Sportul, septembrie 1979 (Anul 35, nr. 9259-9283)

1979-09-15 / nr. 9271

ALERGAREA­­. ADEVĂRATĂ CURĂ DE SĂNĂTATE! Viaţa modernă, cu toate bi­nefăcătoarele ei daruri ofe­­rite de evoluţia explozivă a ştiinţei şi tehnicii, afirmă totuşi ten­dinţa omului zilelor noastre spre sedentarism. Nu greşim dacă afirmăm că lipsa de mişcare, sedentarismul, fac parte dintre cele mai grave noxe ale societăţii contempo­rane, alături de poluare şi degradarea naturii. Această „maladie a secolului“, cum au denumit-o mulţi oameni de ştiinţă din cele mai diferite domenii de activitate, este re­cunoscută ca atare, îi sunt estimate exact în categoric in­fluenţele negative. Intr-un cu­­vint, ea este studiată atent. Dar, pînă cind ne vom limita doar la a critica, de pildă, automobilul, care ne ademe­neşte permanent cu tentaţiile sale şi ne răpeşte posibilitatea de mişcare in aer liber ? Cind cind vom continua să a­­firmăm că televizorul ne re­ţine ore în şir ? Pînă cind vom apela doar la vorbe fru­moase despre mişcare in aer liber, despre petrecerea cîtor­­va ore in mijlocul naturii, dar nu vom face şi practic aceas­ta ? Pină cind ? Pînă în momentul în care vom fi convinşi cu adevărat că este extrem de dăunător pentru Sănătate să nu facem nici un fel de mișcare, pină cind vom lua hotărîrea fermă de a rupe din programul zil­nic, să zicem, 20—30 de mi­nute, pe care să le petrecem alergînd, fiecare după puterile noastre. Unde ? Oriunde. In jurul blocului, pe străzile și aleile din cartier, in parcul din apropiere sau, fireşte, dacă ne este la indemină, pe un stadion. Suntem­ oare în­dreptăţiţi să renunţăm la cel mai ieftin, dar cel mai potri­vit şi eficace medicament al omului sănătos — alergarea —, sau să-l sacrificăm numai de teama privirilor piezişe sau mirate, poate, la început, ale unor vecini și trecători, pen­tru temerara noastră evadare din strînsoarea sedentarismu­lui ? Răspunsul este, categoric, nu ! Eficacitatea acestui medica­ment, pe care îl recomandăm în doze moderate, zilnic, este maximă, indiferent de vîrstă. Mihail VESA „SPORTUL M-A ÎNVĂŢAT SĂ MĂ PERFECŢIONEZ CONTINUU“ - ne mărturiseşte fostul jucător de fotbal Horia Ghibănescu — Tovarăşe Horia Ghibă­­nescu, ce v-a învăţat primul antrenor ? — Prin 1952, locuiam la Târ­­govişte şi, ca mulţi dintre ti­neri, oscilam între box, hand­bal, atletism şi fotbal. Antreno­rul Ştefan Vasile mi-a insuflat dragostea pentru jocul cu ba­lonul rotund. El m-a învăţat a.b.c.-ul jocului, să mă pregă­tesc conştiincios şi... să mă las de fumat ! — Dar, in general, spor­tul ? — Foarte multe , să duc o viaţă ordonată, fără nici un fel de excese, adică, aşa cum ne place să spunem, o viaţă spor­tivă. M-a învăţat să fiu corect şi cinstit, să fiu dîrz şi să mă perfecţionez continuu. De ace­ea, activitatea sportivă a fost strins legată de Învăţătură, de pregătirea mea profesională. Dar, tot ce-am realizat pînă in prezent datorez condiţiilor foar­te bune pe care partidul și sta­tul nostru le-au creat pentru afirmarea fiecăruia dintre noi. — In cele peste două de­cenii de prezență pe terenul de fotbal, de cite ori a­i fost eliminat sau suspendat ? — Niciodată. N-am fost eli­minat sau suspendat, fiindcă m-a călăuzit ideea că fotbalul este o întrecere între oameni care pot greşi (atît adversarul cit şi... arbitrul). — Care sunt amintirile ce­le mai plăcute din vremea cind aţi jucat ? — E greu să mi le amintesc pe moment, deoarece sunt prea multe. Ceea ce mă bucură este faptul că am rămas bun prie­ten cu foarte mulţi dintre co­legii din diferite echipe, chiar dacă nu avem aceeaşi formaţie­­ profesională. în zilele de con­cediu, de exemplu, îmi face o plăcere deosebită să mă intîl­­nesc cu Brînzei, Sever sau Cio­­sescu... — Aţi avut şi insatis­facţii ? — Desigur. Una insă n-o pot uita, aceea că n-am jucat in „naţională“. Am jucat pe vre­mea cind activau portari de marcă — Voinescu, Toraa, Dun­­gu. Eram bine pregătit, insa... — Cum s-a născut pasiu­nea pentru profesiunea de jurist ? — în ultimul an de liceu m-am pregătit să mă prezint la examenul de admitere la Fa­cultatea de istorie. Dar doi an­trenori pe care i-am avut la reprezentativa de juniori in a­­nul 1953, Gorgorin şi Covaci, m-au determinat să dau la „Drept“. Este adevărat că m-a influenţat şi tata, care era ju­rist... — Ceea ce aţi învăţat în activitatea sportivă v-a fost de folos în profesiunea dv ? — Consider că, în profesiu­nea mea — sunt procuror-şef al procuraturii Giurgiu — nu-i de ajuns să cunoşti toate legile. Nouă ni se cere să stabilim a­­devărul şi, de aceea, întreaga noastră activitate trebuie să poarte pecetea cinstei şi a co­rectitudinii. Oare se poate ri­dica un zid între viaţa de pe gazon şi aceea de toate zilele ? Cred că nu. E firesc, deci, ca toate lucrurile bine învăţate şi un sport, să le aplic în munca profesională. — Mai aveţi legături cu sportul ? — Nu mă pot despărţi de fotbal. Din 1973, de cind am venit la Giurgiu, am ajutat e­­fectiv divizionara B­­.C.M., ca antrenor sau conducător, în funcţie de necesităţi. Sper că cei doi copii ai mei vor merge pe aceeaşi cale. Cu Ionuţ am început pregătirea. Poate că el va îmbrăca tricoul naţionalei A... Pompiliu VINTILA OFICIUL NAŢIONAL DE TURISM CARPAŢI BUCUREŞTI AGENŢIA DE EXCURSII CU TURIŞTI ROMANI IN STRĂINĂTATE VĂ INVITĂ SĂ PETRECEŢI REVELIONUL ’80 IN STRĂINĂTATE Localitatea ITINERARUL Perioada unde se Mijloc de petrece transport revelionul R.P. BULGARIA 1. Bucureşti — Sofia — Bucureşti 30.12­ 3.01. Sofia - tren R.S. CEHOSLOVACA 1. Bucureşti — Brno — Praga — Karlovy-Vary — Budapesta — Bucureşti 28.12—4.01. Praga tren 2. Bucureşti - Praga — Karlovy-Vary — Bucu­reşti 28.12—2.01. Praga avion 3. Bucureşti — Praga — Karlovy-Vary — Buda­pesta — Bucureşti 31.12—6.01. Praga avion-f­tren R.D. GERMANA 1. Bucureşti — Berlin — Leipzig — Weimar —­­ Dresda — Berlin — Bucureşti 28.12-4.01. Dresda avion 2. Bucureşti — Berlin —­­ Leipzig - Weimar — Dresda — Berlin —­­ Bucureşti 31.12—7.01. Berlin avion * R.P. POLONA­­ 1. Bucureşti — Varşovia — * Bucureşti 27.12—2.01. Varşovia tren ) 28.12—3.01. Varşovia tren * 29.12-5.01. Varşovia tren ) 2. Bucureşti - Cracovia — J Varşovia — Bucureşti 26.12—3.01. Cracovia tren ) 28.12—5.01. Cracovia tren ! R.P. UNGARA : 1. Bucureşti - Budapesta­­ - Bucureşti 28.12-2.01. Budapesta tren ) U.R.S.S. 1. Bucureşti - Kiev —­­ Riga — Leningrad — 22.12-4.01. Moscova tren-­­Moscova — Bucureşti avion ) 29.12-11.01. Kiev tren+ ‘ avion ) 2. Bucureşti — Kiev — ‘ Minsk — Leningrad —­­ Moscova - Bucureşti 22.12-3.01 Moscova tren­ ­ 29.12-10.01. Kiev tren : 3. Bucureşti — Chişinău —­­ Kiev — Leningrad — Moscova — Bucureşti 22.12-4.01. Moscova tren­ ­ 24.12—6.01. Leningrad tren 4. Bucureşti — Kiev —­­ Leningrad — Moscova — Bucureşti 26.12—6.01. Leningrad tren I a 26.12—6.01. Leningrad tren 5. Bucureşti — Chişinău — I Kiev — Moscova — Bucureşti 27.12-7.01. Moscova tren 29.12- 9.01. Kiev tren 30.12- 10.01. Chişinău tren 6. Bucureşti — Chişinău — Kiev - Bucureşti 27.12-4.01. Kiev tren 7. Bucureşti — Chişinău — Odessa - Bucureşti 26.12—2.01. Odessa Iren 8. Bucureşti — Cernăuţi - Lvov - Bucureşti 27.12-2.01. Lwo. Iren Informaţii suplimentare şi înscrieri la ghişeele din Bucureşti. Mr Episcopie, nr. 2, telefon hr.44.31 .1 prin Oficiile Judeţene de turism. IANOS MEZEI — Gheor­­gheni. Mai întii vă facem pre­cizarea că, indiferent de mări­mea terenului şi numărul de jucători folosiţi, fotbalul are (sau trebuie să aibă) pretutin­deni aceleaşi reguli, în cazul „minifotbalului“, pentru că la el vă referiţi ln scrisoare, călăuzi­­ţi-vă întocmai după regulamen­tul de joc pe care îl puteţi găsi şi consulta la organul sportiv local. Copiii trebuie obişnuiţi încă de la această virstă să-l cunoască temeinic, pentru ca, atunci cind unii din­tre ei vor ajunge să joace in­tr-o mare echipă, să ştie să execute corect o aruncare de la margine sau o lovitură de colţ. Şi la „minibaschet“ doar di­mensiunile terenului se schim­bă, regulile rămînînd insă a­­celeaşi ca la seniori. AVRAM DAVID — Alexan­dria. Ne surprinde şi pe noi comportarea echipei dv. prefe­rate, Rulmentul. Sintem de a­­cord că „numai cu o singură floare (Voicilă) nu se face pri­măvară“. Dar tot atît de ade­vărat este că în viaţa unei e­­chipe pot apărea anumite scă­deri de randament, ca urmare a unor carenţe în pregătire. Dv. şi ceilalţi suporteri — ca unii care sînteţi în preajma Rul­mentului — ştiţi mai bine des­pre ce este vorba. De ce nu vă adresaţi şi organului sportiv local, care are obligaţia să în­drume şi să controleze pregă­tirile acestei echipe ? VIOREL POPESCU — Piatra Neamţ. Luaţi de bună­ sută la sută, informaţia pe care confra­tele nostru Ioan Chirilă v-a o­­ferit-o în cartea sa dedicată strălucitei campioane a Româ­niei — Nadia Comăneci. Nu am văzut filmul despre care ne vorbiţi, aşa că nu ne putem pronunţa. VALENTIN MAKRA — Tir­ govîşte. Ne-a făcut o deosebi­tă plăcere rîndurile dv, cu a­­cele observaţii la care subscri­em întru totul : „Dacă antreno­rii noştri ar repeta la antrena­mente cu elevii lor loviturii«­ de la 11 m, atunci ar fi im­posibil să mai auzim că porta­rul X a reuşit să apere ceea ce nu se prea poate apăra...“. Cibi Braun, bunul dv. prieten, pe care îl cunoaştem şi-l apreciem, ne spunea de multe ori acelaşi lucru. Avea mare dreptate ! O să se bucure că „Ţigarea bă­­trînă“, aflată în apropierea pra­gului de 84 de ani, îi transmite de departe urări de sănătate. IOAN LAZAR — Arad. Vă credem, vă înţelegem, dar nu vă putem ajuta cu nimic. Pen­tru ca anul să fiţi mai prevă­zător şi mai insistent, dacă se poate spune aşa. Stelian TRANDAFIRESCU Cărţi noi ,SECRETELE­­ LUI IVAM PATZAICHIN Temperament activ, in mereu neastimpăr, colegul nostru de la „Scinteia tine­retului“, Horia Alexandres­­cu, a intrat de curind şi pe „poarta“ editurii. Evident, cu un volum despre sport. Dar nu unul despre sport in general, ci despre un mare campion : Ivan Patzaichin, nume intrat cu majuscule în istoria canoei româneşti şi mondiale. Subiectul gene­ros — viaţa şi conduita a­­cestui inegalabil om al­­ape­lor, urcat pe cele mai înalte trepte ale Olimpiadelor, cam­pionatelor mondiale şi ale atîtor şi atîtor competiţii —■ tratat cu seriozitate şi pasiu­ne, oferă autorului o nouă posibilitate de a-şi­­ da­­ la iveală talentul. Fără îndoia­lă, „Secretele lui Patzaichin“ se descifrează cu aceeaşi nerăbdare cu care se caută enigma într-un „policier“. Este meritul lui Horia Ale­­xandrescu de a fi fugit de banal, de a fi găsit tonul adecvat pentru a aduce in prim-plan tocmai ceea­­ ce este esenţial, ceea ce rămîne in timp. Cartea e scrisă in­tr-un ritm alert, în care fie­care cuvînt, fiecare frază se aseamănă, am zice, unei lo­vituri de pagae, care te îm­pinge înainte, vertiginos, spre linia de sosire. Ciştigă­­tor va fi nu numai Patzai­chin, ci­­ de această dată mai ales cititorul. Fără îndoială, cartea lui Horia Alexandrescu repre­zintă un succes nu numai pentru el, ci şi pentru edi­tura Sport-Turism. Să a­­dăugăm că o bogată ilustra­ţie fotografică completează, in mod fericit, cuvintul scris si că autorul copertei, Con­stantin Pohrib, s-a arătat inspirat mai ales in imagi­ne, dacă nu și în coloritul ei. Em­anuel FÂNTÂNEANU . ''ALTE APARIŢII © I. Matei — însemnări din lumea sportului © Şt. Dobay — Sut... Gooo­ ! © C. Crăciunoiu — Navomodele © O. Maniţiu — Pe înălţimile Carpaţilor © M. Cioară — Zona etnografică Rădăuţi © Z. Sângeorzan — Pelerini români la Columna lui Traian I UN NOU PRILEJ ţ ţ ^ ţ DE FRUMOASE SATISFACŢII! % I Tragere excepţională § t. A10' 18 SEPTEMBRIE 1978­­ • Autoturisme „Dacia 1300“ şi „Skoda 120 L“ • Ciştiguri de 50.000, 25.000, 10.000 lei etc. • Excursii atractive pe ruta R.P. Ungară — R.S. Cehoslovacă — R.D. Ger­mană — Austria sau în R.P. Polonă. : SE EFECTUEAZĂ 5 EXTRAGERI CU UN TOTAL DE 42 DE NUMERE­­ : SL­ SÎ/JP. 15 *e- varianta participă la toate extragerile. ULtiMA ZI pentru procurarea biletelor: luni 17 septembrie. SOSIRI STRINSE Excepţind prima probă a zilei, în care toţi concurenţii, inclusiv Arca (sosită pe primul loc fiind­că trebuia să fie un ciştigator) au mers în ritm de mele (valo­rile marcate în cursa respectivă sunt mai mult decit elocvente), toate celelalte alergări de joi după-amiază au oferit întreceri disputate, cu sosiri strînse şi cîştigători serios „scuturaţi“ de driverii respectivi. Dintre ,,lau­reaţi“ am reţinut pe Huraiana (a plăcut mult lupta dintre a­­ceasta şi Rivala), Suvelniţa (e­­nergic susţinută de V. Moise, ea a repurtat a doua victorie con­secutivă), Haiducel (mai puțin nervos în hitul doi al premiului Rona — în primul galopase de două ori —, l-a întrecut îi, ve­cinătatea sosirii pe Tîrpu, cu care N. Gheorghe era gata-gata să producă „surpriza“ zilei), Sti­lat (bine condus de M. Dumitru — un adevărat talent acest ti­­năr driver­s, şi-a dominat cu autoritate adversarii, cîştigînd în final cu resurse) şi Frizoi, care, făcînd o cursă ... curajoasă, şi-a adjudecat ultima probă a zilei. REZULTATE TEHNICE : Cursa I : 1. Arca (D. Popa) rec. 1:43,4, 2. Turcin, 3. Vareg. Simplu 35, ordinea 10, ordinea triplă 76. Cursa a II-a : 1. Bafia (C. Radu) rec. 1:36,6, 2. Vesela, 3. Solitara. Simplu 3. ordinea 25, event 17. ordinea triplă 513. Cursa a III-a : 1.­­ Suvelnița (V. Moise) rec. 1:28,4, 2. Curioasa. Simplu 9. or­dinea 32, event 66. Cursa a IV-a : 1. Rumiana (Tr. Marinescu) rec. 1:28,6, 2. Rivala, 3.­­Iran. Simplu 4, ordinea 44, event 20, ordinea triplă 548. Cursa a V-a : 1. Stilat (M. Dumitru) rec. 1:25,2, 2. Hin­­sar, 3. Meris. Simplu 2,50, ordi­nea 7, event 7, triplu ciștigător 363, ordinea triplă 77. Cursa a VI-a:1. Sabinica (1. Crăciun) rec. 1:32,5, 2. Siliciu. Simplu 7, or­dinea 56, event 23. Cursa a VH-a : 1. Haiducel (G. Tănase) rec. 1:25,3, 2. Tîrpa, 3. Rivala. Simplu 2,50, ordinea 28, event 16, ordinea triplă 580. Cursa a VllI-a : 1. Fricos (D. Toduță) rec. 1:33,3, 2. Efect. Simplu 7, ordinea închisă, event 78, triplu ciştigător 961. Gh. ALEXANDRESCU

Next