Sportul, noiembrie 1979 (Anul 35, nr. 9311-9336)
1979-11-01 / nr. 9311
PINICIIM, SPORI Şl CONŞTIINŢĂ (Urmare din pag. 1) tuns fruntaşe în campionatul national, necoborînd niciodată sub locul III in 14 ani de activitate, situîndu-se de trei ori (în 1973, 1977, 1978) pe locul II şi cucerind de două ori, în 1971 şi in 1972, mult iivnitul titlu national. S-a scris deseori frumos despre performanţele echipei de volei Penicilina. Elogiile, aprecierile foarte favorabile au fost pe deplin meritate. Ceea ce-şi propun insă, intre altele, rândurile de faţă este sublinierea realităţii că o întreagă generaţie de voleibaliste ale Penicilinei a făcut atît performanţă sportivă cit şi performanţă socială. Carolina Nan, Aurelia Ichim, Ana Martinaş, Nadia Sava, Florentina Itu, Mariana Zamfir, Viorica Bicheci, Ana Zahara, Lucia Dobrescu au fost fruntaşe in sport, dar au fost fruntaşe şi în întreprindere, şi la studii, au obţinut o calificare, au ajuns tehniciene, economiste, profesoare, stimate toate la locul de muncă. Generaţia tînără (Marina Bejenaru, Gabriela Coman, Lucreţia Mirea etc.) merge pe acelaşi drum. „Ceea ce se întîmplă cu voleibalistele noastre — ne spunea directorul „Penicilinei“, ing. Veniamin Munteanu — este, în fond, un lucru firesc azi, într-o Românie care se prezintă în faţa Congresului al XII-lea al partidului cu remarcabile reuşite şi minunate împliniri în toate sectoarele de viaţă. Sportul de performanţă este făcut de oameni noi, care cresc în mijlocul nostru, oameni cu care ne mindrim şi la fabrică şi la terenul de joc, şi cînd prepară antibiotice şi cind luptă pentru victoriile lor sportive. România Congresului al XH-lea are sportivi-oameni pe măsura ei“. Nu mai avem nimic de adăugat cuvintelor frumoase, pline de conţinut, de esenţă, ale directorului Munteanu. In fond, are dreptate. O pagină obişnuită in „Cartea de aur” a României Congresului al XII- lea, o pagină al cărei tital ar putea să fie şi cel pe carevi-l propunem dumneavoastră, cititorilor : Penicilină, sport şi conştiinţă. ETAPA A 11-a A CAMPIONATULUI DE RUGBY (Urmare din pag. I) este firesc, după aspectul jocului. Arbitrul M. Gavrici a condus corect următoarele formaţii : ŞTIINŢA : Gligor — Pascale, Varga (min. 13 Ciobanu), Cantea, Tirmancev — Balint, V. Ion — Atanasiu, Prdea, Florea — Pujină, Ştefiuc — Curea, Moţ, Melniciuc. STEAUA : Ţaţa — Roşu, Zafiescu I. Furcu, Teleasă — Alexandru, Suciu — Murariu, M. Ionescu (min. 61 Rădulescu), Achim — Postolachi, Pintea — Cioarec, Munteanu. Pojar. R. C. GRIVIŢA ROŞIE — ŞTIINŢA PETROŞANI 12—3 (6—0). Ieri dimineaţa, in Parcul Copilului. Griviţa Roşie şi-a apărat cu succes locul doi în clasament, intrecind formaţia studenţilor din Valea Jiului. Din nou fundaşul SIMION a fost autorul tuturor celor 12 puncte, realizate toate in urma transformării unor lovituri de picior : primele trei din drop (min. 2), celelalte din „pedepse“ (min. 27, 46 şi 59). Punctele de onoare ale studenţilor ne-a reuşit tot un fundaş, TUDOSE, care in min. 54 a transformat o.p. Jucătorii formaţiei gazdă — al căror loc secund in clasament le creează oricum obligaţii, spectatorii urmărindu-i cu exigenţă sporită — poartă un cîmp destul de bine balonul, dar atacurile lor se lateralizeaza prea adesea negăsindu-se încă jucătorii care să „spargă“ apărarea adversă. In afara fundașului Simion (care a jucat precis) am mai remarcat jocul lui F. R. Marin (In tuşă), activitatea lui Voicu și Pena (care a intrat după pauză) în fazele de atac şi apărare (mai ales) şi străduinţele lui AL Marin (pe aripă). Oaspeţii au dezamăgit, pentru că din partea lor aşteptăm mereu mai mult. Dar indolenţa unor jucători (Dinu, Nedelcu, chiar Şt. Constantin) a privat echipa de un scor mai strins, la care avea dreptul după aspectul general al partidei (Nedelcu a reuşit... ratarea unei l.p. de la 10 m din faţa butului II), anulând totodată eforturile lui Ortelecan, Bucan, Bonea, Palamariu, Ghiţă ş.a. care au vrut să joace. Excelent arbitrajul lui St. Rădulescu. D. CAIUMACHI DINAMO — RULMENTUL BIRLAD 54—0 (24—0). Joc la discreţia echipei Dinamo care a marcat cu uşurinţă ori de cite ori a vrut. Cele mai multe puncte : CONSTANTIN (16* din lovituri de pedeapsă şi transformări). Arbitru : Gh. Bucur. (D. Moraru — Slivna, coresp.). POLITEHNICA IAŞI — UNIVERSITATEA TIMIȘOARA lî—4 (12—0). Gazdele s-au descurcat mai bine pe grămadă, jocul „la mină* fiind Îngreunat de terenul desfundat. Autorii punctelor: MANEA, PATRAHAL (încerc.), NISTOR (2 tr.), respectiv COMANICI (încerc.) Arbitru : Gh. Bănceanu. (D. Onciul, coresp) C. S. M. SIBIU — R. C. SPORTUL STUDENŢESC 26—16 (8—10). Sibienii au fost superiori dar au greşit decisiv în două situaţii. Finalul de partidă a fost din acest motiv „fierbinte“. Au marcat : UNGUREANU, BANCIU, FERARU (încerc.), SIRBU 4 l.p + tr., respectiv A. HARITON l.p.c., C. HARITON (încerc.), TOADER 3 l.p. Arbitru : Gh. Hustiu. (I. Boţocan, coresp.), FARUL — C.F.R. BRAŞOV 54—0 (30—0). Joc la discreţia gazdelor care au folosit mai mulţi juniori. S-au înscris 11 Încercări : BORŞARU (3), LIVADARU (2), MARCU, GRIGORE, IONIŢA, MATEI, MALANCU, VARZARU (cite una). BEZUȘCU a transformat două dintre ele, realizind puncte și din două lovituri de pedeapsă. Arbitru : Fl. Dudu. (C. Popa, coresp.) RAPID — VULCAN 9—3 (0—0). Meci ciștigat de gazde în mare „nevoie“ de puncte. înaintarea rapidistă a jucat mai bine în grămezile spontane, mai grupat, fapt determinant in obţinerea victoriei. Oaspeţii au deschis scorul prin MIHAI (1. p.). Apoi Rapid egalează prin SIŞIU 0 P ) şi tot el mai reuşeşte două dropuri. A condus : P. Soare. PROMISIUNE LA ALTE... PROMISIUNI A intrat în obişnuinţă faptul ca la începutul fiecărui sezon de patinaj federaţia de specialitate să doteze cu materiale şi echipament secţiile care au cele mai multe elemente tinere. Anul acesta, însă, forul de resort a fost nevoit să amine această lăudabilă acţiune. De ce ? Explicaţia ne-a furnizat-o secretarul F.R.P., Grigore Arjoca . „Cele 200 de perechi de patine care trebuiau de mult să se afle in posesia copiilor şi juniorilor se găsesc, de un an, la întreprinderea de materiale sportive din Reghin pentru a fi montate pe ghetele comandate acolo. Banii au fost încasaţi de cel în drept, iar delegaţii noştri au făcut pină acum 4—5 drumuri pină la Reghin pentru a aduce marfa. Dar s-au Întors doar cu... promisiuni. Nu ştim ce să mai credem...". Mergind pe urmele acestei sesizări am luat legătura cu întreprinderea menţionată. Iată ce ne-a relatat directorul comercial, Ladislau Szakács : „Este adevărat, nu ne-am respectat promisiunile faţă de F.R.P. Acum s-a eliberat linia de montaj şi cu toate că lucrarea necesită unele operaţii suplimentare promitem că în 2—3 zile cele 200 de perechi de ghete cu patine vor fi expediat către beneficiar®. Sperăm că promisiunea tovarăşului Ladislau Szakacs nu va fi iarăşi o simplă... promisiune, pentru că sportivii din întreaga ţară nu nevoie de patrne. Iarna bate la uşă... Traian IOANIŢESCU Corigent la educaţie fizică ! Iată o realitate care, orbit de limitată, am intilnit-o totuşi In două unităţi de învăţămint din Capitală» Prof. Cristian Ştefaneseu, de la Liceul „Alexandru Sahia“, deţine, de pildă, un record sui-generis . In anul şcolar 1978/19 a lăsat nu mai puţin de 11 corigenţi. Frapîndu-ne nu numai cifra, ci şi faptul In sine, i-am solicitat explicaţii : „CeL In cauză au avut abateri grave, pe planul disciplinei, absentind cu regularitate nu numai de la lecţiile de educaţie fizică, ci şi de la celelalte obiecte de Invăţămint. In ce mă priveşte, am considerat că nu este firesc să închid ochii. Din păcate, exigenţa mea a fost Interpretată drept o bizarerie, un mod de a mă detaşa de unii colegi de breaslă, după părerea mea mai concesivi. Şi mai trist mi se pare faptul că, deşi o parte dintre elevii cu un asemenea comportament se aflau Intr-o situaţie de repetenţie, totuşi, printr-un miracol, ei au obţinut medii de promovare , iar eu am rămas un fel de exponent al poziţiei Incinstate, un cadru didactic care refuză să se... modeleze ! Cred că In cazul unor tineri nărăviţi, care dispar din şcoală cu zilele, In ciuda eforturilor făcute de conducere, de organizaţia de tineret, de profesorii diriginţi de a-l aduce pe drumul cel bun, s-ar fi cuvenit să se adopte o poziţie fermă. A fi pedagog nu Înseamnă, după mine, a fi Îngăduitor cu slăbiciunile repetate ale unor elevi. Doresc să fiu bine inteles, slnt un om rezonabil. Dar ţin la poziţia mea, la demnitatea faţă de clasă. Nu vreau să ajung ca elevii să spună : „Vin, nu vin la lecţii, ce-o să-mi facă ?“ Pînă la urmă, trebuie să mă treacă !... Prof. Cheorghe Bedereag, de la Liceul „Republica“, se aseamănă, cumva, cu colegul său de la „Alexandru Sahia“, in modul de a privi acest aspect : „Da, am lăsat şi eu corigenţi la educaţie fizică, 7 elevi. Cauza 7 îndărătnicia elevilor. Nu l-ara văzut la lecţii aproape un an întreg 17 Sigur, nu m-ara limitat să „strig" catalogul, am căutat să intru in legătură cu familiile elevilor respectivi. Spre dezamăgirea mea, elevii cu pricina erau din provincie, locuiau la gazde, nu aveau o supraveghere strictă. Vă mărturisesc cu răspunderea omului care slujeşte la catedră de 20 de ani că o asemenea nereuşită mă lezează. După satisfacţii mari, — ca, de pildă, cu clasa a XlI-a automatizări, 80*/n dintre elevi reuşind să treacă In învăţămîntul superior — iată, asemenea reculuri, care mă mîhnesc profund. Lăsîndu-i corigenţi pe cei în cauză, am nădăjduit să îi îndrept. Iar felul cum se comportă ei acum, în noul an şcolar, mă face să cred că am procedat bine“... Despre cele două situaţii prezentate mai sus, subliniem, izolate, am căutat să aflăm şi opiniile altor colegi de breaslă. Iată, în esenţă, opiniile exprimate: Prof. Aurelia Stoicescu, Şcoala generală nr. 111 Bucureşti, inspectoare metodistă : „Noţiunea de corigent la educaţie fizică nici n-ar trebui să existe. Am avut de-a lungul anilor copii cu unele deficienţe fizice, puteam să-i las deoparte. N-am făcut-o, ar fi fost nepedagogic. Dimpotrivă, i-am integrat clasei, le-am ales exerciţii pe măsura posibilităţilor şi nevoilor lor, i-am solicitat la organizarea lecţiilor. Fireşte, pot exista şi elevi mai greu de modelat. Oricum, e de datoria noastră să nu abandonăm lupta. Nu există reţete în materie de apropiere a elevilor de obiectul pe care îl predai, dar adevăratul pedagog se verifică tocmai în situaţii de excepţie®. Prof. Adam Sebessi, Liceul nr. 2 de istorie-filologie Bucureşti : „Elev corigent la educaţie fizică este un nonsens. De fapt, corigent a rămas nu numai elevul, ci şi profesorul care n-a ştiut să-l apropie pe elev de lecţie, de stadion, de sala de sport. Şi este de neînţeles, fiindcă mă întreb : oare ce obiect de învăţămint este mai îndrăgit decît educaţia fizică“ ? Prof. Gheorghe Teşu, Şcoala generală nr. 190 Bucureşti : „Nu poate exista nici o motivaţie, pentru un elev care lipseşte sistematic de la orele de sănătate . Eu, ca pedagog, am datoria de a găsi mijloacele să-l atrag pe elev la lecţii , altfel m-aş considera descalificat profesional...“ Prof. Mihai Donea, Liceul Industrial de transport Cluj-Napoca : „Lucrez de mai bine de 15 ani la catedră. Şi, totuşi, n-am auzit de asemenea cazuri, n-am întîlnit. Obligaţia noastră este aceea ca prin sport să asigurăm elevilor o mare unitate sufletească, să creăm ceea ce se cheamă spirit colectiv, tratîndu-i pe toţi tinerii ca pe proprii noştri copii. Nu discutăm cazurile ieşite din comun, cum probabil că sînt şi unele dintre cele semnalate aici. Realitatea dovedeşte că nu este deloc greu să ai o CLASA ÎNTREAGA la sport, copiii fiind receptivi, prin natura vârstei la exerciţiul fizic“ Prof. Sorin Popescu, directorul Clubului sportiv şcolar nr. 1 Constanţa : „A lăsa corigent un elev tocmai la educaţie fizică este, zic eu, o gravă greşeală de educaţie, pentru că îl îndepărtăm de la orele de sănătate. Să ne mai mirăm atunci că apar părinţi tentaţi să forţeze obţinerea nejustificată a unor scutiri medicale ? N-am obligat niciodată un tînăr să-mi sară, de pildă, 2,70 metri la lungime, de pe loc, cînd o asemenea treaptă o cer elevilor de la performanţă. Voi fi. Insă, întotdeauna alături de el dacă-l voi vedea că manifestă Interes, bunăvoinţă, străduinţa de a fi prezent in viaţa clasei şi la ora de sport, alergînd, sărind, atuncind. Cît poate î® Prof. Dan Buta, Şcoala generală nr. 2 Drobeta Tr. Severin : „Este sigur şocant ca un elev (sau mai mulţi !) să ocolească lecţia de sport. Doar patologice se pot ivi cazuri de respingere a nevoii de mişcare. Aceasta se poate întimpla doar dacă noi, profesorii, nu dovedim calităţi reale de pedagogi. în mod curent, elevii înşişi vin să ne solicite să lucrăm chiar mai mult, să organizăm competiţii sportive peste calendarul stabilit. Cînd un elev absentează deliberat de la sport este un semnal de alarmă, înseamnă că ceva nu este în ordine, că lecţiile noastre sunt plate, lipsite de conţinut. Ideea de continuă perfecţionare a muncii, pentru a realiza şi în acest domeniu o calitate superioară trebuie să se afle, de aceea, mereu în faţa noastră“. Oprim aici dezbaterea noastră, cu o primă concluzie : educaţia fizică este un obiect de învăţâmânt care trebuie respectat ca oricare altul. Iată un adevăr pe care au obligaţia să şi-l însuşească toţi elevii. Şi tot ei se cuvine să fie convinşi că exigenţa cadrelor didactice are un scop bine definit, este în interesul dezvoltării armonioase şi călirii organismului în creştere. Stă in puterea profesorilor de sport să-şî apropie elevii, prin lecţii temeinic pregătite şi care, prin dinamismul lor, să placă, să atragă, să asigure participarea spontană dar conştienţă a întregii clase. Cim se şi petrec lucrurile in marea majoritate a cazurilor. Fireşte, într-un colectiv de elevi se pot ivi şi „cazuri“, tineri-problemă, elemente refractare la ordine, la disciplină, la respectul cuvenit omului de la catedră. Calitatea sa de educator il obligă pe profesorul de sport să nu abandoneze, să insiste, chiar dacă apar asemenea neajunsuri, luîndu-şi drept aliaţi masa elevilor, opinia sănătoasă a colectivului clasei şi familia. Pentru că, prin definiţie şi conţinut, educaţia fizică este un domeniu al pedagogiei. Dezbatere realizată de Tiberiu STAMA Educaţia fizicâ, domeniu al pedagogiei CORIGENT LA LECŢIILE DE SPORT. ESTE POSIBIL, DAR NU ESTE FIRESC! DUMINICĂ VOR FI CUNOSCUŢI CAMPIONII ŢĂRII LA CICLOCROS Sezonul competiţional la ciclism se va încheia duminică la prînz cind la Poiana Braşov vor fi cunoscuţi campionii ţării pe anul 1979 în proba de ciclocros. Din cauza timpului puţin favorabil s-a stabilit ca Întrecerile să inceapă simbătă la ora 15 cind vor intra in concurs juniorii mari, duminică dimineaţă, de la ora 10, urmind să-şi dispute întîietatea juniorii mici şi seniorii. Alergările care vor avea loc pe traseul clasic din Poiană, cu startul de pe platoul din dreptul cabanei Vinătorul se anunţă deosebit de disputate. Cicliştii din Ploieşti, Brăila, Tg. Mureş, Braşov etc. s-au pregătit intens şi sînt hotărîţi să dea o ripostă dîrză colegilor lor din Bucureşti. ŞTAFETA FAMILIEI iubitorii sportului care urmăresc îndeaproape activitatea poloiştilor noştri ştiu că Dinamo Bucureşti deţine un record greu de egalat, că Dinu Popescu împreună cu coechiperii săi se pregătesc să cucerească cel de al 20-lea titlu de campioni pentru clubul lor. La baza multiplelor succese ale echipei din şos. Ştefan cel Mare se -i află munca pasionată a celor doi tehnicieni. Anatol Grinţescu şi Iuliu Capşa, care de-a lungul ultimilor ani au descoperit în permanenţă jucători talentaţi, l-au format şi apoi i-au promovat în prima echipă, unii ajungînd chiar în reprezentativele ţării. Dealtfel, de mai mulţi ani, formaţiile de juniori ale clubului domină întrecerile republicane ale speranţelor poloului romănesc, furnizînd continuu echipei-fanion cadre de nădejde. Chiar şi în 1979, ambele titluri la Juniori au revenit poloiştilor dinamovişti, în ,,noul val 44 al campionilor s-a distins în acest an cîţiva jucători de mare talent. Unul dintre ei, înalt, bine legat pentru cei numai 16 ani ai săi, este Vlad Hagiu, golgeter şi cel mai tehnic poloist în campionatul juniorilor mici, golgeter al campionatului juniorilor mari, ca şi al Balcaniadei juniorilor de la Sofia. Specialiştii afirmă despre Vlad, fiul Evelinei Slaviei-Hagiu, componentă ae echipei de gimnastică ce ne-a reprezentat la Olimpiada de la Helsinki, că ar fi unul dintre cele mai valoroase produse ale polo-ului românesc. Nu mai puţin talentat şi ambiţios să calce pe urmele tatălui său, Gabriel Moiceanu, unul dintre cei mai valoroşi rutieri din istoria ciclismului românesc, este şi coechipierul lui Hagiu (ambii sunt colegi de clasă, la Liceul nr. 2 din Bucureşti), Cătălin Moiceanu, foarte bun înotător, cu un şut demn de invidiat. Din caietul său personal poţi afla totul despre cele peste 250 de meciuri jucate (şi cîteva sute de goluri marcate), de la prima partidă oficială, disputată în urmă cu 3 ani, în campionatul de copii şi pînă azi. Dorinţa lor cea mai fierbinte (ca şi a altor jucători dinamovişti talentaţi ca Florin Adeleanu şi Radu Ionescu) este să ajungă în echipa naţională, să joace la Olimpiadă, să egaleze, cel puţin, faima sportivă a părinţilor lor. Adrian VASILIU P.S. Am văzut în campionatul de copii al Capitalei, competiţie în care s-au lansat Şerban Popescu, Mihai Tudor, Eugen Ionescu, Doru Ciobăniuc, Vlad Hagiu, Cătălin Moiceanu şi alţi tineri talentaţi ai polo-ului românesc, o foarte bună echipă a clubului Steaua, antrenată de harnicul şi inimosul Francisc Crişan, care de foarte mulţi ani descoperă şi creşte tineri jucători... pentru alte echipe. Poate că în sezonul viitor vom descoperi şi o bună echipă de juniori a clubului militar. AUTOMOBILISMUL IN ACTUALITATE LA SIBIU s-a desfăşurat recent ediţia a V-a a Raliului auto „Cheile Cibinului“, competiţie organizată de A. S. Retezat Sibiu, pe distanţa de 152 km, pe ruta Sibiu — Păltiniş — Curmătura — Răşinari — Cisnădie — Sibiu. Raliul s-a bucurat şi de data aceasta de un frumos succes. Iată cîștigătorii : clasa a I-a (pînă la 1150 cmc) P. Bratu— I. Lupu — I.P.A. Sibiu ; clasa a V-a (Dacia 1300 cmc grupa I) fraţii Iosif — Martin Şanta — A. S. Retezat ; clasa a Vl-a (Dacia 1300 cmc grupa II) M. Faur — F. Jecu — I.P.A. Sibiu. (I. Ionescu — coresp.) INTR-O EXCELENTA ORGANIZARE, asigurată de filiala A.C.R. şi Asociaţia sportivă Automobilul, s-a disputat timp de două zile, pe cartodromul din Galaţi „Cupa de toamnă“ la karting. Au participat 80 de concurenţi din 16 asociaţii sportive din ţară, concursul reprezentînd o frumoasă reuşită tehnică şi spectaculară. Stabilirea clasamentelor s-a făcut, în premieră absolută pe ţară, prin teletransmisie, cu ajutorul unui calculator electronic, instalaţie realizată de către un colectiv de la Centrul teritorial de calcul din Galaţi. La seniori, pe primul loc s-a situat Udo Sverak, de la Unirea tricolor Bucureşti, iar la juniori tînărul Petre Niculescu, din cadrul aceleiaşi asociaţii. La fete, întrecerea a revenit concurentei Renata Fuss, tot de la Unirea tricolor Bucureşti. (T. Siriopol — coresp.) DUPĂ CURSELE AUTOMOBILISTICE de viteză în coastă de la Paltiniş-Sibiu şi de pe Gutin -Baia Mare, sîmbâtă se Va desfăşura pe serpentinele de la Pîrîul Rece, din apropierea Predealului, ultima etapă a campionatului auto de viteză în coastă, cînd vor fi desemnaţi campionii ţării la această dificilă probă din sportul cu motor. Cursele vor avea loc sâmbătă dimineaţă, pe un traseu de 7 km, cu sosirea în faţa cabanei şi a complexului B.T.T. TINERII LUPTĂTORI în întreceri La sfîrşitul acestei săptămîni (sîmbătă şi duminică) se dă startul într-o nouă ediţie a campionatului republican pe echipe al juniorilor la lupte libere, competiţia similară la greco-romane urmînd să-şi desfăşoare prima etapă în zilele de 10 şi 11 noiembrie. Concursul republican de toamnă pentru copii va avea loc la Cluj-Napoca (libere), în zilele de 8, 9 și 10 noiembrie, iar cel de greco-romane la Timișoara, în perioada 23—25 noiembrie.