Sportul, octombrie 1977 (Anul 33, nr. 8670-8695)
1977-10-21 / nr. 8687
I la vîrsta marilor AMBIŢII unor ! JUNIORI LE LIPSESC TOCMAI AMBIŢIILE ! Mai este, desigur, mult timp pînă la încheierea bilanţului sportiv al acestui an, dar, de pe-acum, sezonul competiţional ne oferă o imagine aproape completă a reuşitelor şi — mai ales — a nereuşitelor din activitatea de performanţă a JUNIORILOR, din munca de selecţie şi pregătire a SCHIMBULUI DE MÂINE, obiectiv a cărui importanţă este subliniată de ultimele documente de partid privind dezvoltarea continuă a mişcării noastre sportive. La timpul cuvenit, după desfăşurarea diferitelor întreceri de amploare, au fost analizate evoluţiile şi rezultatele juniorilor români, multe dintre acestea îndreptăţind — după cum se ştie — aprecieri elogioase la adresa tinerilor sportivi şi a celor care le-au asigurat o pregătire corespunzătoare actualelor cerinţe. Ceea ce ne îndeamnă la reluarea acestei teme este însă tabloul general al insatisfacţiilor pe care, din păcate, il alcătuiesc insuccesele sau prezenţele extrem de modeste ale juniorilor din prea multe sporturi, chiar şi din acelea în care, de ani de zile, seniorii colecţionează titluri şi medalii olimpice, mondiale şi europene, în anul care a însemnat un adevărat triumf pentru prima reprezentativă de caiac-canoe (cel mai valoros bilanţ din ultimul deceniu al participărilor la campionatele lumii), „schimbul de minie“ al acestei discipline n-a îndreptăţit cu nimic aşteptările, continuind coborişul început cu ciţiva ani in urmă. Nici la canotaj, juniorii nu s-au prea văzut printre participanţii de valoare la diferitele intîlniri internaţionale. Am putea adăuga multe alte exemple din atletism, ciclism, înot, gimnastică, handbal. Sunt, fără îndoială, multe cauzele care explică o asemenea situaţie nefirească şi Îngrijorătoare. Ele vizează insuficienţa muncii de pregătire, lipsa de exigenţă şi concesiile făcute de antrenori, preocupările destul de periferice ale unor cluburi şi federaţii care-şi concentrează eforturile aproape in exclusivitate spre echipele şi loturile de seniori. Dar sportivii ? Mulţi dintre ei nu se socotesc cituşi de puţin autori ai rezultatelor slabe, ai insucceselor de care aminteam. De vină, după părerea lor, sunt numai antrenorul, clubul, federaţia. Adevărul este că mulţi dintre juniorii noştri aleargă atît de bâtrîneşte pe drumurile performanţei autentice din cauza lor. Este vorba şi de faptul că, paradoxal, tocmai la virsta marilor ambiţii unor juniori — din sporturile la care ne-am referit, dar şi din altele — le lipsesc ambiţia, cutezanţa, dorinţa continuă de victorie, de autodepăşire. Lucrurile se intîmplă adesea cam aşa : după promovarea în lotul clubului sau al reprezentativei, ambiţiile juniorului se destramă, se instalează automulţumirea, comoditatea şi certitudinea că locul cîştigat îi asigură dreptul de a-l păstra liniştit, fără muncă, fără eforturi. Dacă juniorul respectiv obţine şi titularizarea, atunci el consideră că, din nou, nu mai are de făcut altceva decit să aştepte promovarea in lotul de seniori. Ceea ce, uneori, se şi intimplă... Ceea ce, insă, n-ar trebui să se mai întîmple !... Dan GÂRLESTEANU ZIARUL ÎNTREABĂ FEDERAŢIILE RĂSPUND (Urmare din pag. 1) sportivii pentru loturile naţionale, procesul instructiv-educativ lasă foarte mult de dorit. Deşi federaţia organizează anual cursuri de reciclare, deşi a introdus examene pentru confirmarea calităţii de antrenor divizionar, nu se simte in jocul echipelor noastre aplicarea în practică a liniei metodice a federaţiei. Aceasta pentru faptul că antrenorul nu este controlat şi tras la răspundere, pentru că nu se urmăreşte calitatea jocului, ci doar rezultatul dintr-o întîlnire sau alta. Este evident că incep să se estompeze contururile vestitei şcoli româneşti de handbal. — împărtăşim părerea dumneavoastră : profesorii şi antrenorii nu se află la înălţimea misiunii lor, nu-şi aduc contribuţia la ridicarea nivelului valoric al handbalului nostru. Procesul instructiv-educativ poartă amprenta rutinei şi uneori a diletantismului. In dubla dumneavoastră calitate — de preşedinte al F.R.H. şi de şef al secţiei de handbal din catedra de jocuri sportive a Institutului de educaţie fizică şi sport — care credeţi că este cauza nivelului profesional scăzut al profesorilor-antrenori ? — In secţia noastră de la I.E.F.S. avem cadre didactice cu nivel ridicat şi prestanţă profesională recunoscută, cum sunt şefii de lucrări Elena Jianu, maestră emerită a sportului, Valeriu Gogâltan, antrenor al echipei naţionale de senioare, Ion Bota, antrenor al echipei I.E.F.S. şi asistentul Mircea Leonte, maestru al sportului. Ei asigură viitorilor profesori pregătirea corespunzătoare. Defecţiunile intervin la aplicarea în practică a celor învăţate, cauzele fiind condiţiile materiale uneori necorespunzătoare şi lipsa de control sistematic. — Cunoscind cauzele şi efectele practice pe care le au, ce întreprinde federaţia pentru ca handbalul nostru să se menţină prin valoare — în fruntea ierarhiei internaţionale ? — Obiectivele noastre fiind clasarea echipei feminine pe unul din primele trei locuri la C.M. grupa B şi apărarea titlului mondial la C.M. de seniori grupa A. am luat următoarele măsuri : am impus un sistem unic de cerinţe de tip somatic şi calităţi motrice la toate categoriile competiţionale de juniori, vom organiza trialuri pe zone geografice pentru depistarea talentelor, pregătirea tinerilor handbalişti in tabere organizate pe categorii de virstă, asigurarea unui calendar internaţional bogat pentru echipele reprezentative, modificarea sistemului competiţional al juniorilor, alcătuirea unor loturi lărgite de seniori şi senioare şi alinierea lor la startul competiţiilor internaţionale ale sezonului. NOTA REDACŢIEI. Fără îndoială, mai ales în domeniul cauzelor, preşedintele F.R.H. surprinde cu exactitate situaţia actuală a handbalului românesc. Dar reputatul tehnician stăpîneşte bine doar arma criticii, evitind autocritica — deşi aceasta reprezintă un mijloc confirmat de creare a premiselor pentru elucidarea corectă a cauzelor şi luarea măsurilor care să asigure progresul. Vina nu poate fi numai a condiţiilor în care se lucrează (suntem gata să dăm numeroase exemple de secţii care au condiţii excelente, dar rezultatele sunt nemulţumitoare), ci — îndeosebi — a modului cum se lucrează. Şi in această privinţă secţia de handbal din cadrul catedrei de jocuri sportive a I.E.F.S. şi — mai ales — şeful ei nu se pot situa în afara problemei, aşa cum încearcă interlocutorul nostru să acrediteze ideea. Dacă la succese se acceptă firesc onorurile, la insuccese este tot aiit de firesc să se asume partea de vină. Altfel, criticindu-i pe alţii şi nerecunoscînd lipsurile proprii — care nu sînt nici puţine, nici lipsite de importanţă — nu se va putea asigura progresul handbalului nostru, ieşirea lui din impasul actual. Doar la cursurile organizate o dată pe an, doar prin adrese şi circulare nu se poate contribui eficient şi decisiv la creşterea nivelului profesorilor, nu se poate exercita un control real. Cind se găseşte timp pentru numeroase vizite în străinătate, cind nu se drămuieşte vremea petrecută la cursuri şi prelegeri peste hotare, de ce se manifestă oare atita zglicenie cu orele de sprijin şi consultaţie acordate tehnicienilor noştri ? Biroul federal şi îndeosebi preşedintele F.R.H. au datoria să examineze autocritic situaţia de astăzi a handbalului nostru, să abandoneze împăunarea cu succesele trecutului şi să privească cu atenţie, grijă şi răspundere viitorul, să asigure handbalului nostru o evoluţie pe măsura condiţiilor excelente ce-i sunt create de statul nostru, a tradiţiei sale şi a talentului tineretului care activează în această ramură sportivă. NOU! REŢINEŢI! • Se efectuează 5 extrageri în 3 faze ^ Se atribuie cîştîguri pe 15 categorii cu 9 în plus faţă de tragerile obişnuite Loto 2 . Se poate cîştiga şi cu 2 numere din cele 4 ale uneia din cele 5 extrageri şi cu 3 numere din cele 8 ale extragerilor a IV-a şi a V-a luate la un loc. • CIŞTIGURILE SUPLIMENTARE SE SUPORTA DIN FOND SPECIAL . Se participă pe bilete de 10 și 15 lei varianta simplă achitată integral (100%) sau sfert (25%). MAI MULTE BILETE JUCATE - MAI MULTE SANSE LA 23 OCTOMBRIE 1977 PRIMA TRAGERE SPECIALĂ RUGBY RĂSPUNSURI ŞI ÎNTREBĂRI Pentru actuala campioană europeană la rugby, reprezentativa României, sezonul internaţional bate la uşă (primul meci , cu Polonia, acasă, la 5 noiembrie). Este şi motivul pentru care săptâmîna viitoare va fi consemnat momentul startului preparativelor lotului naţional, marcat de meciul de selecţie care va opune două inedite selecţionate : Bucureşti — Provincie. Jocul are loc miercuri, de la ora 15, pe stadionul Parcul copilului. Printre cei convocaţi se află Nica, Murariu (care mîine evoluează în Selecţionata mondială, la Paris, contra XV-lui Franţei), Ortelecan, Bucos, Motrescu, Ianusevici, Muşat, Pintea, Munteanu, Alexandru, Paraschiv, E. Stoica, Dumitru, C. Dinu, Codoi. RAPID ISI MERITA LOCUL INTRE PRIMELE 8 ECHIPE ! După ce în precedenta ediţie de campionat a cules meritate aprecieri pentru jocul său deschis, care i-a adus o bună clasare, primul loc în turneul 9—16, echipa bucureşteană Rapid a confirmat duminică, la Constanţa, în faţa uneia dintre cele mai puternice formaţii din rugbyul nostru, că se află pe un drum ascendent, doar un singur minut despărţind-o de o mare surpriză : egalitate cu Farul ! Dacă vor continua astfel, feroviarii vor face evident mai mult decit un simplu act de prezenţă în întrecerea celor mai bune echipe ale ţării. BAIA MARE BATE LA PORŢILE DIVIZIEI A 10-0, 106—0, 46—0, 52—0, 31—0. Iată rezultate impresionante pentru orice formaţie. Palmaresul este cu atît mai frumos cu cit el aparţine unei echipe nou înfiinţate. RACEMIN (Rugby Asociaţie Centrala Minieră) din Baia Mare, oraş în care rugbyul abia a fost implantat. Divizionara B şi-a şi pus candidatura pentru un loc în „A". Să amintim că la cîrma sa se află antrenorul Mitică Antonescu (acelaşi tehnician care a contribuit, la Timişoara, la cîştigarea primului titlu de către o echipă provincială) şi că ea cuprinde o serie de jucători consacraţi : Varga, Popovici, Ştefiuc, Cantea, Ciobanu. UN TEREN ÎŞI AŞTEAPTĂ GOSPODARII... Primul club de rugby din ţara noastră, Griviţa Roşie, are planuri mari cu stadionul său. Parcul copilului. Deocamdată însă impresionează neplăcut aspectul neîngrijit al unui teren — e adevărat — foarte solicitat. Se simte lipsa unei mîini pricepute, de gospodar care să readucă gazonul la înfățişarea sa de acum cîtva timp... II i nupI?rRUl 'MINAT IL LOVESTE PE 1B|Tru (!) ^arbitral AutTM?âmrVe1®' * vAmVrbia' ( emt Constructorul Și Portul din se constănţeană ■v, â zJ;1 ,B- lnVrma repriză, am dietat, la un m„ment dat, o lovitură de pedeafi pentru Constructorul. Jucător state, de la Portul, m-a lot drept care, fireşte, l-am ehiflit de pe teren. Menţionez facesta — şi nu numai el — ,Rost folosit de antrenorul G. StL„ prin subf.ti tul,re. “tera PeTre l-am menţionat în foaia d&bitraj. După meci, ieşind pe lidăr am fost intimpinat de Stîei s-a repezit asupra mea,|jla aplicat un pumn Sn bârble£re m-a îngenunchiat. Antăntul Stanciu s-a dat jos din £na sa _ în care se afla implic ă cu jucătorul Istudor şi £orul Gavrilă — şi m-a lovit ş|j (eu fiind la pămînt) cu picior ! Priviţi ochiul meu învinS Noroc că a apărut o femijfl’ Elena Ilie, care a ţipat, altf. 1,, „tiu ce aş mai fi păţit... şi o adine îndurerat de gestul ui., oameni care se pretind sportifi. Aşteptăm anchtei forului de specialitate (fiind vorba şi despre abateri gravi de la regulament) şi măsurii,care — ne-a asigurat secretary f.I.R., Ovidiu Marcu — voi fi dintre cele mai drastice. Hu!::mr, nu au ce căuta pe terenul([ de sport 1 Rubrică repetată de : GI»RAEȚCHI iN TOATE SECTOARELE, MUNCA ÎNSUFLEŢITĂ (Urmare din pag. 1) abateri de la normele eticii şi echităţii socialiste, ale vieţii cu adevărat sportive. Mai există sportivi — şi chiar cadre tehnice, investite cu înalte misiuni educative — care pun mai presus interesele personale, aducind astfel reale prejudicii sportului şi societăţii prin tolerarea unor manifestări străine concepţiilor noastre : egoism, carierism, tendinţe de căpătuială. „Păsările călătoare“ care încearcă încă să mai zboare din club un club în căutare de avantaje materiale sunt exemple şi efecte ale acestor tare. Dacă este adevărat că in multe discipline se face permanent simţit spiritul de responsabilitate în pregătire, nu este mai puţin adevărat că o serie de sportivi după ce au atins o performanţă deosebită prin muncă şi modestie, se complac apoi intr-o situaţie de automulţumire, se infatuează, socotesc că au făcut totul. Asemenea viziuni greşite, care nu de puţine ori au adus daune mari sportului nostru, s-au manifestat chiar şi in cadrul unor discipline solid afirmate pe plan internaţional. Şi stagnarea rezultatelor nu a întîrziat, iar revenirea sportivilor la valoarea corespunzătoare a cerut importante eforturi. Folosirea criticii şi autocriticii, ca mijloace eficiente de îndreptare a neajunsurilor din munca antrenorilor, profesorilor de educaţie fizică, activiştilor şi sportivilor, a contribuit în bună măsură, in ultima vreme, la îmbunătăţirea muncii de instruire şi educaţie în unităţile de performanţă la nivelul loturilor reprezentative. Mai sunt însă locuri unde greşelile, automulţumirea, abaterile de la conduită sunt trecute cu vederea sau muşamalizate, ceea ce contravine flagrant principiilor noastre comuniste de muncă şi viaţă. Din păcate, astfel de atitudini se intilnesc şi la unele federaţii sportive. De asemenea, dacă ne referim tot la aceste foruri de răspundere în sportul de performanţă, nu în puţine cazuri ele îşi desfăşoară activitatea mai mult in birouri şi mai puţin pe teren, în procesul de instruire, in mijlocul unităţilor sportive. Unele birouri federale au in compoziţia lor activişti rupţi de realitatea practică, dar care sunt chemaţi — şi nu se sfiesc — să decidă in probleme importante cum sunt selecţia, concepţia de pregătire, alcătuirea loturilor etc. Ca şi în alte domenii, spiritul revoluţionar în sport trebuie să se manifeste cu deosebire în promovarea noului, in stimularea gindirii originale, in căutarea unor soluţii viabile pentru creşterea performanţelor, în răspindirea experienţei înaintate. Sub acest aspect se vorbeşte adesea de o şcoală românească, ce se bucură de unanime aprecieri pe plan internaţional. Dar strădaniile de permanentă căutare, de promovare rapidă a noului nu se manifestă în toate sporturile, nn toate cluburile şi asociaţiile. In unele discipline domnesc practicile rutiniere, formalismul, munca sub nivelul cerinţelor internaţionale, atît în ceea ce priveşte volumul cit şi intensitatea pregătirii. Şi nu întâmplător aceste ramuri sportive sunt rămase in urmă sau pierd teren in arena mondială. Dezvoltarea continuă a activităţii sportive de masă şi de performanţă, realizarea obiectivelor puse de partid în faţa mişcării noastre sportive cer cu necesitate şi în acest domeniu instaurarea fermă a spiritului revoluţionar de gindire şi acţiune, lichidarea neajunsurilor care mai dăinuie, astfel ca mişcarea sportivă, în ansamblul ei, să se înscrie pe coordonatele exigenţelor conducerii partidului. PE MICUL ECRAN SIMBATA 22 OCTOMBRIE; ora 15 : „Daciada" — Festivalul sportului ilfovean (reportaj filmat) ; ora 15,10 : Campionatele mondiale de haltere (secvenţe înregistrate de la Stuttgart) ; ora 15,30 : Box — selecţiuni din finalele turneului internaţional de la Berlin ; ora 16 : Fotbal — rezumatele unor meciuri disputate în turul I al cupelor europene inter-cluburi. DUMINICA 23 OCTOMBRIE, ora 15 : „Baladă pentru voinicie" — reportaj filmat după campionatele mondiale de lupte greco-romane ; ora 15,15 : Rugby, Franţa — Selecţionata mondială (transmisiune de la Paris). MIERCURI 26 OCTOMBRIE, ora 22 : Meciul de fotbal Spania — România, din preliminariile C.M. (transmisiune directă de la Madrid). JOI 27 OCTOMBRIE, ora 17.45 : Baschet masculin, Dinamo Bucuresti — Mobilgirgi Varese in „Cupa campionilor europeni" (transmisiune directă de la sala Floreasca). GRUPA SECUNDĂ A DIVIZIEI A LA HOCHEI Penultima etapă a grupei secunde din Divizia A la hochei a programat la Miercurea Ciuc jocurile decisive. Iată rezultatele : Unirea Sf. Gheorghe — Tîrnava Odorhei 7—7 (1—5, 3—0,3—2), unul dintre cele mai frumoase și echilibrate jocuri ; Tîrnava a condus cu 5—1, Unirea a egalat la 5—5 (min. 44), a luat conducerea : 6—5 (min. 51), Tirnava a revenit, a egalat (min. 55) şi a preluat conducerea 7—6 (min. 53), pentru ca în ultimul minut Unirea să obţină egalarea . Sportul studenţesc A.S.E. — Avîntul Gheorghieni 7—2 (2—0, 1—1, 4—1), Dunărea Galaţi — Cr. sp. Şcolar M. Ciuc 9—2 (4—0, 3—1, 2—1). In clasament conduce Sportul studenţesc A.S.E. cu 8 p, urmată de Tîrnava — 7 p, Avîntul — 6 p şi Dunărea — 6 p. (V. Paşcanucoresc.) LOTO-PRONOSPORT INFORMEAZĂ REZULTATELE CONCURSULUI PRONOSPORT DIN 19 OCTOMBRIE I. Dinamo Moscova — Univ. Craiova 1 II. Levski Sofia — Ajax Amsterdam 2 ®t. r- Belgrad — Borussia Mön. 2 IV. Glentoran Belfast — Juventus 2 V. P.c. Liverpool — Dynamo Dresda 1 VI. F.c. Bruges — Panathinaikos 1 VII. Nantes — Atletico Madrid x VIII. s. V. Hamburg — Anderlecln 2 IX. Lokomotive Leipzig — Betis x X. F. C. Magdeburg - Schalke 04 1 XI. Lazio — Racing Lens i XII. A.E.K. Atena - Standard Liege x XIII. Widzew Lodz — Eindhoven 2 FOND DE CISTIGURI : 219.566 LEI Tragerea Loto de astăzi va f televizată la ora 18 50. Rezultatele vor fi transmise și la radio în cursul serii. CIȘTIGURILE TRAGERII FOTO DIN 14 OCTOMBRIE 1977. Coleg. 1 : 1 variantă 25%, autoturism „Dacia 1300“ ; Cat. 2 : 6,25 variante a 12.073 lei ; Cat. 3 : 25,25 a 2.988 lei ; Cal. 4 : 25,25 a 2.988 lei ; Cal. 5 : 141 a 535 lei ; Cat. 6 : 238 a 317 lei ; Cat. X : 1.513,75 a 100 lei. REPORT CATEGORIA 1 : 255.060 lei. Autoturismul „Dacia 1300" a fost cîștigat de ION CRĂCIUN, din Moreni — Dîmbovița. LA ANTRENAMENTE - CiŢIVA, LA MASĂ - TOŢI! Intr-una din zilele trecute am făcut un sondaj pentru a vedea cum se desfăşoară pregătirile patinatorilor din lotul reprezentativ, reuniţi pentru o scurtă perioadă la Miercurea Ciuc. La ora 11.45 am urcat la etajul 3 al hotelului „Bradul". L-am găsit în camera sa pe Gheorghe Pîrv, o autentică speranţă în probele de sprint. „Antrenorii noştri, ne-a spus acesta, puţin derutat, Maria Taşnadi, Dan Lăzărescu şi Mihai Timiş sunt de cîteva zile la Bucureşti, la consfătuirea anuală a cadrelor tehnice. Ni s-au lăsat fiecăruia programe individuale de pregătire. Zilnic efectuăm cîte trei antrenamente". — După grafic, ar fi trebuit să fii la antrenament. — Azi mi-am terminat mai devreme programul şi, împreună cu alţi colegi, am venit să facem duş şi să ne pregătim de masă. Intr-o altă cameră, Ion Opincaru, Dezideriu Jenei şi Nicolae Jenei stăteau la taclale. Cine lucrează ? Pe platforma de lîngă calea ferată, rezervată exerciţiilor fizice speciale, nici picior de patinator ! Ni se spune că Vasile Coroş şi László Lazar, uşor accidentaţi, au rulat cu bicicleta pe şosea, iar Laura Daradics, Eva Molnár şi Maria Pardi sunt la şcoală. Dar ceilalţi ? Mergem să-i căutăm pe alte terenuri. Peste linia ferată, îl zărim pe Andrei Erdély, un sportiv conştiincios, care ne-a obişnuit cu rezultate mai bune de la un sezon La altul, pregătindu-se sub controlul... cronometrului. Intr-un moment de răgaz, spune că i-a întîlnit mai devreme pe Cornel Munteanu şi Agnes Rusz, dar aceştia au plecat să se antreneze în altă parte. Unde ? Nimeni nu ştia ! După ora 13, toată lumea a fost însă prezentă la hotel, pentru a lua masa. stăm de vorbă cu Vasile coroş, „veteranul" lotului şi proaspăt profesor de educaţie fizică, delegat de colectivul de antrenori să-şi supravegheze colegii. Dar, oricîtă voinţă ar avea, el nu poate să-l urmărească pe fiecare, deoarece trebuie să se pregătească şi el. Cele constatate ne îndreptăţesc să tragem un semnal de alarmă, subliniind necesitatea ca în cadrul acestui lot să se acţioneze cu fermitate şi exigenţă pentru pregătirea corespunzătoare a patinatorilor. Traian IOANIŢESCU ÎN ATELIERUL PERFORMANŢEI" (Urmare ,din pag. 1) pe prof. Iulian Câliman. Nu sunt nici ei maii mari de-o şchioapă, „fiţi ! !ii Eşti obosit? Puţin. — Cum te cheamă ? — Leonard Preda, silt elev la Şc. gen. 19 şi am 10 ani — Ce-ţi place mai mult ? la mare goluri“. Şi intră, din nou, în teren... „Repliază, Adisof1, „Hai Dorele, hai Dorele !" — dinspre terenul de rugby il sună vocea antrenoarei Mariana Lucescu. Ne spune telegrafi : „Cei mai mici, Dorel Cojocari Petre loan, Razvan Manolache — 10 ani , cel mai mare, Gherghe Hustiu — 15 ani, face riby de trei săptămîni și este ăl cu Cristian Capmare din clpa întîi ; cel mai vechi pitic George Sava — 11 ani şi el vr cu Tudose de la Ştiinţa Petru ani. Şi mai scrieţi : Ion Mocau — mare talent". „Gata, copi ! încă două şarje şi acasă, că sa apropie ora de şcoală !“. Pornind munca de la această virstă, Mariana Lucescu a reuşit, ac de an, să crească tineri rugi)şti talentaţi care s-au afirmat în diverse echipe divizionare şi în reprezentativele naţionale. Facem socoteala: două grupe de handbal, una de rugby, ciţiva atleţi. In rest, terenurile de volei, baschet („Aici am văzut mai mult pe... atleţi“ — ne spune prof. Gabriela Alexandra), celelalte terenuri de rugby sunt goale. Prof. Irina Climovschi, care terminase antrenamentul ceva mai devreme, încearcă să ne spună că mai mult nu se poate (!), că sunt motive obiective, dar recunoaşte totuşi că doar cel mult 5 ore pe zi (3 de dimineaţa şi două după-amiaza) există aici activitate şi atunci nu pe toate terenurile, ceea ce este prea puţin. Opinie cu care suntem de acord. A fost o frumoasă zi de toamnă. Dar, cam puţin sportivi... N-O VENI EA, IARNA !... Om de duh paznicul de noapte de la Complexul sportiv Floreasca. Și are o vorbă : „N-o veni ea, iarna !...“ Intri, bunăoară, la bazinul de înot. E ora 19, e întuneric și întrebi : — Închis ? — Păi, nu se vede ? ! — Nu prea se... vede. — Aia-i, că am mai stins din lumini. Dar... N-o veni ea, iarna !... — Și dacă vine iarna ? — Atunci, lumini ! — Acum, nu ? — Acum, nu, că se repară bazinul. Se repară de astă-vară. Dar... N-o veni ea, iarna ! — Și dacă vine iarna ? — Termină poate cu reparatul și intră sportivii in bazin. Atunci să vedeți activitate la Floreasca ! — Acum, nu ? — Acum, nu, că am închis adineauri ţi sala mare. Dar... N-o veni ea, iarna ! — Şi dacă vine iarna ? — Atunci să vedeţi activitate in sală ! — Acum, nu ? — Acum, nu, că nu se prea planifică lumea. Dar... N-o veni ea, iarna ! — Şi, dacă vine iarna ? — Atunci să vedeţi planificare ! Bătaie pe fiecare oră de antrenament ! — Acum, nu ? — Acum, nu, că nu sunt gata planurile alea de pregătire in sală. Dar... N-o veni ea, iarna ! — Şi dacă vine iarna ? — Se termină cu planurile. Atunci să vedeţi performanţă ! — Ei... N-o veni ea, iarna !... Vasile TOFAN ERA ÎN BLUGI, FUMA, FLUIERA ŞI... CONDUCEA ANTRENAMENTUL I neva, din conducerea unităţii să asiste la vreun antrenament ?“ „Da. Directorul plin”. „Şi tot aşa eraţi... îmbrăcat ?“ „Da!" Conducătorul acestui „antrenament“, care este profesor, absolvent al I.E.F.S., nu şi-a scos, de-a lungul a aproape două ore, mîinile din buzunare. Exceptînd, bineînţeles, căzu cînd îşi aprindea vreo ţigară, luată din pachetul purtat în buzunarele blue-jeans-ilor. Cînd pe teren puştii de 12—13 ani se faultau, a fluierat chiar de cîteva ori din buze aşa, ca să se audă totuşi bine că nu avea fluier... In fine, o metodică cu totul originală a antrenamentului. Originală, dar cit se poate de simplă şi uşor de notat. Este cel de-al 6-lea antrenament cu o nouă garnitură de echipă. Sportivii sunt elevi care vor să devină urmaşi ai lui Kicsid, Gaţu, Birtalan. Primele două minute au fost rezervate celor două ture tradiţionale de alergare în jurul terenului (antrenorul a rămas rezemat de gard). Au urmat 20 de minute de fotbal pentru încălzire (antrenorul a rămas tot rezemat de gard). In fine, a început meciul de handbal, la două porţi, după regulile fiecărui elev, în funcţie de cartierul în care locuieşte (antrenorul s-a deplasat in centrul terenului, să poată fi auzit cînd fluieră din buze). Şi gata. Ba nu, încă un amănunt : 5 dintre elevii handbalişti au susţinut antrenamentul după modelul profesorului, în costumele de elevi. Ultimul amănunt : profesorul de handbal se numeşte Tiberiu Milea şi este retribuit de Clubul Sportiv Şcolar nr. 2 Bucureşti Radu TIMOFTE Când m-am mirat privindu-i ţinuta de stradă, el s-a mirat şi mai tare : „Dar ce, sunt cumva murdar ?“ Am îndrăznit în continuare : „A venit cumva, ci- DINAMO - VOINŢA CLUJ-NAPOCA 4-7, LA POLO! Bazinul Dinamo din Capitală a găzduit ieri jocurile din cadrul etapei a XVI-a a campionatului naţional de polo Divizia A, seria I. In primul joc s-au întîlnit echipele Rapid Bucureşti şi Crişul Oradea. Scor final : 8—1 (1—0, 2—0, 2—1, 3—0) in favoarea campionilor, prin golurile înscrise de I. Slăvei — 3 (1 din 4 m), C. Rusu — 3, Ţăranu și Bartolomeu, respectiv, Arabagiu, într-un joc în care feroviarii au fost superiori tinerilor lor adversari la toate capitolele. Si au remarcat portarul rapidist M. Simion, component al reprezentativei de juniori şi orădeanul D. Costreş, un foarte bun înotători Au arbitrat, corect , N. Nicolaescu şi M. Ştefan, ambii din Bucureşti. In al doilea joc s-a înregistrat o surpriză : Dinamo Bucureşti — Voinţa Cluj-Napoca 4—7 (0—1, 1—1, 1—3, 2—2) ! Am asistat la un joc în care ambiţioasa echipă antrenată de A. Sarkadi nu s-a lăsat impresionată de cartea de vizită a dinamoviştilor (6 jucători în lotul reprezentativ) şi mai ales de faptul că aceştia doreau ♦_____________ (aşa credea toată lumea) să nu piardă totuşi „plasa" rapidiştilor în lupta pentru titlul de campioni. In timp ce poloiştii de la Voinţa au manifestat o dorinţă evidentă pentru un joc bun, mobilizîndu-se exemplar pentru aceasta, dinamoviştii au practicat şi ieri un joc static, fără nerv, arătînd, o dată în plus, că numai cu numele nu se poate cîştiga. Au marcat : Rus — 2, Nastasiu şi Răducanu, respectiv, CI. Rusu — 4 (1 din 4 m), Pop, Szűcs şi Szilaghi. Arbitri : Fr. Simon — Tg. Mureş şi N. Nicolaescu — Bucureşti. în ultimul meci, decisiv se pare pentru participarea la turneul final pentru locurile I—IV, Progresul Bucureşti — C.N.U. 7—5 (1—2, 4—1, 1—0, 1—2) prin golurile realizate de M. Popescu — 3, Teodorescu — 2, Ionescu şi Gh. Ion, respectiv Păun — 3 şi Frîncu — 2 (1 din 4 m). Partida a fost condusă de arbitrii A. Stănescu — Timişoara şi Fr. Simon — Tg. Mureş. Mihail VESA DIVIZIA A, SERIA A ll-A în prima etapă a turului IV din cadrul campionatului naţional Divizia A, seria a ll-a, care se desfăşoară la Cluj-Napoca, s-au înregistrat următoarele rezultate : Progresul Oradea — Rapid Arad 2—9 (1—1, 1—3, 0—1, 0—4) , au marcat : Băjenaru şi Ungureanu, respectiv Sclagian — 5, Marc — 3 şi Capotescu ; Politehnica Cluj- Napoca — Mureşul Tg. Mureş 7-4 (2—0, 1—2, 1—2, 3—0) ; golurile au fost realizate de Chioreanu — 3, Kovács — 2, Marioti şi Pop, respectiv Kiss, Burger, Magyary şi Lukacs ; Industria Unit Timişoara — C. S. Şcolar Bucureşti 1—7 (1—1, 0—3, 0—1, 0—2), au înscris : Kőműves, respectiv lonescu — 2, Chiorean, Ciomortan, Boga, Banc și Colan. (Mircea RADU-coresp.). După meciul Dinamo Moscova—Universitatea Craiova NEJUSTIFICATA TEAMĂ A JUCĂTORILOR CRAIOVENI A FOST LĂSATĂ LA CABINĂ ABIA LA PAUZĂ Sîmbătă, la Kiev, Dinamo Moscova a făcut o partidă bună în compania virtualei campioane a Uniunii Sovietice. Așa ne-a declarat K. Blinkov, directorul tehnic al formaţiei moscovite. Iată de ce, după meci, pentru o mai reală apreciere a evoluţiei adversarei Universităţii Craiova, l-am rugat pe K. Blinkov să facă o comparaţie şi o apreciere, în acelaşi timp, a prestaţiei elevilor săi. „Greu de făcut o asemenea paralelă. La Kiev au fost alte condiţii, campionatul nu e Cupa cupelor, cu două meciuri de calificare. Echipa noastră şi-a îndeplinit misiunea, dar la Craiova va fi mai greu, pentru că Universitatea joacă foarte bine acasă. Ne vom strădui să evoluăm şi noi la fel". Adevărul este că pe noi, cei ce am urmărit meciul la faţa locului, evoluţia echipei Dinamo Moscova nu ne-a impresionat prea mult. In rindurile jucătorilor săi predomină forţa fizică, cu care apărătorii încearcă să realizeze deposedările atacanţilor adverşi, iar in ofensivă se bazează pe pătrunderea „buldozer" (îndeosebi Kazacenok). Fundaşul Mahovikov şi, parţial, atacanţii Minaev şi Petruşin ni s-au părut a fi cei mai compleţi. A mai lăsat impresie bună la Dinamo Moscova permanenta mişcare şi schimburile de locuri în atac, care au creat probleme apărătorilor de la Universitatea. De aceea s-au şi ivit erori la marcaj, în prima repriză (Tilihoi şi Negrilă), de aceea s-au greşit destule pase, pentru că fundaşii noştri simţeau ,,în coastă" jucătorii adverşi. Dealtfel, în primele 45 de minute echipa noastră a evoluat sub posibilităţi. A contribuit la aceasta şi starea morală, o exagerată supraapreciere a posibilităţilor jucătorilor de la Dinamo Moscova. A trebuit ca la pauză antrenorul Constantin Deliu să le ceară jucătorilor săi — mai ales că scorul era de 0-2 — să nu mai abuzeze de pasele laterale sau înapoi, uneori date cu... încetinitorul, să se facă presing, să se atace cînd adversarul este în propria sa jumătate de teren. După pauză aspectul meciului s-a schimbat radical. Universitatea nu a marcat gol în acest joc pentru ca odată Gontar a apărat excelent, însă de alte ori s-a ratat. Marcu, Câmătaru și Crişan au irosit ocazii excelente. Un gol in deplasare, care ştim cit contează în meciurile din cupele europene, Universitatea l-ar fi meritat cu prisosinţă. Noi spunem că ar fi putut face chiar un egal, dar momentele de neatenţie (care se manifestă la mai toate echipele noastre) au favorizat deschiderea scorului de către Dinamo Moscova. După cele văzute miercuri pe stadionul din capitala Uniunii Sovietice, mai ales după repriza secundă, ne-am dat seama că echipa craioveană păstrează şanse să refacă handicapul, să obţină calificarea. Totul va fi bine cu condiţia să se lase tracul in vestiare, nu la pauză cum s-a intîmplat la Moscova, ci înaintea partidei, ca aportul liniei, de mijlocaşi (in care va reintra şi Donose) să fie mai consistent şi pe tot parcursul meciului, ca atacanţii să nu mai irosească mari ocazii, cum s-a intîmplat miercuri. După meci, antrenorul C. Deliu ne făcea următoarea declaraţie : „Pentru că golul doi s-a marcat dintr-un ofsaid atît de clar, pot spune că la 0—1 posibilităţile noastre de calificare erau mari. Dar ne vom juca şansa pînă la capăt. Dacă atacanţii vor înţelege să şuteze cum trebuie, să fructifice o parte dintre ocaziile pe care şi le creează, ne vom califica mai departe". Da, Universitatea are posibilităţi să-şi joace şansa cu succes. Trebuie ca jucătorii săi să se pregătească cu toată atenţia, iar unii dintre ei să dea dovadă de mai multă disciplină (nu ne-au plăcut, în pauză, de pildă, argumentele cu care Tilihoi şi Negrilă încercau să nu-şi recunoască greşelile, sau supărarea lui Crişan) şi o dorinţa evidentă de autodepăşire. La calităţile tehnice, fotbaliştii de la Universitatea Craiova trebuie să adauge şi o dăruire totală. Şi atunci, succesul te va suride. Constantin ALEXE SURPRIZE... AMARE Cupa României a fost şi rămîne o competiţie a surprizelor. Cum s-au petrecut lucrurile şi în etapa desfăşurată miercuri cinci nu mai puţin de 11 divizionare B (Celuloza Călăraşi, I.C.I.M. Braşov, Gloria Buzău, Rapid Bucureşti, Victoria Călan, Şoimii Sibiu, C.F.R. Paşcani, Dinamo Slatina, C.F.R. Cluj-Napoca, „la Cluj-Napoca şi Autobuzul Bucureşti) au părăsit întrecerea fiind depăşite de adversare care activează în eşaloane inferioare (Divizia C şi campionatul judeţean). Dar oricît ar gusta iubitorul de fotbal surpriza, cu greu ar putea admite că absolut toate învinsele şi-au apărat şansa corect, cu întreg potenţialul de care dispun. Ne gîndim, vrîndnevrînd, la fruntaşele seriilor I şi III din Divizia B, Gloria Buzău şi, respectiv, Victoria Călan (ultima eliminată de Aurul Certez din campionatul judeţului Hunedoara), ca şi la alte formaţii ale eşalonului secund cu pretenţii de revenire în Divizia A, ca Rapid Bucureşti şi C.F.R. Cluj-Napoca. Atitudinea de „non-combat", manifestată în jocul unora dintre echipele citate mai sus, provine desigur dintr-un dezinteres reprobabil faţă de o întrecere importantă, cum este Cupa României. Iar fenomenul se repetă de foarte mulţi ani... ACTUALITĂŢI : „CUPA ROMÂNIEI" — Ieri : Poiana Cîmpina — Autobuzul Bucureşti 2—0 (0—0) , C.F.R. Simeria — Şoimii Sibiu 1—0 (1—0). Alte rezultate din etapa de miercuri : Metalul Rădăuţi — C.S.M. Suceava 0—1 (0—0), Minerul Rovinari — Chimia Rm. Vîlcea 1—2 (1—0), Minerul Baia Sprie - „U" Cluj-Napoca 2—1 (1—0), Recolta Diosig — Voinţă Cărei 2—0 (1—0). • MECIURI AMICALE : Gloria Bistriţa — Minerul Rodna 1—0 (0—0). A marcat Georgescu. F. C. Brăila - C. S. Tirgovişte 3—1 (1—0). Au marcat : Traian (2), Alecu, respectiv, Moroianu (autogol). F. C. Baia Mare — Dinamo Bucureşti 3—1 (2—0). Au înscris : Dragomirescu, Mureşan (2), respectiv, Vrînceanu. Vulturii Textila Lugoj — Politehnica Timişoara 0—1 (0—0). Autorul golului : Nucă. STIRI * DUMINICA IN CAPITALA, în programul etapei a 9-a a Diviziei B figurează şi două partide care vor avea loc la Bucureşti : Progresul — Autobuzul, pe stadionul Progresul (str. dr. Staicovici) de la 11, iar Metalul —■ Rapid, pe terenul Metalul, de la aceeași oră. • F. c. bihor învingătoare IN POLONIA. Divizionara „A" F. C. Bihor, care întreprinde un turneu în Polonia, a susţinut miercuri un joc amical cu selecţionata oraşului Mielec. Orădenii au obţinut victoria cu scoul de 1—0 —0. BlIDURU PE URMELE LUI DURU CEI) .CESC:1... CINE SE MAI ÎNSCRIE? Se ştie, constănţeanul Budutu este acum- -in... presa „Ghetei de aur", in clasamentul golgeterilor (in 9 e-. tape 8 goluri !), la un pun'.i diferenţă. Să recunoaştem câ echipa de pe litoral ne oferă o surpriză plăcută prin atacantul ei, care eclipsează, pentru moment, „golgeterivulpoi" de talia lui Dumitache, Iordănescu sau M. Sandu. De fapt, cu ce se recomandă Buduru ? Cartea sa de vizită este destul de simpla : are 23 de ani, provine de la Giurgiu, oraşul care, in decursul anilor, a mai lansat fotbalişti de valoare (Năsturescu, Mureş, Coman), are un fizic recomandabil pentru un atacant (1,80 înălţime), o rezistenţă foarte mare (ţine ,,la tăvăleală", cum se zice) şi ştie să manevreze balonul şi să-l şuteze cu ambele picioare. La început a fost mijlocaş, a jucat apoi fundaş dreapta, chiar şi „libero“ - cu bune rezultate, in vară, cînd Peniu a fost indisponibil, antrenorul Gheorghe Oo i-a încredinţat postul de „viri-central". Acum joacă pe postul de extrem stingă, cu o anumită circulaţie în teren care li permite să-şi valorifice calităţile de şuter. Aceasta rapidă adaptabilitate („Este cel mai receptiv jucător“, afirmă antrenorul său) la rigorile diferitelor posturi lasă să se întrevadă disponibilităţile jucătorului constănţean, asemănătoare cu ceea ce intîlnim adesea în fotbalul modern — „jucătorul universal". Atrage atenţia faptul că trucă din startul campionatului Buduru s-a lansat pe urmele lui Dudu Georgescu, realizind în etapa a 3-a acel „hat-trick" (trei goluri consecutive) in poarta F.C.M.ului din Reşiţa. „Imi place golul, duritatea apărătorilor nu mă dezarmează“ se confesează Buduru. Antrenorul Gheorghe Ola îl completează : „Are talent şi caracter, e foarte muncitor. Lucrez cu el pentru îmbunătăţirea vitezei şi mai ales pe probleme specifice de finalizare. Aproximativ 40-50 de minute din antrenamentul său sunt dedicate acestui din urmă aspect". Buduru nu este încă un stilist, o ştie şi el. Important este insă că e conştient de ceea ce are de făcut. Constănţeanul a ajuns aici prin muncă şi am vrea sâ credem câ, dovedind aceeaşi atitudine serioasa şi responsabila, va obţine acele acumulări pe toate planurile necesare pentru un salt valoric în timp. Cursa lui Buduru pe urmele lui Dudu Georgescu este un semn bun şi o aplaudăm. Cine se mai înscrie la acest „raliu* ? Stelian TRANDAFIRESCU CIT VA MAI DURA PROCESUL „REVELAŢIE AZI—DECEPŢIE MllNE" ? Ne-am gîndit la un interviu cu Ţălnar, una din revelaţiile actualei stagiuni fotbalistice. Cineva din redacţie a cintărit un timp ideea şi a replicat : „Să-l mai aşteptăm un timp!" Apare (mai bine zis reapare) problema acelui «timp al adevărului" care a topit incredibil de repede atîtea talente lansate spectaculos în lumea cea mare a fotbalului nostru. Cornel Tălnar s-a impus în această primă „tură" de campionat prin tehnică, viteză şi ambiţie. N-a fost dealtfel singurul nume nou, pentru că şi Volaru II a impresionat, pentru că „grupul constănţean" (D. Zamfir, Ignat, şt. Petcu) a devenit titular, iar Toporan a debutat la 25 de ani în prima scenă cu apetitul de gol al „puncherilor" veritabili. S-ar mai putea aminti, desigur, despre titularizarea lui Fanici, sau despre frumoasa apariţie într-un meci întreg a lui A. Ionescu, în cadrul unei ofensive pretenţioase cum este cea stelistă. Fiecare dintre aceşti jucători s-a impus prin calităţi incontestabile. Şi, totuşi, îndoiala planează, parcă, asupra fiecăruia. Pentru că, nu putem omite un lucru de fond : apariţia lor spectaculoasă nu s-a realizat în cadrul unei concurenţe puternice, ci pe golul valoric creat de... alte atîtea „revelaţii". Să ne gîndim, numai, cite speranţe ne-am legat de apariţia unui Dănilă, Radu II, Gabel, Cămătaru, Chitaru. Economu. Lupău, Bucu sau atîţia alţii. Cîte aprecieri favorabile nu atrăseseră, curind după debut. Cura, D. Ionescu, Roşea, Doru Nicolae, Tisa, Agud, Roşu şi alţii ? !... Astăzi, însă, toţi aceşti „jucători-speranţă" nu fac decit să îngroaşe grupul „celor care ne-au decepţionat". Cauzele sunt, şi în acest caz, multiple. Cauze obiective (accidentări, sesiuni de examene, efectuarea stagiului militar etc.). Dar, mai ales, cauze subiective, care au reprezentat pirghia ce a catapultat rapid în mediocritate atîtea talente. La drept vorbind există în acest lanţ al decepţiilor o diferenţiere specifică, dar toate „cauzele personale" au şi câţiva numitori comuni : renunţarea la o viaţă sportivă adecvată, absenţa forţei psihice, superficialitatea în pregătire şi menajarea în jocuri. Tâlhar, Volaru II, Toporan şi ceilalţi reprezintă, de fapt, o necesitate a momentului. Au existat, în fiecare sezon, atîtea alte „revelaţii". Foarte puţini însă, au rezistat înălţimilor şi extrem de rari au fost cei care au continuat escaladarea. Tălnar, Volaru N. Toporan şi ceilalţi pot alunga îndoiala care planează asupra talentului şi în special asupra evoluţiei lor viitoare. Cum tot atît de bine Dănilă, Radu N. Gabel, Bucu, Lupău, Cămătaru Si ceilalţi pot spulbera plafonarea in care au ajuns foarte rapid după ce mai toată lumea îi vedea în „linia întîi" a fobtalului nostru. Mircea M. IONESCU