Sportul, iunie 1984 (Anul 40, nr. 10719-10744)

1984-06-02 / nr. 10720

SUB PREŞEDINŢIA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU ŞEDINŢA COMITETULUI POLITIC EXECUTIV Al C.C. Al P.C.R. Sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar­ general al Partidului Comunist­­ Român, s-a desfăşurat, vi­neri, 1 iunie, şedinţa Comite­tului Politic Executiv al C.C. al F.C.R. In cadrul şedinţei, Comitetul Politic Executiv a aprobat componenta delegaţiei româ­ne care va participa la Cons­fătuirea economiei la nivel înalt a ţărilor membre ale Consiliului de Ajutor Econo­mic Reciproc, ce va avea loc la Moscova, la jumătatea lu­nii iunie a.c. De asemenea, Comitetul Politic Executiv a discutat şi aprobat punctul de vedere al delegaţiei noas­tre pentru şedinţa a XXXVIII-a extraordinară a sesiunii CAER. Comitetul Politic Executiv a exprimat convingerea că întilnirea la nivel înalt, ne problemele economice, înţe­legerile la care se va ajunge vor contribui la perfecţionarea colaborării si cooperării in cadrul CAER, in interesul dezvoltării economico-sociale a fiecărei ţări membre, al e­­dificării cu succes a noii orin­­duiri, al întăririi forţei si irestigiului socialismului in lume. In continuare, in cadrul Şedinţei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a prezentat o in­formare cu privire la vizita oficială de prietenie efec­tuată in tara noastră, în perioada 22—25 mai, de gene­ral Gnassingbe E­yadema, pre­­sedintele fondator a! Adu­nării Poporului Togolez, pre­şedintele Republicii Togoleze. Comitetul Politic Execu­tiv a aprobat, în unanimi­tate, rezultatele vizitei, ale convorbirilor dintre tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi gene­ral Gnassingbe Eyadema, a­­preciind că Declaraţia comună semnată de cei doi preşedinţi, celelalte documente încheiate reprezintă o importantă con­tribuţie la extinderea relaţiilor de prietenie şi colaborare din­tre România şi Togo servesc interesele celor două po­­noare, politicii de pace, des­tindere, independenţă naţio­nală şi colaborare între na­ţiuni. A fost subliniată în­semnătatea deosebită a ho­­tărîrilor luate de cei doi preşedinţi cu privire la dez­voltarea mai dinamică a colaborării româno-togoleze la domeniile politic, economic, tehnico-știinţific, social-cul­­tural, a cooperării în pro­ducţie, la diversificarea schimburilor comerciale, a­­preciind că acestea sunt în avantajul reciproc al celor două ţări id­eodo­are, al dez­voltării IQ libere şi indepen­dente pe calea progresului economic şi social. Comitetul Politic Executiv a dat o Înaltă apreciere pozi­ţiei exprimate de tovarăşul Nicolae Geacsescu în cadrul schimbului de păreri refe­ritor la problemele esenţiale ale vieţii Internationale actua­le, subliniind importanta concluziilor la care s-a a­­juns cu privire la necesitatea Întăririi conlucrării şi unirii eforturilor popoarelor, ale forţelor Înaintate din în­treaga lume In lupta pentru oprirea agravării situaţiei Internationale si cursului spre confruntare si război, pentru promovarea unei politici de destindere si colaborare, de respect al independentei natio­nale, de pace. Insusindu-si întru totul aprecierea că pro­blema fundamentală a epocii noastre o constituie oprirea cursei Înarmărilor, trecerea la măsuri concrete de dezarmare, îndeosebi de dezarmare nucle­ară. Comitetul Politic Executiv a subliniat atenţia acordată, in timpul convorbirilor, necesită­ţii de a se face totul pentru a se ajunge la înţelegeri cores­punzătoare privind eliminarea rachetelor nucleare cu rază medie de acţiune şi a oricăror arme nucleare din Europa. Comitetul Politic Executiv a relevat, cu satisfacţie, rea­firmarea, în cadrul convor­birilor, a dorinţei României şi Republicii Togo de a inten­sifica colaborarea dintre ele pe arena mondială, în cadrul O.N.U. şi al altor organisme Internaţionale, al Grupului „celor Tîns $) al mişcării ţărilor nealiniate, în scopul creş­terii contribuţiei lor la re­glementarea justă, democra­tică a problemelor majore ale vieţii Internaţionale, la li­chidarea subdezvoltării si­­e­­dificarea unei noi ordini economice internaţionale, la promovarea păcii, securităţii şi cooperării între naţiuni. Aprobînd în unanimitate documentele şi înţelegerile convenite cu prilejul vizi­tei, Comitetul Politic Exe­cutiv a cerut guvernului, mi­nisterelor, celorlalte organe economice centrale să ia toa­te măsurile pentru transpune­rea lor în viaţă. Comitetul Politic Executiv a soluţionat, de asemenea, probleme curente ale activi­tăţii de partid şi de stat. ZIAR AL CONSILIULUI NATIONAL PENTRU EDUCAJIE FIZICA SI SPORT | ANUL XL - Nr. 10 720 | 4 PAGINI - 50 BANI | Sîmbata 2 iunie 1964 | Un nou şi prestigios succes al popicarilor români SULIU BICE-CAMPION ŞI RECORDMAN MONDIAL • Titlul feminin a revenit sportivei Gyorgyne Vidas (Ungaria) • 4 din cei 8 reprezentanţi ai ţarii noastre­ in primele 6 locuri! LJUBLJANA, 1 (prin tele­fon). Cea de a 15-a ediţie a campionatelor mondiale de popice s-a încheiat vineri seara cu un nou succes româ­nesc , maestrul emerit al spor­tului IULIU BICE, după ce a cucerit împreună cu Iosif Tis­­mănar medalia de aur la du­blu, a urcat pe cea mai înaltă treaptă a podiumului laureaţilor in proba individuală, devenind campion al lumii cu un nou record mondial : 2915 p­d (v.r. 2883 pd). La startul probei maraton (cum este apreciată întrecerea individuală în care se adună in final rezultatele înregistrate în confruntările pe echipe, perechi și cele din turneul individual) s-au aliniat 74 de jucătoare și 90 dintre cei mai valoroşi popi­cari din lume, primii 20 în cla­samentul calificărilor, atit la fete, cit şi la băieţi, disputîn­­du-şi întîietatea vineri într-o gală a vedetelor de primă mă­rime. Printre acestea s-au aflat 6 jucători şi 2 jucătoare din ţara noastră. Fructificînd admi­rabilele lor calităţi — forţa de joc, forţa tactică şi forţa mo­rală — Iuliu Bice, Iosif Tis­­mănar, Gheorghe Silvestru şi Elena Andreescu au reuşit să se situeze în primele 8 locuri în ierarhia mondială. Iar Iuliu Bice a avut resurse să escala­deze un adevărat munte în confruntările directe din manşa decisivă cu multiplii campioni mondiali, ungurul Bela Csany şi iugoslavul Nikola Dragas. El a fost răsplătit cu o vic­torie care i-a atras admiraţia generală. In acest mare exa­men tehnic şi psihic, mai tine­rii ,lui colegi, Ilie Hosu, Ste­lian Boariu, Vasia Donos, pre­cum şi Maria Todea (debutantă la C.M.) au făcut abstracţie de faima adversarilor, confirmîn­­du-şi ascensiunea şi au dat frumoase exemple de abnegaţie şi dăruire pentru culorile spor­tive ale ţării. CLASAMENTELE PROBEI IN­DIVIDUALE : masculin — 1. IU­LIU BICE 2915 (952, 978, 985), campion mondial, 2. Bela Csany (Ungaria) 2842, S. Franja Mihai­­lovid (Iugoslavia) 2829, 4. losif Tismănar 2827 , 5. Gheorghe Silves­tru 2825, 6. Miroslav Liovici (Iugo­slavia) 2822, ...8. Iile Hosu 2810, ...14. Stelian Boariu 2773, 15. Vasia Donos 2747 I feminin — 1. Gyor­gyne Vidas (Ungaria) 1370, cam­pioană mondială. 2. Azóta Kovács (Ungaria) 1341, S. Biserica Per­­man (Iugoslavia) 1335, ...6. Elena Andreescu 1515, ..10. Maria To­dea 130L IULIU BICE (ace parte din echi- I­pa campioană a țârii. Aurul Baia I Mare. A ciştigat de patru ori !­itlul suprem cu reprezentativa­­ României şi de doua ori „Cupa­­ campionilor europeni* cu echipele I Constructorul Galaţi (1977) şi I Aurul Baia Mare (1983). Deţine 1­7 titluri de campion al ţârii la I individual şi perechi şi face parte,­­ de peste 10 ani, din lotul re-­­ prezentativ. Are 37 de ani, 1,81 înălțime și 85 kg. Este de prote­ste inginer constructor. Patra deesssi f­ne viaţă nouă, zberă, LA POARTA DELTEI, PRINTRE OAMENII NAVELOR ŞI Al SPORTULUI La Tulcea au fost dintot­­deauna ambarcaţii, drumul în Deltă presupunînd mersul cu lotca, şlepul, vaporaşul­ Mij­loace de transport pe apă s-au construit mereu, s-au reparat mereu, tradiţia continuă şi as­tăzi, dar la ce cote ! ICNUT înseamnă întreprinderea de construcţii navate şi utilaj tehnologic, înseamnă cargouri de 7 500 tdw, nave de pescuit costiere, barje şi tancuri de buncheraj — înseamnă un tî­­năr şi harnic colectiv de mun­că tulcean, hotărît să cinsteas­că cu realizări de prestigiu cea de a 40-a aniversare a Eli­berării patriei şi Congresul al XIII-lea al partidului. In drumeţie către splendo­rile Deltei, vin la ICNUT ti­neri din diferite localităţi ale ţării, spre a vedea un specta­col cum numai in citeva por­turi din lume poţi urmări, spre a asista la o grandioasă scenă de muncă a acestor con­structori de nave : lansarea ori ridicarea navelor pentru reparaţii cu ajutorul Sincro­­liftului în cuvinte puţine, o navă oceanică — Polar IV de pildă — e ridicată pe cala de reparaţii precum o „Da­cia* la autoservice ! Mîini vi­guroase, îndemînatice —­­băieţi şi tinere fete repară, sihdlează, vopsesc — înlătură avariile. La ICNUT predomină tine­­retuL Majoritatea poartă o­­chelari pentru sudură, iar în timpul liber — treninguri ori tricouri de sport cu ..A.S. Şantierul naval Tulcea“. Se joacă handbal, volei, tenis de masă dar pasiunea nr. I ră­­mîne fotbalul. Prima echipă a întreprinderii evoluează în Divizia „C“, alte formaţii de fotbal îşi desfăşoară activita­tea în diferite competiţii­­ „Cupa navalistului“ spre e­­xemplu, organizată sub gene­ricul „Daciadei“. Dintre cei mai destoinici în producţie şi pe terenurile de sport: sudorul Iordan Cazacu şi navigatorul Costică Parfente, din prima Vasile IOFAN (Continuare in pap 2-3) Flux continuu pe bazele marilor cluburi MNUL ŞI FAPTA PENTRU VIITOARELE... SIELE CRESC FRUMOS „stelele“ de miine in Calea Plevnei. O pildă vie sunt stelele de ieri ! fostul mare handbalist si an­trenor de handbal Cornel Oţe­lea e preşedintele Clubului sportiv al armatei, exinterna­­ţionalii de rugby sau fotbal Carol Kramer şi Ion Alexan­­drescu sunt vicepreşedinţi. Enumerarea poate continua cu multe, foarte multe nume. Unele vor apare dealtfel mai înco­lo, în acest re­portaj început la sediul puternicului club bucureştean. DIN SALA DE JOCURI tocmai ieşeau ti­­nerii voleibalişti ai lui Martin Rauch. Le la locul o grupă de începători in baschet, elevi al lui Nicolae wwn», doar o parte din cei 180 de juniori al C.S.S. Steaua. . Di­rectorul acestei pepiniere, Constantin Mihăilă. b­ *e* ful de catedră Eugen Vl­ad sini de faţă, ne vorbesc de R. Reisbluchner, N. Chirie, P. Moga, M. Cristescu, pe ca­­re-i „văd“ In viitor in lotul campioanei, aşa cum au ur­cat V. Ion, C. Scarlat, B. Băr­­bulescu, G. Sarlă. Baschetul e una din cele 14 secţii ale clubului sportiv şcolar o­­monim. PE SALTELE se modelează­ luptătorii de mii­ne, îndrumătorii fiind Marin Pîrcălabu, medaliat la „eu­ropene“, Luca Rădoi, Petre Nemeş, Marian Marin, „spe­ranţe“ numindu-se Teodor Geo RAEŢCHI (Continuare în pag. 2—3) Pe planşe, viitorii sabreri ai clubului militar Foto : D. NEAGU pao­eiAm om ! MARICICA PUICĂ —2:35,7 PE 1000 M! In cadrul unei curse desfăşurate ieri la Poiana Braşov, Maricica Puică (Olimpia Bucureşti) a stabilit un nou record naţional pe dis­tanţa de 1­000 m cu 2:35,7 (v.r. 2:36.3). Clasată pe locul doi cu 2:44,6, Lenuţa Raţă (Olimpia) a stabilit un nou record de Junioare Ambele atlete sunt pregătite de antrenorul emerit Ion Puică. Azi şi miine, la Ştrandul Tineretului ROMÂNIA-R.D. GERMANĂ LA SĂRITURI (1) Astăzi şi miine, la Ştran­dul Tineretului are loc în­tilnirea amicală dintre repre­zentativele de juniori (născuţi in 1969 şi mai mici) ale Româ­niei şi R. D. Germane. In vederea acestei intilniri, au fost selecţionat­ următorii săritori : Ion Petrache, Nico­lae Lepădug, Florin Avasiloaie, Daniela Levi (tot­ de la C.S.S. Lie. Ind. 37 Bucureşti), Iuliana Nicula, Arusiag Anelian, Geor­­geta Antohie (C.S.S. Triumf), Arina Maria, Liliana Banea, Ioan Badia, Bogdan Cibo (C.S.S. Sibiu), Luana Pătac (C.S.M. Cluj-Napoca) Vladia Dien (C.S.M. Sibiu) Daniela Popa (Grisul Oradea) Progra­mul: ani, ora 11: trambulină (f)i ora 16: platformă (b); miine, ora 10,30: trambulină (b)i ora 16: platformă (f). CARMEN BUNACIU: 1:02,01 -RECORD LA 100 m SPATE la cadrul concursului organizat de Comisia de notaţia a munici­piului Bucureşti, ieri la bazinul „23 August“ din Capitală. Carmen Bunachu a stabilit un nou record naţional in proba de 100 m spa­te I 1:02,01 (vechiul record - 1:02,19 - H aparţinea). Recordul elevei antrenoare­ Cristina Şopte­­rian constituie una dintre cele mai bune performanţe mondiale ale anului. In proba respectivă.

Next