Sportul, noiembrie 1977 (Anul 33, nr. 8696-8721)

1977-11-01 / nr. 8696

­CHIPA BU­CUIŞTIULUI CÎŞN­CĂIOARE DE CRUPĂ ill TURNEUL DE BASCHET (1) DE EA BRNO PRAGA, 31 (Agerpres). —In Cehoslovacia se desfăşoară în aceste zile un mare turneu in­ternaţional feminin de baschet, la care participă şi selecţionata oraşului Bucureşti. Baschetba­listele românce, care au evoluat in grupa de la Brno, au termi­nat neînvinse faza prelimina­ră, ocupînd primul loc în cla­sament cu 6 puncte, urmate de echipele oraşelor Budapesta 5 p, Brno — 4 p şi Bratislava — 3 p. Echipa oraşului Bucu­reşti a întrecut pe rind selec­ţionatele oraşelor Bratislava cu 74—70 (34—39), Brno cu 72—70 (36—42) şi Budapesta cu 60—55 (30—30). Grupa preliminară de la Praga a fost ciştigată de for­maţia locală Sparta — 6 p, ur­mată de echipele Lokomotiv Kosice — 5 p, Varşovia — 4 p şi VSH Praga — 3 p. Pentru turneul final (locurile 1—4) s-au calificat selecţionate­le oraşelor Bucureşti, Budapes­ta şi formaţiile Sparta Praga şi Lokomotiv Kosice. DOPA DINAMOVIADA DE VOLEI (Urmare din pag. 1) Integrat bine ori de cite ori au fost introduşi, dispunind de încă doi tineri in stare să o susţină la nevoie (Marius Căta- Chiţiga şi Dan Radu), dinamo­­viştii au evoluat destul de bine. Faptul că uneori au fost puşi în încurcătură, îndeosebi de voleibaliştii sovietici — în cele două partide, din serie şi din finală, in care i-au întilnit — s-a datorat pe de o parte lip­sei de îndrăzneală in realizarea şi mai frecventă a combina­ţiilor în atac (fireşte, atunci cînd preluarea este precisă), dar mai ales activităţii greoaie şi nesigure în linia a doua, racila principală a voleiului nostru in general Oricum, Dinamo şi-a onorat, cu acest prilej, titlul de campioană a ţării şi de cişti­­gătoare pentru a şasea oară a Dinamoviadei. Echipa sovietică, Dinamo, pe care a învins-o in finală, a fost o adversară di­ficilă, alcătuită din jucători cu mare experienţă, remarcabilă prin tenacitate şi mai ales prin coordonatorul Lopatev. Strălucită — performanţa fe­telor (a doua lor victorie in competiţie), care au depăşit in finală redutabila formaţie so­vietică, Dinamo. Elevele antre­­noarei Doina Ivănescu s-au în­trecut pe ele şi au depăşit aş­teptările, dovedind o bună pre­gătire. In jocul campioanei noas­tre feminine am observat o efi­cienţă crescută (atunci cind ac­ţiunilor li s-a imprimat o viteză mai mare), graţie coor­donatoarei Alexandrina Con­­stantinescu. Nu întotdeauna insă a fost menţinut un ritm ridicat, fapt ce a determinat adesea căderi prelungite. Deşi jucătoarele cu experienţă în­delungată (Alexandrina Con­­stantinescu, Helga Bogdan, E­­milia Stoian, Mariana Ionescu) se dovedesc încă valoroase, suntem­ de părere că, alături de mai tinerele Victoria Banciu şi Irina Petculeţ, se impune in­troducerea cu curaj a celorlalte jucătoare mai tinere de pe banca rezervelor : Paula Ca­zangiu, Eugenia Milencu, Car­men Puiu, Maria Mititelu, din­tre care trei sunt componente ale loturilor reprezentative. Re­marca este într-o oarecare mă­sură valabilă şi pentru forma­ţia masculină. Promovarea ti­nerelor rezerve va sluji, cu siguranţă, deopotrivă echipelor campioane şi reprezentativelor pe care le alimentează in e­­senţă... Moscova se pregăteşte NOUTĂŢI DIN ORAŞUL „OLIMPIADEI ’80“ A fost inaugurat noul bazin acoperit de inot Iarna timpurie, care a albit mai devreme ca privind sta­dioanele şi parcurile Moscovei, nu întirzie cu nimic pregătirile pe care le face oraşul-gazdă al Olimpiadei ’80 in vederea ma­relui eveniment. In aceste ulti­me zile s-au înmulţit ştirile despre activitatea organizatori­lor viitoarei ediţii a supremei competiţii sportive. • Intr-o însorită dar rece di­mineaţă de octombrie, pe ma­lurile barajului Himki din apro­pierea capitalei sovietice, a avut loc o festivitate sportivă de o semnificaţie deosebită. A fost inaugurat noul bazin aco­perit al clubului sportiv mari­năresc TSK-VMF. De fapt, sunt două bazine, primul avînd dimensiunile impresionante de 50X25 m, capabil să găzduiască cele mai importante întreceri ale înotătorilor. Al doilea, de anvergură mai redusă, destinat antrenamentelor, face parte din același ansamblu de clădiri, de structură modernă. Din tribu­nele primitoare ale marelui ba­zin, spectatorii au asistat la un excelent program demonstrativ, prezentat de sportivii clubului gazdă. • „Sputnik“ este numele unu­ia din şantierele patronate de Comsomol, pe care se vor înăl­ţa clădirile primitoare ale vi­itoarei „Tabere internaţionale a tineretului“. Ea este amplasată in zona înverzită a rîului Kli­­azma, înconjurată de păduri şi poieni îmbietoare. Aci se con­struiesc trei blocuri în care vor locui 500 de vizitatori, alte lo­cuinţe sub formă de bungalo­­wuri pentru 300 persoane, pre­cum şi un camping cu 1700 de locuri. In total 2500 de tineri şi tinere vor fi oaspeţii taberei in zilele Olimpiadei. Proiectul pre­vede, de asemenea, construirea unei săli de cinema, a unui spaţios club, precum şi a mai multor terenuri, piscină şi sală de sport. • Specialiştii sovietici şi m­a­ghiari au definitivat planurile echipamentului electronic desti­nat centrului olimpic de tele şi radio-com­unica­ţii. El va fi furnizat de firma budapestană „Electroimpex" după indicaţiile detaliate care prevăd un sis­tem complex de radioficare şi instalaţii acustice, pentru toate stadioanele, sălile de sport şi bazinele care vor găzdui între­cerile olimpice. Lucrările de asamblare a e­­chipamentului electronic au şi început. • Din decembrie viitor, bule­tinul informativ „Olimpiada "Sti­va apare şi în ediţie japoneză. Un acord intervenit între re­dacţia moscovită a publicaţiei şi editura japoneză „Sindzidaisia“ va face posibilă apariţia sa la Tokio, în aceleaşi excelente condiţii grafice. Noua ediţie a buletinului va permite popu­larizarea şi in zona asiatică a pregătirilor ce se fac pentru O­­limpiada de vară a­nului 1980. PE CÎND CAMPIONATELE LUMII LA ATLETISM? 1977 va rămîne scris în cro­nica atletismului cu litere mai groase decit obişnuiţii ani post­­olimpici. Şi nu numai datorită numărului neobişnuit de mare de recorduri mondiale realizate intr-un sezon rezervat îndeobşte „schimbării de generaţii“, deşi, chiar din acest punct de ve­dere, anul de după Montreal ar avea dreptul la o situaţie pri­vilegiată : un junior doboară recordul mondial la săritura in înălţime al seniorilor, o atletă aleargă suta de metri în mai puţin de 11 secunde (cronome­traj electronic), un cvasinecu­­noscut devine recordman mon­dial la 10 000 m, în sfîrşit, o femeie sare — eternul vis ! — 2 metri la înălţime ! 1977 va rămîne, in lumea pină acum conservatoare a atle­tismului, şi ca anul desfăşură­rii primei „Cupe Mondiale“, e­­veniment de importanţă deose­bită în acest sport care, intr-un secol de existenţă organizată, nu se putea lăuda decit cu o singură competiţie cu adevărat universală : Jocurile Olimpice. Concursul desfăşurat la Düssel­dorf, deschide orizonturi noi disciplinei care rămăsese, în ceea ce priveşte contactele mondiale, în urma celorlalte ra­muri. Şi chiar dacă ediţia inau­gurală nu putea găsi modalita­tea perfectă de desfăşurare — ea a şi primit, dealtfel, apen­dicele de „experimentală“— pa­sul făcut este uriaş. Desigur, atletismul nu a ajuns la ace­laşi grad , de dezvoltare pe toate meridianele pămîntului : la Düsseldorf au concurat alături — de pildă — aruncători de ciocan de 75 de metri dar şi de 43, suliţaşe care vizau gra­niţa de 70 de metri dar şi sportive care nu puteau atinge linia de 40 m. Chiar sistemul de a aduce in întrecere pentru clasament deopotrivă reprezen­tative continentale şi selecţio­nate naţionale a găsit în presa mondială numeroşi oponenţi. Important rămîne insă faptul că acum atletismul are o com­petiţie care aduce la start — in afara Olimpiadelor — atleţi fruntaşi de pe toate continen­tele. Şi mai important este faptul că se discută, în cercu­rile cele mai diferite, începind cu membrii federaţiei interna­ţionale (I.A.A.F.), despre posi­bila organizare a unor campio­nate mondiale de atletism. Ele ar putea deveni o realitate chiar de la proxima reuniune a Con­gresului federaţiei, întrucît pro­porţia adepţilor este majoritară. Indiferent de hotărîre, „Cupa Mondială“ îşi va continua pro­babil existenţa separat, ca un punct distinct al calendarului internaţional. Cine se vor or­ganiza însă — dacă intenţiile vor deveni realitate — campio­natele mondiale ? Cei care speră în realizarea acestui deziderat au şi alcătuit un prezumtiv calendar interna­ţional al începutului viitorului deceniu. Din ridul olimpic 1980—1984, anii ar urma să fie ,,folosiţi“ astfel : 1981 — „Cupa Europei“ şi „Cupa Mondială“, 1982 — campionatele mondiale, 1983 — campionatele continen­tale (acestea se desfăşoară de obicei în anii pari dintre Olim­piade, dar întrucît nu au fost fixate datele şi locurile de des­făşurare pentru 1982, ele ar putea fi aminate cu un an, lă­­sind locul competiţiei supreme, a cărei eventuală programare in anul preolimpic i-ar dimi­nua importanţa). In 1982 insă — ca in toţi anii pari dintre J.O. — se va desfăşura turneul final al campionatului mondial de fotbal.» Va putea suporta „sportul-rege“ concurenţa „re­gelui sporturilor“ ? Aceiaşi op­timişti răspund — aducînd in discuţie şi posibilitatea de a se asigura o diferenţă de timp între cele două mari eveni­mente — că atletismul are o audienţă suficientă pentru a nu intra în conul de umbră al popularităţii fotbalului... Suflul nou din sinul I.A.A.F„ care a adus atletismului in pri­mul an de după J.O. „Cupa Mondială“, dă speranţe în or­ganizarea­­intr-un viitor nu prea îndepărtat, a campionatelor mondiale de atletism, trecînd acest sport în rind cu toate celelalte discipline ! Vladimir MORARU ^\\\\\\\\\\\\m AGENDA SAPTAMINII 31—4 TENIS Turnee pentru Marele Premiu FIL­M la Tokio, Paris si Köln 2 FOTBAL Meciurile-retur In cupele europene (tu­rul 2) 2 BASCHET Meciuri preliminarii ln C.C.E. (m) 4— 4 TENIS Campionatele internaţionale ale Italiei DE MASA­J FOTBAL Tn preliminariile C.M. (zona Asiei), Ku­wei* Coreea de Sud ; meci amical : Cehoslovacia — Ungaria BOX Meciul Ken Norton - Jimmy Young „ „ (cat. grea), la Las Vegas 5— 4 VOLEI Meciuri preliminarii In cupele europene (n. 1) CAMPIONATE IUGOSLAVIA (et. 14) : Rad­­nicki Niş — Sarajevo 1—1 ; O- limpia Liubliana—Osijek 0—0 ; Zagreb — Vojvodina Novi Sa'd 1— 0 ; Partizan Belgrad — Trepca 3—0 ; Borac Banja Luka — Steaua Roşie Belgrad 0—0; Rijeka — OFK Belgrad 3—1 ; Velez Mostar — Hajdúk Split 2— 1 ; Celik Zenica — Buduc­­nost 1—1; Sloboda Tuzia—Dyna­mo Zagreb 1—1. Clasament : 1. Partizan — 23 p; 2. Dynamo — 19 p; 3. Sloboda — 18 p. BULGARIA (et. 11) Levski Spartak Sofia — ŢSKA Sofia 4—1 ; Slavia Sofia — Botev Vrata 6—2, Cemo More Varna — Trakia Plovdiv 1—0 ; Loko­motiv Plovdiv — Lokomotiv Sofia 2—0; Pirin Blagoevgrad — Spartak Varna 1—1 ; Cernomo­­reţ Burgas—Marek Stanke Di­mitrov 2—0 ; Sliven — Beroe Stara Zagora 3—1 ; Akademik Svicikov — Akademik Sofia 3—2. Clasament : 1. Levski Spartak — 15 p ; 2. TSKA — 13 p; 3. Lokomotiv Sofia — 13 p. CEHOSLOVACIA (et 10) : Inter Bratislava — Dukla Pra­ga 0—6 ; Sparta Praga — Bo­hemians Praga 0—2 ; Slavia Praga — Dukla Banska Bystrica 2—2 ; Zbrojovka Brno — Tá­trán Preşov 4—2 ; Jednota Trencin — Spartak Trnava 3—2; Z.V.L. Jilina — Slovan Bra­tislava 5—1 : Lokomotiv Kosice — Skoda Plsen 2—1 ; Union Teplice — Bánik Ostrava 1—0. Clasament : 1. Zbrojovka — 18 p ; 2. Dukla Praga — 13 p; 3. Lokomotiv — 13 p. SPANIA (et. 8): Atletico Ma­drid — Hercules 3—1 ; Valencia — Espanol 3—0 ; Vallecano — Real Madrid 3—2; Gijon — A- thletic Bilbao 2—2; Elche —Bur­gos 1—0 ; Real Sociedad — Se­villa 4—0 ; Betis — Salamanca 0—1 ; C. F. Barcelona — Las Palmas 5—0 ; Cadiz — Santan­der 0—0. Clasament ; 1. C. P. Barcelona — 12 p; 2. Real Ma­drid — 12 p ; 3. Real Sociedad — 9 p. R. F. GERMANIA (et. 13) j Fortuna Düsseldorf — Ein­tracht Frankfurt pe Main 2—1; St. Pauli — F. C. Kaiserslautern 1— 3 ; Eintracht Braunschweig — Borussia Mőnchengladbach 0—6; Bayern München — Hertha BSC 0—2 ; Werder Bremen — M.S.V. Duisburg 4—2 ; F. C. Köln — München 1860 6—2; VFL Bochum — V.F.B. Stuttgart 1—0; Schalke 04 — S.V. Hamburg 2— 2 ; F.C. Saarbrücken — Bo­russia Dortmund 2—2. Clasa­ment : 1. F.C. Köln — 18 p; 2. Schalke 04 — 18 p; 3. F. C, Kaiserslautern — 17 p. ALTE REZULTATE • In med retur, în cadrul semifinalelor Cupei cupelor Africii : Canon Yaounde (Ca­merun) — Al Ittihad Alexan­dria (R. A. Egipt) 2—0. Echipa învingătoare s-a calificat in fi­nala competiţiei. • In preliminariile Turneului U.E.F.A. pentru juniori, la Steyr; Austria — U.R.S.S. 0—2 (0-1). FIŞIER LIN PO (R. P. Chineză) Recenta întilnire prieteneas­că de tir dintre reprezentati­va României şi o selecţionată a R. P. Chineze a scos în evidenţă marele talent al unui tinăr trăgător oaspete. Cei prezenţi pe poligonul bucu­­reştean Dinamo au fost mar­torii realizări de către Lin Po (s-a născut la 29 ianuarie 1956, in provincia San Si) a unui rezultat de excepţie. Campionul chinez a reuşit să totalizeze 599 puncte In pro­ba de puşcă liberă M­­ culcat, cifră care constituie un nou record al ţării sale. De re­marcat că vechiul record era cu două puncte mai mic (597 p), fapt care scoate şi mai mult In evidenţă valoarea performanţei obţinute de Lin Po În ţara noastră. Acest re­marcabil talent a fost desco­perit cu prilejul celei de a m­a Spartachiade naţionale, care a avut loc În anul 1970. Lin Po a Început să se spe­cializeze şi în proba de puş­­că liberă 3X49 f, in care a şi 0 obţinut rezultate promiţătoare:­­ la Bucureşti a reuşit 1152 p, o cifră cu care a cîştigat con- ^ cursul. i? BASCHET TELEX HANDBAL • Turneul de la Budapesta s-a încheiat cu victo­ria Ungariei — 6 p, urmată de formaţiile R. D. Germane — 4 p, Franţei — 2 p şi Olandei — 6 p. • Echipa Iugoslaviei a cîştigat turneul feminin disputat la Bad Salzuflen (R.F.G.). In meciul decisiv , Iugoslavia — Cehoslova­cia 19—14 (11—7), pentru locul trei : R. F. Germania — Dane­marca 5—4 (2—2). PATINAJ ARTISTIC • Proba de perechi a concursului de la Moncton (Canada) a fost cis­­ tigatâ de cuplul Janet Thompson — Warren Maxwell (Anglia) eu 1S8.4S p. POI.O • La Atena. In preli­minariile C.C.E., echipele T.S.K.A. Moscova şi Ethnikos Atena s-au clasat pe primele locuri ale se­riei, calificîndu-se pentru gru­pele semifinale ale competiţiei. In ultima zi a turneului : T.S.K.A. Moscova — Ethnikos Atena 7—5, Vesteros — Odense 7—1. TENIS • Bjorn Borg a cî­ști­­gat turneul de la Basel, invixi­­gind cu 6—4, 6—4, 6—2 pe jucă­torul englez John Lloyd. • In finală, la Perth (Australia) : Vitas Gerulak­is — Geoff Mastero­ff—3, 6—4, 6—2, 6 La Viena : Brian Gottfried — Wojtek Fibak 4—1, 6—1. • Meciul dintre echi­pele Uruguayului și Ecuadorului, desfășurat la Montevideo în ca­drul „Cupei Davis“ s-a încheiat la scorul de 3—2 in favoarea gazdelor. DINO MENEGHIN (Italia) g înalt (?­,04 m), masiv (105 g kg) ?! eficace (17 p). Dino­­ Meneghin (născut La 11 ia­­­­nuarie 1950 în localitatea Ala­­g­no di Piave ; student La Insti­­g­tutul de arhitectură) a fost­­ unul din artizanii victoriei­­ echipei italiene Mobilgirgi Va­­rese obţinută joia trecută In faţa formaţiei Dinamo Bucu­reşti. Dino Meneghin se nu­mără Încă din anul 1969 (cind a debutat la Ignis, devenită apoi Mobilgirgi) printre cos­­geterii formaţiei Italiene, iar din anul 1969 printre cei ai „squadrei azzurra“. In care a jucat pentru prima dată In acel an. Masivul pivot are un palmares impresionant , de 172 de ori în reprezentativa Ita­liei (autor a peste 2009 de puncte), participant la Jocu­rile Olimpice din 1989, 1972 şi 1974, la campionatele mondia­le din 1967, 1970 şi 1974, la campionatele europene din 1969, 1971, 1973, 1975 şi 1977, component al echipei ciştigă­­toare a „Cupei intercontinen­tale“ In 1970 şi 1973 și al C.C.E. In 1970, 1972, 1973, 1975 și 1976. Pe bună dreptate se spune că Dino Meneghin se înscrie printre cele mai va­loroase produse ale basche­tului italian. TIR­I 9^rna^“J^^namMtet^o‘rhi^EXIMOD^nl«*min.C­D*r*,i .'V1*'“ I 'ect,f e0te5p n’5, W * ta'en,rb*n » ‘i­ex t 14.354 rom­p. Tiparul L p. „Informația* »34»pentru ftrâinatale­­ abonamente prin O.EXIM. Departamentul export-import presă. P.O. Box 136-131, telex 11 224, București, itr. 13 Decembrie nr. 3 B­l­a­3­4.

Next