Steagul Roşu, august 1953 (Anul 8, nr. 177-201)

1953-08-01 / nr. 177

Tinerii de pe întreg cuprinsul re­giunii noastre, muncesc zi de zi cu tot mai mult elan pentru a întâmpina mă­reața sărbătoare a prieteniei și a pă­cii cu noi succese în muncă. In cinstea [Festivalului, fiecare tânăr, fiecare fruntaș sau stahanovist și-a luat noi angajamente. Fie individual, sau uniți în brigăzi ei muncesc temeinic pentru traducerea în fapte a angajamentelor luate. Iată ce ne-a răspuns tovarășul­­ Anghel Andrei, șeful brigăzii staha­­noviste ,,Gh. Gheorghiu-Dej” de la U­­zi­­a „Muncitorul Liber” din Bacău, la­ întrebarea pusă de redactorul ziarului nostru, privitoare la succesele obținute­­ de brigada pe care o conduce, în cin­stea Festivalului : „întreaga brigadă a fost cuprinsă de emoții puternice când ați auzit că în Capitala țării noastre va avea loc cel de al IV-lea Festival Mondial al­­ Tineretului și Studenților pentru Pace și Prietenie. Gândul că mii de tineri din lumea întreagă ne vor vizita pa­tria noastră, că ne vor fi oaspeți, ne-a umplut inimile de înaltă mândrie pa­triotică. Atunci, ne-am luat noi anga­jamente de a îndeplini planul nostru de producție, de a ajuta mai mulți ti­neri de a se califica la locul de muncă, de a face cât mai multe economii,­­dând în acelaș timp produse de bună calitate. Totodată prin munca noastră să contribuim la mărețele pregătiri ce se fac pentru buna reușită a Festiva­lului, când vom avea prilejul să ară­tăm prietenilor dragi de peste hotare viața nouă care înflorește în patria noastră. Pentru buna desfășurare a muncii s-au repartizat fiecărui membru al brigăzii anumite sarcini. De exem­plu, șeful brigăzii are sarcina de a a­­proviziona brigada cu o zi înainte, cu materii prime, de a ajuta îndea­proape pe tovarășii din brigadă să-și însușească cât mai bine meseria. Membrilor brigăzii le revine sarcina de a­ păstra o disciplină de fier la lo­cul de muncă, de a avea o atitudine justă față de muncă și de a aplica în­tocmai metodele înaintate ale oameni­lor sovietici, cum sunt metodele : Jan­­darova, Voroșin, Cuznețov, Cotlear. Respectând și aplicând aceste metode și fiind sprijiniți îndeaproape de orga­nizația de partid și U.T.M. din între­prindere, am reușit ca în scurt timp să obținem succese frumoase în Festivalului. In felul acesta, cinstea tânăra Olara Jenița, fiică de țăran sărac, ve­nită de curând în secția noastră pentru a învăța o meserie, ajutată îndeaproa­pe de tovarășii de munca din secție și primind un sprijin efectiv din partea organizațiilor de partid și U.T.M . a reușit să se califice la locul de muncă în secția noastră, secția prese reci. Țin să subliniez că este prima fată din întreprindere, care a reușit să se califice în meseria de presator. Gândul la Festival ne dă un imbold puternic în muncă. Fiecare filă ruptă din calendar parcă ne șoptește : „Gră­­bește-te, curând e Festivalul și nici unul din noi nu vrem să rămânem în urma celuilalt". Chiar și tovarășa Olaru Jenița, a reușit să obțină o depă­șire a normei de 22 la sută. Dea­semeni, tovarășii Burileanu Radu, sta­hanovist, și Asoftei loan, lucrează în contul lunii Noembrie 1953, iar tova­rășii Stănîcă loan și David loan în con­­tul lunii octombrie 1953, ei au obținut zilnic o depășire de normă între 23 și 66 la sută. Acești tineri sunt doar câteva exemple din brigadă, întrucât întreg colectivul brigăzii noastre mun­cește temeinic pentru îndeplinirea și depășirea angajamentelor luate în cin­stea Festivalului Mondial al Tineretu­lui. Succesele noastre însă nu sunt în­tâmplătoare. Ele se datoresc seriozită­ții cu care privim munca și datorită a­­cestui fapt și eu am reușit să lucrez în contul lunii Martie 1954, depă­șind zilnic norma, cu sută la sută. Pentru a îmbunătăți necontenit calita­­tea muncii și pentru a obține noi eco­nomii ținem regulat consfătuiri de pro­ducție. La aceste consfătuiri e prezent și secretarul organizației de bază P.M.R. din întreprinderea noastră, care ne dă un sprijin efectiv în muncă. Dar nu numai în producție tinerii noștri, obțin succese în cinstea Festi­valului, ci și pe tărâm cultural arti­stic. Majoritatea dintre tinerii bri­găzii noastre sunt veniți de la Sate, fii de țărani săraci, care cu multă trudă au reușit să în­vețe câteva clase pri­mare. Dar ca să poți lucra într’o bri­gadă stahanovistă, să fii stahanovist, trebue să citești mult și să studiezi o serie de manuale tehnice. Acest lucru l-au înțeles mulți dintre membrii bri­găzii noastre, care urmând îndemnul organ­izațiilor de bază P.M R. și U.T.M.,­ luptă să-și ridice necontinit nivelul politic, cultural și profesional. Socotesc că e o lipsă a noastră că n­u am reușit să antrenăm pe toți tovară­șii din brigadă, să devină cititori ai bibliotecii. Vom munci însă pentru a lichida această lipsă în timpul cel mai scurt. La gândul că ne mai despart numai câteva zile de Festival, nu putem să avem nici un minut de astâmpăr. După terminarea celor 8 ore de muncă ne îndreptăm voioși spre clubul nostru­­pentru a începe repetițiile la cor și la dansurile naționale pe care le pregă­tim­­. Programul nostru cuprinde pro­ducții din folclorul regiunii noastre. Atât cântecele minunate din folclorul regiunii noastre cât și dansurile sunt repetate cu multă plăcere, întrucât ele ne amintesc de casa părintească pe care am Iisat-o undeva într’un sătuc, ve­nind să învățăm o meserie. Cu multă dragoste și entuziasm, to­varășii din brigada noastră au răspuns Apelului lansat de C.C. al U.T.M., precum și chemării sfatului popular re­gional cu privire la înfrumusețarea or­­așului nostru în cinstea Festivalului. Noi am prestat muncă voluntară, la a­­menajarea parcului Libertății și la ștrandul tineretului. In viitor brigadă noastră va munci cu și mai multă înflăcărare pentru în­deplinirea sarcinilor ce-i revin. Vom lupta zi de zi pentru majorarea indi­cilor de utilizare a mașinilor, să dăm mai multă atenți­e calificării la locul de muncă, aplicând cu mai multă se­riozitate metoda Co­lear, pentru a pu­tea obține calificarea a 4 tovarăși. Deasemeni, vom face economii în valoare de 20.000 lei prin aplicarea metodei Cuznețov de recondiționare a sculelor. Purtându-ne tot elanul no­stru tineresc în muncă, ne vom strădui să ne îndeplinim angajamentele luate în cinstea celui de al IV-lea Festival Mondial al Tineretului și Studenților pentru Pace și Prietenie. IN PREAJMA FESTIVALULUI O convorbire cu responsabilul unei brigăzi sfahanoviste Mun­ca culturală la S. M. T. Ștefan cel Mare în sprijinul muncilor agricole de vară Ia momentul de față, când oamenii muncii de la sate dau lupta pentru Strângerea recoltei, o sarcină de seamă revine S.M.T. de a sprijini a­­ceasta bătălie, neprecupețind niciun efort. " ' " Pentru realizarea acestor mărețe sarcini, la S.M.T..-Ștefan cel Mare din raionul Piatra Neamț, s’au luat din timp o serie de măsuri pentru repara­rea mașinilor, reușindu-se ca încă la 8 Iulie să plece pe teren, în cam­pania de treeriș și desmiriștit, 9 bri­găzi din cele 11 ce vor lucra efectiv in această campanie. Plecarea la timp a celor 9 brigăzi în comunele raionului, atenția cu care s’au reparat mașinile și tractoarele din stațiune, avântul cu care au plecat tinerii brigadieri pentru a strânge la timp și fără pierderi recolta, s'a o­­glin­dit în mare măsură și în activitatea­ culturală care a fost desfășurată la colțul roșu din cadrul stațiunii. In sala mare și frumos ornată a col­țului roșu, S’aU întrunit nu de mult sa­lariații stațiunii. Tovarășul Tăpuc Mi­slai, a dat citire Hotărîrii guvernului și partidului din 9 Mai, cu privire la muncile agricole de vară. Mulți din­tre cei prezenți s’au înscris la discu­ții. După prelucrarea Hotărîrii, tova­rășul Ciobanu Gheorghe, directorul S.M.T.-ului, a arătat sarcinile ce re­vin muncitorilor din stațiune. Nume­roși tovarăși au venit cu sugestii; ne­numărate au fost angajamentele lor. Nu era dimineață în care să nu fie citit articolul de fond din ziarul­­„Scânteia” la care participa în­tregul colectiv de muncă. Sâm­bătă și duminică seara, muncitorii vizionau filmul în comuna Șerbești și­­ de multe ori — 1a venirea caravanei cinematografice — chiar în incinta stațiunii. De curând, semetiștii au avut ocazia de a vedea filmul sovietic ■„Cazacii din Cuban’’ și „Pământ re­înnoit”, ambele filme bucu­rându-se de numeroși spectatori. Biblioteca ce număra la începutul campaniei 300 cărți, numără în pre­­zent 650 volume și broșuri. Odată cu numărul cărților, a crescut și numărul cititorilor. Până în prezent, au luat cărți de la bibliotecă 106 muncitori. Numărul mare al cititorilor și felul cărților și broșurilor luate în actuala campanie agricolă de vară, dovedesc activitatea rodnică a bibliotecii și ri­dicarea nivelului politic al oamenilor din stațiune, care caută prin ridicarea nivelului profesional, să fie mai de folos campaniei. Printre cei care au luat cărți, se numără comunistul­ Ma­rian Ion, care printre altele a citit broșura „Electricitatea și aplicațiile ei în agricultură"; Popa Constantin, care este și responsabilul gazetei de perete, a citit broșurile: „Sfaturi pentru îmbunătățirea gazetelor de perete în sprijinul campaniei agricole” și „O gazeta fruntașă"; tractoriștii Cristea Gheorghe și Barna Ion, au citit roma­nul „Mitrea Cocor", iar comunistul Șerban Vasile — romanul „Pământ sovietic". Pentru popularizarea cărții, s’a făcut în cadrul colțului roșu, recenzia cărții „Secerișul”, care s’a bucurat de participarea a peste 300 muncitori. Pe lângă bibliotecă s’au făcut colec­ții de ziare. In ședințele ținute la colțul roșu, au fost demascate o serie de elemente dușmănoase, care căutau să împiedice bunul mers al stațiunii. Astfel, a fost demascat Tomescu Corneliu, șeful ate­lierului mecanic, care lucra desorga­­nizat, căutând să pună piedici repa­rării la timp a mașinilor și Blănaru Vasile, tractorist, care nu-și ducea munca la bun sfârșit și de nenumărate ori a lovit pe tovarășii de muncă.­Alt factor mobilizator în această campanie este și gazeta de perete „Avântul" a organzației de bază comitetului de întreprindere. In ru­și bricile gazetei se pot citi articole în care se popularizează metodele înain­tate de lucru agrotehnice și felul cum acestea sunt aplicate de tractoriștii din stațiune. Intr’un articol, Za­­haria Constantin, secretarul organiza­ției de bază U.T.M., arată sarcinile ce revin­ tinerilor din stațiune, în cam­pania de treeriș și­­­ desmiriștit și felul cum trebue să muncească, în întâmpi­narea mărețului eveniment din capi­tala patriei noastre, Festivalul Mon­dial al Tineretului. Brigăzile au plecat cu tractoarele, ce trăgeau uriașele batoze în întregul raion, pentru a începe campania de tineriș și desmiriștit. Cartea nu trebue­­ să lipsească nici de data aceasta seme­­tistului. In dormitorul ce însoțește bri­gada, se află o bibliotecă volantă, de unde tinerii pot citi diferite cărți broșuri, seara, după terminarea lucru­­l lui. Printre broșurile ce au fost date brigăzilor, se află o serie ce cuprind metodele agrotehnice întrebuințate de agrotehnicienii sovietici. Printre ace­stea se numără metodele: Bugacev, Bu­­ncev și Brediuc. Printre cei ce au pus în practică aceste metode, reușind să obțină frumoase realizări, se numără tinerii U.T.M.-iști Zaharia Constantin, Ciobanu Constantin și mulți alții.­Munca la arte a început. Angaja­mentele ce au fost luate în adunările ținute la colțul roșu, au prins viață.­­Instrucțiunile din Hotărîre și sugestiile tovarășilor cu nivel profesional mai înaintat, au fost puse în aplicare. Cunoștințele căpătate prin citirea dife­ritelor cărți și broșuri au ajutat mult în muncă pe brigadieri. In munca de­pusă la strângerea recoltei, au reușit să se numere fruntașe — până în mo­mentul de față — brigada nr. 3, con­dusă de secretarul organizației U.T.M., Zaharia Constantin, ce lucrea­ză în comuna Bârgăuani, brigada nr.­ 1 din comuna Tupilați, condusă de to­­­varășul Pricop Nicolae și brigada 8-a din Bodești-Precista, condusă de tova­­nărul Ghinița Traian. Odată cu alimentele, se aduc briga­­­­dierilor ziarele. Bucuroși, ei încep să citească rezultatele muncii lor, succe­sele înregistrate pe tot întinsul patriei de alte brigăzi în marea bătălie de strângere a recoltei. Seara, în dormi­toare, brigadierii se adună laolaltă și discută asupra articolelor din ziare, sau asupra unei cărți citite. ■i­ Cu toate aceste realizări pe tărăra cultural, ce au­­ sprijinit campania agri­colă de vară, mai sunt o serie de lip­suri în această direcție, pentru vor trebui luate grabnice măsuri care de îndreptare. Sub filiala raională S.R.S.C. Piatra Neamț, nu a înțeles să țină până în prezent nicio conferință cu muncitorii și tehnicienii stațiunii Ștefan cel Mare, conferință ce­­ le-ar fi fost de un mare sprijin în muncă. Deasemeni, secția artă și cultură a sfatului popular raio­nal Piatra Neamț, nu s-a deplasat mă­car o singură dată în stațiune, pentru a verifica și sprijini activitatea cultu­rală, mulțumindu-s­e cu o culegere de date birocratice, ce le primea prin poștă, sau le cerea prin telefon. Conducerea stațiunii împreună cu președintele comitetului de întreprin­dere, Cojocaru Petru, nu a înțeles să împărțească în mod just fondurile des­tinate cumpărării materialului spor­tiv , în prezent în stațiune se află singură minge de voley și câteva­­ tricouri. Tinerii plecați în brigăzi ar dori să facă sport. Tovarășul Cojo­­caru Petru, președintele comitetului de întreprindere, treb­ue să respecte fondurile repartizate cumpărării ma­terialului sportiv și să satisfacă dorin­ța tinerilor din brigăzi, punându-le la dispoziție echipament pentru practi­carea sportului.­­ Dacă s-ar fi întocmit un plan de muncă și tovarășul Cojocaru ar fi citit broșuri în legătură cu munca cultu­rală și sportivă desfășurată în brigă­zile semetiste în timpul campaniei, munca ar fi mers altfel. Deși 90 la sută din salariații stațiunii sunt tineri, nu s’a reușit să se formeze o echipă artistică. Ce a făcut pentru formarea echipei artistice comitetul de între­prindere, căruia îi revine această sar­cină ? Ce măsuri a luat secția de artă și cultură a sfatului popular raional Piatra Neamț și sindicatul raional agricol ? Conducerea S.M.T. și-a luat angaja­mentul de a scoate pe decade o foaie volantă informativă, în ale cărei rân­duri vor fi arătate rezultatele și lipsu­rile brigăzilor, vor fii popularizați fruntașii, se vor da sugestii, vor fi popularizate metodele înaintate de muncă. Deși dela acest angajament a trecut mai mult timp, nu s’a luat nicio măsură. Ce părere are tovarășul Șerban Va­sile, secretarul organizației de bază P.M.R., asupra felului cum se res­pectă angajamentele? ce părere are asu­pra angajamentului luat personal cu privire la „foaia volantă’’ și la spriji­nirea formării unei echipe artistice ? Organizația de bază P.M.R. trebue să analizeze împreună cu colectivul de conducere și comitetul de întreprinde­re, sarcinile ce le revin pentru ca acti­vitatea culturală la S.M.T. Ștefan cel Mare să devină mai rodnică. D. DOREANU ) I -*1 0 rodnica muncă de agitație (Prin telefon dela APOSTOL GH.). In comuna Grumăzești din raionul Tg. Neamț, treerișul este în toi. La cele 3 batoze, s'au treerat până la data de 28 Iulie recoltele de pe suprafața de peste 70 ha. și s’a expediat cota la colectări în cantitate de cca. 2.600 kg. Una dintre ariile cele mai bune din comună este aceea din satul Ocea. Res­ponsabilul acestei arii este tovarășul Ion Iacoboaia, directorul căminului cul­tural. Din timp el a sfătuit pe țăranii muncitori să se unească în cete la tiee­riș și să-și clădească în așa fel recol­tele de păioase, ca batoza să poată funcționa mai mult timp într’un loc. Munca la tineriș se desfă­șoară în mod planificat: țăran muncitor este anunțat pe fiecare bază de borderou cu 24 ore înainte, pentru a se prezentă să-și treeze recolta’. Pe această arie, au fost instalate din timp lozinci, fotomontaje, care oglindesc realizări din colhozurile sovietice și din gospodăriile colective din țara n­oa­­stră. La gazetajie arie sunt scrise arti­cole cu privire la problemele actuale din sat. Zilele trecute la această arie, secre­tarul organizației de bază N, încolo dimpreună cu învățătorul Petre Gavri­­liu, au vorbit țăranilor muncitori des­pre semnarea armistițiului în Coreea, despre cel de al III-lea Congres Mon­dial al Tineretului, etc. Datorită desfășurării unei­­ bune munci de agitație, la această arie se depășește zilnic și norma la batoză. Sub îngrijirea agitatorului Mihai Manolache, au fost organizate convoaie pentru transportul cotelor la baza de recepție. In primul convoi, delegatul Ion Vasile Iacoboaia, dimpreună cu țăranii muncitori Vasile Constantin Tu­­dosia, Gh. Vasile Țolescu, Gh. Vasile Lioaia și alții, încolonați cu drapele și lozinci, au transportat la baza de re­cepție cotele de cereale datorate statu­lui. Chitanța Nr. 1 pe comună la preda­rea cotelor de­­ grâu a fost primită de comunistul Țolescu Toader Constantin, urmat de țăranii muncitori Pavel Lazăr, Răvăruț Vasile, Rusu Constan­tin și alții. Țăranii muncitori din Grumăzești, sunt hotărîți ca în cinstea zilei de 23 August, să-și termine de treprat recol­tele și să-și predea în acest timp co­tele datorate statului. m 177 Decada echipelor artistice sindicale amatoare Soarele strălucește puternic, îm­­­­prăștiind razele sale pe tot întinsul parcului „Libertății” din Bacău. In adâncul parcului, în fața scenei fru­mos pavoazate s-au adunat numeroși oameni ai muncii, elevi, pionieri. Pe scenă va avea loc „dacada echipe­lor artistice sindicale amatoare", în cinstea celui de al IV-lea Festival Mon­dial­­ al Tint­­rtului. Pe scenă a intrat corul sindicatului învățământ. Sunt în număr de 70, c­u toții tineri. Nu de mult au absolvit școala pedagogică. Pentru îmbogăți­rea cuonștințelor, ei urmează un curs de pregătire, care le va fi un prețios sprijin în munca de zi cu zi. După terminarea orelor de curs, se adunau laolaltă, unde făceau intense repetiții cu echipa de cor și dansuri.­­­­ La semnul dirijorului, corul a înce­put să intoneze,,Imnul Partizanilor Păcii". Melodia se aude puternic, ră­sună în tot parcul. Prin deosebita in­terpretare a imnului, corul a reușit să redea spectatorilor pe omul muncii, care luptă în fabrici, uzirte, mine, sau pe ogoare, ceas de ceas, clipă de clipă pentru apărarea celui mai de preț lu­cru, pacea. Aplauze îndelungate au răsplătit pe­­ tinerii coriști, pentru executarea a­­cestui simn. De un deosebit succes s’a bucurat și cântecul „înalt e grâul și mășcat” de compozitorul Ion Chirescu. Intr’una din strofele acestui cântec, s’a cântat : „Tu codaș să nu rămâi să­ dai câta cel dintâi Crească pâini ca niște roți Să aibă muncitorii toți”. Cu multă viață a interpretat cânte­cul popular românesc „Tractorul” so­­­lista Dâncă Ana, profesoară în comu­na Sarata. Talentul, de care au dat do­vadă tinerele cadre ale învățământu­lui în executarea cântecelor, s-au dove­dit și în executarea jocurilor. Astfel au executat cu mult elan tineresc mai multe dansuri populare, specifice re­giunii noastre, printre care „Bătuta" și „Hora din Bacău” ce au stârnit admi­rația întregului public.­­­„­Prezentarea pe scenă, a corului C.F.R.-ului, participant la finala celui de al treilea concurs pe țară a echi­pelor artistice sindicale din anul ace­sta, a fost primit cu ovații îndelungate, din partea celor peste 2000 de spec­tatori. Corul începe programul cu „Imnul Internațional al studenților” de Mu­radeli. O melodie veselă și tinerească. Această melodie va răsuna zilnic, în diferite limbi, din piepturile tinerilor­ studenți pe străzile scumpei noastre Capitale, la­ cel de al IV-lea Festival Mondial, unde tineretul de pe întregul glob își va manifesta dorința de a apăra pacea. Rând pe rând, corul a executat bo­gatul său repertoriu, pregătit cu toată seriozitatea. 1 Iată-l pe solistul Constantin N. Con­­­stantin, care , datorită intenselor pre­­gătiri de­ care au dat dovadă, a reușit să ocupe la solo voce, primul loc la cel de al treilea concurs al echipelor­ artistice sindicale pe regiune. Solistul Constantin N. Constantin, execută „Cantata despre Stalin” de Alexan­drov. Vocea s’a duioasă pătrunde în­ inima fiecărui spectator, fie vârstnic,­ tânăr sau copil. Corul repetă strofele cântate de solist. Mai puternic se aude „cantata” izvorîtă din piepturile în­tregului cor, mai departe, tot mai de­­­parte.­­ Bucata s’a terminat.­ O clipă e tă­­cere. Apoi, aparuze, ce țin minute în­ șir, par nesfârșite. Pe scenă s’a mai prezentat și or­­chestra C.F.R.-ului, deasemeni clasa­­­tă pe primul loc al regiunii, la con­­­cursul echipelor artistice sindicale.­ Reîntorși de la finală, s’au pregătit cu o și mai mare seriozitate. Pe scena din parcul„Libertății”, orchestra a e­­xecutat un potpuriu de cântece sovie­­­tice și românești. Ambele potpuriuri cuprind o serie de m­elodii ce sunt bine cunoscute întregului public. Din nou corul cântă, „Fuge trenul,­ fuge’n zbor” de Alois Honig. Din cântec se desprinde munca pe care o depun ceferiștii, zi de zi, pentru bunul mers al trenurilor. Se văd cinci­­ sutiștii, care luptă cu elan pentru a fi la înălțimea titlului de „cincisutist”. Alături de ceilalți coriști, cântă electricianul Cos­tin Angheluța, frun­taș în producție și care împreună cu soția sa Matilda, referentă, participă ca și în muncă, în viața de toate zilele și în echipa de cor. Afară s’a întunecat. Pe scenă corul încheie decada echipelor artistice sint di­cale amatoare prezentate în cinstea­ Festivalului Mondial, cu imnul F.M.T.D. Mulți dintre spectatori au în­­­ceput să cânte imnul alături de celeb­riști. Imnul tineretului din lumea întrea­gă se aude mai puternic,a scos din zeci și sute de piepturi. Curând acest imn, va fi intonat de sute de mii de tineri din toate colțurile globului pământesc cu ocazia celui de al IV-lea Festival Mon­­dial al Tineretului și Studenților pen­­­tru Pace și Prietenie. ★ Trebuesc urgentate construcțiile de autoimpunere în raionul Tg. Ocna In adunările populare care au avut loc în comunele raionului Tg. Ocna, în anul 1952, au fost votate impor­tante sume prin autoimpunere, pentru construirea și repararea de școli, că­mine culturale, poduri, localuri pen­tru grădinițe de copii, dispensare, etc. In cursul anului trecut, cu sprijinul comitetului executiv al sfatului popular raional, ajutat și îndrumat îndeaproa­pe de comitetul raional de partid, s’a reușit ca din sumele încasate sa se ob­țină frumoase realizări. Astfel, în co­muna Brătila a fost terminată o sală de clasă la­ școala elementară, în satul Cerdac din Slănic, în comunele M-rea Cașin, Oituz și Helegiu, fost acoperite localurile de școli.- au In satul Viișoara din comuna Tg. Trotuș, Gura Văii din comuna Bârsănești, Ber­­zunți și Râpile, s’au început încă din anul trecut lucrările pentru construirea de noi localuri de școală, iar în comu­nele Dofteana și Borzești, s’au început lucrările de construire de cămine culturale. In Satu Nou din comuna Bogdănești, s’a ridicat un local de școală, ale cărui lucrări vor fi terminate în întregime până la data de 23 August. In primăvara acestui an, au avut loc în raionul Tg. Ocna, noi adunări populare, în cadrul cărora s’a votat terminarea lucrărilor de construcție începute în anul trecut, precum și ridi­carea de noi construcții. Deși există toate posibilitățile, în cursul acestui an nu s’a depus suficien­tă muncă, fapt care a făcut ca lucră­rile prevăzute să se efectueze prin au­toimpunere, să rămână mult prea în urmă. Comitetul executiv al sfatului popular raional, nu a îndrumat îndea­proape sfaturile populare comunale pentru ca acestea să sprijine activitatea comitetelor de cetățeni în vederea bu­nei desfășurări a lucrărilor. Secțiunea de industrie locală și gospodărie coroo­­rală a sfatului popular comunal, nu a sprijinit în mod temeinic această acțiune. Unele lucrări prevăzute să se efectueze prin autoimpunere, nici nu au început. Așa de pildă, în satul Te­melia din comuna Gropile, era prevă­zută construcția unui local de școală, până în prezent s’au cărat doar câteva căruțe de nisip și piatră. In satul Curița din comuna Cașin, s’a început încă din anul trecut construirea unui local pentru căminul cultural. Până în prezent nu s’a mai făcut nimic la construcția localului. Tovarășul Laza Ion, secretar al comitetului executiv al sfatului popular, nu acordă nicio aten­ție acțiunii de autoimpunere. Răspun­zător de această situație este și tovară­șul Igă Ion, membru în comitetul e­­xecutiv al sfatului popular raional, care a primit sarcina să se ocupe de mersul lucrărilor prin autoimpunere în acea­stă comună. In comuna M-rea Cașin, lucrările sunt în acelaș stadiu ca anul trecut, deși sunt destule posibilități. In comu­nele Helegiu și Valea Rea­, construcții­le la căminele culturale nici nu au fost începute. In comuna Valea Rea, lucră­rile sunt frânate de către tovarășul Tilimbeci Ștefan, vicepreședinte al comitetului executiv, care a manifestat o complectă delăsare în această direc­ție. In comunele Berzunți, Sănduleni și în orașul Tg. Ocna nu s’au început încă construcțiile prevăzute să se efectueze prin autoimpunere. Această rămânere în urmă se dato­­rește în mare parte faptului că sfa­turile populare comunale nu au luat cele mai bune măsuri organizatorice în vederea aprovizionării cu materialele necesare a șantierelor de construcție, nu au antrenat comitetele de cetățeni. Deasemeni, nici organele sectorului fo­restier raional, în frunte cu responsa­bilul acestuia, tovarășul Puiu Ion, nu au livrat la timp materialele necesare construcțiilor. Această întreprindere face greutăți în procurarea materiale­lor. Delegați ai sfatului popular din comuna Tg. Trotuș, au venit în nenu­mărate rânduri la întreprinderea fores­tieră pentru a primi repartiția de ma­teriale în urma ordinului livrat, încă de la începutul lunii­ Aprilie de către întreprinderea regională. Nici până in prezent nu s’au putut aproviziona ma­terialele necesare pentru construcția școlii din Tg. Trotuș și aceasta pentru că delegații sfatului popular au fost tri­­miși să ridice materialul lemnos de la Slănic sau M-rea Cașin, care se găsesc la distanțe mari. După diverse intervenții, s-a căzut de acord ca lem­nele să fie scoase din pădurea de la M-rea Cașin. Delegaților sfatului popu­lar Tg. Trotuș li s’au făcut­ greutăți mari și în ceea ce privește fasonarea lemnului. Un număr de 10 atelaje au fost nevoite să se întoarcă cu golul, deoarece­­ sectorul forestier nu „gă­sește“ nicio posibilitate de descărcare a sumelor necesare tăierii lemnelor la gater. Sectorul forestier nu eliberează nici cantitatea de 4 m.c.­ de scânduri necesare pentru terminarea lucrărilor de construcție a școlii din Satu Nou, comuna Bogdănești. Tovarășul Mutoiu Ion, șeful secției industrie locală și gospodărie comu­nală și Kaliman Henric, tehnician, se deplasează foarte rar pe teren, nu au îndrumat mersul construcțiilor și nu au tras­ la răspundere pe acei care pun pie­­dici bunului mers al lucrărilor. In sec­țiunea de industrie locală și gospodă­­­rie comunală și-au făcut ioc birocratis­mul și mulțumirea de sine. Tovarășii care lucrează în cadrul acestei secții,­­lasă ca lucrurile să meargă de la sine.­­Nici comitetul executiv al sfatului popular raional nu a fost mai intran­sigent față de aceste lipsuri. Acțiunea de autoimpunere constituie un mijloc important în opera de gos­podărire și de înflorire a satelor și co­munelor, în antrenarea masselor largi ale țărănimii muncitoare la rezolvarea­­ treburilor de interes obștesc, îndru­mate îndeaproape de către comitetul executiv al sfatului popular raional, sfaturile populare comunale din raio­nul Tg. Ocna trebue să acorde toată atenția încasării sumelor prin autoim­punere, desfășurării în cele mai bune condițiuni ș­i într-un ritm viu a con­strucțiilor. Comitetul­ raional de partid trebue sa dea un sprijin mai efectiv comite­tului executiv al sfatului popular ra­ional, astfel ca acțiunea de autoimpu­nere să dea roadele cele mai bune. Sa fie sprijinita G.A.C. Gârceni în campania agricolă de vara Gospodăria agricolă colectivă Gârieni din raionul Buhuși, este una din uni­tățile socialiste, fruntașe, în campa­nia agricolă de vară. Colectiviștii din această gospodărie, muncind cu dragoste au secerat supra­fața de 50 ha. de grâu, au transpor­tat grâul la aria gospodăriei și s-au așezat în clăi. Aria gospodăriei este bine amenajată și deaceea aci se duce o intensă activitate. Batoza trecză din plin zi și noapte. Norma zilnică atinsă până în prezent este de 14.500 kg. Cele 5 atelaje ale­ gospodăriei sunt bine întrebuințate. Patru din ele trans­portă snopii la arie, iar al cincilea transportă ulumul la baza de recepție și grâul colectiviștilor la magazie. In fruntea tuturor muncilor din gos­podărie se află comuniștii, care consti­­tuesc astfel exemplu personal pentru toți colectiviștii. Intensă activitate de­pun comuniștii Botă Ianoș, Bodor An­ton și alții, care luptă neîncetat pentru întărirea și dezvoltarea gospodăriei lor colective. Exemplul comuniștilor este urmat îndeaproape de colectiviștii Mar­tin Ferenț, Ucrain Emanoil, Aglaia Ti­­liță, Milucă Fanu și alții, care vin cu regularitate la muncă și execută a­­ceastă muncă în cele mai bune condi­­țiuni.. Totuși, la această gospodărie colec­­tivă se simte lipsa unei îndrumări mai îndeaproape, pentru că toate muncile din campania agricolă de vară să fie făcute la timp și în condițiuni bune, deoarece nu s’au desmiriștit decât 1­5 ha. Tovarășul președinte al gospodăriei, Fanu Vasile, trebue să privească cu mai mult spirit de răspundere și acea­stă muncă de o deosebită importanță.­­Conducerea S.M.T. Podoleni a trimis un tractor pentru a executa desmiriști­­tul în comuna Gârceni, dar acest tractor, nefiind bine reparat, se defectează des, producând timpi morți.:

Next