Sportul, aprilie 1978 (Anul 34, nr. 8824-8848)
1978-04-01 / nr. 8824
„IN VIAJA UNEI SECŢII DE TIR, SELECȚIA TREBUIE SĂ DEVINĂ O PROBLEMĂ DE FIECARE ZI“ -Convorbire cu Virgil Atanasiu, antrenor federal pentru probele de pistol — Tovarășe antrenor federal Virgil Atanasiu, există in tirul nostru o mai veche dispută privind virsta, mai mică sau mai mare, de incepere a tirului. Unii antrenori susţin că virsta de 17— 18 ani este cea optimă, adică atunci cind personalitatea viitorului trăgător este conturată, şi se poate lucra conştient cu el. O altă categorie... — ...In care mă număr şi eu, considerînd că cel mai bine este ca tirul să Înceapă a fi practicat încă de la virsta de 11—12 ani. Ca sport, tirul nu se diferenţiază de alte discipline în privinţa calităţilor generale ale practicanţilor săi. Am In vedere gimnastica, Înotul, schiul. Tirul poate fi învăţat şi la vîrste mici, stereotipurile dinamice odată învăţate la 10—12 ani puţind fi păstrate cu trecerea sportivului la virsta adolescenţei, a tinereţii şi a senioratului. — Există adepţi ai părerii că odată cu trecerea de la o vârstă la alta, date fiind caracteristicile psihice şi fizice mult diferite ale adolescenţei faţă de copilărie, ale tinereţii faţă de adolescenţă etc., ceea ce a învăţat tînărul sportiv trăgător într-o perioadă nu mai poate fi valabil în următoarea. Adică se munceşte inutil. De aceea s-au şi pierdut multe talente care la juniorat promiteau mult, iar ca seniori n-au realizat mai nimic... — Aceste talente s-au pierdut din motive, ca să le spun aşa, extrasportive. Fie că n-au rezistat programului de învăţămint-pregătire sportivă, fie că au capotat din motive oferite cu dărnicie de o viaţă nesportivă, fie — pur şi simplu — că antrenorii au greşit in procesul de antrenament faţă de aceşti trăgători. — înţelegem deci că tirul trebuie început la vîrste fragede... — ...iar unul dintre argumentele cele mai puternice este antrenorul Ioan Popovici din Arad, care a descoperit pe Sorin Babii, în vîrstă de 13 ani, trăgător care a întrecut pe mulţi sportivi cu state mult mai vechi pe standuri decit ale lui. — Tragem concluzia— normală — că şi acţiunile de selecţie trebuie făcute tot din vreme. — Exact. Procesul selecţiei trebuie să înceapă cu o investigare in masă. Dar nu oricum şi nu făcută de un singur om, ci de un colectiv de specialişti alcătuit din antrenori, medici, psihologi, sociologi, biologi şi alţi oameni de ştiinţă. Numai rezultatele lor corelate şi focalizate asupra a cit mai multor copii vor scoate in evidenţă pe viitorul campion. Mai mult, dacă antrenorii vor lucra cu copii puternici, dîrzi, mobili, aşa cum este necesar în tir, se va scurta şi timpul de formare a unui trăgător autentic, crescînd în acelaşi timp şansele de a scoate mai mulţi campioni la un număr fix de copii legitimaţi. — Ce preocupări are federaţia de specialitate privind selecţia cu un pronunţat caracter ştiinţific? — In momentul de faţă, un colectiv de specialişti studiază aproximativ 60 de parametri funcţionali prin care să poată fi depistaţi viitorii campioni în tir. Dar este o treabă complexă, grea, de pionierat. Cineva din această comisie se exprima plastic că, intrebuinţînd doar aceşti 60 de parametri, „se văd doar zidurile cetăţii şi nu ceea ce este înăuntru". Aşa că, respectivul colectiv face eforturi pentru a ridica numărul direcţiilor de cercetare şi testare pină spre 200. — In momentul in care cluburile vor intra in posesia acestui „instrument de selecţie", alcătuit pe baza concluziilor trase, trebuie să înţelegem că însăşi selecţia va rezolvată ? — In mare parte da, cu o singură condiţie : ca toate cluburile să nu se lase blocate de elementele pe care le-au şi selecţionat. Adică să efectueze selecţia nu după „moda furiei“, o dată la nu ştiu cite luni sau ani, ci in mod organizat, permanent. Aş putea spune că selecţia trebuie să devină, in viaţa unei secţii de tir, o problemă a fiecărei zile. Radu TIMOFTE AL 6-lea TIMP DIN TOATE... TIUPIIPIF POITF FI IMBUMNĂTĂŢITI circuit din str. Maior Coravu, in cadrul „Cupei Primăverii“ la marş, Cornel Paluşinschi (pregătit la clubul Olimpia de o altă fostă glorie a probelor de marş, D. Paraschivescu), a obţinut o performanţă excelentă pe distanţa de 20 km: 1.24:50,8. înainte de a vorbi despre valoarea acestui rezultat, de felul în care el a fost pregătit, de năzuinţele viitoare ale autorului ei, sunt necesare, credem, citeva date biografice, pentru că Patuşinschi este totuşi un nou venit în grupul de elită al atletismului nostru. S-a născut la Craiova, la 18 decembrie 1954, unde a și Început practicarea atletismului in 1969 cu... probele de alergări. Antrenorul Ștefan Popescu 11 orientează pregătirea spre cursa de 2 000 m obstacole (ca junior), dar in 1972 Cornel se hotărăște brusc să devină mârjăluitor. Progresează încet, şi abia după ce vine in Bucureşti rezultatele se ridică, treptat, la o bună valoare pe plan intern. In 1976 reuşeşte 1.34:25,0 la 20 km, şi 4.36:00 la 50 km, iar in 1977 — 1.30:25,0 şi 4.15:11,0. Şi iată-l acum, după cîteva luni, ajuns la acest surprinzător 1.24:50,8, performanţă care deschide, lista celor mai bune rezultate mondiale ale începutului de sezon — este a 6-a, ca valoare, din toate timpurile! —, mai bună cu peste 2 minute decit vechiul record naţional! Cum se explică ea? Antrenorul federal C. Nenescu şi D. Paraschivescu găsesc acelaşi răspuns: „Seriozitatea pregătirii de peste iarnă la Piatra Arsă şi la Băile Felix; volumul ridicat al antrenamentelor, calitatea lucrului efectuat; viaţa ordonată in afara stadionului; sprijinul brigăzii ştiinţifice a C.N.E.F.S. condusă de Claudia Simionescu, colaborarea bună dintre antrenor şi federaţie — iată explicaţiile uriaşului salt calitativ înregistrat în citeva luni". Să adăugăm că numărul mare de kilometri parcurşi „in mers" — mijlocul specific — este completat de numeroase bucăţi de alergare, totalul ridicindu-se, zilnic, la 30—35 km! Proiecte? Răspunsul este laconic, dar precis: un loc pe podium la campionatele europene de la vară ! In urma analizei lotului reprezentativ MASURI DISCIPLINARE LUATE DE F.R. BOX Vineri Biroul federaţiei române de box, analizlnd pregătirea lotului reprezentativ, a discutat clteva cazuri de indisciplină lulnd unele măsuri. Astfel, N. Robu (B.C. Brăila), C. Dafinoiu (B.C. Brăila), R. cosma (Dinamo Bucureşti) şi D. Burdihoi (Metalul Bucureşti) au fost scoşi definitiv din lotul reprezentativ lărgit pentru i.O. din 1980 şi suspendaţi din orice activitate competiţională internă şi internaţională până la sfîrşitul anului 1978. Secţiile de box şi antrenorii responsabili de la unele cluburi au fost avertizaţi pentru faptul că sportivii aparţinind de aceste unităţi s-au prezentat cu Întindere la pregătirile lotului reprezentativ, convocat în vederea apropiatelor campionate mondiale. Este vorba de secţiile de box ale cluburilor Farul, Rapid, C.S.M. Cluj- Napoca, Steaua, Dacia şi de pugiliştii Ibraim Faredin şi Săli Adem, Cornel Hoduţ, Ion Miron, Carol Hajnal şi Gheorghe Oielen. Repetate abateri de la disciplină a săvirşit în cadrul lotului şi cunoscutul boxer Simion Cuţov, fapt pentru care biroul federal a hotârtt sâ-i dea un ultim avertisment public, urmind ca la an eventual nou act de indisciplină i pregătirea pentru campionatele mondiale să fie exclus din viata sportivă. Ce ne-a arătat „selecţia" lotului »Repetiţia generală“ a tenismanilor noştri fruntaşi. In preziua deschiderii oficiale a sezonului in aer liber, s-a consumat timp de o săptămină pe terenurile Centrului F.R.T. de la „23 August", cu un Interludiu de o zi la Dinamo, unde zgura se prezenta In mai bune condiţii. Consemnăm acest din urmă amănunt, pentru a sublinia faptul că s-a jucat adesea pe terenuri moi, insuficient uscate după ploaie. Ceea ce a impietat asupra calităţii tenisului practicat şi — fapt de reţinut — face dificilă emiterea unor concluzii peremptorii. E drept, învingător este tinerul Andrei Ditzu şi victoria lui nu poate fi pusă sub semnul întrebării. Noua noastră „speranţă" ne lasă tot mai puţine îndoieli asupra evoluţiei sale viitoare. Este un talent viguros, adus pe calea cea bună, se conturează tot mai mult ca personalitate şi stil. Evident, mai are de invătat şi — mai ales — mai are de jucat. Ii este necesar un „rodaj" cit mai bogat, competiţii multe şi variate, adversari noi in faţă. Cind va trece cu succes şi viitoarele teste (cele internaţionale, in special), vom putea spune, cu adevărat, că avem un campion în formare. Dintre ceilalţi participanţi la „selecţia" lotului (15 partanţi — finalişti) merită evidenţiat, fără îndoială, Marian Mirza, in notabilă revenire. Ca şi Mihai Tăbăraş, ceva mai puţin convingător de această dată. Juniorii, in frunte cu Florin Segărceanu şi Dan Stănescu, au avut de suportat handicapul unei mai brusce treceri de la sală la teren cu zgură, ceea ce l-a frînat considerabil. Ei pot da mai mult, cu siguranţă. Tema de activizare a jocului (1. atac după primul serviciu ; 2. atac de la jumătatea terenului), obligatorie in acest turneu, a iscat — cum era şi fix "nele discuţii marginale. Nu într-atit ca să ne zdruncine Încrederea in valabilitatea ei. In fond, această temă nu reprezintă decit un minimum de obligativitate in favoarea tenisului activ, procedee tactice normale, chiar intr-o partidă in care nu se urmăreşte neapărat ofensiva. Jucătorii, în general, au aplicat-o cu destulă dezinvoltură şi au demonstrat că se integrează concepţiei preconizată de conducerea tehnică a lotului reprezentativ. Un singur amendament este de propus. Acela ca, in asemenea Întreceri „cu temă", arbitrajul să fie la înălţime, prestat numai de cadre calificate. Am fost neplăcut surprinşi, constatind că la unele reuniuni era prezent un singur arbitru la... două meciuri, trebuind să se recurgă la arbitraje improvizate, cu participarea jucătorilor de pe tuşă. Prea puţin, pentru un turneu de selecţie a viitoarei echipe naţionale. Un ultim aspect, din păcate tot la polul negativ. Este vorba de cei doi mari absenţi, Dumitru Hărădău (motivat medical) şi Traian Marcu (eliminat pentru atitudine nesportivă). Le adresăm prin aceste rinduri, următoarele : tenisul nostru are nevoie de ei, de experienţa şi de forţa lor de joc , iar ei, tenismanii noştri de bază, au nevoie la rindul lor de pregătirea din lot, de contactul cu tinerii adversari. Jucind cu juniorii, astă iarnă, Hărădău a ajuns la acel virf de formă care i-a permis să obţină un procentaj de aproape 90% în „Cupa Saab". Nu-i aşa 7 Radu VOIA TENISUL „ACTIV" PORNEŞTE LA CUCERIREA DE NOI POZIŢII Andrei Dirzu, câştigătorul turneului de selecţie Foto : D. NEAGU AGENDA VlNĂTORULUI Şl PESCARULUI SPORTIV In fine, au sosit şi primele zile călduţe de primăvară, ceea ce face ca din ce în ce mai mulţi pescari sportivi să iasă pe malurile bălţilor şi ale apelor curgătoare, după lunga perioadă de „hibernare". • Zilele acestea, In majoritatea bălţilor aparţinind de A.G.V.P.S. pescarii bucureşteni şi-au Întins vergile, lansetele, dar rezultatele au fost modeste. Unii au reuşit să prindă cîţiva caraşi mai mari, iar In apele cu peşti răpitori a pus... gura şi bibanul, mai puţin ştiuca. In Dunăre nu se recomandă să se pescuiască In această perioadă, apa fiind foarte mare şi tulbure. După cum sintem Informaţi de către A.G.V.P.s., continuă rerivrarea de Primăvară a fonduilor de pescuit. Astfel, Intr-o seiri»106 din aProPierea Capitalei, precum şi din judeţele nd°eVversatVa7S2nadPD?1J ?i AVau deversat 72 de tone de caraşi şi • A.G.V.P.s. Ilfov a tacerit amenajarea unei suţii de reproducere artificială a peştilor f de toate speciile la iazul Gogoşari. Tot această asociaţie dispune de o serie de bălţi bine populate cu peşti, majoritatea aflindu-se la distanţe de mai puţin de 60 km de Bucureşti. • In unele zone ale judeţelor Ilfov, Teleorman şi Dîmboviţa s-au semnalat primele pasaje de Sitari, principalul vînat în această perioadă. (T.R.) MERELE LUI STANCU SL. CASTRAVEŢII LUI PANCU Ungajator Inspirat »i-a imaginat cu cîţiva ani in urma ornai dintre cele mai amuzante dialoguri posibile intre doi kiptiton angajaţi Intr-o „aprigă disputa" pe saltea Vorbeau oamenii in lungile Indoptări nefinalizate, despre familii, despre bucătărie, despre intîmplări mai vechi fi cunoştinţe comune, l*i moi otrăgeau reciproc atenţia să nu strice frumuseţe de conversaţie cu cine ştie ce procedeu, se scuiau şi-fl mulţumeau... Ficţiune de bi*i umor. O conversaţie esemimatoare a avut loc — după cum ee povestea voleibalistul braşovean Petrică Stonea — la Suceava, in cursul partidei cintre echipele masculine din prima divizie, C.S.M. Suceava şi Tractorul Braşov. Oaspeţii erau mai buni, gazdele mai slabe. Dar C.S.M. avea nevoie de victorie ca să se pună la adăpost de retrogradare. După primul set, druigat de braşoveni dar, pe sub fileu a început dialogul. Intre suceveanul Pancu fl braşoveanul Stancu. In foapta. Pancu : „Daca tragi afarâ fi mai faci fi preluări grefite, iţi dau e mie la Stancu : „Mă jigneşti**... Şi sextetele se roteau. In sens Invers. Staneu fl Pancu dispăreau ua timp in Rula a doua, apoi se reintîlneau la „fileu". Pancu : „Dacă tragi afară...** Stancu : „Nu ţi-ai^ găsit omul !‘* Şi săreau, fi trăgeau şi blocau, şi mai conversau. Pancu : „T*“* aduc la hotel, după medi*. Stancu : „Vezi-ţi de treabă !" Şi Stancu juca bine, şi vwi accepta tîrgul. Și Iancu insista.« Dar „Tractorul" se poticnea fi C.S.M. ciştiga. Irvtimplarea făcea ca Stancu sâ greşească preluarea la ultima minge. Fără să vrea. Dar Pancu a dedus de aici că tirgul se făcuse. Numai că Stancu i-a spus povestea antrenorului Tănase Tănase, care l-a sfătuit ca, in cazul cînd l-ar aduce banii, te-l ia pentru c-î depune cooi, la Federaţie. Şi Pancu i-a adus : „Şapte sutare. Si, dacă bateţi la Cluj-Napoca, Iţi trimit fi restul**. Şi onorariul nemeritat a ajuns la Federaţie cu ..Raport* şi „Declaraţie". După un timp, cei doi s-au trizit din nou faţă-n fell. La „Federaţie... Pentru: „l-am dat sub formă de împrumut sa-şi ia mere"... Stancu a rămas fără trai. Mere ? Tocmai de la Sucesiva T In Braşov mi se găseau ? Da de ce n-a mai luat ? De ce n-a trimis Stancu... plăcintă cu mere la Federaţie ? Şi ulte-aşa „arbitrii au constatat camerele »"au de fapt castraveţi. De la PafiCJ*«« pentru grădinari. Şi uite-aşa ,atrenorul ‘ C.S.M.-ului ii-a dat frumuşel demisia, iar Pancu a fost trecut pe tuşă pînă la sfirşitul complonatului.... Parcă finalurîle ficţiunilor nu-s aşa de triste. Unîi rapidişti care cu pierdut şi el cu cîntec, în Giuleşti, mechi cu C.S.M., retrogradînd, înţeleg maî bine morala. Păcat că n-au înţeles-o pe timpul potrivit. Aurelian BREBEANU I SIMBATA § ATLETISM. Sala „23 August“, de la ora 16 : campio- | nile\e municipale pentru Ju^ miori n. 1 „ BASCHET. Sala Floreasca, ora 16 : l.F.F.s.-Lic. 2 — Poli^ tehnica Iasi (m. A). ^ o Arena Vointa, ora 8,30 : „Daciada“, Întreceri fi^ 't.1® ]a Perechi seniori, sala g Olimpia, de la ora 8,30: fi-0 nale la perechi juniori. 1 ora 119?"Î; Stadionul Steaua, I HoȘieG-(DSiv.a^r R C- GrtVica I duminică I ATLETISM. Sala 23 I S£ "municipare "pC^r A\\\\\mv\\^ nlori II ; stadionul Republicii, de la ora 9 : „Cupa Olimpia“ la marș (seniori și Juniori). BASCHET. Sala Floreasca, ora 9 : I.E.F.S.-Lic. 2 — Politehnica Iaşi (nr. A). FOTBAL: Stadionul Giuleşti, ora 11 : Rapid — Celuloza Călăraşi (Div. B) ; arena Autobuzul, ora 11 : Autobuzul — Muscelul Cîmpulung ; arena flacăra roşie, ora 11 : FI. roşie — S.N. Olteniţa (Div. C); arena Politehnica, ora 11 : Unirea Tricolor — I.C.S.I.M. (Div. C ; arena Ghencea, ora 11 : Şoimii TAROM — Automatica Bucureşti (Div. C) ; arena Triumf, ora 11: Automecanica — Electronica (Div. C) ; arena Abatorul, ora 11 : Abatorul — Sirena (Div. C) ; arena Mecanică fină, ora 41 : Mecanică fină — Voinţa Bucureşti (Div. C) POPICE. Arena Voinţa, de la ora 8,30 : „Daciada", întreceri finale la proba individuală — seniori ; arena Olimpia, de la ora 8,30 : finale la proba individuală juniori. RUGBY, stadionul Tel, ora 9 30 Sportul studenţesc — Olimpia, ora H ■ Rapid — Universitatea Timişoara , stadionul Olimpia, ora 10,30 : Dinamo — Ştiinţa Petroşani, meciuri In cadrul Diviziei A. Finala polară a „Daciadei la popice ! Ce au aratat ţesele LA JUMĂTATEA PROBEI MASCULINE DE PERECHIJUNIORII MAI BUNI DECIT SENIORII Finalele campionatelor republicane de popice, ediţia 1978, desfăşurate sub însemnul marii competiţii naţionale „Daciada", au continuat cu proba de perechi masculine, care a reunit pe arenele Voinţa şi Olimpia din Capitală un număr record de concurenţi : 42 de dubluri la seniori şi, respectiv, 47 la juniori. Confruntările seniorilor şi juniorilor pentru cucerirea invidiatului titlu au ajuns ieri la jumătate de drum. In cadrul celei de a patra reuniuni au intrat in concurs sportivii bucureşteni, Aurel Marcu şi Gheorghe Dumitrescu care, după 24 de schimburi, au preluat conducerea in clasament. Meritul principal l-a avut Aurel Marcu. Acţionind cu o mai mare siguranţă, el a reuşit să doboare din 200 bile mixte (cu două Thin\%77 flatate) 872 ^ 43 mai multe decit coechipierul său. Deocamdată, Ii urmează in cursa pentru un loc pe podiumul laureaţilor sportivi mai puţin cunoscuţi care, dornici de afirmare, au înregistrat, pe pretenţioasele piste de joc ale arenei Voinţa, rezultate mulţumitoare. CLASAMENTUL DUPĂ PATRU REUNIUNI : 1. A. Marcu — Gh. Dumitrescu (Gloria Buc.) 1701 p.d. (872-829). 2. L Holanyi — E. Pop (Voinţa Aiud) 1 659 (839—820»^ N. Mircea — Gh. Low ' |V, tfcArad) 1 651 (820—831). I tomate — A. Panţiriuc / m . ora Neamţ) *p_ pag' 27 de secii . vechiului record de serioa» Rezultatei m liber (m) : I. Opriţescu (1 ha) 53,15; M. Mcrndache (Pe^ |il) 53,94 ; L Bveţ (Steaua) fr* f loo m lber (f) : I. Pânulescu Petrolul) 59,33 ; D. Georgescu ( Wmo) 60,07 ; A. Miclaus (Dt £1 ' 61.80 ; 200 m bra® (m) : Jzabo (C.SJA. Cluj-Napoca) VU^»79 ; L Ialta (Steaua) 1 ^9,93 . O. Resner (Stea) 647 (823—824), 5. A. Papolizi — P. Mureşan (Voinţa Bistriţa) 1 632 (806—826). Juniorii, care işi dispută întâietatea pe arena Olimpia, au furnizat, pină în prezent, întreceri de un nivel tehnic superior seniorilor, încheiate cu cifre mai mult decit bune. O frumoasă impresie au lăsat tinerii Ion Navlea şi Gh. Băcărin, lideri după 21le schimburi. Eforturile lor ar fi fost încununate de o performanţă mai ridicată, dacăprimul nu ar fi avut o surprinzătoare cădere la manşele „izolate", unde a tras de 11 ori un... gol. De asemenea, mureşenii B. Fazekas şi C. Csizserny, au constituit un tandem omogen, ci numai datorită Evoluţiei remarcabile a Pârînului jucător, marcat cu 899 (cu o singură bilă ratată), ei ocupă poziţia secundă după patru reuniuni : 1. I. Navlea — Gh. Băcărin (Cimentul Tg. Jiu) 1 720 (878—842), 2. B. Fazekas — C. Csizser (Voinţa Tg. Mureş) 1 709 (899—810), 3. Gh. Tronaru — Gr. Tronaru (Rafinorul Ploieşti) 1 687 (846—841). Astăzi, de la ora 8,30, atît la seniori, cit şi la juniori intră in concurs principalii favoriţi, urmind ca seara să fie desemnaţi campionii la proba de perechi. Miine, de la aceeaşi oră, vor avea loc turneele finale individuale, unde se vor intilni primii 16 seniori şi tot atiţia juniori calificaţi din „pre-l Uminarii". Tr. IOANIŢESCU ua) 2:32,36 ; 200 m bras (f) ; C. Hoţescu (Dinamo) 1:37,26 ; L. Anastasescu (Dinamo) 2:44,55 ; C. Seidl (C.S.S. Timişoara) 2:46,87 ; M. Costea (Dinamo) 2:46,97 ; 200 m spate (m) : A. Horvath (Dinamo) 2:08,03 ; M. Mandache 2:08,47 ; L. Salcadaru (Crişan) 2:11,02 ; 200 m spate (f) : C. Bunaciu (Dinamo) 2:14,76 ; M. Paraschiv (Dinamo) 2:26,94 ; M. Marin (C.S.S. Reşiţa) 2:28,05 ; 800 m liber : I. Pânulescu 1:00,50; 150* m liber : H. Neagrâu (Ciliul) 16:44,83. i) \ tie______ — 1 r% $■ 4 +* c* CAf v DATELE DE NATATIE CAMPIONATE © COMPETIŢII Partidele Steaua — R. C. Griviţa Roşie şi Dinamo — Ştiinţa domină campionatul de rugby După o scurtă pauză, campionatul primei divizii naţionale se reia „In plen" la finele acestei săptămini. Ne vom afla in faţa partidelor etapei a Vl-a (din cadrul turneelor finale) şi, conform zicalei potrivit căreia „cernesita", ele vor aduce — bănuim — cîteva prime clarificări, ştiut fiind că ptnă acum trei formaţii (Steaua, Farul şi Ştiinţa) se află în fruntea clasamentului cu doar... o înfrtngere. Ne glndim In primul rlnd la XV-le studenţilor din Petroşani care va fi nevoit să-şi apere şansa In deplasare In faţa redutabilei şi rutinatei formaţii a dinamoviştilor bucureşteni. Vor reuşi In aceste condiţii petroşenenii să se mai menţină In plutonul de frunte ? In schimb, Steaua — care va juca cu R.C. Griviţa Roşie — şi Farulva primi Rulmentul din Bîrlad) păstrează intacte posibilităţile de a rămine şi duminică seara în fruntea plutonului. Echipa militară se va prezenta cu ascendentul frumosului succes asupra selecţionatei armatei franceze, ea grupind şi un mănunchi de jucători superior celui mai tînâr al lui R.C. Griviţa Roşie, iar Farul — deşi va fi de astă dată fără Bucos, suspendat de club pe o lună pentru abateri disciplinare — şi-a anunţat candidatura la titlu tocmai prin succesul obţinut asupra... Stelei. Celelalte partide : Rapid — „U* Timişoara (In turneul 1—0) , R.C. Sportul studenţesc — Olimpia, „Poli“ Iaşi — TC Ind. Constanţa, „Poli“ Cluj-Napoca — CSM Suceava (9—16). Meciul Minerul Gura Humorului — CSM sibiu se va juca la 9 aprilie, fiind aminat prin Înţelegerea intervenită între cele două echipe. CLASAMENT Universitatea Timişoara — Farul, un derby al baschetului Un adevărat derby al baschetului se dispută, azi şi mîine, în sala Olimpia din Timişoara între echipele masculine Universitatea şi Farul Constanţa, ambele aflate în plină cursă pentru calificarea în turneul final .locurile 1—45 al campionatului naţional. Programul complet al etapei : Universitatea Timişoara Cocul ( In clasament) — Farul Constanţa (5) — rezultate In tur 78—84, 80—86 ; Dinamo Oradea (12) — Steaua (2) — 67—90, 87—86 ; „UCluj-Napoca (3) — CJ S.U. Braşov (6) 74—90, 90—87 ; C.S.U. Sibiu (10) — Rapid (7) 75—90, 66—77; LE.F.S.-LIC 2 (11) — Politehnica Iaşi (9) 65—103, 84 —99. Meciul Dinamo Bucureşti (1) — I.C.E.D. (4) s-a disputat : 122—79, 135—99. Mîine, start într-o nouă ediţie a Diviziei A la tenis de masă 12 echipe feminine şi tot atltea formaţii masculine. Împărţite In cite două serii valorice, se prezintă mîine la startul unei noi ediţii a campionatului primei divizii la tenis de masă. Turul campionatului debutează cu următoarele partide : C.S. Arad — C.S. Arad — C.S.Ş. Craiova — Spartac Buc. (seria I) şi Gloria Buzău — Voinţa Buzău, C.S.S. Slatina — Politehnica Buc. (seria a n-a) la feminin ; Gloria Şoimii Buzău — C.S.M. Cluj-Napoca, Progresul Buc. — Politehnica Buc. şi Comerţul Tg. Mureş — Universitatea Craiova (seria I), C.S.Ş. Odorheiu Secuiesc — C.S.M. Iaşi şi C.S.Ş. Craiova — Tractorul Braşov (seria a n-a) la masculin. Intilnirea Progresul Buc. — C.S.M. Cluj-Napoca (seria I feminin) a fost aminată pentru data de 3 iunie. In meciurile Constructorul Hunedoara — Locomotiva Buc. (seria a H-a masculină) a fost dictat W-O Împotriva hunedorenilor, iar si cel dintre formaţiile feminine C.S.S. Rm. Vilcea — Metalurgistul Cugir (seria a II-a) dublu w-O în ambele cazuri pentru faptul că echipele respective nu s-au Înscris la timp în campionat. 1. STEAUA 001 127- 51 ÎS 2. St. Petroşani 5 4 0 1 51- 2S 13 3. Farul 5 4 0 1 59- 43 13 4. R.C. Grivița 5 3 0 2 49- 37 11 5. Dinamo 1 2 0 3 34- 51 6. Univ. Tina. 5 2 0 3 28- 94 1 7. Bul. Bîrlad 5 1 0 4 42- 72 7 8. Rapid Buc. 5 0 0 5 33-102 5 "1."RC" Sp." stnch "s"¥"îT'W-50"14 10. TC Ind. Cta. 5 4 0 1 88- 38 13 ÎL Poli. Iași 5 3 0 2 108- 47 11 12. CSM Sibiu 5 3 0 2 85- 45 11 13. CSM Suceava 5 1 1 3 20- 41 8 14. Poli Cj.Nat.N 5 11 3 42- 94 8 15. Olimpia Buc. 5 1 1 3 29-124 0 16. Minerul G.H. 5 1 0 4 44- 81 7 ALERGAREA CA ALERGAREA, DAR CE FACEM CU TEHNICA? Joi s-a Încheiat testarea fizico-tehnică a jucătorilor din echipele divizionare A. In ultima zi a acestei activităţi organizată de F.R.F. — pentru prima oară centralizat, in Bucureşti — au trecut prin faţa „comisiilor de examinare" formaţiile F.C. Constanţa, Petrolul, C.S. Tîrgovişte (dimineaţa), Politehnica Iaşi, Corvinul şi F.C.M. Reşiţa (după-amiaza). In total, in cele trei zile ale testării, peste 300 de fotbalişti din primul eşalon competiţional au fost supuşi unei verificări complexe, in scopul stabilirii in acest moment al întrecerii, a potenţialului real fizico-tehnic, a gradului de pregătire in raport cu pretenţiile fotbalului actual. Dar, deşi „Acţiunea T* (testare) s-a Încheiat, rezultatele in detaliu Încă nu le cunoaştem, forul de specialitate urmind a analiza datele obţinute pe teren şi a le converti In aprecieri şi calificative, Individuale şi colective. Cunoaştem deocamdată ceea ce ni se pare esenţial : probele fizice au fost trecute cu bine, In timp ce probele tehnice au consemnat importante carenţe care dau multe motive de îngrijorare (aproape jumătate dintre candidaţi s-au prezentat cu lipsuri surprinzătoare pentru fotbalişti din prima divizie !). Şi aceasta cu atît mai mult cu cit testarea a avut loc nu înaintea reluării campionatului — cum fusese programată iniţial — ci aproape de jumătatea desfăşurării returului, adică in condiţiile unei presupuse forme sportive, cind tehnica ar fi trebuit să se găsească la un nivel de exprimare cel puţin egal cu acela al pregătirii fizice. Şi dacă nu este — din păcate — aşa, aceasta dovedeşte, o dată in plus, că realizarea unei bune capacităţi de efort este o treabă oricum mai uşoară, comparativ cu învăţarea fotbalului propriu-zis, cu perfecţionarea modului de acţiune cu mingea şi un raport de minge. Şi pentru că concluzia pe care ne-o oferă recentele testări este aceea că stăm destul de rău cu tehnica — lucru care nu poate fi socotit chiar o mare noutate, dacă ne gîndim că i-am mai spus şi cu alte ocazii — se impune ca şi măsurile privind îmbunătăţirea activităţii fotbalistice in sfera Înşiruirii să vizeze In principal acest factor al antrenamentului şi jocului. Să se pună accentul cuvenit pe tehnică. La toate eşaloanele de pregătire şi competiţionale. In această idee, ni se pare important a sugera ca şi CONŢINUTUL VIITOAREI ACŢIUNI de testare a jucătorilor SA FIE AXAT PE TEHNICA JOCULUI. Nu exagerăm deloc dacă pretindem ca „certificatul de fotbalist" de performanţă să fie acordat numai acelora care execută corect, precis şi in condiţii de dificultate — aşa cum se intimplă şi in joc — o gamă cit mai variată de procedee tehnice. Rezultă de aici că este nevoie ca actualul sistem de testare să fie restructurat şi adaptat in funcţie de nevoile reale ale redimensionării calitative a fotbalului nostru. Acest lucru ii va obliga, sintem siguri, şi pe jucători să privească cu mai multă responsabilitate pregătirea lor pe plan tehnic, aşa cum s-a intîmplat in cazul probelor fizice de care s-au temut, justificat sau nu, mulţi pînă in momentul in care şi-au dat seama că orice reuşită deplină depinde in primul rînd de munca serioasă in antrenamente şi de un regim de viaţă echilibrat. Mihai IONESCU ŞTIRI... ŞTIRI... • IN ŞEDINŢA DE JOI SEARA, Comisia de disciplină a FJt.F. a hotărât suspendarea pe 4 etape a jucătorului Kon II (Fa Bihor). Alţi doi fotbalişti din Divizia A, Vrânceanu (Dinamo) şi Safian (Politehnica Iaşi) au fost suspendaţi pe 3 şi, respectiv, 1 etapă. Totodată, a fost avertizat Nita (Rapid Bucureşti) pentru practicarea cu persistenţă a unui joc dur. De asemenea, a fost doar avertizat şi colegul său de echipă, Şutru, care l-a accidentat pe Nignea (Progresul Vulcan Bucureşti). Intructt n-a putut fi stabilit elementul intenţional. • PANDURII TG. JIU — UNIVERSITATEA CRAIOVA 1—1 (1—1). Aproximativ 1 000 de spectatori au asistat la acest frumos joc amical. In care craiovenii au prezentat formaţie de bază, mai puţin Ştefănescu (plecat cu lotul naţional), Bălăci şi Crişan (accidentaţi). Oaspeţii au deschis scorul prin Curţu (min. 21), iar gazdele au egalat peste două minute prin Tănase. (M. Bâlcicoresp.). • GLORIA BISTRIŢA — PROGRESUL VULCAN BUCUREŞTI 1—2 (1—0). Au Înscris : Ciocan (min. 18) pentru gazde. Ţevi (min. 49) şi Apostol (min. 72) pentru bucureşteni. (I. Tomacoresp.). • BILETELE PENTRU MECIUL RAPID — CELULOZA CĂLĂRAŞI, care se dispută mîine pe stadionul Giuleşti, se vor vinde — la casele obişnuite — doar pînă astăzi la ora 12. LOTO - PRONOSPORT INFORMEAZĂ NUMERELE EXTRASE LA TRAGEREA LOTO DIN 31 MARTIE 1978 Extragerea I : 29 43 19 4 17 57 48 21 87. Extragerea a H-a : 0 0 77 8 3 67 34 01 81. FOND TOTAL DE CIȘTIGURI : 1.396.778 lei din care 500.000 lei report la categoria 1. Plata clștigurlor de la această tragere se va face astfel : în municipiul Bucureşti de la 10 aprilie pină la 31 mai 1978, In tară de la 13 aprilie pină la 31 mai 1978, iar prin mandate poştale incepind cu data de 13 aprilie 1978. La agenţiile Loto-Pronosport şi Î prin vinzatorii volanţi S-A PUS N VINZARE LUNI 3 APRILIE, ORA 12:30, IN SALA DALLES : 5 „ATLETA ILEANA SILAI ŞI NOUA EI , METODOLOGIE DE PREGĂTIRE“ . Universitatea cultural-ştiinţifică Bucureşti, în colaborare cu Consiliul municipal pentru educaţie fizică şi sport şi Centrul de cercetări pentru educaţie fizică şi sport al C.N.E.F.S., anunţă ţinerea cursului de reciclare cu tema : „Atleta Ileana Silal şi noua ei metodologie de pregătire“. , „ „ Expunerea va fi făcută de antrenorul Silviu Dumitrescu luna fi 3 aprilie 1978, la ora 12,30 in sala Dalles. Va urma un film ar- J «Stic. tz»/aa'/a»/4sr/zsr/ax/asy/air/«'/«-Zsr/av/xsr.'X3/. DUELUL CELOR DOI BUNI PRIETENI... ~~ Un antrenor. Un jucător. Doi oameni. Fiecare dintr-un alora?» Fiacare de La altă echipă. Ambii prinşi de aceeaşi „patimă fără sfîrşit“ numită fotbal. Prin fotbal cei doi devin la un moment dat buni prieteni. Amiciţia lor cu-1 protocolară, de circumstanţă, legată de banala şueta pe marginea unei mari rotari sau a calculului probabilităţii la campionat. Cei doi hrănesc prietenia iar cu Lucruri trainice,de substanţă, analizează fotbalul In esenţă, aşa cum analizeazâ viaţa. ’ Aşa au ajuns sa scrie împreună o apreciatâ carte de fotbal intitulată „Tactica astăzi". Aşa glndesc, acum, la o noua lucrare. Cei mai sunt puşi în ultima duminică, faţă in faţă, ca adversari : Ion Ionescu, antrenor al echipei U.T.A., Cornel Dinu, jucător al formaţiei Dinamo. ... Duminică, am auzit oameni indoindu-se de corectitudinea celor doi. Prietenia lor anula, după anii, lupta sportivă adevărată. Jocul insă a contrazis acele anticipari gratuite. Prietenia lor n-a exclus lupta loială, totală. Dimpotrivă, Ion Ionescu a pus „oameni speciali", de gardă, pentru mijlocașul ofensiv al campionilor. Cornel Dinu a fost „motorul" dinamoviştilor, cel mai bun jucător al campionilor, cel mai periculos om din echipa antrenată de fraţii Ion şi Lica Nurmei 11 ei. ... Duminică a cîştigat, la Rmită, echipa pregătită atît de inteligent de Ion Ionescu. Dar, pe pion moral, Cornel Dinu a fost şi el un învingător, cel care a luptat pînâ în ultima clipa cu speranţa succesului formaţiei sale. ... Cei doi, un antrenor şi un jucător, doi buni amici, au dat luptei sportive superbă demnitate, demonstrînd admirabil că numai „corectitudinea creează prieteniile şi se păstrează !" De ţinut minte pentru orice situaţie asemănătoare, indiferent unde ar apare ea In fotbalul nostru I... Mircea M. IONESCU «subUvuettu LOZUL FOTOTURISME.DACIA 1386 1 50.000 IEI nard turma» «i au meni 1.700.000 LEI NU UITATI I EMISIUNEA AVIND UN NUMĂR LIMITAT DE LOZURI, PROCURATI-VA DIN TIMP LOZUL PRIMĂVERII ASTAzi — ultima zi pentru depunerea buletinelor la concursul Pronosport din 2 aprilie 1S7S I PRIMĂVERI^ emisiune specială limitată St ATBtBUfE > títflrBriÓ: Miine, la Rm, Vilcea, România - Iugoslavia (juniori) ÎN POFIDA HANDICAPULUI. CALIFICAREA ESTE POSIBILĂ! Astăzi, lotul nostru reprezentativ de juniori işi încheie pregătirile pentru meciul revanşă cu echipa Iugoslaviei, rulind cu autocarul, intr-o excursie pe pitoreasca Vale a Oltului. Moment de destindere necesar, după ce lasă în urmă o săptămină de pregătiri intense, In faţă cu rigorile, cu responsabilităţile Intllnirii de mîine. In perioada de pregătire centralizată premergătoare partidei, antrenorii C. Ardeleanu şi Em. Dumitriu au structurat antrenamentele în sensul corijării deficienţelor observate în prima manşă, la Po- Jarevaţ : complex psihologic de inferioritate, circulaţie deficitară a mingii, timiditate la finalizare, absenţa unui coordonator veritabil. Pentru susţinerea acestei campanii, lotul a suferit dealtfel modificări, în locul lui Margelatu şi Terheş fiind cooptaţi Tararache şi Muşat. De asemenea, s-au creditat şi calităţile de coordonator ale tîrgovişteanului Isaia, care a fost rechemat la echipa naţională. După 0—2 la Pojarevaţ, juniorii noştri au nevoie de o victorie la trei puncte diferenţă pentru obţinerea calificării la turneul final U.E.F.A. (care va fi găzduit de Polonia în prima jumătate a lunii mai). Mai există şi varianta încărcată de emoţii, riscantă, a repetării scorului de la Pojarevaţ, dar în favoarea „tricolorilor“ de această dată, ceea ce ar determina, după 80 de minute de joc, seria loviturilor de la 11 m, pentru departajare. Cîţiva factori ni se par a fi importanţi pentru forţarea succesului : regăsirea puterii morale, întreţinută de convingerea că partenerii de joc oferă totuşi zone vulnerabile (vizibile dealtfel în primul meci: unele stîngăcii ale portarului Ivcovici, labilitate în concentrare, acuzarea presingului efectuat de adversar) ; plenitudine de formă a individualităţilor din echipă (D. Zamfir, Isaia, Istrate), care pot influenţa pozitiv şi comportarea de ansamblu ; aportul publicului local prin încurajări masive, consecvente, pe toată durata partidei. Arbitrii întîlnirii: Emanoil Platopoulos (Grecia) la centru, ajutat la linie de Marcel Buzea şi Ion Pop. Ora de Începere a meciului 10:30. (I. C.) ! PRIVIRI SPRE EŞALONUL SECUND DEPOSEDARE SAU... INTIMIDAREA ADVERSARULUI ? De foarte mulţi ani, preţuindu-i de la britanici, fotbaliştii folosesc frecvent atacul „prin alunecare“. Procedeu tehnic eficace, spectaculos chiar, fiind executat lateral, din spate şi din faţa jucătorului care conduce mingea. Dar, de cele mai multe ori, el generează dispute şi controverse în rindurile spectatorilor şi, în unele cazuri, Induce în eroare şi pe arbitri, care, doar fiind pe „fază*, în apropierea disputării balonului, pot aprecia dacă jucătorul ce foloseşte acest procedeu tehnic a vrut să deposedeze corect sau a avut intenţia de a intimida sau lovi adversarul. In partida Progresul vulcan Bucureşti — Rapid Bucureşti, disputată simbătă după-amiază pe un teren alunecos, unii jucători feroviari au folosit, în general, cu succes acest procedeu tehnic, înseamnă că ei ştiu cum şi cînd să apeleze la el pentru deposedarea adversarului. In min. M însă rapidistul Şutru vrând să-1 deposedeze de minge pe fundaşul advers Nignea — atacîndu-1 „prin alunecare", din faţă — l-a accidentat şi fotbalistul de la Progresul Vulcan a părăsit terenul. Arbitrul M. Buzea, fiind în apropierea fazei, n-a văzut la Şutru intenţia de lovire a adversarului şi, de aceea, doar l-a avertizat. După cum s-a văzut, deşi atacul „prin alunecare" nu este Însuşit corect, el este totuşi practicat. Cu ce scop ? Pentru deposedarea sau... pentru intimidarea adversarului, chiar al accidentării lui? Ca In cazul lui P. VINTILA El DAU Sl TOT El... TIPA! ‘Am fost martor la meciul Victoria Călan — Mureșul Deva (0—0), dezagreabil din multe puncte de vedere. A fost un „spectacol"* regretabil, un meci cu... scîntei. Nervi, intrări tari, vociferări tot timpul. Momentul cel mai fierbinte s-a petrecut în primele 20 de minute ale jocului . La o fază în careul oaspeţilor jucătorul Mavruşca l-a lovit, în plină figură, pe adversarul direct. Arbitrul Gh. Jucan a dictat just eliminarea atacantului local. Două minute de busculade şi îmbrînceli ale arbitrului, la care a luat parte şi „omul cu trusa medicală“, plecat cu glonţul de pe banca de rezerve a echipei gazdă. Chipurile să facă el dreptate ! Dar arbitrul Jucan nu s-a lăsat intimidat, dovedind curaj în continuare şi prin acordarea unui cartonaş galben pentru Rizescu (il făcea pe al treilea) şi un altul pentru Dina. In teren, ţipete, insulte, cuvinte pe care hîrtia nu le suportă, în prim rol fiind portarul Victoriei, litopeţchi (altfel foarte bun în multe din intervenţii). „Au ce au cu noi arbitrii ăștia. Cu tot dinadinsul ne decimează rindurile...“ (I ? !), se lamentau gazdele. Opinii false care nu fac nici un serviciu nici jucătorilor și nici antrenorului Ladislau Vlad, tehnician priceput, dar deosebit de nervos tocmai în momentele cindi trebuie să facă ordine în echipă. Antecedentele acuză. In etapa dinaintea acestui joc, cînd a întîlnit tot acasă pe Dacia Orăştie, tensiunea din teren şi actele de indisciplină le-au creat tot gazdele. Şchiop, Dina şi Muia au primit atunci cartonaşe galbene, Ghiţa şi Bejan au comis acte violente, fiind eliminaţi din teren şi, apoi, suspendaţi de comisia de disciplină pe cite două etape fiecare... Deci, cel care dă mai are tupeu ,să şi ţipe că arbitrii şi... alţii au ce au cu Victoria Călan. în loc să privească adevărul în faţă şi să tragă concluziile ce se impun... Stelian TRANDAFIRESCU P.S. Jucătorul Mavruşca a primit justa sancţiune (4 etape suspendare) din partea comisiei de disciplină. In schimb, nu ni s-a părut deloc justă „sancţiunea“ dată de unii spectatori pătimaşi arbitrului partidei, insultat grosolan după terminarea jocului. Noroc că organizatorii i-au asigurat plecarea de la stadion fără probleme. PROGRAMUL ŞI ARBITRII ETAPEI SERIA I : * Vmopil Vaslui - C.S. Botoşani : N. Suciu (Bucureşti) m Gloria Buzău - Ceahlăul P. Neamţ : V. Murgăşan (Bucureşti) • Portul Constanţa - Nitromonia Făgăraş : V. Ivanovici (Bucureşti) m Victoria Tecuci — Delta Tulcea : Fr. Coloşi (Bucureşti) o Steagul roşu Braşov - I.C.I.M. Braşov : S. Drăgulici (Drobeta Tr. Severin) m C.F.R. Paşcani - C.S.M. Suceava : I. Lăzdroiu (Bucureşti) a C.S.U. Galaţi — Oltul Sf. Gheorghe : S. Stăncescu (Bucureşti) a Tractorul Braşov — F.C. Brăila : O. Ştreng (Oradea) * Betonul Savineşti - F.C.M. Galaţi: M. Moraru (Ploieşti). , _ , SERIA A H-A : A Gaz metan Mediaş - Progresul Vulcan Bucureşti: V. Tutor (Hunedoara) * Unirea Alexandria - Electroputere Craiova :„ Chilibor (Piteşti) « F.C.M. Giurgiu - Prahova Ploieşti : V. Paladescu (Galați) * Şoimii Sibiu - MetaM București : I. Henig (Arad) Rapid București - Celuloza Călărași : V. Ciocilteu (Craiova) * Chimia Rm. Vilcea - Chimia Tr. Măgurele : I. Gripeanu (Cluj-Napoca) * Autobuzul București — Muscelul Cîmpulung : V. Antohi (la?*) •mo Slatina - Pandurii Tg. Jiu : H. Nicolau (Braşov) • Carpaţi Sinaia — Metalul Ptopeni : T. Gaboş (Cuj-Napoca). SERIA A III-A : Chimica Timăreni - C.F.R. Timişoara : Gh. Doroea (Caracal) # Gloria Bistriţa — C.I.L. Sighet : M. Abramiuc (Suceava) — Armătura Zalău — Aurul Brad : D. Dopp (Sibiu) 6 Lt.M. Timişoara - Victoria Corei : O. Ujheli (Oradea) o Minerul Moldova Nouă - F.C. Baia Mare : C Ghiţa (Braşov) » „U" Cluj-Napoca - Victoria Calen : L Rus (Tg. Mureş) • Dacia Orăştie - Avîntul Reghin : Fl. Tăblică (Rm. Vilcea) * Minerul Lupeni - Mureşul Deva : I. Branga (Tg. Jiu) * Metalurgistul Cugir — C.F.R. Cluj-Napoca : I. Igna (Arad).