Sportul, august 1979 (Anul 35, nr. 9234-9258)

1979-08-01 / nr. 9234

dupa costdliffsul de inot de la Reşiţa JUNIORII ŞI aÎTCÎŞTIGAT DREPTUL DE A CONCURA ÎN „CUPA EUROPEI“! La Reşiţa, intr-un cadru de­osebit de plăcut, pe care — o spunem deschis — nu l-am mai întîlnit in nici un alt centru al nataţiei noastre, am urmărit, zilele trecute, campionatele na­ţionale ale juniorilor, primul dintr-o serie de mai multe con­cursuri, care se vor încheia la sfirşitul lunii august. Fără a înregistra o partici­pare prea bogată — numai a­­proximativ 120 de înotători, din 12 cluburi şi asociaţii, deşi ha­remurile au fost mai accesibile ca în alţi ani — şi fără a pri­lejui rezultate spectaculoase, considerăm, totuşi, că întrece­rile juniorilor au fost încuraja­toare pentru debutul (chiar atît de tardiv) în sezonul competi­­ţional în aer liber. A lipsit de la start „şefa de promoţie“ a tinerei generaţii, ploieşteanca Irinei Păuulescu, participantă la concursul inter­national de la Moscova. Am descoperit-o însă pe tînăra (de numai 15 ani) Carmen Mihăilă, capabilă să cîştige toate cursele de erou­ — de la 100 m pînă la 800 m — şi aceasta de o manie­ră categorică, performanţă destul de rară chiar si in competiţiile noastre interne. Elevă a Liceului nr. 2 Bucu­reşti, unitate pe care o consi­derăm port-drapel al „noului val“ în înotul românesc, dar reprezentind clubul Dinamo, tînăra craulistă, pregătită de ambiţiosul antrenor Nicolae Tot, promite să se înscrie cu­­rînd printre veritabilele per­formere ale nataţiei româ­neşti. Deocamdată, ea a îno­tat „suta“ în 60,9 s şi 100 m în 4,39,1, iar în momentul cind va cîştiga în mobilitate şi îşi va dezvolta forţa pe măsura creşterii sale. Carmen Mihăi­lă va deveni o craulistă de bună valoare europeană. O altă elevă a lui N. Tat, Lucida Mihăilescu. pe care am remarcat-o încă din între­cerile copiilor, de anul tre­cut, a progresat, mai ales pe plan tehnic, mişcările sale (procedeu- spate) fiind curate şi eficiente. Din păcate, ace­eaşi lipsă de forţă — caracte­ristică, fără excepţie, tuturor înotătoarelor din tînăra gene­raţie, semn că pregătirea pe uscat lasă încă mult de dorit — o împiedică şi pe ea să se apropie mai repede de rezul­tatele cu rezonanţă pe plan internaţional. La Reşiţa am înregistrat şi un fapt spectaculos, legat de revenirea în piscină a talen­tatei eleve a antrenorului Ioan Schuster, Brigitte Prass. După o absenţă de aproape doi ani, reşiţeanca ne-a de­monstrat că nu a pierdut mai nimic din calităţile­­ care, în toamna anului 1977 (la 14 ani), au dus-o la recordul na­ţional de senioare (1:17,0) pe distanţa de 100 m bras. Cu o pregătire de numai citeva luni. Brigitte a ajuns repede în apropierea performanţelor sale optime (a realizat acum 1:18,0 — 100 m si 2:48,8 — 200 m), cucerind, în mod cu totul surprinzător, dreptul de a reprezenta ţara noastră In „Cupa Europei“. B. Prass nu este Insă sin­gura — dintre juniori — care va lua startul, pentru prima oară, in marea competiţie continentală a anului. Sorin Plev, un alt reşiţean, foarte ambiţios, cu ritm de cursă bun, dar cu citeva kilogra­me în plus, şi-a cîştigat selec­ţia pentru ştafeta naţională de 4X100 m liber, noul său re­cord de juniori (55,9) exprimînd doar în parte posibilităţile sale. Și Octavian M­lad­in va înota, probabil, la Utrecht, în ștafeta reprezentativă de 4X200 m li­ber. El a „mers“ — cu o teh­nică bună. Insă fără un ritm prea ridicat — 2:01,9 la Reșitn, dar tatăl său, O. Mladin (care îl antrenează), ne-a asigurat că poate înota distanţa şi sub două minute. In fine, Ovidiu Cocenescu (de asemenea elev la Liceul nr. 2 din Bucureşti), cu gîndul la probele de bras, unde a progresat uşor, a a­­juns la 2:16,9 (record de ju­niori) şi în cursa de 200 m mixt, obţinînd titularizarea în naţionala de seniori. Am trecut in revistă doar pe cîţiva dintre cei ce s-au remarcat la Reşiţa şi care ne conving că înotul românesc dispune de elemente cu certe calităţi, dar care numai cu o pregătire la cel mai înalt ni­vel ar putea deveni perfor­meri şi de Plan internaţional. Adrian VASILIU p­rofil „FINIŞUL DE AUR“ AL NAT­ALIEI MĂRĂŞESCU Ziarul „Pravda“ de luni, in articolul consacrat concursu­rilor de atletism din cadrul Spartachiadei popoarelor din U.R.S.S., evidenţia victoria a­­lergătoarei românce Natalia Mărăşescu, pe care o felicita pentru maniera în care a rea­lizat-o ! In cercurile specia­liştilor s­ a afirmat, de altfel, că succesul campioanei noas­tre a fost cel mai net la această competiţie de mare anvergură. Victoria Nataliei se datore­şte, între altele, unei tactici bine alese şi, îndeosebi, sprintului său final, care — ca şi la „europenele“ de la Viena sau la recentele „na­ţionale“ de la Bucureşti — au fost o „armă" foarte reduta­bilă. — Acum,­­ Moscova, am parcurs ultimii 380 m, ne spu­ne Natalia, în 45.έn. ceea ce înseamnă eu o secundă mai repede decit la campionatele republicane, cînd — după cura se ştie — am stabilit recordul de 3:58,2. — Crezi că acum fi putut îmbunătăţi recordul 7 — De obicei, nu-mi place să spun ce şi cit aş fi putut sau aş putea realiza între-o cursă ! „. De data aceasta spun insă, fără ezitare, că am fost pre­gătită să dobor chiar Şi recor­dul mondial. Dar s-a intim­­plat ca, după primul tur foar­te rapid (60,0­­, eu am trecut in 61,4), al doilea să fie foar­te lent (68,0 Dinih­­­eu 69,0). lui 1 200 m i-a trecut in 3:13,6, dar— zarurile fuseseră aruncate, pentru că deși am avut un final bun timpul a fost doar de 3:58,8. In Ioc de unul sub 3:56,0, de care eram realmente capabilă. După cursă, in pofida efortului deo­sebit din final, eu m-am sim­ţit, totuşi, obosită. Este sem­nul cel mai bun că mă aflu in momentul de vîrf al formei mele sportive (n.n. : lucru foarte important, avind in ve­dere faptul că această cursă s-a desfăşurat la „ora“ vii­toarelor Jocuri Olimpice, de anul viitor !). — Ce ne poţi spune despre cursă, în ansamblul ei ? — Cred că a fost cea foai grea probă la care am parti­cipat. Reţineţi că acum, la Moscova, au fost 21 de aler­gătoare sovietice, care au în­registrat, in acest concurs, re­zultate sub 4:09,0 şi că 9 din­tre ele au participat in finală, ceea ce nu este, pe plan tac­tic, o chestiune prea simplu de rezolvat. Mai ales cînd printre adversare se află cam­pioana europeană, invincătoa­­rea mea de La Fraga, Giana Romanova, campioana de la 3000 m, Ulmasova, şi Zamira Zaiţova, principala adversară de la „europenele“ de sală, de la Viena. Am bucuria însă de a fi reuşit să cîştig un con­curs greu, cu adversare pu­ternice. Cred — Şi sper să nu mă înşel — că această cursă, prin prezenţa atitor concuren­te de mare valoare, a fost la fel de dificilă decit poate fi, de exemplu, cea de la anul. de­­ Olimpiadă !... In orice caz, ştiu bine ce mă aşteaptă şi mă voi pregăti in consecin­­ Romeo VILARA . Cu recentul său rezultat de la Moscova, Natalia Mără­şescu este singura alergătoare din lume care are 3 perfor­manţe sub ..graniţa“ celor 4 minute : 3:58,2 (1). Bucureşti, la 13.7.1979; 3:58,8 (1), Mos­cova, la 29.7.1979 ; 3:59,8 (2), Praga, la 3.9.1978 © In pre- zent ea deţine recorduri na­ţionale la 1 500 a — 3:50,2, 1 milă — 4:22,1 (realizate în 1979) şi 3000 m - 8:33,5 (1978) şi 2 recorduri mondiale la 1 milă — 4:22,1 şi 1500 m — în oală — 4:03,0 (1979) . Un cuvint bun pentru lo­cul 5 pe care l-a clasat, la Moscova, Maricica Ţuică și 71?,1­­al,es. Pentru rezultatul de 4:01,6 (al doilea din cariera ta) pe care l-a înregistrat 1 Finisul impetuol al Nataliei in concursul de la Moscova Telefoto: TASS-AG­ERPRES TINERII DIN JUDEŢUL SATU MARE SE AFIRMĂ TOT MAI PUTERNIC (Urmare din pag. I) Învrăjbire şi aţîţare intre ro­mâni şi naţionalităţile conlocui­toare. „Emancipaţii“ adorau sportul alb (scrima şi tenisul), muncitorii şi celelalte categorii modele sărace practicau — in condiţii grele — luptele, boxul şi fotbalul, prin nucleele spor­tive cu caracter muncitoresc (C.F.R., Stăruinţa, Speranţa etc.). Istoricul act revoluţionar de la 23 August 1944 a descă­tuşat şi în acest compartiment al vieţii sociale marile energii, marile ambiţii ale fiilor şi fii­celor de pe pitoreştile melea­guri din Ţara Oaşului, din Cîmpia Dedului, a Someşului, a Nirului şi Eriului. Un nume scris de mult, înainte de răz­boi, în cartea de aur a sportu­lui românesc — Nemeş Fran­­cisc, din Cărei, du­blu campion la proba de 400 metri plat la Jocurile Balcanice din anii 1931 şi 1932, desfăşurate la Atena , a deschis drumul împliniri­lor de azi. Stadioanele, terenu­rile şi sălile de sport au fost luate cu asalt de tineri, in anii socialismului, pentru a realiza marile recorduri ale sportului sătmărean. Cu timpul, unii din­tre ei au strălucit pe firma­mentul sportului românesc de mare performanţă. „MUŞCHETARII“ MEŞTERULUI ALEXANDRU CSIPLER Pe bună dreptate, se spune că şcoala scrimei româneşti s-a născut aici, în nordul ţării, la Satu Mare. Aici, unul dintre cei mai mari antrenori ai Româ­niei, azi pensionar, i-a atras pe copii pe planşe, i-a învăţat tainele acestui frumos şi ele­gant sport, i-a făcut adevăraţi şi virtuoşi ,,muşchetari“. Săt­mărenii şi sătmărencele au prins aripi, au participat la mari concursuri ale lumii, de unde s-au întors cu multe tit­luri şi medalii. Citeva nume care s-au impus in arenele de la Rotterdam, Paris, Budapesta, Montreal, Havana ori Ankara; maestrele emerite ale sportului Ecaterina Stahl, multiplă cam­pioană mondială. Ileana Gyulai- Jenei, Suzana Ardeleanu, mul­tiple medaliate olimpice şi mondiale. Petru Kuki, dublu campion mondial de tineret, şi Marcela Moldovan, cea mai re­centă recordmană, care a pre­luat ştafeta marilor campioni. Speranţe cum sunt Gabriela Betuker, Otilia Hochdorfer, Rudolf Szabó, Sorin Roca şi alţii anunţă o altă „epocă de aiur“ a scrimei sătmărene. Ca să nu mai amintim de Ştefan Hauckler şi Ştefan Ardeleanu — ambii maeştri emeriţi ai sportului şi foşti campioni mondiali —, cei care, azi, Îm­preună cu Constantin Moise, Eva Lengel şi allte foste glorii sportive, dezvoltă şi perfecţio­nează „şcoala muşchetarilor“ lui Alexandru Csipler. Acest sport prioritar, care dispune de o sală ultra modernă de pregă­tire în capitala judeţului, este alimentat de trei centre puter­nice de mare performanţă : Clubul sportiv municipal şi Clu­bul sportiv şcolar, ambele din Satu Mare, şi asociaţia Victoria din Cărei. A doua ramură sportivă cu rezultate foarte bune este bas­chetul (anul trecut, Locul 3 In­divizia 11, prin fetele de la A.S. Mobila). Diana Balaş este componentă de bază a lotului olimpic, Suzana Keresteş şi Cila Hosu sunt in lotul naţional de perspectivă. De fapt, sportul sătmărean alimentează alte clu­buri nu numai cu serimeri, ci şi cu baschetbalişt. Echipa Universităţii din Timişoara are în nucleul ei de bază pe Iuditha Gros, Elisabeta Czmor, Marta Szigheti. Monica Aşteleanu , la Dinamo joacă Ioan Uglai, com­ponent al echipei naţionale. Luptele (cu cele trei secţii la Satu Mare, Canei şi Livada), atletismul (cu peste 500 de sportivi de nivel republican), caiacul, tirul cu arcul (Mihai Bîrzu este multiplu campion şi recordman naţional, component al lotului olimpic), boxul, şa­hul, handbalul, fotbalul — iată o arie largă a sportului de mare performanţă în care tine­retul judeţului caută să co­n­­firme, să instige cununi de lauri în activitatea competiţio­­nală, la echipele şi cluburile locale sau la cele la care au fost transferaţi. In decursul a­­nilor. Se cuvine să mai amintim­­ii alte citeva nume de antrenori înscrişi pe panoul de onoare, care au modelat şi propulsat talente : Ecaterina Both, Mah­­lea Gunter (baschet), Toma Io­sif (greco-romane), Stan Gheor­­ghe (lupte libere), Gheorghe Fu­lop şi Almaş Geza (atle­tism). O TREIME DIN POPULAŢIA JUDEŢULUI, IN MARILE COMPETIŢII DE MASA Tinarobul sătmărean munceş­te, face sport, urcă spre vîrfiul piramidei disciplinelor prefera­te. Statul socialist îi creează condiţii, II ajută să-şi realizeze visurile. Dar pentru a ajunge aici, la performanţe de excep­ţie, acest tineret dotat se avin­­tă şi se afirmă mai întii in marile concursuri de masă, desfăişurate sub Insufleţitorul generic al „Daciadei". In me­diul urban, cupele pe ramuri de producţie atrag anual peste 6000 de participanţi ; in mediul rural, competiţiile sportive (în­soţite de serbări ampeneşti) — „Cupa Simbra oilor“, „Cupa Oaşului“, a „Codrului“, „Spicul de aur“ — Înregistrează peste 10 000 de participanţi ; peste 65 000 de şcolari se t­atrec în diverse activităţi organizate ; cupele „Femina“ şi „Diana“, competiţii rezervate fetelor, a­­runc anual la start citeva mii de concurente din întreprinderi şi instituţii. Dacă tragem linie sub toate acestea şi vom adău­ga şi cifra participanţilor la concursurile „Daciadei“ (ediţia de vară), ca şi pe aceea atest­ând trecerea normelor comple­­t­u­lui „Sport şi sănătate“ (49 000 la primele două trimestre ale acestui an), vom vedea că — la o populaţie de peste 400 000 de locuitori — mai mult de o treime a păşit pe terenul de sport, a făcut mişcare, s-a recreat. „Evident, toate acestea — ne spune tov. Anton Biro, secretar al C.J.E.F.S., — nu ar fi fost posibile dacă n-ar fi fost acea zi luminoasă de August, cînd palidul ne-a chemat pe to­i la luptă şi muncă. Toţi sportivii judeţului, întregul nostru tine­ret îşi exprimă recunoştinţa fierbinte pentru minunatele condiţii create de a se afirma in viaţă şi pe plan sportiv. Ei se angajează — nu numai la scrimă, dar şi la celelalte spor­turi prioritare — si cucerească noi lauri, noi galoane în ie­rarhia internaţională, pentru mindria sportului românesc“. „ Titluri de campioni naţionali — 183 • Baze sportive simple şi complexe 80 »70 9 Sportivi clasificaţi: 177, din care 1 maeştri emeriţi, 5 ma­eştri, 4 candidaţi maeştri, 15 cu clasă internaţională, 141 categ. I şi 284 categ. a H-a 0 Titluri mondiale, europene şi balcanice (se includ şi sportivii plecaţi la alte cluburi): 40 9 Total medalii obţinute la CJV4., C.E., J.O. şi Jocuri bal­canice: €5 (se includ şi sportivii plecaţi la alte cluburi): 9 Participanţi la competiţia naţională „DACIADA“, ediţia I: 118 587; ediţia a n-a, etapa de iarnă: 52 500. 1944 1979 9 Asociaţii şi cluburi sportive 24 224 6 Sportivi legitimaţi 180 I a»! • Profesori de educaţie fizică 5 188 ® Antrenori 4 60 • Instructori sp 912 • Sportivi In loturi olimpice — 23 9 Sportivi in loturi naţionale — 22 ULTIMELE DOUA ZILE LA Numai astăzi şi mîine vă mai puteţi procura bilete pentru tra­gerea obişnuită Loto de vineri s august a c. — pr­ea de a obţine mari c­işti­guri in AUTOTURISME Şl BANI Pentru a ilustra frec­venţa succeselor deosebite la acest popular sistem de joc, rea­mintim că numai la primele două trageri din această lună au fost atribuite patru autoturisme „Da­cia 1300“, precum şi numeroase cîştiguri substanţiale în bani. Agenţiile Loto-Pronosport vă aşteaptă pentru a vă încerca şi dv. şansele. MAI MULTE BILETE — MAI MULTE POSIBILITĂŢI DE A VA NUMĂRĂ PRINTRE marii cistigatori­­ CISTIGURILE CONCURSULUI PRONOSPORT DIN 29 IULIE 1979. Categoria 1 (13 rezultate): 1 va­riantă 25% (autoturism Dacia 1300). Categoria 2 (12 rezultate) : 1 variantă 100% a 13.479 lei și 21 variante a 3.370 lei. Categoria 3 (11 rezultate): 180 variante 25% a 702 lei Report la categoria 1: 203 lei Autoturismul „Dacia 1300" de la categoria 1, realizat pe o va­riantă jucată 25%, a revenit par­ticipantului IO­AN POSTOLACHE din Galaţi, împreună cu o sultă de 9 premii la categoria 2 şi 35 premii la categoria 3. LOTO - PRONOSPORT INFORMEAZĂ ORIUNDE VA AFLATI, PUTETI CISTIGA LA Autoturisme „Dacia 1300* „Skoda 120 L“, „Skoda 105 L*, „Trabant GOI 0 20.000, 10.000, 5.000, 2.000, 1.000 lei etc. BALCANIADA ATLEŢILOR JUNIORI (Urmare din nag ) A doua zi, Cristina Cojocaru­, p­rin noul ei succes in proba de 800 m (2:03,9, record naţional şi balcanic) s-a impus ca cea mai bună alergătoare a compe­tiţiei, ea reuşind frumoasa per­formanţă de a fi cîştigat de trei ori consecutiv titlul balca­nic La această probă, Cristina Cojocaru, ca şi Ana Marcu, campioană la 400 m, au fost distinse de organizatori cu fru­moase trofee. Tot a doua zi, Elena Aflorii, în cadrul penta­tlonului, şi-a îmbunătăţit recor­dul, din prima zi, la proba de 100 mg (14,08) cu un rezultat de 14,04. Bilanţul întrecerilor (11 locuri întii faţă de 13 ale gazdelor) putea fi, însă, mai bun dacă sprinterii. In special, ar fi evo­luat la valoarea anterioară, ca şi alţi atleţi, dealtfel. La înăl­ţime fete, de pildă, Monica Maici a sărit 1,75 m, cu care s-a clasat a patra, rezultatul fiind, însă, egal celor care au precedat-o în clasament, iar Doinei Maxim, favorita aruncă­rii suliței, în mod subiectiv nu i s-a acordat valabilă o încer­care foarte bună. Se cuvine subliniată, de ase­menea,­­ frumoasa comportare a Tatianei Mîhalcea la greutate (15,52 m, la 3 cm de recordul ţării), György Marko la 5000 m (14:15,5 , record egalat), Gheorghe Ene la triplu, ca şi a lui Ion Bulac la 400 mg (54,63, record naţional de juniori II). Trebuie spus, insă, că au exis­tat şi tineri care au obţinut a­­cum rezultate sub posibilităţile lor. Este vorba, între alţii, de Mihai Bîră la disc (47,06 m, faţă de cea mai bună perfor­manţă a sa din acest an — 57,79 m), Lucia Negovan în proba de 100 m (foarte bună, in schimb, comportarea ei la ştafetă), Dorina Şumăran la disc. Sandu Ion la 100 m şi 200 m şi componenţii ştafetei de 4X 400 m. Căror factori se datorează e­­voluţia în general bună a sportivilor noştri la Jambol ? Iată ce ne spunea, d­upă con­curs, Cristina Cojocaru : „Con­tează foarte mult calităţile fi­zice, contează seriozitatea cu care le-ai pregătit, dar poate cel mai mult, cred eu, contea­ză, ambiţia cu care concurezi, adică hotărirea de a depune toate eforturile pentru a învin­ge, pentru a face ca pe cel mai înalt catarg să fie înălţat tri­colorul nostru“. Aceste gîndiuri trebuie sâ-i anime, în continuare, pe toţi juniorii noştri care, du­pă fru­moasa comportare de la Jam­bol, vor evolua în zilele ur­mătoare la „Concursul Priete­nia“ și la C.E. da atletism ju­niori, din Polonia. FINALA S-A ÎNCHEIAT. ACŢIUNEA C Ceea ce a impresionat pe cei care au asistat la recenta finală pe ţară a „Cupei U.T.C.“ la tir a fost seriozi­tatea organizării întregi ac­ţiuni. S-au evidenţiat ordinea şi disciplina tuturor celor 425 de tineri finalişti în uniforme albastre şi buna lor pregătire, materializată în rezultate ri­dicate. L­a aceste capitole, Secţia sport şi pregătire a tineretului pentru apărarea patriei din cadrul C.C. al U.T.C. şi organele din subor­dine şi-au făcut cu prisosin­ţă datoria, cu atît mai mult cu cit — prin lăudabile­le eforturi ale organizaţiilor de ti­neret — peste un milion de tineri Intre 14 şi 20 de ani au fost angrenaţi la întreceri, în­­cepînd încă din luna septem­brie a anului trecut. Se poa­te, aşadar, afirma că această „Cupă U.T.c." a întrunit toa­te atributele ce asigură suc­cesul unei acţiuni sportive cu caracter de masă, regularita­te, număr sporit de partici­panţi, bună organizare. Dar acţiunea nu s-a încheiat odată cu ultimele focuri de armă trase In cadrul finalei. Pe acum înainte trebuie să Intre cit mai ferm in acţiune federaţia română de specia­litate. E adevărat, seriozitatea inntenţiilor sale a fost vădită: cu prilejul finalei pe ţară, primii 50 clasaţi au fost trecuţi printr-o seamă de tes­te de către comisia multi­­disciplinară condusă de ingi­nerul Adrian Gagea, vechi şi statornic colaborator al spe­cialiştilor din tirul nostru. Trebuie insă să atragem aten­ţia asupra unui aspect ce de­vine esenţial. Federaţia are la dispoziţie 200 de tinere talen­te — descoperite cu trudă, cu eforturi m­ateriale, cu compe­tenţă —, care vor fi reunite. Intre 7 şi 25 august, în două tabere (la Bacău şi Alexan­dria). Este numai şi numai la Indemîna forului de spe­cialitate să nu lase lucrurile la voia soartei (a­şa cum s-a petrecut în oca­zii similare anteri­oare), ci să forme­ze , din aceşti 200 de tineri trăgători de valoare. Adică să delege, pentru cele două tabere, an­trenori de primă mină, care să muncească cu tragere de faimă şi cu pricepere; să-i re­partizeze cu cea mai mare grijă, după terminarea tabe­relor, pe tinerii sportivi în secţiile puternice din terito­riu; să le urmărească, in con­tinuare, activitatea şi să obli­ge pe antrenorii acestora să răspundă de pregătirea tine­rilor care 11 s-au încredinţat, în fine, să asigur© material pregătirea acestor trăgători în formare. Numai astfel se vor putea culege. In timp, roa­dele investiţiilor — morale şi materiale — făcute în cadrul „Cupei U.T.C.“. Roade ce s-ar putea numi (de ce nu ?) me­dalii şi puncte la Jocurile O­­limpice. Radu TIMOFTE • CAMPIONATE • COMPETIŢII FLORENŢA MIHAI - LUCIA ROMANOV, PRIMA FINALA A „NAŢIONALELOR“ DE TENIS BRAŞOV, 31 (prin telefon).­­ Sferturile de finală ale probei de Simplu bărbaţi din cadrul cam­pionatelor naţionale de tenis au furnizat rezultatele scontate dar adversarii ciştigătorilor a trei din cele patru Intilniri doar cu în­găduinţa noastră ar putea obţine calificativul de „mediocru". Eduard Pană a avut în Adrian Viziru un adversar uşor, acesta resimţindu-se probabil şi din cauza efortului depus luni, clnd luptase 4 ore, pe căldură toridă. Pentru calificare. Pană i-a lăsat doar 6 ghemuri In total: 6—4, 6—1, 6—1. In ordine descrescîndă, numai 5 ghemuri a pierdut Florin Segărceanu In­­ faţa lui Marian Mirza: 6—1, 6—0, 6—4. E drept, dinamovistul se prezintă In cea mai bună formă la actuala edi­ţie în fine, 4 ghemuri are la pasiv Traian Marcu, In partida cu Florin Niţă, Încheiată la sco­rul de 6—2, 6—1, 6—1 pentru primul. Singur meciul dintre Dumitru Hărădău şi Jean Bircu a reţinut mai mult publicul in tribune. De­ţinătorul titlului a avut in faţă un adversar redutabil (in­vizibil progres după seria de turnee in­ternaţionale la care a participat în acest sezon), care a menţinut lupta strinsă In două prelungiri. A cîştigat Hărădău cu 6—2, 7—5, 9—7. In semifinale se tntîlnesc: D. Hărădău — E. Pană şi Fi. Se­gărceanu — Tr. Marcu. Favoritele s-au impus fără pro­bleme deosebite şi lin penultima fază a întrecerii feminine de sim­plu, urmind să se intîlnească in finala programată miercuri (n.r. azi) la ora prinzului. Iată rezul­tatele semifinalelor: Florenţa Mi­hai — Gabriela SzekS­e—0, 6—1; Lucia Romanov — Elena Trifu 6—3, 6—2. Sferturi de finală in toate ce­lelalte probe: DUBLU Bărbaţi: D. Hărădău, Tr. Marcu — I. Ke­rekes, A Mîrza 6—2, 6—4, 3—6, 6—1; A. Dîrzu, FI. Segărceanu — L. Mancaş, L. Bucur 6—3, 6—0, 6—4; R. Giurgiu, A. Sute — M. Tăbăraş, D Nemeş 6—2, 6—1, 7—5; M. Mîrza, J. Bircu — S. Mure­şan, A. Viziru 7—9, 1—6, 2—6, 6—3, 6—4. DUBLU FEMEI: Lucia şi Maria Romanov — Liliana Pop, Gris­ana Cazacliu 6—1, 6—0; Simo­na Nunweiller, Mariana Hadgiu — Nadia Becherescu, Adriana Ka­ralosifoglu 6—3, 6—1; Gabriela Bzöke, Elena Jecu — Elena Trifu, Elena Popescu w.a., Florenţa Mi­hai, Camelia Chiriac — Georgeta Onel, Dana Beleuţă 6—1, 6—0. DUBLU MIXT: R. Constantinescu, Adriana Karaiosifoglu — FI. Ni­ţă, Cristina Cazacliu 6—4, 6—2; L. Bucur, Gabriela Szökő — T. Ka­dar, Liliana Pop 6—2, 6—3; FI. Segărceanu, Maria Romanov — D. Antonescu, Dana Beleuţă 6—2, 6—2; J. Bircu, Nadia Becherescu — S. Niculescu, Elena Trifu 6—4, 6—4. Timp de trei zile, pe un teren din apropierea municipiului Bo­toşani, s-au desfăşurat întrecerile finale ale campionatului republi­can de rachete-modele clasice. Au participat 95 de mode­şti, sportivi din judeţele : Botoşani, Dîmboviţa, Dolj, Hunedoara, Si­biu, Suceava şi din municipiul Bucureşti. Ediţia din acest an a concursului s-a caracterizat, în general, printr-un înalt nivel teh­nic, datorat atlt calităţilor exce­lente ale racheto-modelelor pre-' tentate', cit şi bunei pregătiri a majorităţii concurenţilor. De a­­semenea, Întrecerile au fost fa­vorizate şi de condiţiile atmosfe­rice prielnice. Singurul Inconve­nient al competiţiei de la Boto­şani (de care trebuie ţinut nea­părat seama pe viitor, pentru a nu se mai repeta) l-a constituit teren­­ul, o mirişte prea puţin pro­pice pentru lansări, situată şl In apropierea unei păduri, în care s-au pierdut foarte multe nache­­te-modele. Iată cîştigătorii, cărora le-au fost atribuite titlurile de cam­pioni: CLASA S 3 A (paraşută 2,5 N/sec.); seniori: Ioan Botoşan (Zimbrul Suceava); tineret: Dă­­nuţ Cotoară (Voinţa Sibiu); ju­niori: Brutus Bocomiciu (Explo­rări Deva); fete: Elena Radu (Astronautica Tirgovişte). CLASA S 6 B (înălţime cu stranier 5N/s); seniori: Gheorghe Băcăuanu (Me­talul Tirgovişte); tineret: Dorin Scar­lat (Explorări Deva),; juniori: Marius Mun­teanu (Voinţa Sibiu); fete: Mariana Radu (Politehnica Bucureşti). CLASA S 4 D (racheto­­plane 40 N/s), seniori: Gheorghe Băcăuanu; tineret: Florin Ludic (Voinţa Sibiu). CLASA S 4 C (ra­­chetoplane 10 N/s), seniori: Pe­tre Nicolae (Metalul Tirgovişte); tineret: Dorin Croitoru (C.S.M. Suceava); juniori: Dorin Puşcaş (Voinţa Sibiu); fete: Mirela Iri­­mescu (C S.M. Suceava); CLASA S 4 B (rachetoplane 5 N/s); se­niori : Alexandru Maiorescu (C.S.M. Suceava); tineret: Călin Popa (Politehnica Bucureşti); ju­niori: Florin Alexandru (Astro­nautica Tirgovişte); fete: Mirela Irimescu. Pe echipe: S S A — Astro­nautica Tirgovişte; S 6 B — Voinţa Sibiu; S 4 D — Metalul Tirgovişte; S 4 B — Politehnica Bucureşti; S 4 C — C.SISI. Su­ceava. Ion GAVRILESCU CAMPIONATUL REPUBLICAN DE RACHETOMODELE CAMPIONATELE NAŢIONALE (ECHIPE ŞI ŞTAFETĂ) LA ORIENTARE TURISTICĂ In Pădurea Cerneşti, din apro­pierea oraşului Tg. Mureş, s-au desfăşurat finalele campionatelor republicane pe echipe şi de şta­fetă la orientare turistic şi con­cursul republican „Cupa. Româ­niei*4. La startul competiţiilor au fost prezenţi reprezentanţi din 16 ju­deţe şi din Bucureşti, comisia de validare înregistrînd citeva ab­senţe nedorite, între care cele ale reprezentativelor judeţelor Ti­miş, Prahova, Ilfov şi Dîmboviţa, judeţe în care sportul orientării se bucură de o largă participare a tineretului. Ploaia din prima zi de concurs şi ceaţa din a doua au influenţat prea puţin rezulta­tele, cerind, în schimb, un efort sporit din partea competitorilor. Traseele, bine alese de organiza­tori, au măsurat în jur de 7 km pentru senioare şi km Pen­tru seniori — cu diferenţe de ni­ ni­vel între 250 şi 340 m — la fina­lele pe echipe şi Intre 7 şi 18 km la finalele de ştafetă, la care au luat parte, alături de spiiori, şi juniorii (fete intre­­ 5“ w­eni­­băieţi — 15 şi 18 ani). Rezulta­tele obţinute de sportivi atestă buna pregătire a reprezentanţilor judeţelor din nordul ţarii (Mara­­mureş, Bistriţa-Năsăud, Sălaj, Cluj, Harghita) unde, in ultima vreme, orientarea turistică se af urmă tot mai mult. Prezenţa la „Cupa Romăniei“ £t„eC­li­j,ei„,de tiner­et a R. P. Unga.e.tara care va găzdui C.M. din 1913­­ .frea' un plus de Interes­ din competitorilor noştri «1 străini contacte cu concurenţi străini sunt încă rare. , î­n finalele din αc. con‘ curenţii S-au prezentat mal bine rf'diclarrt dS Eâ"s~£ n°atlCl£- ridicarea nivelului pregă­tiriî tehnice. Ceea ce nu înseam­nă că nu mal sînt încă lipsuri p© acest plan. în plus, unii concu­renţi au fost deficitari şi la ca­pitolul pregătire fizică. „Naţio­nalele“ din acest an au arătat că, între competitorii de valoare pe care 11 avem azi şi cei de... poimâine, dacă mă pot exprima astfel, există un gol, mai ales la partea feminină. Avem sportive foarte bune la categoriile peste 26 de ani — sportivele de azi — şi la junioare, dar „schimbul de mîine“, sportivele de valoare în­tre 18 şi 50 de ani, pot fi nu­mărate pe degete“. Am solicitat şi părerea prof. Mirc­ea Mihăilescu, secretarul fe­deraţiei de specialitate, privind organizarea competiţiilor. „Totul a fost foarte bine orga­nizat, ne-a spus acesta. Va tre­bui însă ca, pe viitor, locul de start să nu mai fie ţinut... secret până în ultimul moment, ci — dimpotrivă — să fie organizat astfel încît, prin pavoazarea sa, să constituie un veritabil mijloc de propagandă“. REZULTATE TEHNICE. Cam­pionatele republicane pe echipe. Feminin : 1. C.S.U. București (Mariana Băzăvan, Niculina Ma­­iorescu), 2 Tricotajul M. Ciuc, 3. Strungul Arad Masculin: 1. Voința Cluj-Napoca I (Gligor Pa­vel, Sándor Fey), 2. C.S.U. Bucu­rești, 3. Voințe­ Cluj-Napoca II. Campionatul republican de ştafetă. Feminin: p.­ie ani — 1. Satu Mare, 2. Bistriţa-Năsăud, 3. Ma­ramureş; F. 17:­­ Harghita, 2. Dolj Craiova­, 3. Mara­mureş; F. î. Bucureşti. Masculin: M. 17 ani — locul 1: reprezentativele jud. Mureş: M 21 ani — 1. Voinţa Cluj-Napoca Sever NORAN 5 minute cu antrenorul Gh. Constantin „MAI PUȚINI LAUDE PEMNI10 „AMICALI“. SĂ ASU­PIĂM JOCURILE OFICIALE !“... • Stimate Gheorghe Constantin, mai întii felicitări pentru o­bligarea turneului de la Banska Bystrica. Ce a însemnat acest turneu pentru Stea­ua ? — Vâ propun din start mai puţine laude pentru meciuri amicale. Să aşteptăm performanţele în jocurile o­­ficiale­­ in privinţa turneului din Cehoslovacia, va pot spune că a fost binevenit pentru noi, el ajutîndu-ne nu atît prin rezultate, cît prin va­loarea şi diversitatea adversarilor. Am întîlnit, sîmbâtă, pe deţinătoarea Cupei Cehoslovaciei, Lokomotiv Ko­sice, după opinia mea cel mai tare adversar din această competiţie. Re­zultatul îl ştiţi: 1—0 pentru noi, prin­­tr-un şut formidabil al lui Anghelini, de la 18 m, mingea intrînd la „pă­ianjen". In aceeaşi zi, Dukla Banska Bystrica a dispus cu 2-1 de Ţ.S.K.A. Moscova, după un meci de angaja­ment. Duminică, „finala mică" a în­semnat un 1—1 între echipele învinse în prima zi, iar noi am dispus­ cu 2—0 (1—0) de Dukla Banska Bystrica, prin golurile reuşite de M. Radu­­canu, după o combinaţie excelentă, şi C. Zamfir. “ Ce formaţie aţi folosit ? Cum eu răspuns la „comenzile" dv. compar­timentele ? — In primul meci am aliniat for­maţia: lordache — Anghelini, Sameş, FI. Marin, Niţu - Zahiu, Stoica, Ior­­danescu - M. Răducanu, Ad. lonescu, C. Zamfir. In al doilea meci, l-am Introdus pe N. Răducanu In poartă şl pe Agiu in locul lui FI. Marin, dar nu pentru că cei din intîiul Joc n-ar fi dat randament, ci pentru a rula toţi jucătorii. Şi o veste plăcută, în al doilea meci, in ultimele 12­ mi­nute, a evoluat ?!... Vigu. întreaga echipă a răspuns bine la comenzi: şl în apărare, unde n-am primit gol, şi un atac. Partea cea mai bună mi s-a părut respectarea pe toată durata meciurilor a­­disciplinei de joc. N-aş putea face remarcări speciale, pentru că, repet, întregul mecanism a funcţionat bine. — Acum un an Steaua primea feli­citări pentru ciştigarea turneului de la Atena. Curînd însă a urmat... A.S. Monaco. Nu credeţi că echipele noastre de club sînt campioanele jocurilor Internaţionale amicale î­n... — E un adevăr că jucătorii noştri evoluează bine în perioadele de pre­gătire. Dar, în Ioc să urmeze linia logică a creşterii treptate a formei sportive, odată ajunşi acasă, de la munte sau din turnee, unde sunt ţi­nuţi „strîns", fotbaliştii noştri dau drumul la „supapele" exigenţei şi pierd din acumulările dobindite in pregătiri. Referindu-mă la Steaua, sper că paradoxul de anul trecut „Atena-Monaco" a reprezentat o ex­perienţă din care, în sfîrşit, s-a în­văţat ceva. Rămîne să demonstrăm □cest lucru în dubla partidă cu Young Boys Berna, un adversar di­ficil. Mircea M. IONESCU ŞTIRI ® ŞTIRI ® ŞTIRI • ŞTIRI ® ŞTIRI • SELECŢIONATA UNIVERSI­TARA — AUTOBUZUL 2—0 (0—0). Ieri după-amiază, pe Stadionul Republicii In faţa a circa 4.000 de spectatori. Selecţionata universi­tară a României a întîlnit, un meci de verificare, divizionara B Autobuzul Bucureşti. Neaşteptat, întilnirea a fost plată, plictisitoa­re, disputată intr-un ritm lent, universitarii uitindu-se la pasele Ineficiente ale divizionarilor B, care au dat o replică modestă, de fapt în nota jocului. în prima repriză am notat doar ocaziile lui Sabău (min. 14), Fl. Grigore (min. 40) și „bara" lui Sultănoiu (min. 35 — din lovitură liberă). începutul reprizei secunde a însemnat o „zvîcnire" a selecţio­natei, care a înscris în minutele 47 şi 55 prin Cămătaru (prima dată, „cap" din centrarea lui FL Grigore , a doua oară din acţiune individuală). Selecţionata universitară a folo­sit următorul lot : Ursache (mim 46 Bucu) - Tilihoi, Al. Nicolae (min. 46 Nadu), Păltinișan Mun­­teanu XI — Sabău (min. 46 Cîm­­peanu II), Stoichiță (min. 75 I. Petcu), Bölöni — FI. Grigore (min. 75 Naghi), Cămătaru, Voi­­cilă (min. 46 Cernescu). (L­­ALEXE) 9 FLACARA A UT MORENI — C.S. TIRGOVISTE 3—2 (2—2). @ NITRAMONIA FAGARAS — OLIMPIA SATU MARE 4-0 (2-0)­Au marcat : Baicu (min. 36), Palfi (min. 38) şi Arineanu (min. 50 şi 58). (V. LAZAR — coresp.) • AST­AZI, PE STADIONUL RE­PUBLICII: RAPID BUCUREŞTI — DINAMO SLATINA. Divizionarele B Rapid Bucureşti şi Dinamo Slatina susțin astăzi un joc ami­cal. Partida este programată pe Stadionul Republicii, de la ora 17. CAMPIONATUL BATE LA UŞĂ, CE FAC DIVIZIONARELE LA F.C.M. GALAŢI . TOTUL PENTRU ABANDONAREA ROLULUI DE PASAGERĂ ÎNTRE „A“ ŞI „B“ Revenită In primul eşalon după o absenţă de doi ani, F.C.M. Ga­laţi a abordat pregătirile noului sezon la 9 iulie sub conducerea tehnică a lui Constantin Teaşcă, care a mai pregătit — in sezo­nul 1973 — „unsprezecele“ gălă­­ţean. întreaga perioadă pregăti­toare s-a desfăşurat în localitate, unde au existat condiţii foarte bune pentru antrenament şi recu­perare. Accentul s-a pus pe teh­nica de joc in condiţiile meciului propriu-zis, mai întii prin jocuri­­şcoală şi apoi prin intilniri de verificare. In programul acestor partide de pregătire au figurat locurile cu Unirea Focşani (3—0), Selecţionata R. p. Chineze (2—3) şi cu GSztepc Izmir (1—0). Mîine, F.C.M. Galaţi va evolua la Foc­şani, în compania divizionarei B Unirea, iar duminică gălăţenii vor fi prezenţi pe stadionul din Bacău, unde vor avea ca parte­­neri pe jucătorii de la Sport Club. In sfîrşit, in săptămîna pre­mergătoare startului campionatu­lui, F.C.M.-ul va susţine două partide la Piatra Neamţ. Lotul aflat în pregătire, cel cu care se va ataca ediţia 1979/80 a Diviziei A, este acesta : Oana, Hagiogiu, Jucan (portari), C. Nedelcu, I. Constantinescu, Stoi­­cescu, M. Olteanu, Vlad, Cojo­caru, Haiduc, Tolca, Bâlănică* (de la Azotul Slobozia), Moţoc, Cramer, Balaban, Băjenaru, Bur­­cea, Majaru, Zlal­, R. Dan, Flo­­rea II, Orar, Modina, Florea I (de la S. c Bacău), Coman (de la Viitorul Vaslui), Rusu (de la Victoria Tecuci), Jucan. Moţoc şi Zlate sînt promovaţi din echipa de Juniori. Citeva dintre aspiraţiile nou­ promovate ne-au fost înfăţişate de antrenorul C. Teaşcă . „Sper ca întregul lot să atingă o bună pregătire la startul campionatu­lui, sâ fie mai activ şi mai în­drăzneţ în joc. Ne străduim, de asemenea, ca echipa să-şi apro­pie o idee de joc precisă, a­­decvată caracteristicii jucătorilor ei. Ne bucurăm de un mare spri­jin din partea factorilor de răs­pundere. Nu vrem să ne deza­măgim numeroşii suporteri şi ţi­nem cu orice preţ ca F.C.M. Ga­laţi să abandoneze rolul de pa­sageră pe traseul „A“ — „B“. VIITORUL SCORNICEŞTI: UN LOT FOARTE TÎNÂR MUNCEŞTE INTENS PENTRU AFIRMARE „Noi n-am întrerupt nici un moment pregătirile, tocmai pentru că suntem­ conştienţi de faptul că, în Divizia A, va fi mult mai greu decit pînă acum. De altfel, după usturătoarea înfrîngere din primul meci amical, de la Con­stanţa. Jucătorii au înţeles acest lucru. La antrenamentele care au urmat, s-a muncit din ce în ce mai mult, iar rezultatele ultime­lor amicale (3—3 cu Univ. Cra­iova, 3—2 cu selecţionata R. P. Chineze, 0—0 la Reşiţa) au de­monstrat două lucruri : 1. că acel 1—7 cu F. C. Constanţa a fost un accident ; 2. că atunci cînd se mobilizează,­ echipa poate să dea o replică bună oricărui adversar....« Afirmaţiile de mai sus aparţin preşedintelui asociaţiei sportive, Dumitru Dragomir, şi ele caută să arate coordonatele pe care se desfăşoară pregătirile echipei Viitorul Scorniceşti pentru apro­piatul sezon competiţional, pre­gătiri efectuate pe stadionul din Slatina, sub conducerea ace­luiaşi cuplu de antrenori care a promovat echipa : D. Anescu —­­ Circiumărescu. Noutăţi în lotul Viitorului ? Un portar — Marian Nedea, de la U­­nirea Focşani ; trei fundaşi — Nicolae Sterea, de la Minerul Motru, Ion Ciocioană şi Marcel Lică, de la Dinamo Slatina ; un mijlocaş — Marian Bălan, tot de la Dinamo Slatina ; un atacant — Florian Dumitrescu, de la Pe­trolul Ploieşti, care vrea să-şi încheie cariera de jucător la a­­ceastă echipă, nu înainte insă de a ajuta-o să facă o frumoasă figură în Divizia A. De remarcat faptul că toţi aceşti jucători — exceptîndu-l, bineînţeles, pe FI. Dumitrescu — sînt foarte tineri şi dornici de afirmare. Ca, dealt­fel, şi majoritatea componenţi­lor lotului, din rîndul căruia s-a remarcat, în campionatul trecut şi în meciurile amicale, mijloca­şul Badea, care ne mărturisea cu citeva zile in urmă : „S-au spus şi s-au scris cuvinte frumoase despre mine. Mă voi strădui să nu infirm aceste aprecieri, că joc bine în Divizia A, să nu de­zamăgesc pe nimeni“. Ambiţii i­­dentice manifestă şi ceilalţi com­ponenţi ai echipei, hotărîtă, a­­cum, în perioada pregătirilor, sâ nu facă nici un rabat de la e­­­fortul solicitat de antrenori. „U“ CLUJ-NAPOCA: O ECHIPĂ CARE VA ATACA ŞI ÎN DEPLASARE Echipa „şepcilor­ roşii“, marea iubire a clujenilor, şi-a luat de mult rolul în serios, muncind cu asiduitate pentru apropiata reve­­dere cu Divizia A. De două ori şi, uneori, chiar de trei ori pe zi, „U“ sparge liniştea frumosului parc „Victor Babeş“, loc al pre­gătirilor formaţiei antrenate de cuplul Teodor Pop — Vasile Bă­­luţiu. Lotul clujean a preferat să rămînă în localitate şi pentru ca jucătorii să se simtă aproape de familiile lor, de problemele lor cotidiene. „Aceasta însă nu im­pietează cîtuşi de puţin asupra calităţii pregătirilor, în care ac­centul cade pe latura tehnică, factorul fizic fiind realizat prin mijloace adecvate fotbalului“, ne spune fostul internaţional al e­­chipei clujene, Remus Cîmpeanu , vicepreşedinte al clubului • Cu cine v-aţi încercat forţele pînă acum ? „Cu cîţiva parteneri re­dutabili : 3—2 cu formaţia ceho­slovacă Jilina, 4—1 cu A.S.A. Tg. Mureş, 3—1 cu formaţia so­vietică Kuzbassi şi 1—1 cu Corvi­nul, la Hunedoara. Joi se vor da normele de control, a doua zi vom evolua la Satu Mare, cu O­­limpia, pe 5 august vom întîlni, la Cluj-Napoca, pe deţinătoarea ,,Cupei României“, Steaua, iar la 9 august va fi ultima repetiţie generală , cu divizionara B Ac­rul BradM.­­ In privinţa lotului, care sunt noutăţile ? „Portarul Bukesi, de la Ceahlăul Piatra Neamţ, mijlocaşul Pop­a, de la Sebeş Alba, juniorii Totu (fundaş central de marcaj), Cîmpeanu I (mijlocaş, fratele lui Cîmpeanu II) şi Turcu (vîrf de atac), gol­­geterul echipei de juniori. Mai sunt de rezolvat situaţiile lui Bo­­brău şi Boca — ultimul reîntors de la Jiul Petroşani“. „ Care ar fi greutăţile de moment ale lui „U* ? „Vidican nu va juca pri­mele 2-3 etape, fiind în perioa­da de refacere după operaţia de la genunchi, iar Liviu Mihai a refuzat să se prezinte la antre­namente, fapt pentru care vom lua măsuri disciplinare. Vom ju­ca, un timp, şi fără Cîmpeanu IT, aflat la lotul universitar.“ • Altceva ? „Stadionul municipal a fost regazonat, in prezent făcîn­­du-i-se toaleta necesară startului. O promisiune pentru suporterii noştri : „U“ doreşte să joace cu adevărat un fotbal spectaculos şi eficace, să fie mereu în ofensivă — chiar şi in deplasare“. Mîine, in patru centre din ţară TESTAREA TEHNICĂ A JUCĂTORILOR DIVIZIONARI A Mîine este programată, in patru centre din ţară, testarea tehnică a jucătorilor din Divizia A. Re­amintim conţinutul normelor pen­­tru jucătorii de cîmp : 1. lovirea mingii cu piciorul de la 35 m in poartă (forţă şi precizie), fără ca mingea să atingă soluri; 2. tras la poartă din viteză cu o minge aşezată la 16 m (contracro­­nometru). Sprint 10 m, după care urmează slalom printre Patru Jaloane, aşezate la 5 m unul de altul, şi se mutează la vr-o­­mie aşezată pe semicercul de la 16 m. Se execută 10 lovituri cu picio­­rul preferat. Timpul de execuţie nu trebuie să depăşească 4 se­cunde şi 7 zecimi ; 3. tras la poartă cu capul, într-o minge centrată de pe linia de fund a terenului. în ceea ce priveşte tes­tarea portarilor, aceasta cuprinde două probe, şi anume : degaja­rea cu piciorul din interiorul ca­­reului de 16 m în cercul de la centrul terenului ; degajarea cu mina la punctul fix, intr-un dreptunghi plasat în zona de ac­tivitate a extremei. Pentru fiecare probă se acordă un anumit număr de puncte, în raport de calitatea execuţiilor tehnice. Jucătorii care vor rea­liza un punctaj inferior cifrei 6 nu vor primi drept de joc in această toamnă, avînd posibilita­tea unei noi testări în luna fe­bruarie 1980. Centrele în care are loc testa­rea jucătorilor divizionari A sunt următoarele : BUCUREŞTI — pentru Steaua, Dinamo şi Spor­tul studenţesc ; PITEŞTI — pen­tru Chimia Rm. Vilcea şi Viitorul Scorniceşti (dimineaţă); C. S. Tirgovişte, Universitatea Craiova şi Jiu! (după-amiază) ; BACAU — pentru S. C. Bacău, Gloria Buzău, Politehnica Iaşi şi F.C.M. Galaţi ; CLUJ-NAPOCA — pen­tru Universitatea Cluj-Napoca, A.S.A. Tg. Mureş, F. C. Baia Mare (dimineaţă), Olimpia Satu Mare, Politehnica Timişoara (du­pă-amiază). „ , F. C. Argeş, aflată in turneu, va susţine testul sâptâmîna vii­toare. , , _ Trecerea normelor pentru jucă­torii din Divizia B este prevăzu­tă să aibă joc la data de 7 au­gust. *

Next