Sportul, aprilie 1983 (Anul 39, nr. 10360-10385)
1983-04-01 / nr. 10360
PLENARA COMUNĂ A CONSILIILOR OAMENILOR MUNCII DE NAŢIONALITATE MAGHIARĂ Şl GERMANĂ In prezent» tovarftşalul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, tot a avut loc in Capitală plenara comună a consiliilor oamenilor munci de naţionalitate maghiară ci germană la sosirea in sală, conducătorul partidului şi statului nostru a fost intimpinat cu vii aplauze şi ovaţii, participanţii exprimînd, in numele tuturor oamenilor muncii de naţionalitate maghiară si germană, sentimentele de Înaltă stimă, de profundă preţuire şi fierbinte recunoştinţă pe care l o nutresc faţă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu pentru condiţiile de deplină egalitate asigurate tuturor cetăţenilor patriei, fără deosebire de naţionalitate, pentru garantarea dreptului de a participa, cu întreaga energie creatoare, la elaborarea şi înfăptuirea politicii interne şi externe a partidului şi statului, la Înfăptuirea măreţei opere de construire a socialismului şi comunismului pe pămintul României. In cadrul dezbaterilor pe marginea expunerilor prezentate în plenarele Consiliului oamenilor muncii de naţionalitate maghiară şi Consiliului oamenilor muncii de naţionalitate germană au luat cuvîntul tovarăşii Jakabos Csaba István, director al întreprinderii mecanica Tîrgu Secuiesc, judeţul Covasna, Hildegard Mantsch, muncitoare la fabrica „Vicrometan“ Mediaş, judeţul Sibiu, Molnár Imre, Erou al Muncii Socialiste, preşedinte al CAP Tuşnad, judeţul Harghita, Fazekas Ferencz, şef de brigadă la întreprinderea minieră Paroşeni, judeţul Hunedoara, Ernest Breitenstein, redactor şef al ziarului „Neuer Weg", Ludovic Fazekas, membru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., viceprima-m ministru al guvernului, Gyöngyi Maria, inginer chimist la întreprinderea chimică „Sinteza“ Oradea, Richard Winter, membru supleant al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., ministru secretar de stat la Ministerul Aprovizionării Tehnico-Materiale şi Controlului Gospodăririi Fondurilor Fixe, Letay Lajos, secretar al Uniunii Scriitorilor, redactor şef al revistei „Utunk“, Gerhard Konnerth, decan al Facultăţii de filologie-istorie Sibiu, Fejes Iu- Jiu, secretar al Consiliului oamenilor muncii de naţionalitate maghiară, Galpal Zsuzsanna, secretar al Comitetului Judeţean Mureş al PCJL, vicepreşedintă a Consiliului Naţional al Femeilor, Josef Berenes, director al întreprinderii de ceasuri „Victoria" Arad, Furo Iuliu, secretar de stat la Ministerul Educaţiei şi Invăţămintului In numele membrilor celor două consilii, tovarăşul Mihai Gere, membru supleant al Comitetului Politio Executiv al C.C. al P.C.L, preşedintele Consiliului oamenilor muncii de naţionalitate maghiară, a spus ! Exprimind, încă o dată, marea bucurie şi satisfacţie pentru faptul de a vă avea din nou in mijlocul nostru la această plenară, transformată prin participarea dumneavoastră intr-un eveniment de mare Însemnătate politică, vă rog să-mi permiteţi, mult Iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, să vă adresez rugămintea fierbinte a noastră, a tuturor, de a lua cuvîntul In Încheierea lucrărilor Plenarei noastre comune. Primit ca cele ma alese sentimente de dragoste şi preţuire, cu însufleţită bucurie şi profundă satisfacţie, a luat cuvîntul tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Cuvintarea secretarului general al partidului a fost urmărită cu deosebită atenţie şi legitim Interes, cu deplină aprobare şi satisfacţie, fiind subliniată In repetate rinduri cu Indelungi aplauze şi ovaţii, cei prezenţi scandind cu Însufleţire : „Ceauşescu — P.C.R. I“, „Ceauşescu şi poporul !", „Ceauşescu — Pace !“ Dînd glas simţămintelor tuturor participanţilor la şedinţă, tovarăşul Eduard Eisenburger, preşedintele Consiliului oamenilor muncii de naţionalitate germană, a adresat secretarului general al partidului, în numele tuturor membrilor Consiliilor oamenilor muncii de naţionalitate maghiară şi germană, cele mai vii mulţumiri pentru marea şi deosebita cinste de a onora cu prezenţa sa lucrările plenare. In Încheierea adunării, cei prezenţi au aclamat din nou, îndelung, cu putere, pentru partid şi secretarul său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pentru patria noastră liberă şi independentă, subliniind şi cu acest prilej unitatea şi frăţia tuturor fiilor patriei — români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi —, ataşamentul lor față de politica partidului și statului nostru. f«OtJTAM MW TOAH TiUWJ. MTW-MJ ZIAR AL CONSILIULUI NAȚIONAL PENTRU EDUCAŢIE FIZICA SI SPORT I ANUL XXXIX Nr. 10 MO |4 PAGINI - SC BAkH Vineri 1 aprile 1003 ! APRILIE, LUNA ULTIMELOR FINALE ALE „DACIÁDEI ALBE“ 1982-1983 ntOORAMUl FIMALaos CDITta DE IARNA A „DACIÁDET 1—LIV. Grioțl i patine) evtiitic (tankort + Juniorii 4—7. IV. PloSra Ană 1 biatlon (i«ntori) 4-9.IV. Paring : «chi alpla (Juniori) 17-20. IV. Paring i scM alpin (i«ntori) 25—29. IV. Miercurea CUk hochei (tantori) Gheorghe Berdar, cel mai ban biatlonul român al sezonului, pretendent principal la titlurile de campion al „Daciadei* şi a ţârii in întrecerile de zăptdmina viitoare de la Piatra Arzi. Foto : D. NEAGU Următoarele săptămini vor fi marcate, in SPORTURILE ZĂPEZII, la desfăşurarea ultimelor finale ale ediţiei de Iarnă a „Dsciadei" 1982—83, tot atitea campionate naţionale de larg interes. Este vorba despre etapele finale ale sezonului hivernal la biatlon seniori (Piatra Arsă, 4—7 aprilie), la schi alpin juniori (Pa(Continuare !) pag 2-3) Succese în concursurile internaţionale de înot TINERII ÎNOTĂTORI ROMÂNI IN PRIM-PLAN LA TRENTO ŞI ZAGREB Ploieşteanca Iulia Nateescu (4 victorii) — „la reginetta" tradiţionalei competiţii din Tirol din 15 ţari şi 101 cluburi italiene, printre ei numeroşi favoriţi ai campionatelor europene de juniori, programate anul acesta la Mulhouse (5—8 august). Intre cei peste 600 de tineri competitori — cifră record — s-au aflat şi 6 sportivi români, însoţiţi de antrenorul ploieştean ,Viihai Gothe. Avînd o comportare remarcabilă, aceştia au izbutit un adevărat record la materie, realizând 11 victorii, şase locuri doi şi trei locuri trei Ca urmare a acestor evoluţii, echipa înotătorilor români s-a situat la finele competiţiei pe locul I cu un total de 168 p, urmată de S.C. Uden (Olanda) 84 p, Triglav Kranj 68 p, nirna Ljubljana 43 p (ambele din Iugoslavia), Württemberg (R.F.G.) Î7 p. In ziarul .L’Adige*, care apare zilnic la sudul Tirolului se pot citi în numărul de duminică 27 martie următoarele titluri : „Ala Madonna Bianca (n.r. numele piscinei) si continua a parlare rumenol* si „La regnietta del meeting si chiama Julia Mateescu“. „Fără îndoială — ne-a relatat antrenorul M. Gothe — tinera înotătoare ploieşteancă a fost protagonista concursului din acest an. Luînd startul în 4 probe, lulis Mateescu (13 ani) a obţinut (Continuare in pag a 4-a) ZHeile trecute s-au desfăşurat la Trento (bazin de 25 m) tradiţionalele Întreceri ale concursului internaţional de copii şi juniori, cua anul acesta la cea de a 16-a ediţie. Au fost prezenţi in acest concurs-maratontineri Înotători FOTBALIŞTII TRICOLORI AU 15 ZILE PENTRU AŞI REFACE POTENŢIALUL Rinduri pentru o echipă cu un scop precis: 16 aprilie Dacă ar fi să raportăm calitatea jocului practicat de echipa României In prima repriză a meciului cu Suedia şi in primele 20 de minute ale jocului împotriva Turciei cu nivelul general al acestui meci cu Iugoslavia, ajungem la o diferenţă de două puncte în minus, de la 8 la 8. Aceasta demonstrează o dată în plus, că la Timişoara s-au adunat citeva elemente de eclipsă, printre care se pot cita, intre altele: a) săptăminile cu două jocuri, pe care fotbaliştii noştri le susţin cu destulă greutate, b) o anume stare de automulţumire, mai ales din partea jucătorilor care au reuşit să îmbrace tricoul naţional de vreo 17—18 ori intr-un an şi jumătate, c) amintita absenţă a lui Cămătaru, ale cărei implicaţii tactice pot fi comparata doar cu absenţa pivotului de bază In cadrul unei echipe de baschet şi de absenta forţată a lui Ţicleanu, care Impietează şi — din păcate — va impieta, In lipsa unei soluţii adecvate — asupra ritmului echipei in ansamblu. Toate aceste elemente negative vor putea fi suplinite Ioan CHIRILA (Continuare In pag. 2-3)’ Ceolga». Kiel» (şi nu numai ei) i-au detorm« greu de ambiţioşii apărători Iugoslavi... Foto : Branko VUIN o O.Cyc . Duminicii, In „premiera“. Bucureşteanft -------Tiran m t „Daciaflor fie ţară 200 000 DE UMERI ÎN ÎNTRECERI . Duminică, eveniment deosebit, sărbătoresc, in viaţa sportivă a ţării, deschiderea oficială a Întrecerilor din cadrul etapei de vară a marii competiţii naţionale „Daciada, ediţia a 3-a. Dintre starturile anunţate, astăzi , o avancronică a manifestărilor din Capitală, al căror program ni se pare o irezistibilă invitaţie la vizionarea unui grandios spectacol sportivcultural cu aproape200 000 de participanţi ! Toate bazele sportive ale Bucureştiului vor fi, duminică, gazde primitoare ale copiilor şi tinerilor veniţi, în număr-record, să se întreacă în entuziaste manifestări, spectacole sportivculturale şi demonstraţii ale performerilor, desfăşurate sub Însemnele „Daciadei“. Organizatori: CMEFS Bucureşti, organele sportive ale sectoarelor, într-o exemplară colaborare cu factorii cu atribuţii din Capitală. Şi acum, despre „capul de afiş“ al acestei acţiuni de excepţie, „Festivalul sportiv de primăvară“, programat in Sectorul 4, care va reuni circa 40 000 de participanţi la o manifestare polisportivă de amploare cu totul remarcabilă. Va fi, suntem siguri o splendidă sărbătoare sportivă în „Parcul tineretului“, acolo unde ne-am obişnuit să întîlnim, la fiecare sfirşit de săptămînă, mii de tineri şi tinere. Niciodată însă pină acum 40 000! Concursuri de patinaj role, de mini-ciclocros, întreceri de atletism, şah, fotbal, tenis de masă, handbal, volei, tenis de cîmp... Dar mai bine să vă transmitem calda invitaţie a organizatorilor — şi a noastră —, adăugind doar că iubitorii sportului sunt aşteptaţi la „Parcul tineretului* inainte de ora 10, cind se vor da primele starturi... Pe toate celelalte baze sportive şi in parcurile Capitalei — alte zeci şi zeci de mii de tineri şi tinere vor Întregi, prin prezenţele şi participările lor entuziaste, un tablou sportiv impresionant prin proporţii, dîndu-i toată frumuseţea şi căldura pasiunii pentru mişcarea în aer liber şi practicarea exerciţiului fizic a tineretului bucureştean. Pe marginea Plenarei Comitetului F. R. T. DRUMUL TENISULUI TÎNĂR SPRE MAREA PERFORMANŢĂ Dacă am Încerca să desprindem caracteristicile principale ale activităţii de tenis din ţara noastră, atunci se impune atentia, cu siguranţă, acel aspect definitoriu care constă in tinereţea majorităţii performerilor sai. In clasamentele ultimului sezon, pe primele locuit se află, In majoritate covârşitoare, reprezentanţii tinerei noastre generaţii de tenismeni, avînd In frunte pe multiplii campioni al tării Florin Segărceanu si Lucia Romanov, care aşa au păşit in rindul seniorilor, in preajmator, de asemenea, un monunent de tineri si tinere, emisari autorizaţi ai tenisului romănesc in marile competiţii. In acest context, prima concluzie, care pare sa se impună, ar fi aceea că In tenis avem asigurată o perspectivă dintre cele mai favorabile, cu posibilităţi de promovare pe scara performanţelor, pentru o lungă perioadă de timp de aici Încolo. Are — din păcate — o conduşie falsă. Este tocmai ceea ce au demonstrat, cu pregnanţă, dezbaterile recentei plenare a Comitetului federaţiei române de tenis, care a avut loc la Bucureşti In ziua de 7 martie, însuşi raportul prezentat. În deschiderea lucrărilor, insistă asupra faptului că tenismanii loturilor noastre republicane ne deţin poziţii de prim-plan In ierarhia mondială a acestei discipline. Este cazul chiar pentru Lucia Romanov, clasată In zona locului SO In lume, după cum Florin Segărceanu se află abia In zona locului 100 în rlndurile eu Ion GAVRILESCU Radu VOTA (Continuare f» P«F