Sportul, aprilie 1988 (Anul 44, nr. 11904-11929)

1988-04-01 / nr. 11904

Sunăm la locuinţa nr 21 a strâ­­mii e Martie din Timişoara. Ne descinde un bărbat cu o ţinută zveltâ şi o Înfăţişare senină, cu­ceritoare. Este prof. dr. docent Plus Brînzeu. Îl revedem după mai mulţi ani. Este aproape ne­schimbat. Aceeaşi mobilitate, a­­ceeaşi bună dispoziţie. — Adevărul este că manifest In continuare un mare apetit de muncă Mă întristează doar fap­tul că timpul trece prea repede... Mă gindesc că mai am atita de lucru, o sumedenie de proiecte ! In vasta bibliotecă a profeso­rului tomuri multe tomuri. Cursuri manuale, note, planșe. Totul Insă intr-o ordine care trădează prezenţa activă a omu­lui de ştiinţă. Precizînd din capul locului o­­biectul vizitei noastre facem o fi­rească legătură între exerciţiul fizic şi viaţa raţională provocîn­­du-l intr-un fel pe Interlocuto­rul nostru... — Este o simbioză pe care, dacă o respecţi, o simţi din plin foloasele. O spun dintr-o expe­rienţă proprie. Zilnic incep şi În­chei activitatea cu cîteva exerciţii de gimnastică. Nu preget de ase­menea să merg eil mai mult pe jos. Caut totodată să îmi rezerv un spaţiu suficient de odihnă. Este un comportament raţional care mi-a asigurat o constanţă a greutăţii corporale. Se ştie doar că o dată cu trecerea anilor fiecare kilogram in plus este su­portat de organism cu­ o dificul­tate sporită Profesorul a rezumat in citeva cuvinte prin citeva idei, ceea ce o solicitasem. Continuă însă : — De fapt, fiecare dintre noi ar trebui să cunoască şi să înţe­leagă necesitatea exerciţiului fi­zic, care este absolută, astăzi, in condiţiile vieţii civilizate, favori­­zantă a sedentarismului Iată de ce exerciţiul fizic şi viaţa raţio­nală constituie două noţiuni ce se întrepătrund aflindu-se intr-o indestructibilă corelaţie sau, mai exact, ar trebui să se afle. Un raport de echilibru intre ele va determina şi starea noastră de sănătate... O fotografie ni-l prezintă pe profesor, in plină tinereţe, ca ju­cător de fotbal la Lugoj, pe cînd era elev la Liceul .Coriolan Bre­­diceanu". Stăruim cu privirea a­­supra acestei imagini. Profesorul ne surprinde : „EXERCIŢIUL FIZIC ADAUGĂ ANI VIEŢII ŞI VIAJA ANI FIECĂRUIA..." dialogul nostru cu prof. dr. docent Pius BRÎNZEU, membru corespondent al Academiei . Mi-a plăcut sportul, fotbalul m-a cucerit şi pe mine, încă din copilărie. N-am avut însă velei­tăţi de performer, am păstrat la schimb o amiciţie strînsă cu foşti jucători de mare reputaţie. De­­heleanu Zombori, Bindea. Cu Sil­viu Bindea mă văd deseori. Mă vizitează, depănăm amintiri. Şi, din cînd in cînd, îl invit la o partidă de şah... Şahul fiind a doua pasiune sportivă a profesorului. Preşedin­te al comisiei de şah a judeţu­lui Timiş redactor responsabil al unei publicaţii de specialitate de mare prestigiu, Timişoara-Şah membru organizator al Campio­natului Mondial pentru copii, ca­re va avea loc în iulie, anul a­­cesta, în municipiul de pe Bega. Afară­­ erau multe grade sub zero dar camera in care ne a­­flam avea ferestrele deschise. Nu este un hobby al profesorului, cineva dintre noi a aprins o ţi­gară. Ajungem astfel la fumat, „un râu de largă cuprindere pentru obişnuinţele lipsite de jus­tificare ale omului contemporan" — ţine să sublinieze gazda. Apoi face cîteva completări : — Ştiţi, desigur, că 7 aprilie, Ziua Mondială a Sănătăţii, a fost declarată o zi fără fumat ? Ii răspundem profesorului tot printr-o Întrebare : oare practica fumatului este realmente atit de nocivă incit să explice uriaşa campanie ce se poartă împotriva acestei deprinderi . Nu cumva medicii exagerează deliberat pri­mejdiile fumatului ? — Ca fost fumător pot să a­­firm că este una din deprinderile cele mai dăunătoare omului. Sta­tisticile confirmă. Există o rela­ţie directă intre fumat şi bolile canceroase, cardiace, respiratorii, digestive, neuropsihice. Fumul in­halat produce spasme ale vaselor sanguine, reduce considerabil oxi­genul din singe, viaţa globulelor roşii este diminuată, de la 123 de zile la circa 40. In acelaşi timp fumul de ţigară, prin gudroanele ce le conţine şi prin fixarea ni­­cotinei pe nervul auditiv pro­voacă tulburări de echilibru şi chiar surditate, ridică valoarea tensiunii arteriale, accelerează pulsul. La fumători inima bate de 145 000 ori în 24 de ore, faţă de 100 000 la nefumători. Cei care fumează este pasibil de atero­­scleroză — de aici şi primejdia Infarctului miocardic sau a he­moragiei cerebrale! Pot interveni şi alte complicaţii : arterita obli­­teranta, emf­izemul pulmonar, bronşitele cronice tabagice. Nu mai stărui asupra faptului că fu­matul constituie una din cauzele majore ale cancerului pulmonar, laringian şi gastric. Oricum, cel ce fumează riscă de două ori mai mult decit un nefumător să dispară inainte de 60 de ani... Soluţia, modalitatea de a re­nunţa la o asemenea deprindere care oferă un tablou cu adevă­rat alarmant ? — Nu există nici o reţetă, to­tul depinde de actul de voinţă. Aş putea, in schimb, să ofer pro­priul meu exemplu : eliminind treptat cite o ţigară, spoream timpul consacrat exerciţiului fi­zic, mişcării în aer liber. Am a­­juns astfel să mă declar adver­sar al ţigării şi să afirm că e­­xerciţiul fizic este cel care ada­ugă ani vieţii şi viaţa ani fie­căruia... O profesiune de credinţă rosti­tă simplu, cu sinceritate şi cu greutatea omului de ştiinţă, şi pe care o putem prelua fiecare, cu sorţi de reuşită ! Tiberiu STAMA O ASOCIAŢIE SPORTIVA BUCUREŞTEAMĂ (Urmare din pag 1) 1­ Alrte multe : peste 11.000 de oameni ai muncii de la I.T.B. atraşi ai întrecerile Daciadei ; circa 8­­00 participanţi la dife­rite excursii in ţară şi peste hotare, mai mult de 6.500 ti­neri si adulţi au trecut nor­mele complexului .Sport şi săltare". De toată lauda este, insă ,I.T.B.-iada" de fapt campionatul de casă al asocia­ţiei- "a 7 discipline sportive (wies popice, fotbal, sah, te­nis de masă si cimp, orientare turisică), ajunsă la cea de a 25-a ediţie. La ultima (1987), locul I — după cumularea re­­zuiatelor la toate sporturile — a revenit Exploatării de Tra­ns-port Autobuze. Două dimineţi, am fost oas­peţii acestei mari asociaţii sportive bucureştene. Prilej cu care ne-a fost arătat un fru­­mos­al inspirat film : „Educa­ţia fizică a omului de la vo­laj“ (realizat de : O. Romosan S L. Groza) , am vizitat bazele sporrtive intre care Sala de şah di­n■ tir Lipscani (o mică biju­terie), Platforma I.T.B. Titan, D.poul Militari­s­, (unde e­­xistă mici baze sportive) ; ne-am intilnit cu oameni, pa­sionaţi ai sportului, „stilpi“ ai activităţii ; A. Udrea (antrenor de handbal, instruind o grupă de 120 de copii. Începând de la vi­sta de 10 ani­, ing. M. Stan­­cu (din conducerea Exploatării de Taximetre Titan), V. Pa­­vele­scu (in timpul liber... juca minifotbal cu „băieţii“ de la Depoul Militari), Ileana­ Iliescu (secretara asociaţiei), Gh. Co­rul (conducător auto, specialist in organizarea campionatelor pe echipe), Argentina Harma­­gea (electrician, mamă a doi coini... nelipsită de la întrece­rile de cros !), I. Constantin. Sportiv-antrenor la automobi­lism si karting. H. Voicu (pre­ședintele comitetului sindicatu­lui Ateliere Centrale)... Ca asociaţia sportivă a în­treprinderii de Transport Bu­cureşti este activă, fiind ,,la sufletul“ oamenilor muncii de aici. Preocupată intends — lu­cru care a reieşit din lucrările recentei plenare proprii — de înlăturarea lipsurilor (pe care le cunoaşte bine) in activita­tea sc viitoare. it ASCHET. calitate 7 In etapa trecu­tă a Diviziei a de baschet masculin, toate ihecturil­ disputate — cu o singură ex­cepţie — au fost de slabă factură tehnică şi spectaculară Spre exemplu. In sala Ra­pid echipa gazdă şi steaua au oferit ce­lor citeve sute de spectatori o partidă dis­putată la .cela® ti“, cu greşeli copilăreşti şi execuţii departe de ceea ce se cere unor baschetbaliş­­t­untaşi, cum sunt destui in cele două formaţii. Antrenorii a­u încercat să-l impulsioneze la un ritm mai alert, dar eforturi­­ ,i’ au fost zadarnice. Oare în Campionatu Naţional de baschet mascu­lin trebuie să aşteptăm doar partidele din­tre steaua şi Dinamo pentru a urmări, cit de cît je--i din frumuseţile acestui joc sportiv . ■ APROPO DE spectatorii din sala Rapid După ce această bază spor­tivă a fost suspendată de mai multe ori din cauze­l­or care perturbau buna des­­făşurare a meciurilor, iată că, în ultimul timp, susţinătorii echipelor de la Podul Grant dau dovadă de un comportament civilizat îşi încurajează sportiv favoriţii şi atmosfera din sală a devenit foarte plăcută Aş cum ar­­ trebuit să fie în­totdeauna . Iv.) LUPTE LIBERE N-AM PUTEA SPUNE că arbitrajele recentele finale ale Campio­natelor Republicane individuale, găzduite călduros de Sala Sporturilor din Braşov au dat loc­­­ prea multe nemulţumiri. Du­­mitru Pîrvulescu şi Simion Popescu (am­­bii din Bucureşti) Constantin Constantin (Ploieşti) Mircea Filip (Cluj-Napoca) — şi nu numai e - au fost, de fiecare dată cotaţi de antrenori, concurenţi şi spectatori cu cele mai bune aprecieri. Ne stăruie­msă şi acum imagine cel puţin bizară. Pe una dintre saltele se disputa meciul decisiv de k, categoria 68 kg, dintre bra­şovean®] Traian Marin­escu şi giuleşteanul Daniel Ioniţ. Arbitrul principal, nimeni «nul decit cunoscutul Gheorghe Marţea (Cluj-Napoca) Dud extrem de disputat, cu atacuri năpraznice de ambele părţi. La un moment dat bucureşteanul şi-a con­trat adversarul şi era Îndreptăţit să pri­mească două puncte. Nu le-a primit. In schimb, antrenorii braşoveni, la ei acasă au venit in preajma mesei arbitrului prin­cipal, cerînd două puncte pentru elevul lor. Zîmbind G. M. a pus mina pe plă­cuţa care avea înscrisă cifra de două puncte, ridicând o cu nonşalanţă şi tabela POST-SCRIPTUM \\\\\\m\\\\\\\\\\w^ s-a modificat pe dată in favoarea braşo­veanului Ne întrebăm cum a putut res­pectivul arbitru prezent — şi nu de pu­ţine ori — in arenele Jocurilor Olimpice, campionatelor mondiale, europene etc — să-şi ştirbească cu... seninătate presti­giul 7 • CEL MAI VALOROS compo­nent al lotului olimpic, Vasile Puşcaşu, şi-a mai tre­cut in palmares un titlu na­ţional — al doisprezecelea­­ —, chiar dacă în unele întîlniri a început mai puţin si­gur că altădată. Steliistul a avut circum­stanţa de a nu fi fost In plenitudineea for­ţelor. In plus el ne spunea : „Am do­rit să mă... încălzesc oit mai bine !“. (C. CH.) POLO. UN IUBITOR al acestui joc fă­cea, deunăzi o trecere In revistă a gene­raţiilor auti­ste trecîndu-1 In categoria „veteranilor" pe Vlad Hagiu. Sigur, gol­­geterul absolut al poloului nostru este un nume binecunoscut In toate bazinele bâ­­trînuilui continent, dar de alei şi pină la o asemenea categorisire e un drum lung. Pentru simplul motiv că dinamovistul are doa­r 25 de mii şi cîteva zeci de ...ore ! (G. R.). SCHI. p­­ROAPE O LUNA a trecut de la desfăşurarea probelor de slalom u­­riaş şi special din cadrul Campionatelor Naţionale d ochi alpin. Exprimîndu-ne atunci nedumerirea pentru făptui că a­­ceste întreceri au fost incomplete, nedis­­putîndu-se s­p­obele de slalom superuriaş şi coborîre consemnam totodată promi­siunea federaţie­i de specialitate de a pro­grama (de fapt reprograma) cît mai grab­nic şi aces­t estanţe. Timpul a trecut insă, şi la Braşov, şi la Sinaia a nins din belşug dar vedem că programarea cu pricina inter­ie. De ce ? Se aşteaptă vorba cuiva, zăpada... mieilor . Ne întrebăm fiind convinşi că numai programarea ri­guroasă a întrecerilor interne, eforturile organizatorice susţinute pentru buna lor desfăşurare -vor conduce spre înviorarea activităţii în schiul nostru. (S. A.). TENIS DE MASA. PE TOT parcursul Ore„gaturilor .Pentru „europene", fosta cam­­mamnă+mî­ndi?]' Geta piticâ s-a aflat per­­m­ic­t î jocul totului nostru, sfatu­rile sale film du­se de un preţios ajutor fe­­mierp n drumul ior spre podiumul de pre­ropene % & r,C?NGRE^L »■ crpToa^f'^o^aîă0 si alteăuro^enr^ noarea federală de azi?EIfa CoSt^tinescu a fost aleasă vicepreşedintă a acestui for continental, /^licitări. m CEL MAI LUNG sustinut Vasile Florea In compania ba­rianului J. M. Salve, ultima 8 ’ntîlnirii dintre ei In cadrul de 31-29Pe I°hTße 13 OHHn ^ ^ MECIUL de La echipe, Otilia Bat]escu a reusit să cîstige în fata sovtoice- Fli­ra Bulatova, Icosta­tuSn­­du-si revansa Insă tn finala probei de simplu. Am fi preferat să fie invers (Em. F.). la reluarea Diviziei B de tineret la handbal BELONUL SĂVINEŞTI ŞI TEXTILA I. A. S. ZALĂU AU ŞANSE DE PROMOVARE Duminică se reia Divizia B de tineret La handbal. Situaţia la zi in clasamentele celor două se­rii în întrecerea feminină ne ofer­ă cîteva observaţii. Iată de la ce ordine se porneşte. SERIA 1 1. Releuul S. U 10 0 1 258-203 31 2. Mec. F. Buc. 11 9 1 1 269-211 30 3. Text. Buh. 11 7 0 4 256-215 25 4 Precizia Vs. l­ 7 0 4 247-218 25 5. Olimpia Pi­­n 6 2 3 225-230 25 6. CSM Sf. Gh. 11 5 2 4 244-210 23 7. I.T.B. 11 5 0 6 257-228 21 8 Ot Tg. N. 11 4 0 7 212-245 19 9. Filat Fcş. 11 2 2 7 222-240 17 10. cn.mia Br. 11 3 0 8 216-299 17 11 i getex Pt. 11 2 1 8 234-297 16 12 Sp M. C. 11 1 2 8 240-284 15 Pe primul loc in scrie — o mai vec­he cunoştinţă a iubitorilor handbalului, formaţia Belonul Săvineşti, pregătită de Dan Va­lentin. Spunem mai veche cunoş­­tinţ, pentru că handbalistele din Săvnneşti au mai activat pe pri­ma scenă a handbalului feminin din ţara noastră. Iată, deci, că formaţia moldoveanâ bate din nou la porţile Diviziei A şi cu denii® temei prestaţia tn turul campionatului impunînd-o ca una dintre cele mai omogene şi mai bine pregătite dintre com­petitoarele seriei I. Pe locul se­cund — o frumoasă ascensiune — Mecanică Fină Bucureşti, an­trenări de Nicolae Diaconu şi Grigore Niţă, echipă care ni­­cearci să scoată din conul de umbră (cam prelungit­ , ,schim­bul de mîine“ al handbalului fe­minin din Capitală. Dacă avem în vedere că partida directă din­tre aceste două candidate la prima divizie, poate cele mai îndreptăţite, va avea loc în Bucureşti şi, în general, regula­ritatea ambelor formaţii de-a lungul campionatului lasă să se creadă că de partida amintită va depinde promovarea. Să ve­dem ce va fi insă pînă atunci. SERIA A II-a , T­xt Zalău 11 0 0 0 335-236 33 2 CFR CV 11 7 1 3 282-258 26 3 U. Cf.­N. U 7 0 4 323-270 25 1. Old Us. Or. 11 * 1 * 237-240 24 5 Electrom. 11 5 2 4 236-239 23 5. Electroni u 5 0 6 232-247 21 7 CSM B-ta 11 5 0 6 266-296 21 8 T­xt Sebeș 11 4 1 6 247-278 20 89. voința Od. 1.11 10 Constr. H. 11 3 1 7 239 295 11. Constr. B. M. 11 3 0 8 25i-2«^ 17 12. voinţa Sigh. 11 3 0 8 21a-232 li Şi în această serie, pe primul top se află o fostă divizionară A - Textila I.A.S. Zalău. în­drăznim să afirmăm acum a re­luarea paropionatului, că e­hi­­pa ,ilujeană cu Gheorghe Tan­dici la timonă, va fi din nou componentă a Diviziei A, argu­me­­tele fiind exprimarea In tu­rul competiţiei, faptul că nu a lăsat nici un punct adversare­lor dar mai ales modul in care când cerea, antrenorul şi spor­tivele au înţeles să se pregă­tească pentru a aduce noi satis­facţii inimoşilor suporteri din Zalău. Pentru locul secund şi poate pentru a pregăti şi mai bine atacul" de anul viitor sunt angajate două formaţii cu pre­tenţii — C.F.R. Craiova şi Uni­versitatea Cluj-Napoca (antre­nori : Nicolae Dumitrescu şi, respectiv Tiberiu Rusu), stu­dente . In special, fiind cam de mult timp datoare publicului di® puternicul centru universi­tar de pe Someş cu meciuri de Divizia A.. In această serie, foarte interesantă şi aprigă In acel­­ timp se anunţă lupta pentru evitarea retrogradării. „Intrat în sală", handbalul fe­minin din eşalonul secund, după perioada de acomodare din tur, are datoria — şi nu ne îndoim că aşa va fi­­ să-şi sporească eforturile şi, implicit, contribu­ţia la drumul ascendent pe care s-a î nscris în ultimul timp re­prezentativele ţării noastre de la senioare la junioare, reviri­­mentul mult aşteptat fiind mar­cat. Mihail VESA PERFORMANTE ÎN TOPUL ACTUALI^ (Urmare din pag. 1) — Precizie, eleganţă, rapidi­tate, forţă, şiretenie. fair­­play. supleţe, formă psihică intuiţie, tehnică, reflexe,­­­bititate. spirit de dbs­­răbdare, concentrare morului. discreţie sinceritate. sta­rie. imagine rea jocul spus-o e cut comp _ar_ ge Moustaki. L-„ ..acum. la Paris. Şi are dr plate. Fără toate aceste calităţi un jucător de tenis de masă nu poate ieşi campion. — Şi ce-ţi mai place ? — îmi place să cîştig mereu. Nici nu vă închipuiţi ce în­seamnă să fii, acolo sus, pe cea mai înaltă treaptă a po­diumului^ să vezi înălţîndu-se steagul ţării. Este o satisfacţie pe care n-o uiţi întreaga viaţă. — Orice succes este urmarea firească a unei munci intense. Tu cam cite lovituri execuţi intr-o oră ? — în medie 60 dar pe... mi­nut! Pentru peţi calc-' foart­e­-vopene­­„de ai fost . pe ..podiumul ii singura jucătoa­­­ fost prezentă la toate ■ tâţile de premiere ale t­obelor individuale. A fost u­­şor? A fost greu? Cînd, in 1984, am partici­pat pentru prima oară la o a­­semenea competiţie mă visam pe podium. După doi ani am urcat de două ori, la simplu şi la dublu — împreună cu cole­ga mea, Maria Alboiu. Acum de trei ori. La simplu acum am ajuns a doua de pe conti­nent, la dublu ne-am menţinut pe treapta a treia, în plus a­­părind şi bronzul de la mixt, cucerit împreună cu fostul cam­pion european al cadeţilor Că­lin Creangă. De greu a fost foarte greu. Să le intreci sau să le laşi în urmă pe Valentina Popova, Marie Hrachova, Bar­­bro Viktorsson, Elena Kovtun Lisa Lomas, Fliura Bulatova (la echipe), Gordana Percucin Daniela Gherghelieva al căror palmares este impresionant nu-i uşor. Dimpotrivă. Dacă la sim­plu sau la dublu trebuia să-mi păstrez, totuşi poziţia cucerită la ediţia precedentă, la ..mixt" am constituit surpriza: doi ju­u a fost t-, . plin de satisfac», mifinală, spre exemplu, meciul cu Gruba! — Vriesekoop, am condus cu 1—0 şi 15—10 dar... — în urma rezultatelor de la echipe ai ocupat locul doi în ..Trofeul Joola“... — Puteam fi chiar prima, dar sovieticele au jucat... fi­nala, în timp ce noi... — Otilia, să facem o scurtă pauză in discuția noastră și să vedem ce părere are și an­­trenoarea ta, de la clubul Spartac Stirom C.S.S. I Bucu­rești Viorica Dragu. — Ar fi multe de spus. Voi remarca doar faptul că tre­buie să-şi îmbunătăţească jo­cul cu apărătoarele pentru că in rest­ dispune de toate calit­­ăţile pentru a ieşi campioană europeană. Deci... — Cum până la viitoarele „europene" de la Göteborg mai sunt doi ani, care sunt. deci. Otilia, cele mai apropiate o­­biective ? — Să-mi păstrez locul întîi cucerit anul trecut, la „Europa Top 12“ care va avea loc săp­­tămîna viitoare la Constanţa şi să mă număr din nou, prin­tre cele mai bune junioare din Europa să cîştig chiar titlul pentru a avea o cît mai fru­moasă amintire şi de la aceas­tă... vîrstă. — Succes ! ....SA FIM SĂNĂTOASE. SUPLE SI FRUMOASE !" CraîovaUZR de organizarea, la Zî.TM,; hi Sala clubului nifPiîfawUÎere­­­a unei ma­­interesante. rezerva­­ii feTMeriilor- De fapt un fel tiîi "P'edoarie- pentru exerci­ţii mi­ni . iniţiată de Comite­­rnT,h?^nciPaI al femeilor, prin •’Fensina". Cu n­ ase­­,actiun menite «ă a­­_„elementul feminin sint am tinut să parti­cipăm. N.am e xe.tat'x "Minte să­­nătoasă, în cor aşa s"» numit această ma­­ni­fes tare. A f0st reuşită interesantă. Mai mult medii om Maria Dudu a vorbit celor prezente 1X31111 exerciţiului «Lix . tn menţinerea şi fSmliî"63 st?r11 de sănătate a aP°* profesoara Ma­­despre tndatori­­^!L£.Tîeii la creşterea unei generaţii sănătoase şi vigu- Mai vii" au fost mo­r rre„urm?toare: ° demon­straţie de gimnastică aerobi­­,eu. muzică, fireşte, con­­asistenta universita­ră Elena Dum­itrescu, dar mai vkrk;eTlud­a“ profesoarei Viorica Tom­a de la Şcoala nr. 22. Ea a explicat, caim ar­gumentat — pe scenă în costum de gimnastică — cum se poate face masajul ii, au­tomasajul la locul de muncă care sunt muşchii asupra că­rora trebuie să se acţioneze după care a recomandat cite­va exerciţii complexe ce pot fi făcute cu uşurinţă la do­miciliu Ultimul punct trei filme, color realizate la ce­rerea C.N.E.F.S., intuimd gimnastica la locul de muncă .Serile Daciadei“ şi exerciţiile fizice la cei mici („Să creştem voinici“). Aşa a fost la întîlnirea în­ care am auzit, de multe or, că exerciţiul fizic „Ne ajuta să fim sănătoase, suple şi frumoase... Să ne păstrăm ti­nereţea". O undă de regret­­ în sală au fost foarte multe eleve (mobilizarea acestora este mai uşoară!). Ar fi fost mai indicat ca la această ma­nifestare în sală să se afl şi mai multe lucrătoare din întreprinderile şi instituţiile municipiului Craiova. Modesto FERRARINI SEMIFINALELE CAMPIONATULUI NATIONAL DE ŞAH In calendarul com­p­etiţional intern al şahului au figurat semifinalele Campionatului Naţio­­nal individual desfăşurate la sfir­­şitul lunii trecute. Au fost pre­zenţi la start circa 180 şah­iste şi 720 şahişti. In cele două grupe feminine şi patru masculine s-a jucat in sistem elveţian, pe dis­tanţa a 11 runde, oferind primi­lor 4 masaţi dreptul de a parti­cipa la turneele finale B­ ale campionatului. Istă cei calificaţi în ordinea grupelor. FEMININ, GOVORA : 1. Maria Nădejde (Precizia Săcele) 8,5 p, 2—4. Ligia Gheorghiu (Centro­­coop Bucureşti), Dorina Florea (Aripile Victoria Bacău) Aure­lia Pr­­ (Nicolina Iaşi) 8 p. SOV 3. Irina Candea (Universitatea Bucureşti), Danie­­la Doboş (Petrolul Ploieşti) Imo­la Szikszai (Electromureş Tirgu Mureş) 8,5 p. 4. Angelica Caba­­riu (Mecanică Fină Bucureşti) 8 p. MASCULIN, VATRA DORNEI : 1. Sergiu Lupu (Electromotor Ti­mişoara) 9,5 p ; 2—4. Levente Kocsis (Electromureş Tirgu Mu­reş), Vasile Manole (Politehnica Iaşi), Cătălin Navratescu (Poli­tehnica Iaşi) 8,5 p. BUZIAŞ : 1—2. Neculai Buescu (Locomotiva Bucureşti), Cristian Tocan (Petrolul Ploieşti) 3 p. 3—4. Călin Ardeleanu (Electro­motor Timişoara), Gelu Morariu (Balneara Buziaş) 8,5 p. BĂILE HERCULANE : 1—2. Cornel Busu (Voinţa Timişoara), Călin Dragomirescu (Autoturisme Timişoara) 9 p. 3—4. Adrian Bach (Oţelul Galaţi), Janos Hel­per (Viitorul CUG Cluj-Napoca) îngrijiţi­ va sanatatea folosind fac­torii NATURALI DE CURA - OFICIILE JUDEŢENE DE TURISM ŞI I.T.H.R. BUCUREŞTI VA ASIGURA ÎN ACEASTĂ PERIOADĂ LOCURI PENTRU O­­ CURA BALNEARĂ EFICACE Pentru afecţiunile aparatului locomotor, reumatismale, neu­rologice, periferice, ortopedico-traumatologice sint recoman­date staţiunile : — Amara, Călimăneşti - Căciulau­a Eforie Nord, Băile Fe­lix, Geoagiu-Băi Govora, Băile Heroula®e Mangalia Moneasa Pucioasa, Slănic-Prahova slănic Moldova Sovata. Vaim­a Dor­­nea. da^en‘TMiunieiet:Unire­a Palatului cardiovascular sint recoman-TuşnadvanFOS Borsec Buziaş Covasna. Vatra Dornei Băile Pentru afecţiunile ginecologice­unt recomandate staţiunile s Amara, Eforie Nord Băii,­­ Felix Geoagiu-Băi Mangalia, Moneasa Slănic-Prahova şi sovata , staţiunile afecţiuni ale aparatului respirator sunt recomandate Pentrurie»f^.°«d ,Băile Govora Mangalia slănic "'Moldova. afecţiunile tubului digestiv si ale glandelor anexe sunt recomandate staţiunile : s­e«ir, n1?fCc,?!lmâ,leş‘1-Căcialata Malnaş. Băile Olăneşti Sîn­­georz-Băi. Slănic Moldova. Pentru nevroze sunt recomandate staţiunile . Băiile Tuşnad, B°rS®C­ Borşa Moneasa Sinaia, Stina de Vale, judeţene de turism şi I.T.H.R. Bucureşti asigură un ropitu51 perioadă locuri în staţiunile menţionate, cu cazare de regulă in hoteluri de cură balneară. '’ORD : 1—4. Dumitru -M­ureș Tirgu Mu­­‘Locomotiva ■ (Cal­­•♦a I STEAUA, ÎN „LINIE DREAPTĂ Ş­I PENTRU MECIUL CU BENFICA • MIERCURI, LA BRAŞOV, Steaua a efectuat un folositor test înaintea celor două dificile dueluri cu Benfica, din anti­camera“ finalei C.C.E. F.C.M -ul a dat o bună replică formaţiei noastre campioane, mai cu sea­mă în repriza secundă. Prima Carte a întilnirii a fost domi­­nată cu autoritate de bucureş­­teni care puteau realiza un a­­vantaj mai net decit un singur gol diferenţă înregistrat la pau­za. Toţi jucătorii s-au angajat la efort în compania unui par­tener tenace­­dar sportiv. Nu­meroşii spectatori braşoveni au aplaudat fazele reuşite ale în­­tîlnirii şi i-au însoţit, pe sta­dion şi în drumul de ieşire din oraş, cu urări de succes pe fotbaliştii de la Steaua. Atitu­dini care merită toată consi­deraţia noastră • De astăzi, fotbaliştii noştri intră in „linia dreaptă“ a pregătirilor pentru întîlnirea de miercuri. Progra­mul prevede si duble antrena­mente. in unele zile d­in me­ciul de la 6 aprilie. Ungureanu avind două cartonașe galbene nu va putea juca. El este, de altfel, accidentat din jocul de la Glasgow. Medicul echipei V. Stănescu­ face toate efortu­rile pentru ca urmele acelui joc dur să ti€ înlăturate, cît mai repede cu putinţă • An­­trenorul A. Iordănescu a ur­mărit la Porto, partida echipei locale, Salgueiros cu Benfica (0-0). Dar, antrenorul Toni a prezentat o formaţie cu numai patru titulari din cei probabili pentru Bucureşti ! • Fotbaliş­tii portughezi şi-au anunţat so­sirea la Bucureşti pentru luni 4 aprilie. Ei vor pleca chiar în seara meciului • Numele arbitrului întîlnirii-tur se ştie mai de mult: K.H. Tritschler (R.F. Germania) • Observator U.E.F.A. va fi D. Maravici (Iugoslavia), secretarul forului de specialitate din Belgrad. (EI. L) Buv. de egan. fost trecuţi ... • Duminică 3­0,30, la sediul Federal. ne de Şah va avea loc­­ Comitetului Federal. Va fi p.­zentat raportul Biroului federal „ privind activitatea pe 1937 şi­­ planul de măsuri pentru 1938. ■ ŞTIRI • ŞTIRI • ŞTIRI • ŞTIRI • ŞTIRI • PARTIDELE DEN ETAPA DE DUMINICA a Diviziei A din Ca­pitală se vor desfăşura după ur­mătorul program: Dinamo — Fla­căra Moreni pe stadionul Dina­mo şi Rapid — F.C.M. Braşov pe stadionul Giuleşti. Reamintim şi ora de începere a meciurilor a­­cestei etape: 17. • ARBITRI ROMÂNI DELE­GAŢI LA PARTIDE INTERNA­ŢIONALE oficiale. Meciul din Cupa Cupelor. Marsilia — Ajax, programat miercuri 6 aprilie, va fi condus de I. Igna, la centru ajutat de O. Porumboiu şi M. Constantinescu. Intîlnirea d­e preliminariile J.O., dintre selec­ţionatele Cehoslovaciei şi Austri­ei, care va avea loc la 12 apri­lie, va fi arbitrată de G. Iones­cu, la centru; la linie vor func­ţiona C. Gheorghe şi M. Rotă­­răscu. PLENARA ANTRENORILOR BUCUREŞTENI. Luni 4 aprilie, la ora 16 în sala I.S.B. di® str. Berzo, va avea loc plenara an­trenorilor de fotbal din Bucu­reşti şi Sectorul Agricol Ilfov­ Cu acest pri­lej, prof. Gr. Si­­chitiu, secretar al F.R.F., va face o expunere pe tema „Orientări şi tendinţe noi în pregătirea co­piilor şi juniorilor“. Va urma un film cu secvenţe do® diferite jocuri de fotbal. La această pie­­nară vor participa antrenori și inatractorii echipelor de fotbal de toate categoriile. ANUNŢ O.N.T. Carpaţi Braşov organizează în zilele de 15, 16 şi 17 aprilie 1988 un examen practic pen­tru obţinerea atestatului de ghid monitor schi. Condiţii: studii medii şi cunoaşterea limbilor en­gleză sau germană. Pre­zentarea se va face di­mineaţa, la orele 9,30, la biroul agrement de la Complexul Favorit din Poiana Braşov. Informaţii suplimentare la telefon 13174 sau 922/62310, fie la biroul agrement UN DERBY ONORAT F.C.M. PROGRESUL BRAILA - POLITEHNICA IAȘI 2-2 (0-0) Conform aşteptărilor, derby­­ul de la Brăila a fost echilibrat, aspru, tensionat. Brătenii nu şi-au făcut o clipă iluzia că Iaşul poate fi o victimă sigură, ieșenii făcînd tot ce este po­sibil pentru a nu-i contrazice: joc avîntat, bărbătesc (3 carto­naşe galbene, unul roşu, gazde­le un singur „galben“), marcaj strîns, îndrăzneală pe contaatac. Gazdelor cu un important atu (tehnicitate superioară) anulat de starea terenului (îmbibat cu apă), nu le-a rămas decit să se prindă în jocul riguros, se­ver, al oaspeţilor, care semăna cu o permanentă propunere de remiză. Prima repriză, albă, în ciu­da „barei“ lui Marin, din min. 20, şi a „capului“ lui Glonţ, din 5 metri, „ghicit“ miraculos de portarul Cîmpeanu. Imediat după reluare (min 47), lovitură de teatru, după trei rufturi in lanţ ale fundaşilor brăileni, PLEV, bine angajat de Ursache, marchează din interiorul careu­­*--î. Tribuna reacţionează, sc '*’nie într-un cor de 25.000 m­. care scandează „go­ii !“. MARIN­­-I dăru­­■ă numai două minute, ■ capul, fulgerător, a ■ lui Titirişcă. După minute, Petrache, a­bia ... în luptă, execută în stil personal o lovitură Uberă, finalizată de GLONŢ, cu o înşelătoare deviere cu capul. Luată „repede“, fără răgazul de a-şi zidi o „fortăreaţă“ în ca­reu, care să apere golul cu care a deschis scorul. Politehnica este nevoită să iasă la atac. Fără mare precauţie, dar sufi­cient de­ avansată în terenul ad­vers, ca să menţină Incertitu­dinea asupra rezultatului final, în min. 81. ieşeanul Constantin este eliminat, în min. 85 O. Ştreng, care arbitrase, cu con­cursul tuşierilor săi I. Caraman şi FI. Marcu, fără greşeală, un meci greu, nu acordă penalty la faultarea lui Marin în su­prafața de pedeapsă (dind im­presia că ar vrea să evite bă­nuiala că ar putea să „persecu­te“ o echipă rămasă în 10 oa­meni, aparent gata bătută). Cedînd fizic. Progresul termină meciul clătinindu-se și în min. 89 BURDUJAN egalează scorul, plimbîndu-se in careul Brăilei, printre nişte fundaşi împietriţi. Deznodămînt spectaculos dra­matizat, însă, de unica, dar marea eroare a lui Ştreng. F.C.M. PROGRESUL BRAILA: Dinu — Oprea, Ionaşcu, Darie. Chiriţă — PASCU. Rădulescu (min. 46 PETRACHE), Titiriş­că — MARIN. V. Ra­du (min. 80 Calaras), GLONŢ. POLITEHNICA IAŞI: Cîmpea­nu — URSACHE, Gheorghiu, Bai­­cea, Frincu — Paveliuc (min. 75 Bambu), Constantin, DUŞ­­MANU — Henika (min. 75 Dia­­conescu), PLEV. BURDUJAN, Ion CUPEN După evoluţia echipei olimpice în Polonia ACEASTĂ OBSEDANTĂ INEFICACITATE! PIOTRKOW TRIBUNALSKI. 31 (prin telefon, de la trimisul nostru special). Din punctul nostru de vedere trebuie să vă spunem că — privind clasamen­tul grupei A de calificări olim­pice — încercăm un nou sen­timent de insatisfacţie. Selec­ţionata noastră a mai susţinut un joc, a mai înregistrat­­ o înfrîngere în palmaresul său, iar la capitolul „goluri primite ea şi-a mărit pasivul cu un punct ! Un eşec care, sigur nu mai schimbă mult din datele problemei calificării mai ales după acel 0—8 de la Aalborg, dar care accentuează carenţele de fond ale selecţionatei (unele ale fotbalului nostru, la gene­ral) şi, în primul rînd, inefica­citatea, această obsedantă Ine­ficacitate. In condiţiile unor a­proape permanente schimbări de jucători şi antrenori era şi greu să cerem tehnicienilor ca­re s-au ocupat de partida cu selecţionata olimpică a Polo­niei. M Rădulescu şi T. Dima să repare totul! Dac să reali­zeze un salt la comportarea formaţiei noastre, asta da! Şi trebuie spus, pe frumosul sta­dion din Piotrkow Tribunalski, în faţa a peste 18 000 specta­tori, echipa noastră a reuşit, intr-o măsură, să depăşească prestaţiile de pînă acum, mai ales sub raportul locului defen­siv. Faptul că fotbaliştii noş­tri s-au opus cu restul succes acţiunilor gazdelor a fost ates­tat de nemulţumirea manifes­tată de spectatori care au „sanc­ţionat“, adeseori echipa polo­neză. A venit acel go­­lin mi­nutul 84 cînd tabela de marcaj s-a schimbat pentru pruna — şi ultima — oară şi asta tocmai în perioada cînd olimpicii noş­tri dădeau o replică destul de simţită. Raportul cifrelor din „caseta tehnică“ a partidei vor­besc despre o asemenea repli­că: 19—9 situaţia şuturilor (10—4 pe spaţiul porţii) şi 9—5 raportul cornerelor. Gazdele au beneficiat de nouă ocazii de a marca selecţionata noastră de trei asemenea situaţii- Echipa olimpică a beneficiat, în partida de la Piotrkow Tri­bunalski de un portar de ex­cepţie. Speriatu, intervenţiile lui de o siguranţă şi inspiraţie ieşite din comun s-au bucurat de aprecierea publicului care l-a aplaudat, adeseori, la „sce­nă deschisă“ pe apărătorul bu­turilor formaţiei României. Cre­dem că fotbalistul piteştean a făcut, miercuri seara una din­tre cele mai reuşite partide din cariera lui internaţională. Linia defensivă s-a comportat mulţumitor, ajutindu-l pe Spe­riatu In multe dintre si­tuaţiile incandescente. Pă­cat că A. Popescu şi D. Şte­fan n-au reuşit să intervină decisiv la faza din care­­ s-a înscris singurul gol al intîlni­­rii, chiar dacă a existat — în prealabil — obstrucţia lui Far­tok. Defensiva noastră a fost ajutată de Badea (în prima parte a întilnirii) şi de Mujnai (în repriza secundă). In atac nu a contat decit Văidean, pre­tenţiile noastre erau mai mari in privinţa lui Geantă şi Craiu care au evoluat şters, n-au constituit pericole pentru poar­ta poloneză. Selecţionata olimpică a Po­loniei a făcut in ansamblu, un meci mult mai bun decit 1a Cluj-Napoca cuplul bine su­dat. Fartok — Lesniak repre­­zentind punctul forte al for­­maţiei-gazdă. Pentru contribu­ţia lui, nu numai la postul de specialitate, de apărător ci şi pentru apariţiile în atac, Inter­naţionalul A Sokolovski meri­tă o menţiune în Plus. Repetăm, un început de re­facere a potenţialului echipei olimpice a apărut în partida de miercuri seara Urmează trei meciuri importante care oferă jucătorilor noştri posibilitatea de a mai reduce din „debitul“ înregistrat pînă acum şi sub raportul rezultatelor, şi al va­lorii fotbalului practicat. Sunt cele două jocuri cu echipa Gre­ciei (13 aprilie şi 18 mai) şi întîlnirea-retur cu selecţionata R.F. Germania (31 mai). Aştep­tăm confirmarea acestui start al redresării 1 Constantin ALEXE ADMINISTRAŢIA DE STAT IOTO-PRONOSPORT INFORMEAZĂ • Tragerea obişnuită, LOTO de astăzi, vineri, 1 aprilie 1988 va avea loc în Bucureşti in sa­s clubului din str. Doamnei nr. 2 incepînd de la ora 15.50. Aspecte de la operaţiunile de tragere vor fi radiodifuzate ca de obicei. Pe programul I, la ora 16.35. Nume­rele extrase vor fi transmise şi în reluare, la ora 23,05 şi mîine, sîmbătă, la ora 8,55, pe acelaşi program. • Zeci şi zeci de participanţi beneficiari ai unor cîştiguri în autoturisme şi televizoare color se prezintă săptămînal, con­form programărilor prealabile, la se­diul central al Administraţiei de Stat Loto-Pronosport, pentru a intra în posesia câştigurilor res­pective. Recent printre fericiţii cîştigători care au făcut primul drum spre casă cu noile auto­turisme „Dacia 1300“, s-au nu­mărat: Dumitru Ion (Pucioasa Dîmboviţa) şi State Vasile (com. Jariştea, Vrancea), ambii la LOTO, Mladen Gheorghe, din Constanţa, la PRONOSPORT şi Măniţu Ion (Baia de Fier, Gorj) alături de Şchioapă Ion (corm Berevoieşti, Argeş), ambii la LOZ în PLIC. Discutând cu a­­ceşti mari cîştigători, toţi ne-au declarat că „secretul" succesu­lui este perseverenţa şi încrede­rea cu care-şi joacă şansele con­stant la sistemele noastre. De reţinut că unul dintre aceştia, State Vasile, este pentru a doua oară, la ultimii doi ani, cind a obţinut un autoturism fără a mai vorbi de alte nenumărate cîştiguri în bani. Jucaţi si vă veți convinge!­­ A CIŞTIGURILE TRAGERII LOTO DIN 25 MARTIE 1988. Cat. 1 : 5 variante 25% a 38.611 lei ; cat. 2 : 2 variante 100% a 10.159 lei şi 28 25% a 2.540 lei ; cat. 3 : 19,50 a 4.639 lei ; cat. 4 : 52 a 1.758 lei; cat. 5: 141,50 a 646 lei; cat. 6: 294 a 311 lei ; cat. X : 1.694,50 a 100 lei. Cîştigurile de la cat. 1 au revenit participanţilor : Radonici Ionel din Timişoara, Kovács Ioan din Lugoj, Marin şt., Ştefan M. şi Ciobanu Dumitru din Bucu­reşti. Marginalii la meciul de la Halle 0 VICIORII Pt PUN PSIHIC A „IRICO10RI10R“, RAR NR NUMAI AICI! Deci, 3—3 la Halle, după... 1—3! Fără doar şi poate că a­­cest rezultat se înscrie trufaos în palmaresul întâlnirilor dintre „tricolori“ şi fotbaliştii din R.D. Germană. Dar, după recentul 0—2 la Dublin, ca să nu punem la socoteală şi handicapul psi­hic creat de rezultatele anteri­oare cu echipa ţării gazdă (4 victorii şi trei meciuri egale dintr-un total de 18 întîlniri) şi imposibilitatea alinierii unui „11“ în deplinătatea puterilor (vezi urmările virozei gripale), cine ar fi îndrăznit să anticipe­ze semisuccesul „tricolorilor" la Halle? Sigur că acţiunile de pînă acum ale lotului reprezentativ, antrenat de Emerich Jenei şi Cornel Drăguşin, se inscriu — o ştim cu toţii — in campa­nia pregătirilor pentru viitorul start din preliminariile A.M., ce va Începe în toamnă, dar cînd un joc se pierde pe primul plan se pune în balanţă rezul­­tatul. Echipa noastră, la un moment dat, s-a găsit intr-o astfel de situaţie, de a pierde meciul, şi atunci lucrurile, fi­reşte, ar fi luat o altă Întorsă­tură. Am ocoli nişte adevăruri dacă n-am spune că acolo la Halle, din motivele arătate mai sus, la care negreşit trebuie să adăugăm şi valoarea ridicata de ansamblu a echipei antrenată de Bernd Stange (care a im­presionat prin forţa atletică dar şi printr-o bună mişcare în teren, o bună ştiinţă în organi­zarea unor acţiuni de atac ex­primate prin mijloace moder­ne), „tricolorii" s-au aflat în dificultate în multe momente pînă in minutul 60, cînd au arătat o... altă faţă a echipei. Clipele grele s-au născut la trei faze fixe (vechea boală a fotbalului nostru), la origine stînd greşelile de marcaj-d­ublat erori care au detaşat echipa R.D. Germane la o diferenţă de două goluri pe tabela de scor. Şi cît de repede se echili­brase jocul după acel neaştep­tat gol marcat de Bölön.. direct dim corner (spectatorii au a­­plaudat această măiastră execu­ţie a mijlocaşului nostru). Introducerea lui Georgău, re­comandată de ascensiunea sa la echipa de club, a schimbat desenul tactic general al re­prezentativei României; mijlo­caşii au devenit mai stăpîni pe zona unde se decide soarta partidei. O mobilizare exem­plară s-a simţit in cadrul echi­pei. Mateut şi Klein s-a„ apro­piat de randamentul loi bun, Ciucă a prins curaj, autodepă­­şindu-se, Stănescu ne-a rea­mintit că încă mai are resur­se, fundaşii centrali s-au sin­cronizat mai bine. Făcindu-ne să uităm micile „clacate" din prima parte a jocului. Sabău şi-a relevat din nou talentul, evoluînd ca unul mai vechi la reprezentativă, Bölöni, cu ex­perienţa-­ îndelungată l-a neutralizat pe adversar, in mo­mente decisive şi, astfel echipa României a părut aşa cum a­­trăgea atenţia in avancronica partidei Georg Stein, comenta­torul lui „Fussball Woche“­ .Chiar şi fără jucătorii Stelei românii trebuie luaţi pr­­ea­mă, respectaţi..." Faptul că echipa naţională a reuşit acest spectaculos ,1—3, depăşind cum am mai spus toate barierele psihice (reţi­neţi, marcînd trei goluri in deplasare!), aceasta înseamnă un mare cîştig. După care ciş­­tiguri — de fapt cele mai im­portante — sunt şi... confirmă­rile noilor veniţi la echipa re­prezentativă, ceea ce dă spe­ranţa că, impreună cu nucleul de internaţionali de la Steaua, se poate conta pe incnegarea unui „11“ competitiv, capabil să atace cu şanse meciurile preliminare ale viitorului C.M. Nu ne amintim ca vreodată pri­ma noastră reprezentativă să revină atit de puternic de la un... punct foarte critic. Antre­norul reprezentativei Bulgariei, Anghelov, aflat la tr­ibunele stadionului Kurt Wab­el cu cameramanul­­ video, l-am văzut rămăsese pe graduri la final de meci. Ceea ce nu-i deloc rău. Evident, trebuie să-i felici­tăm pe băieţi, tatregu stat major al reprezentativei (an­trenori, medic major), pen­tru rezultatul bun obţinut la Halle. Dar, atenţie nu tebuie supralicitat acest egal fiind­că (toţi o ştiu) mai sunt multe lucruri de pus la punct. Anali­­za întregii perioade parcurse, pînă acum, a dat la iveală te­me de meditaţie cu minusuri din ambele momente ale jo­cului. Rămîne ca ele să fie bi­ne cîntărite pentru a ** face corectările de rigoare. Stelien TRANDAFIRESCU

Next