Sportul, septembrie 1981 (Anul 37, nr. 9873-9898)

1981-09-15 / nr. 9885

VIZITA DE LUCRU A TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU IN JUDEŢUL DOLJ­­ Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a început, luni 14 septembrie, o vizită de lucru in judeţul Dolj, împreună cu secretarul gene­ral al partidului se află tova­răşa­ Elena­ Ceauşescu, tovarăşii Ilie Verdeţ, Emil Bobu, Gheor­­ghe Oprea, PetrU Enache, Nicu Ceauşescu, secretar al C.C. al C.T.C. Inscriindu-se in seria de rod­nice intilniri şi consfătuiri de lucru pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu le-a iniţiat în ulti­ma perioadă, noua vizită, efec­tuată de această dată in zona sudică a Olteniei, are in centrul atenţiei analiza rezultatelor obţinute, la nivelul judeţului, în industrie, agricultură, pe ţa­rini edilitar, social-cultural şi in alte sectoare de activitate, in lunile ce au trecut din anul 1981, din actualul cincinal, exa­minarea modului cum se acţio­nează, sub conducerea organi­zaţiilor de partid, pentru înfăp­tuirea integrală a programului stabilit de Congresul al XII-lea al P.C.R., pentru sporirea con­tinuă a contribuţiei judeţului Dolj la dezvoltarea dinamică şi armonioasă a economiei na­ţionale, a României socialiste. Pe temeiul analizei realizate cu acest prilej in întreprinderi, cooperative agricole de produc­ţie, in unităţi de învăţămint, la care iau parte reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat, factori de răspundere din economie, specialişti, numeroşi oameni ai muncii, sunt stabilite direcţiile de acţiune pentru pe­rioada următoare, astfel incit judeţul să-şi îndeplinească, in bune condiţii, sarcinile prevă­zute pe anul 1981, pe întregul cincinal. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu va participa, de asemenea, la deschiderea oficială a anului de invăţămint 1981—1982, pe care o găzduieşte municipiul Craio­va, prezenţa secretarului gene­ral al partidului la acest eveni­ment avind loc in virtutea unei tradiţii intrate în chenarul de aur al şcolii româneşti, cu in­­confundabile rezonanţe in ini­ma a milioane de tineri, elevi şi studenţi, a cadrelor didacti­ce, a noastră a tuturor. Noua vizită de lucru pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu o întreprinde in judeţul Dolj ilustrează, încă o dată, cu eloc­venţă, rolul determinant al secretarului general al partidu­lui in mobilizarea şi stimularea oamenilor muncii din întreaga ţară in înfăptuirea politicii partidului. Totodată, ea pune pregnant în lumină preocuparea statornică a tovarăşului Nicolae Ceauşescu de a se afla mereu în mijlocul făuritorilor de bu­nuri materiale, pentru a le cu­noaşte mai bine viaţa, împli­nirile, preocupările, a-i consul­ta în toate problemele con­strucţiei socialiste. Iată pentru ce oamenii mun­cii de aici transformă vizita de lucru a tovarăşului Nicolae Ceauşescu intr-o adevărată săr­bătoare populară, într-o mani­festare impresionantă a dragos­tei, stimei şi recunoştinţei faţă de conducător­­ iubit al parti­dului şi statului nostru. La coborîrea din avion, pe aeroportul municipiului Craio­­va, mii de localnici intimpină pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pe tovarăşa Elena Ceauşescu, pe ceilalţi tovarăşi din condu­cerea partidului şi statului, cu intensă bucurie şi satisfacţie. Ei aclamă îndelung, cu însufle­ţire, pentru partid şi secretarul său general. Primul obiectiv al vizitei to­varăşului Nicolae Ceauşescu în judeţul Dolj îl reprezintă între­prinderea de avioane Craiova. Vizita de lucru continuă în zona industrială de est a Cra­­iovei, la întreprinderea de uti­laj greu şi întreprinderea „E­­lectroputere“. Mijloc de septembrie, splen­didă zi de toamnă, întregul oraş a ţinut să iasă în întîmpi­­narea tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi a tovarăşei Elena Ceauşescu. Oameni ai muncii de toate profesiile, studenţi şi elevi, tineri şi virstnici, copii şi-au dat întîlnire pe arterele principale ale Craiovei pentru a-l saluta din adincul Inimilor lor pe conducătorul partidului şi statului. Ei au ţinut să-şi exprime, prin emoţionante ges­turi, bucuria de a-l avea din nou in mijlocul lor pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, să dea glas recunoştinţei pentru tot ceea ce face secretarul general al partidului, prin activitatea sa de fiecare zi, spre binele întregu­lui nostru popor Din loc in loc, coloana ofi­cială este salutată de sportivi, ale căror mişcări armonioase, pline de graţie şi virtuozitate, vroiau parcă să sugereze tine­reţea nouă a Craiovei şi a Dol­jului întreg. Sunt exteriorizări impresio­nante ale bucuriei reintilnirii cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ale dragostei şi preţuirii cu care doljenii il înconjoară, ase­meni întregului nostru popor, pe conducătorul partidului şi statului. După-amiază, vizita de lucru a tovarăşului Nicolae Ceauşescu in Dolj a continuat în unităţi agricole de producţie şi cerce­tare, la Dăbuleni şi Birca. Seara, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi conducători de partid şi de stat s-au întors in municipiul reşedinţă a jude­ţului Dolj. După ore de intensă şi rod­nică analiză, prima zi a vizitei s-a încheiat — asemenea tutu­ror intîlnirilor de lucru ale secretarului general al partidu­lui — cu un bilanţ extrem de bogat. Ea a marcat un nou şi important moment in viaţa unităţilor vizitate, aprecierile şi indicaţiile tovarăşului Nicolae Ceauşescu stimulind aceste co­lective în eforturile lor consa­crate obţinerii unor rezultate tot mai bune, ridicării întregii activităţi la cote superioare de calitate şi eficienţă. ÎNCHEIEREA vizitei alterei sale SEICUL JABER AL-AHMAD AL-JABER AL-SABAH, EMIRUL STATULUI KUWEIT Luni s-a încheiat vizita ofi­cială de prietenie intreprinsă in ţara noastră, la invitaţia preşedintelui Republicii Socia­liste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, de Alteţa Sa şeicul Jaber Al-Ahmad Al- Jaber Al-Sabah, emirul statu­lui Kuweit. Vizita înaltului oaspete ku­­weitian in România s-a înscris ca un moment important al re­laţiilor romăno-kuweitiene, re­zultatele dialogului la nivel înalt conferind un conţinut mai bogat raporturilor bilaterale, precum şi conlucrării dintre România şi Kuweit pe ţărimul vieţii internaţionale, în folosul ambelor ţări şi popoare, al cauzei păcii şi înţelegerii în lume. Ceremonia plecării şefului statului kuweitian a avut loc pe aeroportul Otopeni.­­ Cei doi şefi de stat au sosit împreună la aeroport. O gardă militară a prezentat onorul. S-au intonat imnurile de stat ale Kuweitului şi României, in timp ce în semn de salut erau trase 21 de sal­ve de artilerie. Preşedintele României şi e­­mirul statului Kuweit au trecut in revistă garda de onoare, în continuarea ceremoniei, Alteţa Sa şeicul Jaber Al-Ah­mad Al-Jaber Al-Sabah şi-a luat rămas bun de la per­soanele oficiale române venite să-l salute la aeroport. Pe aeroport se aflau numeroşi bucureşteni care au salutat cu căldură pe cei doi şefi de stat, manifestîndu-şi deplina satis­facţie faţă de rezultatele nou­lui dialog la nivel inau­ romaâ­­no-kuweitian ce deschide noi perspective colaborării dintre România şi Kuweit. La scara avionului, pre­şedintele Nicolae Ceauşescu şi emirul Jaber Al-Ahmad Al- Jaber Al-Sabah şi-au luat un călduros rămas bun, strîngîn­­du-şi miinile, îmbrăţişindu-se cu prietenie. La ora 10:00, aeronava cu care călătorește emirul Kuwei­tului a decolat. A fost comunicată la F.I.F.A. LISTA CELOR 22 DE COMPONENŢI AI LOTULUI DE FOTBAL PENTRU MECIUL CU ECHIPA UNGARIEI Ieri, F.R. Fotbal a comunicat la F.I.F.A. lista celor­­22 de ju­cători din care va fi alcătuit „ui“-le nostru reprezentativ pentru meciul cu echipa Un­gariei, programat să se desfă­şoare, la Bucureşti, în ziua de 23 septembrie, in cadrul pre­liminariilor campionatului mon­­dial. Iată-i pe cei 22 : portari : Cristian, Moraru, Speriatu ; fundaşi : Negrilă, Ştefănescu, Someş, Al. Nicolae, Dinu, Mun­­teanu II, Ungureanu ; mijlocaşi : Ţicleanu, Beldea­­nu, Stoica, Iordănescu, Augus­tin ; înaintaşi : Crişan, Cămătaru, Bălăci, Şoiman, Cimpeanu II, M. Sandu, Ţălnar. După cum se vede, din aceas­tă listă lipseşte portarul Ior­­dache. El a fost încercat, sîm­­bătă, în poarta echipei Corvi­nul, care a susţinut un meci amical, la Bucureşti, în com­pania echipei Dinamo, dar, a­­cuzind dureri la genunchi, a trebuit să fie înlocuit la pau­ză. MÎINE, PRIMA MANŞĂ A TURULUI I ÎN CUPELE EUROPENE DE FOTBAL Mîine, Universitatea Craiova (in Cupa campionilor europeni), Dinamo ,şi F.C. Argeş (în Cupa U.E.F.A.) vor lua startul interna­ţional. La Craiova, Bucureşti şi Nicosia, primele meciuri, în care reprezentantele noastre au datoria de a evolua la cota superi­oară a posibilităţilor, pentru prestigiul fotbalului românesc. Aceste trei jocuri, un fel de uvertură la sezonul decisiv al naţio­nalei, se cer tratate cu toată dăruirea, seriozitatea şi responsa­bilitatea. Iată ultimele veşti din cele trei tabere. la incndierea­­amitionaldor naţionale (Ic orientare iu­ristica­ti in cadrul „Daciadei" VALOARE SPORITA A CONCURENŢILOR ŞI MARE AFLUX DE TINERI Desfăşurate pe un teren greu, mustind de apă şi cu mari de­nivelări — dar bene­ficiind de hărţi foar­te bine tipărite, în culori şi cu multe detalii — Campionatele naţio­nale de orientare turistică din acest an (ştafetă şi individual) şi Concursurile republicane ale copiilor şi seniorilor (peste 35 de ani), care au avut loc in îm­prejurimile oraşului Moreni, au arătat specialiştilor o creştere valorică a concurenţilor. S-au prezentat la start pes­te 350 de sportivi, dintre care o treime la probele feminine, ceea ce ne îndreptăţeşte să credem că „sportul pădurilor“ a reuşit să atragă spre perfor­manţă şi multe sportive. De remarcat că cei mai mulţi com­petitori au aparţinut de clu­burile şi asociaţiile sportive Voinţa ceea ce înseamnă că în rindul cooperatorilor dăinuie şi se dezvoltă dragostea pentru acest sport al tuturor virstelor. Şi tot în legătură cu participarea, se cuvine să notăm marele aflux de e­­lemente tinere din toate judeţele, ceea ce înseamnă că „schimbul de mîi­ne“ în orientarea turistică este asi­gurat, la acest ca­pitol remarcîndu­­se asociaţiile spor­tive din Baia Ma­re, Bistriţa, Satu Mare, Hunedoara, Iaşi, Arad, C Cluj-Napoca, Tg. Jiu, Galaţi şi, în­deosebi, un club bucureştean — „Locomotiva“ —, unde acti­vează ca antrenoare Paula Chiurlea, ea însăşi concurentă (cîştigătoare la categoria 35 de ani). Din nou trebuie să sem­nalăm absenţa sibienilor, primii pe ţară la întrecerile de ma­să, da­r cu prezenţă nesemni­ficativă la cele de performanţă. Intre primii trei clasaţi la ştafetă şi la întrecerile indivi­duale (la cele două categorii de virstă — 17 şi 19 ani la fete şi 18 şi 21 ani la băieţi) am întrl­­nit nume cunoscute, care, în mare parte, anul trecut sa aflau deja printre primii 10 în clasamentul general pe ţară. O surpriză plăcută au oferit Ma­riana Lubitu (Voinţa Hune- Sever NORAN (Continuare in pag 2-3) Pleacă in cursă unul dintre echipajele de ștafetă. Imagine de la campionatele natio­nale de orientare turistică. S­tart intr-un nou­ an şcolar şi universi­tar ! Start la învăţătură, în multiple activităţi legate de practica în produc­ţie şi activităţi obşteşti cu un larg caracter social-formativ. Start şi în lecţiile de educa­ţie fizică şi in activităţile sportive atit de îndrăgite pretutindeni de tineretul studios din patria noastră. Ziua de 15 septembrie, ziua acestui start, a fost aşteptată cu un justificat interes de către elevi şi studenţi. începe un nou an de muncă, vor fi acumulate noi şi noi cunoş­tinţe in domeniile atit de diverse ale învăţă­­mîntului nostru, care cunoaşte o dezvoltare fără precedent, dinamică şi continuă, Româ­nia situîndu-se — graţie gîndirii revoluţionare creatoare şi preocupării neobosite a tovarăşu­lui Nicolae Ceauşescu, secretar general al partidului, preşedintele Republicii — printre primele ţări din lume in acest important do­meniu, aşa cum atestă statisticile U.N.E.S.C.O. Modernizarea şi perfecţionarea continuă a învăţămîntului românesc, în pas cu cerinţele vieţii contemporane, reprezintă un factor de bază al progresului întregii noastre societăţi, deoarece de ridicarea nivelului general al cu­noştinţelor, de pregătirea temeinică a forţei de muncă, de creşterea calificării in toate domeniile depind direct sporirea continuă a potenţialului economic al României, însăşi înfăptuirea măreţului program de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Aceasta presupune oameni temeinic pregătiţi sub toate aspectele. Exerciţiului fizic, sportului şi turismului în rindul tineretului studios, li se acordă astăzi o atenţie deosebită, modernizarea invăţămîn­­tului ţinind seama de necesitatea ca elevii şi studenţii să fie nişte tineri viguroşi, sănătoşi, armonios dezvoltaţi, bine pregătiţi pentru muncă şi viaţă. Iată de ce în vastul arsenal educaţional al şcolii educaţia fizică şi sportul au fost con­sacrate ca mijloace pentru creşterea unor generaţii apte să facă faţă cu succes exi­genţelor actuale şi de perspectivă. Este şi (Continuare in pag 2-3) DIN NOU ÎN SĂLILE DE CURS, DIN NOU PE BAZELE SPORTIVE! PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIT­-VX I ZIAR AL CONSILIULUI NAȚIONAL PENTRU EDUCATIE FIZICA ȘI SPORT I ANUL XXXVII­­ Nr. 988^^^1^^^4^AQIMI^­^30^BANI^^1^^^^laliți 15 septembrie 1981 | UNIVERSITATEA CRAIOVA ŞTIE CA ARE PRIMA ŞANSĂ ŞI CĂ TOCMAI DE ACEEA O AŞTEAPTĂ... UN MECI GREU CU OLYMPIAKOS! ...Craiova a intrat, iarăşi, in febra meciurilor internaţionale. Duminică, la prinz, campionii s-au reunit cu toţii in „Bănie“, cei rămaşi acasă, şi cei de la lot. S-au strins pentru prima confruntare cu Olympiakos Pi­reu, în „Cupa campionilor eu­ropeni“, de mâine, de pe „Cen­tralul“ craiovean, „ultima repe­tiţie dinaintea marelui exa­men al toamnei, meciul naţio­nalei cu Ungaria, de la 23 sep­tembrie“ , cum declara antre­norul Ion Oblemenco. Studen­ţii s-au retras la 25 de km. de Craiova, in liniştea de la Geor­­fr­anc, la cabana Vinătorul, unde au efectuat ieri diminea­ţă un antrenament. Veşti bune în privinţa lui Beldeanu, care şi-a revenit după starea gri­pală şi a reînceput pregătirile. In programul echipei noastre campioane a figurat şi antre­namentul de ieri după-amiază, pe stadionul „Central“, şedin­ţă in care Ion Oblemenco a prezentat cu lux de amănunte fiecare component al campioa­nei Greciei, pe care a urmă­rit-o şi într-un m­eci de cam­pionat, încheiat la egalitate, lo 1. Starea de start a lotului cra­iovean este bună. Jucătorii sunt optimiști, fără a nega pericu­lozitatea adversarului, pe care il știu tenace și vînjos. Ion Mircea M. IONESCU (Continuare in pag 2­3)

Next