Sportul, aprilie 1978 (Anul 34, nr. 8824-8848)

1978-04-01 / nr. 8824

„IN VIAJA UNEI SECŢII DE TIR, SELECȚIA TREBUIE SĂ DEVINĂ O PROBLEMĂ DE FIECARE ZI“ -Convorbire cu Virgil Atanasiu, antrenor federal pentru probele de pistol­ — Tovarășe antrenor fede­ral Virgil Atanasiu, există in tirul nostru o mai veche dispută privind virsta, mai mică sau mai mare, de in­­cepere a tirului. Unii antre­nori susţin că virsta de 17— 18 ani este cea optimă, adică atunci cind personalitatea vi­itorului trăgător este contu­rată, şi se poate lucra con­ştient cu el. O altă cate­gorie... — ...In care mă număr şi eu, considerînd că cel mai bine este ca tirul să Înceapă a fi practicat încă de la virsta de 11—12 ani. Ca sport, tirul nu se diferenţiază de alte disci­pline în privinţa calităţilor ge­nerale ale practicanţilor săi. Am In vedere gimnastica, Înotul, schiul. Tirul poate fi învăţat şi la vîrste mici, stereotipurile di­namice odată învăţate la 10—12 ani puţind fi păstrate cu tre­cerea sportivului la virsta ado­lescenţei, a tinereţii şi a senio­­ratului. — Există adepţi ai părerii că o­dată cu trecerea de la o vârstă la alta, date fiind caracteristicile psihice şi fi­zice mult diferite ale adoles­cenţei faţă de copilărie, ale tinereţii faţă de adolescenţă etc., ceea ce a învăţat tînă­­rul sportiv trăgător într-o perioadă nu mai poate fi valabil în următoarea. Adică se munceşte inutil. De aceea s-au şi pierdut multe talente care la juniorat promiteau mult, iar ca seniori n-au realizat mai nimic... — Aceste talente s-au pier­dut din motive, ca să le spun aşa, extrasportive. Fie că n-au rezistat programului de învăţă­mint-pregătire sportivă, fie că au capotat din motive oferite cu dărnicie de o viaţă nespor­tivă, fie — pur şi simplu — că antrenorii au greşit in pro­cesul de antrenament faţă de aceşti trăgători. — înţelegem deci că tirul trebuie început la vîrste fra­gede... — ...iar unul dintre argumen­tele cele mai puternice este antrenorul Ioan Popovici din Arad, care a descoperit pe Sorin Babii, în vîrstă de 13 ani, trăgător care a întrecut pe mulţi sportivi cu state mult mai vechi pe standuri de­cit ale lui. — Tragem concluzia­­— normală — că şi acţiunile de selecţie trebuie făcute tot din vreme. — Exact. Procesul selecţiei trebuie să înceapă cu o inves­tigare in masă. Dar nu oricum şi nu făcută de un singur om, ci de un colectiv de specia­lişti alcătuit din antrenori, me­dici, psihologi, sociologi, biologi şi alţi oameni de ştiinţă. Nu­mai rezultatele lor corelate şi focalizate asupra a cit mai multor copii vor scoate in evi­denţă pe viitorul campion. Mai mult, dacă antrenorii vor lucra cu copii puternici, dîrzi, mobili, aşa cum este necesar în tir, se va scurta şi timpul de formare a unui trăgător autentic, cres­­cînd în acelaşi timp şansele de a scoate mai mulţi campioni la un număr fix de copii legiti­maţi. — Ce preocupări are fede­raţia de specialitate privind selecţia cu un pronunţat ca­racter ştiinţific? — In momentul de faţă, un colectiv de specialişti studiază aproximativ 60 de parametri funcţionali prin care să poată fi depistaţi viitorii campioni în tir. Dar este o treabă complexă, grea, de pionierat. Cineva din această comisie se exprima plastic că, intrebuinţînd doar aceşti 60 de parametri, „se văd doar zidurile cetăţii şi nu ceea ce este înăuntru". Aşa că, res­pectivul colectiv face eforturi pentru a ridica numărul direc­ţiilor de cercetare şi testare pină spre 200. — In momentul in care cluburile vor intra in pose­sia acestui „instrument de selecţie", alcătuit pe baza concluziilor trase, trebuie să înţelegem că însăşi selecţia va rezolvată ? — In mare parte da, cu o sin­gură condiţie : ca toate clubu­rile să nu se lase blocate de elementele pe care le-au şi se­lecţionat. Adică să efectueze se­lecţia nu după „moda furiei“, o dată la nu ştiu cite luni sau ani, ci in mod organizat, per­manent. Aş putea spune că se­lecţia trebuie să devină, in via­ţa unei secţii de tir, o problemă a fiecărei zile. Radu TIMOFTE AL 6-lea TIMP DIN TOATE... TIUPIIPI­F POITF FI IMBU­MNĂTĂŢITI circuit din str. Maior Coravu, in cadrul „Cupei Primăverii“ la marş, Cornel Paluşinschi (pre­gătit la clubul Olimpia de o altă fostă glorie a probelor de marş, D. Paraschivescu), a ob­ţinut o performanţă excelentă pe distanţa de 20 km: 1.24:50,8. înainte de a vorbi despre va­loarea acestui rezultat, de felul în care el a fost pregătit, de năzuinţele viitoare ale autorului ei, sunt necesare, credem, cite­va date biografice, pentru că Patuşinschi este totuşi un nou venit în grupul de elită al at­letismului nostru. S-a născut la Craiova, la 18 decembrie 1954, unde a și În­ceput practicarea atletismului in 1969 cu... probele de aler­gări. Antrenorul Ștefan Popescu 11 orientează pregătirea spre cursa de 2 000 m obstacole (ca junior), dar in 1972 Cornel se­­ hotărăște brusc să devină mâr­­jăluitor. Progresează încet, şi abia după ce vine in Bucureşti re­zultatele se ridică, treptat, la o bună valoare pe plan intern. In 1976 reuşeşte 1.34:25,0 la 20 km, şi 4.36:00 la 50 km, iar in 1977 — 1.30:25,0 şi 4.15:11,0. Şi iată-l acum, după cîteva luni, ajuns la acest surprinzător 1.24:50,8, performanţă care des­chide, lista celor mai bune re­zultate mondiale ale începutului de sezon — este a 6-a, ca va­loare, din toate timpurile! —, mai bună cu peste 2 minute de­cit vechiul record naţional! Cum se explică ea? Antreno­rul federal C. Nen­escu şi D. Paraschivescu găsesc acelaşi răspuns: „Seriozitatea pregătirii de peste iarnă la Piatra Arsă şi la Băile Felix; volumul ridi­cat al antrenamentelor, calitatea lucrului efectuat; viaţa ordonată in afara stadionului; sprijinul brigăzii ştiinţifice a C.N.E.F.S. condusă de Claudia Simionescu, colaborarea bună dintre antre­nor şi federaţie — iată explica­ţiile uriaşului salt calitativ în­registrat în citeva luni". Să a­­dăugăm că numărul mare de kilometri parcurşi „in mers" — mijlocul specific — este com­pletat de numeroase bucăţi de alergare, totalul ridicindu-se, zilnic, la 30—35 km! Proiecte? Răspunsul este la­conic, dar precis: un loc pe po­dium la campionatele europene de la vară ! In­ urma analizei lotului reprezentativ MASURI DISCIPLINARE LUATE DE F.R. BOX Vineri Biroul federaţiei române de box, analizlnd pregătirea lo­tului reprezentativ, a discutat cl­­teva cazuri de indisciplină lulnd unele măsuri. Astfel, N. Robu (B.C. Brăila), C. Dafinoiu (B.C. Brăila), R. cos­­ma (Dinamo Bucureşti) şi D. Bur­­dihoi (Metalul Bucureşti) au fost scoşi definitiv din lotul reprezen­tativ lărgit pentru i.O. din 1980 şi suspendaţi din orice activitate competiţională internă şi interna­ţională până la sfîrşitul anului 1978. Secţiile de box şi antrenorii res­ponsabili de la unele cluburi au fost avertizaţi pentru faptul că sportivii­ aparţinind de aceste uni­tăţi s-au prezentat cu Întindere la pregătirile lotului reprezenta­tiv, convocat în vederea apropia­telor campionate mondiale. Este vorba de secţiile de box ale clu­burilor Farul, Rapid, C.S.M. Cluj- Napoca, Steaua, Dacia şi de pu­­giliştii Ibraim Faredin şi Săli Adem, Cornel Hoduţ, Ion Miron, Carol Hajnal şi Gheorghe Oi­elen. Repetate abateri de la disciplină a săvirşit în cadrul lotului şi cu­noscutul boxer Simion Cuţov, fapt pentru care biroul federal a ho­­târtt sâ-i dea un ultim avertis­ment public, urmind ca la an e­­ventual nou act de indisciplină i pregătirea pentru campionatele mondiale să fie exclus din viata sportivă. Ce ne-a arătat „selecţia" lotului »Repetiţia generală“ a tenis­­manilor noştri fruntaşi. In pre­ziua deschiderii oficiale a se­zonului in aer liber, s-a con­sumat timp de o săptămină pe terenurile Centrului F.R.T. de la „23 August", cu un Interlu­diu de o zi la Dinamo, unde zgura se prezenta In mai bune condiţii. Consemnăm acest din urmă amănunt, pentru a subli­nia faptul că s-a jucat adesea pe terenuri moi, insuficient us­cate după ploaie. Ceea ce a impietat asupra calităţii te­nisului practicat şi — fapt de reţinut — face dificilă emite­rea unor concluzii peremptorii. E drept, învingător este tine­­rul Andrei Ditzu şi victoria lui nu poate fi pusă sub semnul întrebării. Noua noastră „spe­ranţă" ne lasă tot mai puţine îndoieli asupra evoluţiei sale viitoare. Este un talent viguros, adus pe calea cea bună, se con­turează tot mai mult ca per­sonalitate şi stil. Evident, mai are de invătat şi — mai ales — mai are de jucat. Ii este ne­cesar un „rodaj" cit mai bogat, competiţii multe şi variate, ad­versari noi in faţă. Cind va trece cu succes şi viitoarele teste (cele internaţionale, in special), vom putea spune, cu adevărat, că avem un campion în formare. Dintre ceilalţi participanţi la „selecţia" lotului (15 partanţi — finalişti) merită evidenţiat, fără îndoială, Marian Mirza, in notabilă revenire. Ca şi Mi­­hai Tăbăraş, ceva mai puţin convingător de această dată. Juniorii, in frunte cu Florin Segărceanu şi Dan Stănescu, au avut de suportat handicapul u­­nei mai brusce treceri de la sală la teren cu zgură, ceea ce l-a frînat considerabil. Ei pot da mai mult, cu siguranţă. Tema de activizare a jocului (1. atac după primul serviciu ; 2. atac de la jumătatea tere­nului), obligatorie­ in acest tur­neu, a iscat — cum era şi fi­­x "nele discuţii margi­nale. Nu într-atit ca să ne zdruncine Încrederea in valabi­litatea ei. In fond, această temă nu reprezintă decit un mini­mum de obligativitate in favoa­rea tenisului activ, procedee tactice normale, chiar intr-o partidă in care nu se urmă­reşte neapărat ofensiva. Jucă­torii, în general, au aplicat-o cu destulă dezinvoltură şi au demonstrat că se integrează concepţiei preconizată de con­ducerea tehnică a lotului re­prezentativ. Un singur amen­dament este de propus. Acela ca, in asemenea Întreceri „cu temă", arbitrajul să fie la înăl­ţime, prestat numai de cadre calificate. Am fost neplăcut surprinşi, constatind că la unele reuniuni era prezent un sin­gur arbitru la... două meciuri, trebuind să se recurgă la arbi­traje improvizate, cu participa­rea jucătorilor de pe tuşă. Prea puţin, pentru un turneu de se­lecţie a viitoarei echipe naţio­nale. Un ultim aspect, din păcate tot la polul negativ. Este vorba de cei doi mari absenţi, Dumi­tru Hărădău (motivat medical) şi Traian Marcu (eliminat pen­tru atitudine nesportivă). Le a­­dresăm prin aceste rinduri, ur­mătoarele : tenisul nostru are nevoie de ei, de experienţa şi de forţa lor de joc , iar ei, tenismanii noştri de bază, au nevoie la rindul lor de pre­gătirea din lot, de contactul cu tinerii adversari. Jucind cu ju­niorii, astă iarnă, Hărădău a a­­juns la acel virf de formă care i-a permis să obţină un procen­taj de aproape 90% în „Cupa Saab". Nu-i aşa 7 Radu VOIA TENISUL „ACTIV" PORNEŞTE LA CUCERIREA DE NOI POZIŢII Andrei Dirzu, câştigătorul tur­neului de selecţie Foto : D. NEAGU AGENDA VlNĂTORULUI Şl PESCARULUI SPORTIV In fine, au sosit şi primele zile călduţe de primăvară, ceea ce face ca din ce în ce mai mulţi pescari sportivi să iasă pe malu­rile bălţilor şi ale apelor curgă­toare, după lunga perioadă de „hibernare". • Zilele acestea, In majorita­tea bălţilor aparţinind de A.G.V.P.S. pescarii bucureşteni şi-au Întins vergile, lansetele, dar rezultatele au fost modeste. Unii au reuşit să prindă cîţiva caraşi mai mari, iar In apele cu peşti răpitori a pus... gura şi bibanul, mai puţin ştiuca. In Dunăre nu se recomandă să se pescuiască In această perioadă, apa fiind foar­te mare şi tulbure.­­ După cum sintem­ Informaţi de către A.G.V.P.s., continuă re­rivrarea de Primăvară a fondu­­ilor de pescuit. Astfel, Intr-o se­iri»106 din aProPierea Capi­­talei, precum şi din judeţele n­d°eVversatVa7S2nadPD?1J ?i AVau deversat 72 de tone de caraşi şi • A.G.V.P.s. Ilfov a tacerit amenajarea unei suţii de repro­ducere artificială a peştilor f de toate speciile­ la iazul Gogoşari. Tot această asociaţie dispune de o serie de bălţi bine populate cu peşti, majoritatea aflindu-se la distanţe de mai puţin de 60 km de Bucureşti. • In unele zone ale judeţelor Ilfov, Teleorman şi Dîmboviţa s-au semnalat primele pasaje de Sitari, principalul vînat în aceas­tă perioadă. (T.R.) MERELE LUI STANCU SL. CASTRAVEŢII LUI PANCU Un­gajator Inspirat »i-a ima­ginat cu cîţiva ani in u­rma ornai dintre cele mai amuzante dia­loguri posibile intre doi kiptiton angajaţi Intr-o „aprigă disputa" pe saltea Vorbeau oamenii in lungile Indoptări nefinalizate, despre familii, despre bucătărie, despre intîmplări mai vechi fi cunoştinţe comune, l*i moi otră­­geau reciproc atenţia să nu strice frumuseţe de conversaţie cu cine ştie ce procedeu, se scuiau şi-fl mulţumeau... Ficţiune de bi*i umor. O conversaţie esemima­­toare a avut loc — după cum ee povestea voleibalistul braşovean Petrică Stone­a — la Suceava, in cursul partidei cintre echipe­le masculine din prima divizie, C.S.M. Sucea­va şi Tractorul Braşov. Oas­peţii erau mai buni, gaz­dele mai slabe. Dar C.S.M. avea nevoie de victorie ca să se pună la adăpost de retrogradare. După primul set, druigat de braşoveni d­ar, pe sub fileu a început dialogul. Intre suceveanul Pancu fl braşoveanul Stanc­u. In foapta. Pancu : „Daca tragi a­farâ fi mai faci fi preluări gre­­fite, iţi dau e mie la Stancu : „Mă jigneşti**... Şi sextetele se roteau. In sens Invers. Sta­neu fl Pancu dispăreau ua timp in Rula a doua, apoi se reintîlneau la „fileu". Pancu : „Dacă tragi afară...** Stancu : „Nu ţi-ai^ găsit omul !‘* Şi săreau, fi trăgeau şi blocau, şi mai conversau. Pan­cu : „T*“* aduc la hotel, după medi*. Stancu : „Vezi-ţi de trea­bă !" Şi Stancu juca bine, şi vwi accepta tîrgul. Și Iancu insista.« Dar „Tractorul" se poticnea fi C.S.M. ciştiga. Irvtimplarea fă­cea ca Stancu sâ greşească pre­luarea la ultima minge. Fără să vrea. Dar Pancu a dedus de aici că tirgul se făcuse. Numai că Stancu i-a spus povestea an­trenorului Tănase Tănase, care l-a sfătuit ca, in cazul cînd l-ar aduce banii, te-l ia pentru c-î depune cooi, la Federaţie. Şi Pancu i-a adus : „Şapte sutare. Si, dacă bateţi la Cluj-Napoca, Iţi trimit fi restul**. Şi onorariul nemeritat a ajuns la Federaţie cu ..Raport* şi „Declaraţie". După un timp, cei doi s-au tr­izit din nou faţă-n fell. La „Federaţie... Pentru: „l-am dat sub formă de împru­mut sa-şi ia mere"... Stancu a rămas fără trai. Mere ? Toc­mai de la Sucesiva T In Braşov mi se găseau ? Da de ce n-a mai luat ? De ce­­ n-a trimis Stancu... plăcintă cu­ mere la Federaţie ? Şi ulte-aşa „arbitrii au constatat ca­merele »"au de fapt castraveţi. De la PafiCJ*«« pentru grădinari. Şi uite-aşa ,a­­trenorul ‘ C.S.M.-ului ii-a dat fru­muşel demisia, iar Pancu a fost trecut pe tuşă pînă la sfirşitul complonatului.... Parcă finalurîle ficţiunilor nu-s aşa de triste. Unîi rapidişti care cu pierdut şi el cu cîntec, în Giuleşti, mechi cu C.S.M., retrogradînd, înţeleg maî bine morala. Păcat că n-au înţe­les-o pe timpul potrivit. Aurelian BREBEANU I SIMBATA § ATLETISM. Sala „23 Au­­­­gust“, de la ora 16 : campio- | nile\e municipale pentru Ju­­^ miori n. 1 „ BASCHET. Sala Floreasca,­­ ora 16 : l.F.F.s.-Lic. 2 — Poli­­^ tehnica Iasi (m. A). ^ o Arena Vointa, ora­­ 8,30 : „Daciada“, Întreceri fi­­^ 't.1® ]a Perechi seniori, sala g Olimpia, de la ora 8,30: fi-0 nale la perechi juniori. 1 ora 119?"Î; Stadionul Steaua, I HoȘieG-(DSiv.a^r R C- GrtVica I duminică I ATLETISM. Sala 23 I S£ "municipare "pC^r A\\\\\mv\\^ nlori II ; stadionul Republicii, de la ora 9 : „Cupa Olimpia“ la marș (seniori și Juniori). BASCHET. Sala Floreasca, ora 9 : I.E.F.S.-Lic. 2 — Po­litehnica Iaşi (nr. A). FOTBAL: Stadionul Giuleşti, ora 11 : Rapid — Celuloza Că­lăraşi (Div. B) ; arena Auto­buzul, ora 11 : Autobuzul — Muscelul Cîmpulung ; arena flacăra roşie, ora 11 : FI. ro­şie — S.N. Olteniţa (Div. C); arena Politehnica, ora 11 : Uni­rea Tricolor — I.C.S.I.M. (Div. C ; arena Ghencea, ora 11 : Şoimii TAROM — Automatica Bucureşti (Div. C) ; arena Triumf, ora 11: Automecanica — Electronica (Div. C) ; arena Abatorul, ora 11 : Abatorul — Sirena (Div. C) ; arena Meca­nică fină, ora 41 : Mecanică fină — Voinţa Bucureşti (Div. C) POPICE. Arena Voinţa, de la ora 8,30 : „Daciada", între­ceri finale la proba individua­lă — seniori ; arena Olimpia, de la ora 8,30 : finale la pro­ba individuală juniori. RUGBY, stadionul Tel, ora 9 30 Sportul studenţesc — O­­limpia, ora H ■ Rapid — Uni­versitatea Timişoara , stadio­nul Olimpia, ora 10,30 : Dina­mo — Ştiinţa Petroşani, me­ciuri In cadrul Diviziei A. Finala po­lară a „Daciadei­ la popice ! Ce au aratat ţes­ele LA JUMĂTATEA PROBEI MASCULINE DE PERECHI­­JUNIORII MAI BUNI DECIT SENIORII Finalele campionatelor repu­blicane de popice, ediţia 1978, desfăşurate sub însemnul marii competiţii naţionale „Daciada", au continuat cu proba de pe­rechi masculine, care a reunit pe arenele Voinţa şi Olimpia din Capitală un număr record de concurenţi : 42 de dubluri la seniori şi, respectiv, 47 la juniori. Confruntările seniorilor şi ju­niorilor pentru cucerirea invi­diatului titlu au ajuns ieri la jumătate de drum. In cadrul celei de a patra reuniuni au intrat in concurs sportivii bucu­­reşteni, Aurel Marcu şi Gheor­ghe Dumitrescu care, după 24 de schimburi, au preluat con­ducerea in clasament. Meritul principal l-a avut Aurel Marcu. Acţionind cu o mai mare si­guranţă, el a reuşit să doboare din 200 bile mixte (cu două Thin\%77 flat­ate) 872 ^ 43 mai multe decit coechipierul său. Deocamdată, Ii urmează in cursa pentru un loc pe podiu­mul laureaţilor sportivi mai pu­ţin cunoscuţi care, dornici de afirmare, au înregistrat, pe pre­tenţioasele piste de joc ale are­nei Voinţa, rezultate mulţumi­toare. CLASAMENTUL DUPĂ PA­TRU REUNIUNI : 1. A. Marcu — Gh. Dumitrescu (Gloria Buc.) 1701 p.d. (872-829). 2. L Ho­­lanyi — E. Pop (Voinţa Aiud) 1 659 (839—820»^ N. Mircea — Gh. Low ' |V, tfcArad) 1 651 (820—831). I tomate — A. Panţiriuc / m . ora Neamţ) *p_ pag' 27 de secii . vechiului record de serioa» Rezultatei m liber (m) : I. Opriţescu (1 ha) 53,15; M. Mcrn­­dache (Pe^ |­il) 53,94 ; L Bveţ (Steaua) fr*­ f loo m lber (f) : I. Pânulescu Petrolul) 59,33 ; D. Georgescu ( Wmo) 60,07 ; A. Miclaus (Dt £1 ' 61.80 ; 200 m bra® (m) : Jzabo (C.SJA. Cluj-Napoca) VU^»79 ; L Ialta (Steaua) 1 ^9,93 . O. R­es­ner (Stea­) 647 (823—824), 5. A. Papolizi — P. Mureşan (Voinţa Bistriţa) 1 632 (806—826). Juniorii, care işi dispută în­tâietatea pe arena Olimpia, au furnizat, pină în prezent, între­ceri de un nivel tehnic superior seniorilor, încheiate cu cifre mai mult decit bune. O fru­moasă impresie au lăsat tinerii Ion Navlea şi Gh. Băcărin, li­deri după 21­­le schimburi. E­­forturile lor ar­ fi fost încunu­nate de o performanţă mai ri­dicată, dacă­­primul nu ar fi avut o surprinzătoare cădere la manşele „izolate", unde a tras de 11 ori un... gol. De aseme­nea, mureşenii B. Fazekas şi C. Csizser­ny, au constituit un tandem omogen, ci numai da­torită Evoluţiei remarcabile a Pârîn­ului jucător, marcat cu 899 (cu o singură bilă ratată), ei ocupă poziţia secundă după patru reuniuni : 1. I. Navlea — Gh. Băcărin (Cimentul Tg. Jiu) 1 720 (878—842), 2. B. Fazekas — C. Csizser (Voinţa Tg. Mureş) 1 709 (899—810), 3. Gh. Tronaru — Gr. Tronaru (Rafinorul Plo­ieşti) 1 687 (846—841). Astăzi, de la ora 8,30, atît la seniori, cit şi la juniori in­tră in concurs principalii favo­riţi, urmind ca seara să fie desemnaţi campionii la proba de perechi. Miine, de la aceeaşi oră, vor avea loc turneele finale individuale, unde se vor in­­tilni primii 16 seniori şi tot atiţia juniori calificaţi din „pre-l Uminarii". Tr. IOANIŢESCU ua) 2:32,36 ; 200 m bras (f) ; C. Hoţescu (Dinamo) 1:37,26 ; L. A­­nastasescu (Dinamo) 2:44,55 ; C. Seidl (C.S.S. Timişoara) 2:46,87 ; M. Costea (Dinamo) 2:46,97 ; 200 m spate (m) : A. Horvath (Di­namo) 2:08,03 ; M. Mandache 2:08,47 ; L. Salcadaru (Crişan) 2:11,02 ; 200 m spate (f) : C. Bu­­naciu (Dinamo) 2:14,76 ; M. Pa­­raschiv (Dinamo) 2:26,94 ; M. Marin (C.S.S. Reşiţa) 2:28,05 ; 800 m liber : I. Pânulescu 1:00,50; 150* m liber : H. Neagrâu (Cil­iul) 16:44,83. i) \­­ tie______ — 1 r% $■ 4 +* c* CAf v DATELE DE NATATIE CAMPIONATE © COMPETIŢII Partidele Steaua — R. C. Griviţa Roşie şi Dinamo — Ştiinţa domină campiona­tul de rugby După o scurtă pauză, campio­natul primei divizii naţionale se reia „In plen" la finele acestei săp­­tămini. Ne vom afla in faţa par­tidelor etapei a Vl-a (din ca­drul turneelor finale) şi, con­form zicalei potrivit căreia „cerne­sita", ele vor aduce — bănuim — cîteva prime clarifi­cări, ştiut fiind că ptnă acum trei formaţii (Steaua, Farul şi Ştiinţa) se află în fruntea cla­samentului cu doar... o înfrtn­­gere. Ne glndim In primul rlnd la XV-le studenţilor din Petro­şani care va fi nevoit să-şi a­­pere şansa In deplasare In faţa redutabilei şi rutinatei formaţii a dinamoviştilor bucureşteni. Vor reuşi In aceste condiţii petroşe­­nenii să se mai menţină In plu­tonul de frunte ? In schimb, Steaua — care va juca cu R.C. Griviţa Roşie — şi Farul­­va primi Rulmentul din Bîrlad) păstrează intacte posibilităţile de a rămine şi duminică seara în fruntea plutonului. Echipa mili­tară se va prezenta cu ascenden­tul frumosului succes asupra se­lecţionatei armatei franceze, ea grupind şi un mănunchi de ju­cători superior celui mai tînâr al lui R.C. Griviţa Roşie, iar Fa­rul — deşi va fi de astă dată fără Bucos, suspendat de club pe o lună pentru abateri disci­plinare — şi-a anunţat candida­tura la titlu tocmai prin succe­sul obţinut asupra... Stelei. Ce­lelalte partide : Rapid — „U* Ti­mişoara (In turneul 1—0) , R.C. Sportul studenţesc — Olimpia, „Poli“ Iaşi — TC Ind. Constan­ţa, „Poli“ Cluj-Napoca — CSM Suceava (9—16). Meciul Minerul Gura Humorului — CSM sibiu se va juca la 9 aprilie, fiind a­­minat prin Înţelegerea interveni­tă între cele două echipe. CLASAMENT Universitatea Timişoara — Farul, un derby al baschetului Un adevărat derby al baschetu­lui se dispută, azi şi mîine, în sala Olimpia din Timişoara între echipele masculine Universitatea şi Farul Constanţa, ambele aflate în plină cursă pentru calificarea în turneul final .­locurile 1—45 al campionatului naţional. Programul complet al etapei : Universitatea Timişoara Cocul ( In clasament) — Farul Constanţa (5) — rezultate In tur 78—84, 80—86 ; Dinamo Oradea (12) — Steaua (2) — 67—90, 87—86 ; „U­­Cluj-Napoca (3) — CJ S.U. Bra­şov (6) 74—90, 90—87 ; C.S.U. Si­biu (10) — Rapid (7) 75—90, 66—77; LE.F.S.-LIC 2 (11) — Politehnica Iaşi (9) 65—103, 84 —99. Meciul Di­namo Bucureşti (1) — I.C.E.D. (4) s-a disputat : 122—79, 135—99. Mîine, start într-o nouă ediţie a Diviziei A la tenis de masă 12 echipe feminine şi tot atl­­tea formaţii masculine. Împăr­ţite In cite două serii valorice, se prezintă mîine la startul unei noi ediţii a campionatului pri­mei divizii la tenis de masă. Turul campionatului debutea­ză cu următoarele partide : C.S. Arad­­ — C.S. Arad — C.S.Ş. Craiova — Spartac Buc. (seria I) şi Gloria Buzău — Voinţa Bu­zău, C.S.S. Slatina — Politehni­ca Buc. (seria a n-a) la femi­nin ; Gloria­ Şoimii Buzău — C.S.M. Cluj-Napoca, Progresul Buc. — Politehnica Buc. şi Co­merţul Tg. Mureş — Universita­tea Craiova (seria I), C.S.Ş. O­­dorheiu Secuiesc — C.S.M. Iaşi şi C.S.Ş. Craiova — Tractorul Braşov (seria a n-a) la mas­culin. Intilnirea Progresul Buc. — C.S.M. Cluj-Napoca (seria I fe­minin) a fost aminată pentru data de 3 iunie. In meciurile Constructorul Hunedoara — Lo­comotiva Buc. (seria a H-a mas­culină) a fost dictat W-O Împo­triva hunedorenilor, iar si cel dintre formaţiile feminine C.S.S. Rm. Vilcea — Metalurgistul Cu­­gir (seria a II-a) dublu w-O în ambele cazuri pentru faptul că echipele respective nu s-au Înscris la timp în campionat. 1. STEAUA 001 127- 51 ÎS 2. St. Petroşani 5 4 0 1 51- 2S 13 3. Farul 5 4 0 1 59- 43 13 4. R.C. Grivița 5 3 0 2 49- 37 11 5. Dinamo 1 2 0 3 34- 51­­ 6. Univ. Tina. 5 2 0 3 28- 94 1 7. Bul. Bîrlad 5 1 0 4 42- 72 7 8. Rapid Buc. 5 0 0 5 33-102 5 "1."RC" Sp." stnch "s"¥"îT'W-50"14 10. TC Ind. Cta. 5 4 0 1 88- 38 13 ÎL Poli. Iași 5 3 0 2 108- 47 11 12. CSM Sibiu 5 3 0 2 85- 45 11 13. CSM Suceava 5 1 1 3 20- 41 8 14. Poli Cj.­Nat.N 5 11 3 42- 94 8 15. Olimpia Buc. 5 1 1 3 29-124 0 16. Minerul G.H. 5 1 0 4 44- 81 7 ALERGAREA CA ALERGAREA, DAR CE FACEM CU TEHNICA? Joi s-a Încheiat testarea fi­­zico-tehnică a jucătorilor din echipele divizionare A. In ul­tima zi a acestei activităţi or­ganizată de F.R.F. — pentru prima oară centralizat, in Bucu­reşti — au trecut prin faţa „co­misiilor de examinare" forma­ţiile F.C. Constanţa, Petrolul, C.S. Tîrgovişte (dimineaţa), Po­litehnica Iaşi, Corvinul şi F.C.M. Reşiţa (după-amiaza). In total, in cele trei zile ale testării, pes­te 300 de fotbalişti din primul eşalon competiţional au fost supuşi unei verificări complexe, in scopul stabilirii in acest mo­ment al întrecerii, a potenţialu­lui real fizico-tehnic, a gradu­lui de pregătire in raport cu pretenţiile fotbalului actual. Dar, deşi „Acţiunea T* (tes­tare) s-a Încheiat, rezultatele in detaliu Încă nu le cunoaş­tem, forul de specialitate ur­mind a analiza datele obţinute pe teren şi a le converti In aprecieri şi calificative, Indivi­duale şi colective. Cunoaştem deocamdată ceea ce ni se pare esenţial : probele fizice au fost trecute cu bine, In timp ce pro­bele tehnice au consemnat im­portante carenţe care dau mul­te motive de îngrijorare (aproa­pe jumătate dintre candidaţi s-au prezentat cu lipsuri sur­prinzătoare pentru fotbalişti din prima divizie !). Şi aceasta cu atît mai mult cu cit testarea a avut loc nu înaintea reluării campionatului — cum fusese programată iniţial — ci aproa­pe de jumătatea desfăşurării re­turului, adică in condiţiile unei presupuse forme sportive, cind tehnica ar fi trebuit să se gă­sească la un nivel de exprima­re cel puţin egal cu acela al pregătirii fizice. Şi dacă nu es­te — din păcate — aşa, aceasta dovedeşte, o dată in plus, că realizarea unei bune capacităţi de efort este o treabă oricum mai uşoară, comparativ cu în­văţarea fotbalului propriu-zis, cu perfecţionarea modului de acţiune cu mingea şi un raport de minge. Şi pentru că concluzia pe ca­re ne-o oferă recentele testări este aceea că stăm destul de rău cu tehnica — lucru care nu poate fi socotit chiar o ma­re noutate, dacă ne gîndim că i-am mai spus şi cu alte ocazii — se impune ca şi măsurile privind îmbunătăţirea activităţii fotbalistice in sfera Înşiruirii să vizeze In principal acest factor al antrenamentului şi jocului. Să se pună accentul cuvenit pe tehnică. La toate eşaloanele de pregătire şi competiţionale. In această idee, ni se pare important a sugera ca şi CON­ŢINUTUL VIITOAREI ACŢI­UNI de testare a jucătorilor SA FIE AXAT PE TEHNICA JOCULUI. Nu exagerăm deloc dacă pretindem ca „certificatul de fotbalist" de performanţă să fie acordat numai acelora care execută corect, precis şi in con­diţii de dificultate — aşa cum se intimplă şi in joc — o gamă cit mai variată de procedee teh­nice. Rezultă de aici că este ne­voie ca actualul sistem de tes­tare să fie restructurat şi adap­tat in funcţie de nevoile reale ale redimensionării calitative a fotbalului nostru. Acest lucru ii va obliga, sintem­ siguri, şi pe jucători să privească cu mai multă responsabilitate pregăti­rea lor pe plan tehnic, aşa cum s-a intîmplat in cazul probelor fizice de care s-au temut, jus­tificat sau nu, mulţi pînă in momentul in care şi-au dat seama că orice reuşită deplină depinde in primul rînd de mun­ca serioasă in antrenamente şi de un regim de viaţă echilibrat. Mihai IONESCU ŞTIRI... ŞTIRI... • IN ŞEDINŢA DE JOI SEA­RA, Comisia de disciplină a FJt.F. a hotărât suspendarea pe 4 etape a jucătorului Kon II (F­­a Bihor). Alţi doi fotba­lişti din Divizia A, Vrânceanu (Dinamo) şi Safian (Politehnica Iaşi) au fost suspendaţi pe 3 şi, respectiv, 1 etapă. Totodată, a fost avertizat Nita (Rapid Bucu­reşti) pentru practicarea cu per­sistenţă a unui joc dur. De ase­menea, a fost doar avertizat şi colegul său de echipă, Şutru, care l-a accidentat pe Nignea (Progresul Vulcan Bucureşti). Intructt n-a putut fi stabilit ele­mentul intenţional. • PANDURII TG. JIU — UNI­VERSITATEA CRAIOVA 1—1 (1—1). Aproximativ 1 000 de spectatori au asistat la acest frumos joc amical. In care cra­­io­venii au prezentat formaţie de bază, mai puţin Ştefănescu (plecat cu lotul naţional), Bă­lăci şi Crişan (accidentaţi). Oas­peţii au deschis scorul prin Curţu (min. 21), iar gazdele au egalat peste două minute prin Tănase. (M. Bâlci­coresp.). • GLORIA BISTRIŢA — PRO­GRESUL VULCAN BUCUREŞTI 1—2 (1—0). Au Înscris : Ciocan (min. 18) pentru gazde. Ţevi (min. 49) şi Apostol (min. 72) pentru bucureşteni. (I. Toma­­coresp.). • BILETELE PENTRU MECIUL RAPID — CELULOZA CĂLĂRAŞI, care se dispută mîine pe stadio­nul Giuleşti, se vor vinde — la casele obişnuite — doar pînă as­tăzi la ora 12. LOTO - PRONOSPORT INFORMEAZĂ NUMERELE EXTRASE LA TRA­GEREA LOTO DIN 31 MARTIE 1978 Extragerea I : 29 43 19 4 17 57 48 21 87. Extragerea a H-a : 0 0 77 8 3 67 34 01 81. FOND TOTAL DE CIȘTIGURI : 1.396.778 lei din care 500.000 lei re­port la categoria 1. Plata clștigurlor de la această tragere se va face astfel : în mu­nicipiul Bucureşti de la 10 a­­prilie pină la 31 mai 1978, In tară de la 13 aprilie pină la 31 mai 1978, iar prin mandate poştale incepind cu data de 13 aprilie 1978. La agenţiile Loto-Pronosport şi Î prin vinzatorii volanţi S-A PUS N VINZARE LUNI 3 APRILIE, ORA 12:30, IN SALA DALLES : 5 „ATLETA ILEANA SILAI ŞI NOUA EI , METODOLOGIE DE PREGĂTIRE“ . Universitatea cultural-ştiinţifică Bucureşti, în colaborare cu­­ Consiliul municipal pentru educaţie fizică şi sport şi Centrul de­­ cercetări pentru educaţie fizică şi sport al C.N.E.F.S., anunţă­­ ţinerea cursului de reciclare cu tema : „Atleta Ileana Silal şi­­ noua ei metodologie de pregătire“. , „ „­­ Expunerea va fi făcută de antrenorul Silviu Dumitrescu luna fi 3 aprilie 1978, la ora 12,30 in sala Dalles. Va urma un film ar- J «Stic. tz»­/aa'/a»/4sr/zsr/ax/asy/air/«'/«-Zs­r/­av/xsr.'X3­/. DUELUL CELOR DOI BUNI PRIETENI... ~~ Un antrenor. Un jucător. Doi oameni. Fiecare dintr-un al­ora?» Fiacare de La altă echipă. Ambii prinşi de aceeaşi „patimă fără sfîrşit“ numită fotbal. Prin fotbal cei doi devin la un moment dat buni prieteni. Amiciţia lor cu-1 protocolară, de circumstanţă, le­gată de banala şueta pe margi­nea unei mari rotari sau a cal­culului probabilităţii la campio­nat. Cei doi hrănesc prietenia iar cu Lucruri trainice,­­de substanţă, analizează fotbalul In esenţă, aşa cum analizeazâ viaţa. ’ Aşa au ajuns sa scrie împreună o a­­preciatâ carte de fotbal intitulată „Tactica astăzi". Aşa glndesc, acum, la o noua lucrare. Cei mai sunt puşi în ultima duminică, faţă in faţă, ca adversari : Ion Ionescu, antrenor al echipei U.T.A., Cornel Dinu, jucător al formaţiei Dinamo. ... Duminică, am auzit oameni indoindu-se de corectitudinea celor doi. Prietenia lor anula, după anii, lupta sportivă adevărată. Jocul insă a contrazis acele anti­cipari gratuite. Prietenia lor n-a exclus lupta loială, totală. Dim­potrivă, Ion Ionescu a pus „oa­meni speciali", de gardă, pentru mijlocașul ofensiv al campionilor. Cornel Dinu a fost „motorul" di­namoviştilor, cel mai bun jucător al campionilor, cel mai periculos om din echipa antrenată de fraţii Ion şi Lica N­urmei 11 ei. ... Duminică a cîştigat, la R­­mită, echipa pregătită atît de inteligent de Ion Io­nescu. Dar, pe pion moral, Cornel Dinu a fost şi el un învingător, cel care a luptat pînâ în ultima clipa cu speranţa succesului for­maţiei sale. ... Cei doi, un antrenor şi un jucător, doi buni amici, au dat luptei sportive superbă demnita­te, demonstrînd admirabil că nu­mai „corectitudinea creează prie­teniile şi se păstrează !" De ţinut minte pentru orice situaţie asemănătoare, indiferent unde ar apare ea In fotbalul nostru I... Mircea M. IONESCU «subUvuettu LOZUL FOTOTURISME.DACIA 1386 1 50.000 IEI n­­ard turma» «i au meni 1.700.000 LEI NU UITATI I EMISIUNEA A­­VIND UN NUMĂR LIMITAT DE LOZURI, PROCURATI-VA DIN TIMP LOZUL PRIMĂVERII ASTAzi — ultima zi pentru de­punerea buletinelor la concursul Pronosport din 2 aprilie 1S7S I PRIMĂVERI^ emisiune specială limitată St ATBtBUfE > títflrBriÓ: Miine, la Rm, Vilcea, România - Iugoslavia (juniori) ÎN POFIDA HANDICAPULUI. CALIFICAREA ESTE POSIBILĂ! Astăzi, lotul nostru reprezen­tativ de juniori işi încheie pre­gătirile pentru meciul revanşă cu echipa Iugoslaviei, rulind cu autocarul, intr-o excursie pe pi­toreasca Vale a Oltului. Moment de destindere necesar, după ce lasă în urmă o săptămină de pregătiri intense, In faţă cu ri­gorile, cu responsabilităţile In­­tllnirii de mîine. In perioada de pregătire centralizată premergă­toare partidei, antrenorii C. Ar­­deleanu şi Em. Dumitriu au structurat antrenamentele în sensul corijării deficienţelor ob­servate în prima manşă, la Po- Jarevaţ : complex psihologic de inferioritate, circulaţie deficita­ră a mingii, timiditate la fina­lizare, absenţa unui coordonator veritabil. Pentru susţinerea aces­tei campanii, lotul a suferit dealtfel modificări, în locul lui Margelatu şi Terheş fiind coop­taţi Tararache şi Muşat. De a­­semenea, s-au creditat şi calită­ţile de coordonator ale tîrgoviş­­teanului Isaia, care a fost re­chemat la echipa naţională. După 0—2 la Pojarevaţ, ju­niorii noştri au nevoie de o vic­torie la trei puncte diferenţă pentru obţinerea calificării la turneul final U.E.F.A. (care va fi­ găzduit de Polonia în prima jumătate a lunii mai). Mai e­­xistă şi varianta încărcată de emoţii, riscantă, a repetării sco­rului de la Pojarevaţ, dar în favoarea „tricolorilor“ de a­­ceastă dată, ceea ce ar determi­na, după 80 de minute de joc,­ seria loviturilor de la 11 m, pen­tru departajare. Cîţiva factori ni se par a fi importanţi pentru forţarea succesului : regăsirea puterii morale, întreţinută de convingerea că partenerii de joc oferă totuşi zone vulnerabile (vizibile dealtfel în primul meci: unele stîngăcii ale portarului Iv­­covici, labilitate în concentrare, acuzarea presingului efectuat de adversar) ; plenitudine de formă a individualităţilor din echipă (D. Zamfir, Isaia, Istrate), care pot influenţa pozitiv şi compor­tarea de ansamblu ; aportul pu­blicului local prin încurajări masive, consecvente, pe toată durata partidei. Arbitrii întîlnirii: Emanoil Pla­­topoulos (Grecia) la centru, aju­tat la linie de Marcel Buzea şi Ion Pop. Ora de Începere a meciului 10:30. (I. C.) ! PRIVIRI SPRE EŞALONUL SECUND DEPOSEDARE SAU... INTIMIDAREA ADVERSARULUI ? De foarte mulţi ani, preţuin­­du-i de la britanici, fotbaliştii fo­losesc frecvent atacul „prin a­­lunecare“. Procedeu tehnic efica­ce, spectaculos chiar, fiind e­­xecutat lateral, din spate şi din faţa jucătorului care conduce mingea. Dar, de cele mai multe ori, el generează dispute şi con­troverse în rindurile spectatori­lor şi, în unele cazuri, Induce în eroare şi pe arbitri, care, doar fiind pe „fază*, în apropierea disputării balonului, pot aprecia dacă jucătorul ce foloseşte acest procedeu tehnic a vrut să de­posedeze corect sau a avut in­tenţia de a intimida sau lovi adversarul. In partida Progresul vulcan Bucureşti — Rapid Bucureşti, disputată simbătă după-amiază pe un teren alunecos, unii ju­cători feroviari au folosit, în ge­neral, cu succes acest procedeu tehnic, înseamnă că ei ştiu cum şi cînd să apeleze la el pentru deposedarea adversarului. In min. M însă rapidistul Şutru vrând să-1 deposedeze de minge pe fundaşul advers Nignea — atacîndu-1 „prin alunecare", din faţă — l-a accidentat şi fotba­listul de la Progresul Vulcan a părăsit terenul. Arbitrul M. Bu­zea, fiind în apropierea fazei, n-a văzut la Şutru intenţia de lovire a adversarului şi, de a­­ceea, doar l-a avertizat. După cum s-a văzut, deşi ata­cul „prin alunecare" nu este Însuşit corect, el este totuşi practicat. Cu ce scop ? Pentru deposedarea sau... pentru intimi­darea adversarului, chiar al ac­cidentării lui? Ca In cazul lui P. VINTILA El DAU Sl TOT El... TIPA! ‘Am fost martor la meciul Victoria Călan — Mureșul Deva (0—0), dezagreabil din multe puncte de vedere. A fost un „spectacol"* regretabil, un meci cu... sc­în­tei. Nervi, intrări tari, vociferări tot timpul. Momen­tul cel mai fierbinte s-a petre­cut în primele 20 de minute ale jocului . La o fază în careul oaspeţilor jucătorul Mavruşca l-a lovit, în plină figură, pe ad­versarul direct. Arbitrul Gh. Ju­­can a dictat just eliminarea ata­cantului local. Două minute de busculade şi îmbrînceli ale ar­bitrului, la care a luat parte şi „omul cu trusa medicală“, ple­cat cu glonţul de pe banca de rezerve a echipei gazdă. Chipu­rile­ să facă el dreptate ! Dar arbitrul Jucan nu s-a lăsat in­timidat, dovedind curaj în con­tinuare şi prin acordarea unui cartonaş galben pentru Rizescu (il făcea pe al treilea) şi un al­tul pentru Dina. In teren, ţipete, insulte, cuvinte pe care hîrtia nu le suportă, în prim­ rol fiind portarul Victoriei, litopeţchi (altfel foarte bun în multe din intervenţii). „Au ce au cu noi arbitrii ăștia. Cu tot dinadinsul ne decimează rindurile...“ (I ? !), se lamentau gazdele. Opinii fal­se care nu fac nici un serviciu nici jucătorilor și nici antreno­rului Ladislau Vlad, tehnician priceput, dar deosebit de ner­vos tocmai în momentele cindi trebuie să facă ordine în echi­pă. Antecedentele acuză. In etapa dinaintea acestui joc, cînd a întîlnit tot acasă pe Dacia Orăş­­tie, tensiunea din teren şi ac­tele de indisciplină le-au creat tot gazdele. Şchiop, Dina şi Muia au primit atunci cartonaşe gal­bene, Ghiţa şi Bejan au comis acte violente, fiind eliminaţi din teren şi, apoi, suspendaţi de comisia de disciplină pe cite două etape fiecare... Deci, cel care dă mai are tu­peu ,să şi ţipe că arbitrii şi... alţii au ce au cu Victoria Călan. în loc să privească adevărul în faţă şi să tragă concluziile ce se impun... Stelian TRANDAFIRESCU P.S. Jucătorul Mavruşca a primit justa sancţiune (4 etape suspendare) din partea comisiei de disciplină. In schimb, nu ni s-a părut deloc justă „sancţiu­nea“ dată de unii spectatori pă­timaşi arbitrului partidei, insul­tat grosolan după terminarea jocului. Noroc că organizatorii i-au asigurat plecarea de la sta­dion fără probleme. PROGRAMUL ŞI ARBITRII ETAPEI SERIA I : * Vmopil Vaslui - C.S. Botoşani : N. Suciu (Bucureşti) m Gloria Buzău - Ceahlăul P. Neamţ : V. Murgăşan (Bucureşti) • Por­tul Constanţa - Nitromonia Făgăraş : V. Ivanovici (Bucureşti) m Vic­toria Tecuci — Delta Tulcea : Fr. Coloşi (Bucureşti) o Steagul roşu Braşov - I.C.I.M. Braşov : S. Drăgulici (Drobeta Tr. Severin) m C.F.R. Paşcani - C.S.M. Suceava : I. Lăzdroiu (Bucureşti) a C.S.U. Galaţi — Oltul Sf. Gheorghe : S. Stăncescu (Bucureşti) a Tractorul Braşov — F.C. Brăila : O. Ştreng (Oradea) * Betonul Savineşti - F.C.M. Galaţi: M. Moraru (Ploieşti). , _ , SERIA A H-A : A Gaz metan Mediaş - Progresul Vulcan Bucureşti: V. Tutor (Hunedoara) * Unirea Alexandria - Electroputere Craiova :­­„ Chilibor (Piteşti) « F.C.M. Giurgiu - Prahova Ploieşti : V. Pala­­descu (Galați) * Şoimii Sibiu - MetaM București : I. Henig (Arad) Rapid București - Celuloza Călărași : V. Ciocilteu (Craiova) * Chimia Rm. Vilcea - Chimia Tr. Măgurele : I. Gripeanu (Cl­uj-Napoca) * Autobuzul București — Muscelul Cîmpulung : V. Antohi (la?*) •­mo Slatina - Pandurii Tg. Jiu : H. Nicolau (Braşov) • Carpaţi Sinaia — Metalul Ptopeni : T. Gaboş (Cuj-Napoca). SERIA A III-A :­­ Chimica Timăreni - C.F.R. Timişoara : Gh. Doro­ea (Caracal) # Gloria Bistriţa — C.I.L. Sighet : M. Abramiuc (Sucea­va) — Armătura Zalău — Aurul Brad : D. Dopp (Sibiu) 6 Lt.M. Timi­­şoara - Victoria Corei : O. Ujheli (Oradea) o Minerul Moldova Nouă - F.C. Baia Mare : C Ghiţa (Braşov) » „U" Cluj-Napoca - Victoria Calen : L Rus (Tg. Mureş) • Dacia Orăştie - Avîntul Reghin : Fl. Tăblică (Rm. Vilcea) * Minerul Lupeni - Mureşul Deva : I. Branga (Tg. Jiu) * Metalurgistul Cugir — C.F.R. Cluj-Napoca : I. Igna (Arad).

Next