul), Gh. (Steaua), T­rosu Braşov) Bocşa), C­­Z. Lăcăt( Mangalia) zonei de lt. Gh. Ciochin­nescu (B. C. (Electroputere) namo), N. C. I. Mocanu Burdihoi (M Dinamo r noul fine ji* ARAD, 14 I continuat într nai al câmpie, de polo rezer juniori. Etapa mai derby-ul a opus echipele ŢARA ÎNTREAGĂ TRĂIEŞTE AS',, » » DESCHIDERII NOULUI AN .( (Urmare din pag. 1) facultăţi moderne, utilate cu tot ce este necesar procesului de invăţămint şi educaţie, in că­mine tot mai multe şi mai fru­moase, intr-un sistem de învă­­țămint organizat la nivelul ce­rinţelor contemporane. Tineretul studios are o singu­ră grijă, o singură îndatorire : să înveţe, să înveţe să munceas­că, folosind cu maximum de eficienţă minunatele condiţii ce îi sint asigurate, Intimpinindu-i in această di­mineaţă cu salutul său sportiv şi cu tradiţionala urare „Spor la învăţătură ziarul nostru e nerăbdător să-i urmeze pe pri­chindeii de la grădiniţă, pe şco­lari, pe elevi şi pe studenţi la primele exerciţii de înviorare, la orele de educaţie fizică, la activităţile sportive al căror program s-a îmbogăţit in acest an cu noi şi interesante mani­festări prin­ petiţie spor, ciada“. „Minte şina nătos“, străvee bîndit in anti lismului victo strălucire. Şcoi nea largă a­­ un tineret mult fizic şi intelectt monios invăţăţi fizic şi sportul lioane de tiner stituie in acela­ gală pepinieră sportivi de pei zentanţi demni marile stadioan de ce ne expri, că la notele la învățătură, profesorii şi ai adăuga tot mai sport, pe care i loc de frunte.

Next