Sportul, noiembrie 1978 (Anul 34, nr. 9005-9029)
1978-11-02 / nr. 9005
PLENARA COMITETULUI CENTRAL AL P.C.R. (Urmare din рад. 1) peste si conserve din peste, cartofi, conserve de legume, fructe, precum si importante sporuri la principalele marfuri industriale. Plenara a relevat faptul ca sunt asigurate stocurile necesare, precum si toate conditiile materiale de realizare integralä a prevederilor acestui program. El exprimä posibilitätile obiective, reale ale economiei noastre nationale ,si asigurä o crestere rationalä a consumului de produse agroalimentare. 4. Plenara C.C. al P.C.R. a dezbätut concluziile controlului cu privire la abaterile sävirsite in municipiul Piatra Neamt in constructia de locuinte proprietate personalä, la abuzurile si gravele incälcäri ale prevederilor legale, ale eticii ?i echitä|ii socialiste. Pe baza hotäririlor Comitetului Politic Executiv,au fost sistate constructiile ilegale, s-au retras creditele luate de la stat prin incalcarea legii si s-a asigurat rambursarea sumelor respective. De asemenea, imobilele construite s i insusite pe cai ilegale vor fi trecute in proprietatea statului si repartizate personalului direct productiv din municipiul Piatra Neamt, iar cladirile din statiunea Durau vor fi afectate Ministerului Turismului. Pentru gravele abateri de la principiile si normele partidului, de la etica si echitatea socialisti, tovarasul Stefan Bobos, fost prim-secretar al Comitetului judetean de partid Neamt, a fost exclus in unanimitate de catre plenarii din rindurile membrilor Comitetului Central, precum si din rindurile partidului. De asemenea, pentru raspunderile grave ce-i revin in sfvirsirea acestor abateri tovarasului Gheorghe Irinescu, plenara a hotarit destituirea sa din funela de prim-vicepresedinte al Comitetului Executiv al Consiliului popular judetean Neamt si sanctionarea cu vot de blam cu avertisment. Plenara C.C. al P.C.R. a hotarit ca raportul Consiliului Central de Control Muncitoresc al activitätii economice si sociale, mäsurile luate ?i concluziile desprinse din discutarea in cadrul plenarei a acestor grave abateri din judetul Neamt sä fie dezbätute in toate organele si organizatiile de partid, in scopul determinärii unui puternic curent de opinie impotriva tendintelor de cäpätuialä, de imbogätire pe cäi necinstite a cadrelor si membrilor de partid, pentru intärirea exigentei partinice fatä de comportarea si atitudinea moralä a comunistilor, in aplicarea normelor si principiilor eticii si echitätii socialiste. De asemenea, plenara a hotärit sä se aducä unele modificari legislate privind regimul constructiilor de locuinte. C.C. al P.C.R. a hotärit sä se prevadä prin lege dreptul fiecärei familii de a dispune de o singurä locuintä proprietate personalä, in care sä locmascä, renuntindu-se la prevederea de a se putea construi, pe linga aceasta, vile de odihnä, proprietate personalä. Plenara a stabilit, de asemenea, ca in municipii ?i orase locuintele proprietate personalä sä se realizeze numai sub forma de apartamente in blocuri. Din incheierea plenarei, a luat cuvintul tovaräsul NICOLAE CEAUSESCU, secretar general al Partidului Comunist Roman, care s-a referit la o serie de sarcini concrete, de deosebita importantä, pentru realizarea in viatä a prevederilor planului pe ultimele douä luni ale acestui an, a planului pe unul viitor, care va fi supus adoptarii actualei sesiuni a Маги Adunari Nationale, a intregului cincinal. Secretarul general al partidului a subliniat necesitatea intensificarii eforturilor tuturor oamenilor muncii din industrie in vederea realizarii unui program suplimentar de dezvoltare mai rapidä economico-socialä a tärii si a programului de crestere mai accentuatä a nivelului de trai al oamenilor muncii, stabilite de Conferinta Nationalä a partidului. In legäturä cu aceste obiective importante, tovaräsul Nicolae Ceausescu a pus in fata Comitetului Central al partidului, a tuturor organelor de partid si de stat, a cadrelor $i oamenilor muncii din economie, sarcina de a actiona cu energie sporita pentru reducerea mai substantial a consumurilor materiale, a cheltuielilor materiale de productie. In acest sens a fost subliniata obligatia tuturor organizatiilor economice, a intreprinderilor, Ж comitetelor de partid judetene Si ж consiliilor populare de a asigura cresterea indicelui de folosire a materiilor prime, precum $i recuperarea, pina la ultimul gram, a materialelor care ramin dupa prelucrarea industrialä. Tinind seama de faptul cä fiecare bucäjicä de metal contine, pe lingi minereu de fier, ant energic ei $i muncä, trebuie actionat cu toatä rispunderea pentru folosirea rationalä a intregii cantitäti de materii prime, pentu valorificarea a tot ceea ce rämine dupä incheierea procesului de productie si poate fi refolosit. Pentru a se imprima mai multä exigentä $i räspundere in aceastä directie, roateriile prime si materialele rezultate dupä prelucrarea industrialä vor fi cuprinse in viitor in planul de aprovizionare tehnico-materiala al intreprinderilor. In vederea economisirii ruffuroase a metalului, secretarul general al partidului a indicat sä se actioneze pentru perfectionarea sortarii masinilor si utilajelor clasate $i folosirea corespunzatoare a pieselor si subansamblelor. Aceasta este valabil atit pentru masini-unelte, pentru utilaje grele cit si pentru parcul auto, pentru tractoare si masini agricole. De asemenea, s-a indicat ca metalul sa fie trimis la relopit dupa o riguroasa sortimentare, in functie de compozitia si calitatea aliajului, astfel incit sa Шtre in noua retetä färä sä se piardä nimic din materialele pretioase pe care le contine. Tovaräsul Nicolae Ceausescu a atras atentia asupra necesitätii desfäsurärii unei largi actiuni pentru colectarea deseuri- Ior atit de la unitätile economice cit si de la popula ie. Este vorba de metal, de hiric, de imbräcäminte si incältäminte, de sliclärie, care incorporeazä o mare cantitate de substante utile, pretioase, unele obtinute pe calea importului din sträinätate. Importanta acestor actiuni pentru economia noasträ se oglindeste si in faptul cä, in viitor, planul de dezvoltare industrialä va contine prevederi majorate de asigurare a materiilor prime si materialelor necesare pe seama valorificäri a ceea ce rämine de la prelucrarea industrialä, precum si a deseurilor colectate din intreaga tarä. Realizarea sarcinilor de economisire a materiilor prime si materialelor — a subliniat tovaräsul Nicolae Ceausescu are o insemnatate hotäritoare pentru ridicarea eficientei activitätii noastre economice, pentru cresterea beneficiilor intreprinderilor, pentru aplicarea corespunzatoare a noului sistem de autogestiune si autoconducere a unitätilor economice. Secretarul general al partidu- lui a pus cu deosebita tarie in fata economiei noastre obiectivul reducerii hotarite a consumului de energie care, socotit in tone de petrol, situeaza, in momentul de fata, tara noastra in rindul tarilor cu mare consum de combustibil Subliniind CS economisirea combustibilului, a energiei este una din problemele de bazä ale dezvoltärii noastre economice, atit in prezent cit si in perspectiva, tovaräsul Nicolae Ceausescu a obtinut tendinta spre consumuri nerationale, conceptia gresitä potrivit cäreia consumul de energie trebuie sä meargä mereu inaintea cresterii productiei industriale — conceptie generatä la timpul säu de a?azisa societate de consum, dar care este in prezent in mod sever revizuitä chiar in tärife capitaliste dezvoltate. Arätind cä lupta pentru reducerea consumului de combustibil si energie nu este o campanie de moment, conjuncturalä, ci o problemä de orientare a insäsi structurii economiei nationale, a dezvoltärii noastre economice in viitor, de care depinde ridicarea continuä а nivelului de trai al poporului, tovaräsul Nicolae Ceausescu а cerut ministerelor, organismeior economice centrale, unitätilor economice, tuturor organelor de partid s i de stat sä desfäsoare · vastä activitate de perfectionare si modernizare а tehnologiilor in vederea asigurärii unui consum cit mai redus de energie in toate ramurile industriale. A fost subliniatä necesitatea ca intregul partid, toti cetätenii patriei noastre, intregul popor sä actioneze in deplinä cunostintä a faptului cä infiorirea continuä a societätii socialiste, cresterea fortei economice a Romaniei, asigurarea prosperitati ei, depind in momentul de fata in mod hotäritor de gospodärirea judicioasä cit mai economicä, a mijloacelor materiale de care dispunem. . . ... Secretarul general al partidului a relevat, de asemenea, necesitatea intäririi simtului de räspundere, in intreaga economie, pentru utilizarea cu maximum de randament a mijloacelor de productie. Trebuie lichidatä in mod hotärit situatia in care se gäsesc o serie de capacitati de productie care nu functioneazä la parametrii proiectati, nu-si realizeaza indicatorii de productie stabiliti in planul de stat. In aceeasi ordine de idei trebuie luate masuri ferme pentru diminuarea rebuturilor, care, in unele intreprinderi, se ridica la procente mari, ducind la pierderi serioase, diminuind rentabilitatea si nivelul beneficiilor. Tovaräsul Nicolae Ceausescu a indicat sä se manifeste exigentä si räspundere sporite fatä de buna intretinere si functionare a tuturor capacitätilor de productie, sä se ia toate mäsurile necesare pentru evitarea avariilor, a accidentelor, a intreruperilor in folosirea unor masini si utilaje, pentru intärirea ordinii $i disciplinei, a controlului tehnic in toate unitätile productive, la toate schimburile. Sarcini de cea mai таге importanta revm in acest sens cadrelor de conducere, specialistilor care poartä räspunderea functionarii normale, constante a tuturor instalatiilor si utilajelor, a tuturor unitätilor economice. O importantä deosebita — a subliniat tovaräsul Nicolae Ceausescu — are clarificarea tuturor acestor Probleme cu masa largä a celor ce muncesc, educarea tuturor oamenilor muncii in spiritul respectärii riguroase a normelor de consum, a regulilor de folosire rationalä a mijloacelor materiale ale economiei noastre, dezvoltarea unei inalte constiinte in vederea desfäsurärii unei lupte neintrerupte pentru reducerea continuä a consumului de materii prime, materiale $i energie, pentru intensificarea eforturilor in vederea realizarii cu mijloace mai mici a unor rezultate economice superioare. Numai astfel — a aratat secretarul general al partidului —• vom putea asigura indeplinirea istoricelor hotäriri ale Congresului al XI-lea, a Programului partidului de dezvoltare economico-socialä a patriei, de trecere cit mai rapidä a Romäniei de la stadiul de tari in curs de dezvoltare la acela de tarä cu o dezvoltare economicä medie, numai astfel vom putea asigura obiectivul fäuririi societätii socialiste multilateral dezvoltate in Romania, sporirea continuä a bunästärii poporului, Intärirea continuä a patriei, a suveranitätii si independentei ei nationale. F. C. ARGES N A REZISTAT LA VALENCIA Echipa pite§teana a pierdut cu 2-5 (0-2) VALENCIA, 1 (prin telefon). Pe stadionul „Luis Casanova din Valencia, In fata a 50 000 de spectatori, F.C. Arges n-a rezistat In fata atacurior fotbalis- Шог spanioli, condusi de argentinianul Kempes si de vest-germanul Bonhof. Echipa noastra a Incercat sä atace, a Inscris douä goluri, dar läudabilul ei spirit ofensiv nu a avut suficientä icoperire in apärare, ceea ce a fost decisiv in fata unor inaintasi foarte inti, care au sanctionat imediat unele greseli Individuale, mai ales in fazele fixe, mereu deficitare in jocul fotbalistior nostri. Echipa pitesteanä Incepe curajos jocul, aplicind un pressing eficace, care se soldeazä cu destule baloane interceptate. Din päcate, Radu rateazä prima таге ocazie a meciului (min. 10). Este perioada in care Valencia gäseste greu drumul spre poartä. In min. 18, pe un contraatac, Kempes suteazä in barä. In acela$i minut asistäm la primul moment-cheie al fiartidei : Radu se accidenteazä si e inlocuit cu Moiceanu. In min. 31 se produce al doilea moment de räscruce al reprizei, Moiceanu ratind o foarte mare ocazie de a deschide scorul. Aceastä ocazie se „räzbunä* si spanio- Ш inscriu primii (min. 34), in urma unei lovituri lbere magistral executate de la 13 m. de KEMPES. Dupä acest gol, la care Speriatu are o parte de vinä pitestenii pomesc la atac, negUiind apärarea. §i astfel, un contraatac spaniol cotndus de Cabral si continuat de Felman se incheie cu un gol imparabil al aceluia$i KEMPES. Dupä pauzä, desi condusi cu un scor „de eliminare“, argesenii reiau atacul si reusesc sä egaleze „bilantul“, inseriind prin ТОМА, in urma unei pase in adincime a lui Iovanescu, sintem in min. 47, spanioli revin in atac. In min. 58 Valencia märeste scorul, in urma unei faze fixe. De la 25 de metri, Kempes „aruncä“ peste zid si BONHOF inserie. Dupä alte sase minute, SAURA inscrie un gol frumos, la capätul unei combinatii rapide. Echipa noastra dä semne de slabiciune. Dobrin, obosit, este Inlocuit cu Turcu. Pitestenii nu renunta, In ciuda sponitui net defavorabil, ?i astfel, in min. 75. IOVANESCU readuce sansa calificarii la numai un gol, in urma luei frumoase centraii a fundasului Moisescu, urcat in atac. La 4—2 jocul este relansat. Din päcate, pitesteniI nu mai au resursele nervoase necesare fortärii jocului, spaniolii, animati de Kempes, atacä, inseriind al cincilea gol. In min. 31, cind SOLSONA patrunde nestingherit, exploatind o noua ezitare a apärärii lui Speriatu. Arbitrul belgian A. Bonnet a condus formatiile : C.F. VALENCIA : Manzanedo (min. 73 Pereira) — Caret«, Cordero, Botubot, Cervero — Cabral (min. 80 Arias), Bonhof. Solsona — Saura, Felman, Kempes. F.C. ARGES : Speriatu — Moisescu, Zamfir, Stanca, Ivan — Chivescu, Iovanescu, Toma — Dobrin (min. 69 Turcu), Radiu II (min. 16 Moiceanu), D. Nicolae, Laurentiu DMITRESCU PRIELE STARTURI IN C.M. DE CÄNÖTAJ Pe lacul Karapiro, in Noua Zoelandä. au inceput miercuri intrecerile campionatelor mon?iaJe . canotaj. Dimlneata ,®esiä^ura|t proliminariile probeior feminine, iar tlupäseriile celor masculine. Uupa eum am mai animtat cjStigätoare10 íiccárel serii participare finale, celelalte echipaia urmind sä incerce atingerea acestui obiectiv joi, in recalificäri si vineri, in Semifinale. Cu mult succes au concurat in aceasta prima rcuniune canotoarele din Bulgaria si U.R.S.S., calificate direct in eite trei finale. In schimb, mariié favorite, spoirtivele din R.D. Gcrmanä, nu au reusit sä einige deeit о serie la 4+1 rame. $i canotoarele romance (excepti nd barca de dublu rame Zagoni-Chertic. care participa direct la Semifinale) vor fi nevoite sä se prezinte joi la start, pentru recalilicäri. Rezultate tehnice. Simplu — seria I : 1. Joan Lind (S.U.A.) 3:44,25 ; 2. Janina Klucznyk (Polonia) 3:47,16 ; 3. Sytsbe Boomstra (Olanda) 3:52,25 ; seria а П-а : 1. Iskra Velinova (Bulg.) 3:40,70 ; 2. Christine Hahn (R.D.G.) 3:41,80 ; 3. Marian Fckete-Ambrus (Ungaria) 3:45,19; 4. Aneta Marin (Rornänia) 3:45,30 ; dublu visle — seria I: 1. Elisabeth Hills — Lis» Hansen (S.U.A.) 3:22.38 ; 2. Olga Homeghi — Sanda Toma (Románia) 3:23.36 ; 3. Soliried Johansen — Lene Haldis (Norvégia) 3:28,14 ; seria a Il-a ; 1. Svetla Otzetova — Zdravka Iordanova (Búig.) 3:22,75 ; X Ludmila Parhomova — Leonora Kamiskito (U.R.S.S.) 3:26,17? 3. Anke Barchmann — Roswitha Zcbelt (R.D.G.) 3:27,18 ; 4+1 visle — seria I : 1. U.R.SJS. 3:15,29 ; X R. F. Germania 3:17.17 ; 3. O-landa 3:20,00 ; seria a Il-a : L' Bulgaria 3:18,19 ; 2. Románia (Mariana Zaharia, Valeria Räcilä. Sofia Banovici, Mariana Catena + Elena Giureá) 3:20,87 ; 3. R. D. Germana 3:20,89 ; 4+1 rame — seria I : 1. R. D. Germana 3:24,55 ; X S. UA 3:25,30 ; X Bulgaria 3:25,53 ; seria a 11-a : 1.' U.RÜ.S. 3:22,63 ; 2. Olanda 3:27,58 ; 3. Noua Zeelandä 3:29,58 ; 4. Románia ; 3+1 — seria I : 1. U.R.S.S. 2:59,20 ; i R.D. Germana 3:03.84 ; X Canada 3:05,94 ; sena a Il-a 9 1. R.F. Germania 3:14,55 ; X Bulgaria 3:16,26 ; X S.U.A. 3:18,89. 60ХШ DE IX МЕЛИЛ IN CEDOSLOVACIA Boxeri ai clubului Steaua vor pleca azi in Cehoslovacia, unde vor sustine o intilnire amicala cu o selectionata a armatei cehoslovace. Antrenorii Ion Chiriac $i $erbu Neac$u vor prezenta urmatoarea formatie : Marcel Constantin, Gheorghe Govici, Gheorghe Ciochina, Florian Livadaru, Haralambie Sultan, Carol Hajnal, Nicolae Costin, Marcel Sârbu, Marian Ifrim, Georgica Conaci și Ion Cernat. TELEX • TELEX • TELEX О TELEX • TELEX BASCHET • In „Сира Korád« (masculin) echipa franceza E.B. Orthez a invins in deplasare cu 90—71 (43—38) formatia portugheza Figuierense. HO(TíKi g на Graz, in turul III al C.C.E.: Atse Graz — Riessersee 8—7. TENIS • In próba de dutilia barbati a turneului de la Tokio, perechea ne Nastase, Arthur Ashe a invins cu 3—2, 1—6, 7—4 cuplul Moore, Drysdale. • In Сира Davis , Mexic — Canada 3—4. In turul urmätor Mexic va infilni Columbia. TENIS DE MASA • La Luxemburg in optimi de finalä ale C.C.E. (masculin) echipa francezä Biquette a invins cu 5—4 formatia locals D. T. Remich. IERI, IN CUPELE EUROPENE LA FOTBAL Asearä s-au desfäsurat meciurile-retur din etapa a doua a cupelor europene la fotbal. In prima coloanä — intre paranteze — figureazä scorurile din tur, iar in a doua cele din retur. La scor general egal s-a calificat formajia care a Inscris mai multe goluri in deplasare. Echipele scrise cu litere mai groase s-au calificat in turul urmätor. In C.C.E. fi Сира cupelar etapa sferturilor de finalä va avea loc la primävarä, iar in Cupa U.E.F. A partidele din optimi sint programate la за noiembrie si 6 decembrie. Alte am Inunte in ziarul de mtine. CUPA CAMPIONILOR EUROPEN! Grasshoppers — Real Madrid (1—3) 8—4 Nottingham — A.E.K. Atena (2—1) 5—1 P.S.V. Eindhoven — Glasgow Rangers (0—0) 2—3 Malmö F.F. — Dinamo Kiev (0—0) 2 0 F.C. Köln — Lokomotiv Sofia g-q 4—0 Dynamo Dresda — Bohemian Dublin (4—0) I 0 Wisla Craeovia — Zbrojovka Brno (X—á jj LiReström — Austria Vien» U—4) в—I CUPA CUPELOR Shamrock Rovers— Bánik Ostrava (4—3) 1—S S.W. Innsbruck — Ipswich Town (0—Ű 1—1 C.F. Barcelona — S.C. Anderleoht (0-1) 1—4 _ , 4—1 dupä pennltyurl Bodo Glimt — Internazionale (0—5) 1—3 F.C. Aberdeen — Fortuna DUsseld. (0—3) »-0 S.C. Bevcren — Rijeka (0—0) 3—0 Ferencváro* — F.C. Magdeburg (0—1) 2—1 Nancy — Servette Geneva (I—2) S—S CUPA U.E.F.A. Lausanne — Ajax Amsterdam (0—1) 0—4 Borussia Mönch. — Benflca (0—0) 2—0 Dukla Traga — Everton (1—it 1—0 Valencia — F.C. Arges (1—2) 5—1 V.f.B. Stuttgart — Torpedo Moscova (1—2) 2—0 Hibernians — Strasbourg (0—2) 1—0 Steaua rosle — Sporting Gijon (1—0) 1—a M.S.V. Duisburg — Carl Zeiss Jena (0—0) 3—0 Esbjerg — Failoseura (2—0) 4—1 Standard Liege — Manchester City (0—4) 2—4 Politehnioa Tim. — Honved Budapesti (0—4) 2—0 Dinamo Tbilisi — Hertha B.S.C. (0—2) 1—0 Arsenal — Hajdúk Split (1—2) 1—0 Milan — Levski Spartak (2—2) 3—0 BVeur*1"- C«n.ta ’»• •»•/•T.T.RЫ. cantrole 11 10 03 . ,K|la eorasp. (1 31 Of . inte,urban 437 lein 14 334 («пир. Tiporni I. Г. „Informajio« rtntru sträinätate : abonamente prin ILEXIM - departamentul export import preia, P.O. Box 13^-137, telex tl 224, Bucur**ti, cr. 13 Decembrie nr. J B. 10343