Steagul Roşu, mai 1953 (Anul 8, nr. 100-124)

1953-05-03 / nr. 100

E»—*. Pag. 2-a _.r*- - iww—m « STEAGUL’ ROȘU Sfaturile populare trebue să asigure succesul campaniei agricole de primăvară iar întreaga regiune se desfășoară muncile agricole de primăvara. Timpul care a mai rămas pentru ter­minarea însămânțărilor este scurt. Acest fapt cere intensificarea activi­tății în vederea asigurării succesului acestei campanii de mare însemnă­tate economică și politică îndeplinirea la timp a însămânță­­rilor de­ primăvară, cu respectarea re­gulilor agrotehnice stabilite de agro minim, constitue chezășia obținerii unor recolte bogate. Urmând pilda sectorului socialist­­ din agricultură, țăranii muncitori din satele regiunii noastre răspund cu acelaș entuziasm chemării partidului,­­ducând la îndeplinire sarcinile ce le stau în țață. In focul întrecerilor pa­triotice, țăranii muncitori luptă cu în­dârjire pentru a însămânța la timp, pentru a aplica îndrumările primite din partea organelor agricole. Din analiza muncii desfășurată în campania însămânțărilor, reiese că cele mai bune rezultate sunt obținute de raionul Tg. Ocna, care a reușit să păstreze steagul de fruntaș pe le­nume pe 3 etape săptămânale conse­cutive. Trebuesc de remarcat dease­­meni rezultatele frumoase obținute în raionul Buhușî, unde s’a reușit să se mărească procentul de realizări nu­mai datorită îmbunătățirii muncii de organizare. Printre comunele fruntașe pe re­giune în campania însămânțărilor de primăvară se numără comunele Mă­­girești, Bahna și Țibucani. Cu toate succesele înregistrate, în­treie­gioane și comune, în campania însămânțărilor sunt încă serioase ră­mâneri in urmă. Sunt încă comune și chiar raioane, care deși au avut con­diții favorabile, nu și-au terminat planul de însămânțări din epoca I-a, nici până la data de 1 Mai și altele, care în această perioadă tărăgănează în mod cu totul nejustificat însămân­­țarea culturilor din epoca II a. Cauza pentru care regiunea noastră este în urmă cu desfășurarea campa­niei agricole de primăvară, se dato­rește faptului că, în unele raioane cum sunt Piatra Neamț, Ceahlău, Tg. Neamț și orașul Piatra Neamț, s’a nesocotit Hotărîrea guvernului și partidului, privitoare la buna desfă­­șurare a c­ampaniei agricole de pri­măvară, în cee­a ce privește respectarea termenelor, măsurilor agrotehnice, cât și în ceea ce privește vigilența față de uneltirile chiaburilor. Pierzând din mână conducerea campaniei agricole de primăvară­, atât în ceea ce privește pregătirea cât și desfășurarea ei, comitetele executive ale sfaturilor populare raionale men­ționate mai sus, și au asigurat con­trolul și îndrumarea sfaturilor popu­lare comunale și în deosebi au negli­jat controlul asupra modului în care se aplică regulile agrotehnice indicate de agrominim și nu au urmărit ca în­­sămânțările să se efectueze în epocile optime. Aceasta explică de ce în raio­nul Ceahlău, până în preajma zilei de 1 Mai nu se realizase decât 14,5% din plan. Vinovat este în primul rând și președintele comitetului executiv al sfatului popular raional, tov. Bezim D­tru, care obținând unele rezultate pozitive în munca de îndeplinire a transportului materialului lemnos și a planului de colectări, s’a culcat pe laurii acestor victorii, nesocotind im­portanța campaniei însămânțărilor de primăvară. De o totală lipsă de răs­-k ALEXANDRU COSTESCU președintele comitetului executiv al sfatului popular regional­­, pondere a dat dovadă și președintele comitetului executiv al sfatului popu­lar al orașului Piatra Neamț, tov. Ciobanu Ilie, care nesocotind Hotă­rîrea guvernului și partidului din 6 Februarie, găsește că problema însă­­mânțărilor de primăvară pentru orașul Piatra Neamț, este ceva secundar. Sfaturile populare nu au analizat îndeajuns problema respectării vitezei zilnice a atelajelor. Aceasta a făcut ca în săptămâna de la sfârșitul lunii Aprilie, viteza zilnică pe regiune să nu fie decât de 3.802 ha. față de 5.343 ha. planificată. In tot cursul a­­cestei săptămâni, viteza a fost atinsă numai într’o singură zi. In raionul Piatra Neamț, nu s’a atins până în prezent niciodată viteza planificată.. Această situație se datorește în mai a­­parte și șefului secțiunii agricole a raionului P. Neamț, care dă dovadă de lipsă de răspundere și comodi­tate. Multe lipsuri semnalate în campa­nia însămânțărilor de primăvară, se datoresc și muncii defectuoase de în­drumare, lipsei de operativitate a unor instructori regionali și în special a celor raionali. Printre aceștia se numără și tov. Adela Vasiliu, instruc­tor regional, care răspunzând de ra­ionul Piatra Neamț, privește cu pa­sivitate lipsurile semnalate în acest raion Comitetele executive ale sfaturilor populare Bacău, Tg. Neamț și Piatra Neamț, nu se ocupă în mod suficient de instruirea și controlul muncii in­structorilor raionali, care subaprecia­­ză faptul că sunt organe directe ale comitetelor executive respective. Lipsa măsurilor organizatorice me­nite să asigure desfășurarea în ritmul corespunzător a campaniei de însă­mânțări se datorește faptului că unele comitete executive ale sfaturilor popu­lare și organele secțiunilor agricole, nu urmăresc activitatea pe teren ci se mulțumesc să „conducă“ campania de însămânțări prin circulări, să ur­mărească telefonic felul cum se înde­plinesc sarcinile. Acest stil de muncă birocratică, s’a cuibărit atât la orga­nele secției agricole regionale, cât și la cele raionale. Așa este cazul tov. Chinzerschu, care face parte din co­lectivul de îndrumare și control al in­ginerilor și tehnicienilor agricoli pe regiune. Acesta, în ședința comanda­mentului agricol regional din 25 A­­prilie a.c., a dovedit că nu cunoaște­a problema aplicării agrominimului și justificat rămânerea în urmă a raionului Piatra Neamț prin timpul nefavorabil și nu prin lipsa de acti­vitate a organelor de la acest raion și în special a celor regionale, ca de pildă lipsurile ing. Șerban, care răs­punde de acest raion. De aceeași lip­să de activitate și lipsă de răspundere dă dovadă și ing. Pascal, care trimis în raionul Moinești stă mai mult în birou, pe motiv că nu sunt mijloace de transport, imprimând aceeași ati­tudine și organelor raionale, înrădăcinarea acestor metode biro­cratice de muncă la unele comitete executive ale sfaturilor populare, a fă­cut ca să nu se ia măsuri din timp îm­potriva uneltirilor chiaburești, mani­festate în cadrul acestei campanii. Comitetele executive țpar sfaturilor populare raionale Tg. Neamț și Piatra Neamț, au manifestat atitudine de ne­păsare față­ de uneltirile chiaburilor, neexecutând un control asupra felu­lui în care chiaburii își îndeplinesc sarcinile de plan, neurmărind felul în care organele tehnice au desfășurat planul de cultură pe gospodării chia­burești și în deosebi nepretinzând a­­cest lucru organelor în subordine de la comune. In acest fel, sub ochii sfatului popu­lar din comuna Grumăzești, chiaburul Constantin Sandu însămânța orz ne­condiționat, iar în comuna Bârgăuani, chiaburii Bendescu Aneta și Dabija, nici nu se gândeau să însămânțeze. Rămânerea în urmă a însămânțări­­lor de primăvară în unele raioane și comune, se datorește și subaprecierii muncii politice de massă care trebue desfășurată cu toată amploarea în această perioadă. Mai sunt unele co­mitete executive ale sfaturilor popu­lare raionale și comunale, care nu în­țeleg să folosească din plin căminele culturale, bibliotecile, stațiile de ra­dioamplificare, gazetele cetățenești și toate celelalte mijloace de agitație și propagandă pentru lămurirea mas­selor țărănimii muncitoare asupra în­semnătății deosebite pe care o are cam­pania însămânțărilor din primăvară acestui an. Trebue să se înțeleagă că, întreaga răspundere a respectării în­tocmai și la timp a Hotărîrii partidu­lui și guvernului, cade asupra comite­telor executive ale sfaturilor populare. Reușita acestei campanii depinde în primul rând de felul în care vom ști să lichidăm lipsurile în munca noastră organizatorică, pentru a pu­tea lucra cu mai multă eficacitate și operativitate. — Inginerii și tehnicienii agronomi trebue să fie folosiți în munca practică pe teren, astfel încât să contribue la popularizarea și aplicarea regulilor agrotehnice stabilite de agrominim. Comitetele executive ale sfaturilor populare raionale, trebue să sprijine comitetele executive comunale, în ve­derea organizării unei cât mai bune evidențe a lucrărilor, urmărind reali­zarea și depășirea vitezei zilnice de lucru, în care scop trebuesc mobili­zate toate forțele. Comitetele noastre executive trebue să pună capăt atitudinii de indolență față de uneltirile chiaburești, tre­cân­­du-se cu toată hotărîrea la demasca­rea fără cruțare a acestor dușmani, care încearcă să saboteze bunul mers al campaniei. In acelaș timp, comite­tele executive ale sfaturilor populare ,raionale și comunale, trebue să sti­muleze și să sprijine inițiativa masse­­lor, avântul întrecerilor patriotice, por­nite pentru terminarea campaniei la timp și în bune condițiuni. Pentru a realiza o și mai strânsă legătură cu massele largi ale țărăni­mii muncitoare, pentru a le antrena pe acestea în mod activ la buna des­fășurare a campaniei agricole, comi­tetele executive cu sprijinul și îndru­­­marea comitetelor de partid, trebue i să antreneze în permanență deputații regionali, raionali și comunali. Să nu lăsăm să treacă nicio zi fără a înscrie noi realizări în lupta pen­tru câștigarea unei recolte bogate. Să facem din­ campania însămânțări­­lor de primăvară, un succes în lupta pentru obținerea unei producții mari și de calitate, pentru bunăstarea po­porului muncitor, pentru întărirea scumpei noastre patrii. Ne scriu corespondenții Frecvență de sută la sută la alfabetizare In comuna Dofteana din raionul Tg. Ocna, regimul burghezo-moșie­­resc a lăsat un număr mare de ne­știutori de carte. In anii regimului de democrație­ populară, numeroși anal­fabeți urmând cu regularitate cursu­rile, au reușit să învețe carte. Anul acesta, în comuna Dofteana din 848 analfabeți înscriși, urmează­­cursurile 698 analfabeți. Unele ca­dre didactice cum ar fi tov. Zisu Na­talia și Siminic Tatiana, muncind cu multă dragoste, au reușit să aibă o frecvență de sută la sută la cursuri. Dacă organizația de bază din co­mună în frunte cu tov. secretar Dia­­conu Ion, ar fi acordat mai multă a­­tenție problemei alfabetizării și ar fi dat un sprijin efectiv, rezultatele ar fi fost mult mai frumoase. Deasemeni și cooperativa Dofteana, nu a spri­jinit cursurile de alfabetizare. Condu­cerea nu a căutat să aducă­ la timp caiete și­­ alte rechizite necesare. AMATIOAIE ION O bibliotecara harnică Biblioteca căminului cultural din Berești-Bistrița, este deschisă zilnic, înăuntru, domnește ordinea și cură­țenia. Oricine intră în bibliotecă, poate să-și dea imediat seama că tov. Vicuța Sandu —bibliotecară— depune mult suflet în muncă. Pe lângă fap­tul că ea caută ca biblioteca să fie zilnic deschisă, duce și o intensă muncă de difuzare a cărților în rân­dul țăranilor muncitori, in sat, stând de vorbă cu ei, arătându-le că insu­șindu-și lumina cărții, vor ști mai bine cum să lupte pentru a-și făuri o­ viață mai bună. Și rezultatele nu au întârziat să se arate. In primele trei­ luni ale anului in curs, din cele 1657 volume ale biblio­tecii, au fost citite 700 cărți de că­tre 333 cititori tineri și maturi. Muncind și de acum înainte cu a­­ceiași­­ dragoste, tovarășa Vicuța Sandu, va obține rezultate și mai bune in munca de difuzare a cărții în rândurile țăranilor muncitori. POPI AC Gtl Pionierii și școlarii din Ceahlău și-au amenajat un teren geografic Sub îndrumarea profesorului Morcov Ion, pionierii și școlarii de la școala elementară din Ceahlău, au amena­jat un teren geografic pe care au construit un pluviometru, un indica­tor al stelei polare și o roză a vântu­rilor. Deasemeni, ei au lucrat un pa­nou de lemn pe care au desenat canalul navigabil Volga-Don , și harta electrificării U.R.S.S. Ei au organizat și câteva excursii cu ocazia cărora au strâns roci și plante. In același timp ei au amenajat și un laborator de științe naturale. Acum, pionierii din Ceahlău sunt în întrecere cu pionierii din Borca și Tulgheș în ceea ce privește amena­jarea laboratoarelor de științe natu­rale, fizică­ și colțuri geografice. M. MOI SE * I Nr. 100 (1579) Din activitatea comitetelor de luptă pentru pace din raionul Tg. Neamț Ia momentul de față, când popoa­rele lumii sunt chemate să-și spună­­răspicat cuvântul în legătură cu sal­varea și apărarea păcii, prelucrarea și popularizarea documentelor Congre­sului Popoarelor pentru Apărarea Păcii de la Viena au o mare însemnă­tate. In acest scop, în raionul Tg. Neamț comitetele de luptă pentru pace au dus o susținută acțiune. Cele 117 comitete de luptă pentru pace din raionul Tg. Neamț și-au fi­xat ca obiective de seamă­ în activi­tatea lor, desfășurarea unei susținute munci de antrenare a masselor largi populare la construirea socialismului, temelia de nezdruncinat a păcii, popularizarea realizărilor din patria noastră și din țările de democrație populară, a succeselor dobândite de Uniunea Sovietică în construirea co­munismului și apărarea păcii. Dea­semeni, comitetele de luptă pentru pace au desfășurat o susținută acțiune de demascare a planurilor agresive ale imperialiștilor americani, duș­manii păcii și independenței popoa­relor. Răspunzând acestor importante obiective, majoritatea comitetelor de luptă pentru pace din raionul Tg. Neamț au dus o muncă activă, fo­losind diferi­te metode, ca aceea de lămurire de la om la om, organiza­rea de adunări publice, urmate de dezbateri, conferințe, consfătuiri pe profesii, etc. Numeroși membri ai comitetelor de luptă pentru pace au dus muncă de lămurire din casă în casă, prelucrând documentele Congresului Popoarelor pentru Apărarea Păcii deja lămurind temeinic massele largi Viena, de cetățeni asupra problemelor legate de apărarea păcii. Țăranul muncitor, Rachieru C., din satul Preutești, co­muna Timișești, membru al întovără­șiri agricole din sat, I. Chiosa din Filioara, învățătorul Săvinescu Gh., dela Păstrăveni, Ghizela He­rman din Tg. Neamț și mulți alții, au sprijinit în mod activ acțiunile inițiate de co­mitetele de luptă pentru pace. Comitetul raional de luptă pentru pace a fost preocupat și de problema atragerii unui număr tot mai mare de cetățeni în activitatea comitetelor de luptă pentru pace. In acest scop comitetul raional de luptă pentru pace s’a ocupat îndeaproape de organizarea de noi comitete de luptă pentru pace și brigăzi ale păcii. In ultima vreme s'au înființat un număr de 8 noi co­mitete de luptă pentru pace in insti­tuții și cartiere și 3 brigăzi ale păcii dintre care una la SMT și două în fabricile de cherestea. La adunările organizate pentru înființarea comitetelor de luptă pen­tru pace, numeroși cetățeni, iubitori de pace, și-au manifestat dorința de a participa la toate acțiunile inițiate în vederea mobilizării masselor tot mai largi la lupta activă pentru pace. Brigăzile păcii din raionul Tg. Neamț au reușit să mobilizeze și mai activ oamenii muncii la lupta pentru pace. Frumoase rezultate în muncă a obținut brigada păcii de la SALT Tg. Neamț, condusă de Iov. Istrate, mai ales în campania însămânțărilor din primăvara acestui an. Brigada păcii de la fabrica de cherestea „Plăeșu”, a reușit să-și îndeplinească planul de producție pe ultima lună în propor­ție de 117 la sută. Frumoase rezultate s’au obținut și în acțiunea pentru manifestarea so­lidarității cu lupta dreaptă a eroicului popor coreean. Comitetele de luptă pentru pace din întreprinderi, institu­ții, școli, din cartiere, și de la sate au organizat adunări, în cadrul că­rora s’a vorbit despre lupta dreaptă a poporului coreean, despre necesitatea de a sprijini cu toate forțele lupta popoarelor lumii pentru apărarea păcii. In urma acțiunii inițiate pentru a­­jutorarea poporului coreean s’a strâns suma de 4.000 lei. GH. APOSTOL coresp. Tinerii de la fabrica „Partizanul” se pregătesc pentru Festival Pe întreg cuprinsul patriei noastre­ tineretul se pregătește intens pentru cel de al II lea Congres Mondial al Tineretului și cel de al IV-lea Festi­val Mondial al Tineretului și Studen­ților ce se vor ține la București în vara aceasta. însuflețiți de Apelul C. C al UTAT adresat tineretului patriei noastre cu privire la pregătirea Congresului și a Festivalului, tinerii din ansamblul ar­tistic de la fabrica „Partizanul”, se pregătesc intens pentru aceste eveni­mente. Ei au hotărît să pregătească un frumos festival, în cadrul căruia vor­ prezenta oaspeților dragi cântece și dansuri populare. Cântecele și dansurile populare ex­primă sentimentele, năzuințele și via­ța liberă pe care oamenii muncii din patria noastră, din fabrici, uzine și de pe ogoare o trăesc, sub conducerea partidului nostru. To­t în cadrul pregătirii festivalului, ansamblul de la fabrica „Partizanul” a prezentat în ziua de 19 Aprilie în sala CFR, un frumos program artistic Tinerii din acest ansamblu au reușit să interpreteze cântecele și dansurile cu multă pricepere, fiind propuși pen­tru finala ce se­­ va desfășura la București în ziua de 7 Alai. Totodată ei au primit și drapelul de echipă fruntașă. Sub îndrumarea organizației de bază UTM, tânărul atemist Peter Moisă, pregătește recitări în care se oglindesc dragostea și hotărîrea po­porului nostru de a munci pentru viață din ce în ce mai frumoasă, pen­­­tru pace. In îndeplinirea angajamentelor atât în producție cât și pe linia artistică se evidențiază tinerii Pintilie Alexan­dru, Enășoae Geta, stahanovistă, Gambaș Eduard, din brigada tineretu­lui și alții. In aceste zile de pregă­tire intensă pentru Festival, sub în­drumarea comitetului organizației de bază UTM au fost organizate repeti­ții. Rezultatele acestor repetiții nu au întârziat să se arate. Tinerii din ca­drul ansamblului și-au îmbunătățit frecvența și disciplina la repetiții. Cu multă nerăbdare așteaptă tinerii din acest ansamblu zilele însemnate ale Festivalului în vederea căruia se pregătesc intens. Ne pregătim pentru a contribui la înfăptuirea planului de electrificare Prin ferestrele largi ale clasei, ce­rul apare limpede, senin, fără urmă de nor. Privirile se opresc deseori a­­supra dealului Petricica, pe care pri­măvara începe să-l îmbrace într’o haină­ nouă de un verde fraged, tâ­năr. Privit prin ferestrele școlii, se pare că dealul acesta s’a ridicat anu­me din pământ pentru a străjui ora­șul Piatra Neamț, cu casele sale adu­nate la un loc ca într’o farfurie de Bi­strița cu apele sale când repezi, când domoale. In clasă a intrat profesoara. E ora de fizică la anul I A, a­ școlii medii tehnice de construcții hidroenerge­tice. — Lipsește cineva ? întreabă pro­fesoara. — Nu, astăzi nu lipsește nimeni! răspunde un elev. Toți suntem pre­zenți.­­” In toamna anului 1949, în orașul Piatra Neamț, a luat ființă școala medie tehnică de construcții hidro­energetice. In școală există trei secții: construcții hidroenergetice, construc­ții industriale și utilaj. După termi­narea școlii, drumurile elevilor de astăzi — tehnicienilor și inginerilor de mâine, — nu se vor despărți. Ei vor munci înfrățiți pe șantierele lu­minii și ale socialismului. „Trei ingi­neri — spun ei nu fără oarecare mândrie — care s’au pregătit în școala noastră într’o ram­ură diferită, vor putea conduce lucrările de con­struire a unei hidrocentrale în totali­tatea ei“. In primul semestru al anului ace­sta, numărul celor slabi la învățătură era destul de ridicat. Pe semestrul II, situația la învățătură s-a îmbunătă­țit în mod simțitor. In această pri­vință elevii au primit un ajutor efec­tiv din partea profesorilor. Au fost organizate ore de meditație la unele obiecte la însușirea cărora se obser­vaseră unele greutăți, ca de pildă la: electrotehnică, limba rusă, chimie, mecanică, matematică și fizică. Și organizația U.T.A. din școa­lă s’a preocupat mai mult în ultimul timp de felul în care elevii își însu­șesc cunoștințele predate. Organiza­ția U.T.M. din școală, a căutat să mobilizeze pe elevi să participe re­gulat la orele de meditație. In anul trei, din cele 12 grupe de în­vățătură, au obținut rezultate mai bune 8 grupe. Elevii fruntași în în­vățătură, au ajutat pe elevii rămași în urmă. Așa au făcut elevii Cojoc D. și Sârbu Aâarina. In cadrul unei adu­nări generale a organizației U.T.M., comitetul U.T.M. pe școală a analizat situația la învățătură a ute­­miștilor. Deasemeni, la 15 Aprilie, co­mitetul U.T.A. în colaborare cu di­recțiunea, a organizat o ședință pe școală. In această ședință, elevii frun­tași la învățătură au arătat felul în care reușesc ei să-și însușească în mod temeinic cunoștințele teoretice cât și practice. Deasemeni, au fost aspru criticați elevii care caută să tragă chiulul, să se sustragă de la ore, care nu manifestă interes față de în­sușirea cunoștințelor predate, care nu vin cu regularitate la școală, și nu folosesc ajutorul tovărășesc care li se dă. Ca un exemplu negativ a fost dată­ e­leva Bismitin Ana care din ca­uză că nu se străduește să învețe, nu participă la orele de meditație, și nu folosește ajutorul celor din jur, a a­­juns ca să aibă rezultate proaste la învățătură. S’a mai arătat că unii elevi care s’au străduit și au folosit just ajutorul dat de tovarăș­i­lor, au ajuns să-și îmbunătățească situația la învățătură. Astfel, elevul Marcoci Alexandru din anul III A­, care a avut pe semestrul I o situație destul de proastă la învățătură, a reușit ca pe semestrul II, cu ajutorul elevilor mai buni la învățătură­, să se îndrepte în oarecare măsură. S’au înregistrat succese și în ceea ce privește frecvența. In ultimul timp, frecvența pe școală este de peste 94 la su­tă. Elevii școlii medii tehnice de con­strucții hidroenergetice, știu că pen­tru ca să devină ingineri și tehnicieni buni, ei trebue ca pe lângă stăpânirea perfectă a cunoștințelor teoretice, să cunoască și arta de a le da viață, de a le traduce în practică. in școală există 2 ateliere: unul de tâmplărie ,și altul de mecanică, de lucrări în me­tal. In aceste ateliere, elevii din anii I și II învață practic cum să execute anumite lucrări din metal, lucrări de tâmplărie, dulgherie și zidărie. Prin­tre cei care execută bune lucrări prac­tice, dovedind în acelaș timp și dra­goste de muncă­ și faptul că stăpâ­nesc cunoștințele teoretice, sunt ele­vii Covaci Mihai, Ispir Eugen, Cu­­țuhan Axinte și Cuțuhan Ilie din anul I și elevii Potârniche Glob și Budiș Elena din anul II. In prezent — în­cepând dela 7 Februarie a.c. — ele­vii din anul IV fac practică pe șan­tierele de la Bicaz, Doi­cești, Petroșani, și Sângiorgiu de Pădure. In aceleași locuri, de la începutul lunii­­ mai, ele­vii din anul III vor aplica timp de două luni, cunoștințele însușite în timpul anului, își vor întări aceste cunoștințe, vor face un pas înainte în ceia ce privește munca practică pe șantier, în mijlocul muncitorilor. O preocupare a direcțiunii și a co­mitetului U.T.A. este și educarea în spirit comunist a elevilor, pentru a trezi în su­fletele lor dragostea fier­binte față de patrie, față de poporul muncitor, față de Uniunea Sovietică. Sunt organizate recenzii la diferite cărți cum ar fi „Pământ desțelenit“, „Așa s’a călit oțelul“, „Povestea unui om adevărat“, „Fericirea“, „Noi, oa­menii sovietici” și altele. Se vizionea­ză filme în colectiv și au loc discuții a­­supra lor. Au fost vizionate și discu­tate filmele „Neuitatul an 1919” și „Mitrea Cocor”.­­ Pentru elevii din anul III, în cea de a doua jumătate a lunii Apri­lie, au fost zile în care ei și-au veri­ficat încă oda­tă cunoștințele acumu­late în timpul anului. Au fost zile de examen, in aceste momente ei au do­vedit că cunoștințele răspândite­­ de către profesori, — asemeni unor se­mințe — au căzut pe un sol bun și vor da roade bogate. O zi de examen... In clasă intră încă 6 elevi. Se așează liniștiți în bănci și pregătesc chestiunile care li s’au dat. Fără să vrei îți vin în minte imagini din examenele de altădată. Iți amin­tești de chipurile speriate ale elevilor și­ figurile grave și neprietenoase ale profesorilor, care căutau să încurce elevii prin întrebări care mai de care mai încâlcite. Atunci profesorul era pentru elev un dușman, iar elevul o victimă. Pe chipurile e­levilor care au intrat pentru a fi examinați la obiectul ma­teriale de construcții, nu se poate citi decât liniște, siguranță. Stăpân pe sine, elevul atemist Hu­mă Petru dezvoltă problemele i-au fost date. La fel ca dânsul care au răspuns și alți elevi. Au mai fost însă și unii elevi care nu au putut face dovadă cunoștințelor pe care le posedă, prezentându-se slab la exa­men. Așa a fost elevul Călinescu Va­sile, care în timpul anului a absentat mult și nu s-a străduit să-și însu­șească lecțiile Elevii școlii medii tehnice de con­strucții hidroenergetice — fii de muncitori și țărani muncitori — își însușesc cu drag limba rusă, limba lui Lenin și Stalin. Ei știu că cunos­când limba rusă, vor putea citi cărți din care vor învăța lucruri prețioase. ” Elevul Cojoc Dumitru din anul III C. luat calificativul „F. bine“ la limba rusă, în examen. Dealtfel și la alte obiecte, utemistul Cojoc D. a dovedit că și-a acumulat în mod te­meinic cunoștințele predate. — Vreau să devin inginer, să con­tribui la înfăptuirea planului de elec­trificare a țării, spune dânsul. De a­­ceia, mă silesc să-mi însușesc cuno­ștințele teoretice și în perioada de practică mă voi strădui să le aplic, să le întăresc. Acelaș gând — gândul de a deveni inginer, înfăptuitor al planului de electrificare a țării, constructor al so­cialismului — îl însuflețește în mun­că și pe elevul Reșu Petru din anul III A. Gândul se îndreaptă fără voie spre anii viitori, când noile serii de elevi vor învăța într’o nouă școală, al cărei pro­iect de construcție a fost aprobat. In anul 1954 va începe construirea unui local nou de școală, care va avea 12 săli de clasă ce vor cuprinde 600 elevi. Școala va avea 4 laboratoare bine dotate, de fizică și electroteh­nică, chimie, tehnologia și rezistența materialelor de construcții și hidra­ulică. Vor exista două ateliere meca­nice și de dulgherie—tâmplărie—zi­dărie. Școala va avea deasemeni o cantină, un cămin pentru 250 elevi, un club U.T.A., o sală de gimnastică. Când încerci să-ți imaginezi cum va arăta noul local al școlii, cât de mândru se vor înălța zidurile sale și cât de bucuroase, de vesele vor fi glasurile care vor răsuna în sălile de clasă­ noi și luminoase, nu poți să nu te gândești că și aici, ca și în toa­te colțurile țării, în toate domeniile de activitate, se simte mereu grija pă­rintească a Partidului nostru drag..­. v. MARIA DASCĂLE ' . X > -V

Next