Steagul Roşu, august 1953 (Anul 8, nr. 177-201)
1953-08-01 / nr. 177
Tinerii de pe întreg cuprinsul regiunii noastre, muncesc zi de zi cu tot mai mult elan pentru a întâmpina măreața sărbătoare a prieteniei și a păcii cu noi succese în muncă. In cinstea [Festivalului, fiecare tânăr, fiecare fruntaș sau stahanovist și-a luat noi angajamente. Fie individual, sau uniți în brigăzi ei muncesc temeinic pentru traducerea în fapte a angajamentelor luate. Iată ce ne-a răspuns tovarășul Anghel Andrei, șeful brigăzii stahanoviste ,,Gh. Gheorghiu-Dej” de la Uzia „Muncitorul Liber” din Bacău, la întrebarea pusă de redactorul ziarului nostru, privitoare la succesele obținute de brigada pe care o conduce, în cinstea Festivalului : „întreaga brigadă a fost cuprinsă de emoții puternice când ați auzit că în Capitala țării noastre va avea loc cel de al IV-lea Festival Mondial al Tineretului și Studenților pentru Pace și Prietenie. Gândul că mii de tineri din lumea întreagă ne vor vizita patria noastră, că ne vor fi oaspeți, ne-a umplut inimile de înaltă mândrie patriotică. Atunci, ne-am luat noi angajamente de a îndeplini planul nostru de producție, de a ajuta mai mulți tineri de a se califica la locul de muncă, de a face cât mai multe economii,dând în acelaș timp produse de bună calitate. Totodată prin munca noastră să contribuim la mărețele pregătiri ce se fac pentru buna reușită a Festivalului, când vom avea prilejul să arătăm prietenilor dragi de peste hotare viața nouă care înflorește în patria noastră. Pentru buna desfășurare a muncii s-au repartizat fiecărui membru al brigăzii anumite sarcini. De exemplu, șeful brigăzii are sarcina de a aproviziona brigada cu o zi înainte, cu materii prime, de a ajuta îndeaproape pe tovarășii din brigadă să-și însușească cât mai bine meseria. Membrilor brigăzii le revine sarcina de a păstra o disciplină de fier la locul de muncă, de a avea o atitudine justă față de muncă și de a aplica întocmai metodele înaintate ale oamenilor sovietici, cum sunt metodele : Jandarova, Voroșin, Cuznețov, Cotlear. Respectând și aplicând aceste metode și fiind sprijiniți îndeaproape de organizația de partid și U.T.M. din întreprindere, am reușit ca în scurt timp să obținem succese frumoase în Festivalului. In felul acesta, cinstea tânăra Olara Jenița, fiică de țăran sărac, venită de curând în secția noastră pentru a învăța o meserie, ajutată îndeaproape de tovarășii de munca din secție și primind un sprijin efectiv din partea organizațiilor de partid și U.T.M . a reușit să se califice la locul de muncă în secția noastră, secția prese reci. Țin să subliniez că este prima fată din întreprindere, care a reușit să se califice în meseria de presator. Gândul la Festival ne dă un imbold puternic în muncă. Fiecare filă ruptă din calendar parcă ne șoptește : „Grăbește-te, curând e Festivalul și nici unul din noi nu vrem să rămânem în urma celuilalt". Chiar și tovarășa Olaru Jenița, a reușit să obțină o depășire a normei de 22 la sută. Deasemeni, tovarășii Burileanu Radu, stahanovist, și Asoftei loan, lucrează în contul lunii Noembrie 1953, iar tovarășii Stănîcă loan și David loan în contul lunii octombrie 1953, ei au obținut zilnic o depășire de normă între 23 și 66 la sută. Acești tineri sunt doar câteva exemple din brigadă, întrucât întreg colectivul brigăzii noastre muncește temeinic pentru îndeplinirea și depășirea angajamentelor luate în cinstea Festivalului Mondial al Tineretului. Succesele noastre însă nu sunt întâmplătoare. Ele se datoresc seriozității cu care privim munca și datorită acestui fapt și eu am reușit să lucrez în contul lunii Martie 1954, depășind zilnic norma, cu sută la sută. Pentru a îmbunătăți necontenit calitatea muncii și pentru a obține noi economii ținem regulat consfătuiri de producție. La aceste consfătuiri e prezent și secretarul organizației de bază P.M.R. din întreprinderea noastră, care ne dă un sprijin efectiv în muncă. Dar nu numai în producție tinerii noștri, obțin succese în cinstea Festivalului, ci și pe tărâm cultural artistic. Majoritatea dintre tinerii brigăzii noastre sunt veniți de la Sate, fii de țărani săraci, care cu multă trudă au reușit să învețe câteva clase primare. Dar ca să poți lucra într’o brigadă stahanovistă, să fii stahanovist, trebue să citești mult și să studiezi o serie de manuale tehnice. Acest lucru l-au înțeles mulți dintre membrii brigăzii noastre, care urmând îndemnul organizațiilor de bază P.M R. și U.T.M., luptă să-și ridice necontinit nivelul politic, cultural și profesional. Socotesc că e o lipsă a noastră că nu am reușit să antrenăm pe toți tovarășii din brigadă, să devină cititori ai bibliotecii. Vom munci însă pentru a lichida această lipsă în timpul cel mai scurt. La gândul că ne mai despart numai câteva zile de Festival, nu putem să avem nici un minut de astâmpăr. După terminarea celor 8 ore de muncă ne îndreptăm voioși spre clubul nostrupentru a începe repetițiile la cor și la dansurile naționale pe care le pregătim. Programul nostru cuprinde producții din folclorul regiunii noastre. Atât cântecele minunate din folclorul regiunii noastre cât și dansurile sunt repetate cu multă plăcere, întrucât ele ne amintesc de casa părintească pe care am Iisat-o undeva într’un sătuc, venind să învățăm o meserie. Cu multă dragoste și entuziasm, tovarășii din brigada noastră au răspuns Apelului lansat de C.C. al U.T.M., precum și chemării sfatului popular regional cu privire la înfrumusețarea orașului nostru în cinstea Festivalului. Noi am prestat muncă voluntară, la amenajarea parcului Libertății și la ștrandul tineretului. In viitor brigadă noastră va munci cu și mai multă înflăcărare pentru îndeplinirea sarcinilor ce-i revin. Vom lupta zi de zi pentru majorarea indicilor de utilizare a mașinilor, să dăm mai multă atenție calificării la locul de muncă, aplicând cu mai multă seriozitate metoda Colear, pentru a putea obține calificarea a 4 tovarăși. Deasemeni, vom face economii în valoare de 20.000 lei prin aplicarea metodei Cuznețov de recondiționare a sculelor. Purtându-ne tot elanul nostru tineresc în muncă, ne vom strădui să ne îndeplinim angajamentele luate în cinstea celui de al IV-lea Festival Mondial al Tineretului și Studenților pentru Pace și Prietenie. IN PREAJMA FESTIVALULUI O convorbire cu responsabilul unei brigăzi sfahanoviste Munca culturală la S. M. T. Ștefan cel Mare în sprijinul muncilor agricole de vară Ia momentul de față, când oamenii muncii de la sate dau lupta pentru Strângerea recoltei, o sarcină de seamă revine S.M.T. de a sprijini aceasta bătălie, neprecupețind niciun efort. " ' " Pentru realizarea acestor mărețe sarcini, la S.M.T..-Ștefan cel Mare din raionul Piatra Neamț, s’au luat din timp o serie de măsuri pentru repararea mașinilor, reușindu-se ca încă la 8 Iulie să plece pe teren, în campania de treeriș și desmiriștit, 9 brigăzi din cele 11 ce vor lucra efectiv in această campanie. Plecarea la timp a celor 9 brigăzi în comunele raionului, atenția cu care s’au reparat mașinile și tractoarele din stațiune, avântul cu care au plecat tinerii brigadieri pentru a strânge la timp și fără pierderi recolta, s'a oglindit în mare măsură și în activitatea culturală care a fost desfășurată la colțul roșu din cadrul stațiunii. In sala mare și frumos ornată a colțului roșu, S’aU întrunit nu de mult salariații stațiunii. Tovarășul Tăpuc Mislai, a dat citire Hotărîrii guvernului și partidului din 9 Mai, cu privire la muncile agricole de vară. Mulți dintre cei prezenți s’au înscris la discuții. După prelucrarea Hotărîrii, tovarășul Ciobanu Gheorghe, directorul S.M.T.-ului, a arătat sarcinile ce revin muncitorilor din stațiune. Numeroși tovarăși au venit cu sugestii; nenumărate au fost angajamentele lor. Nu era dimineață în care să nu fie citit articolul de fond din ziarul„Scânteia” la care participa întregul colectiv de muncă. Sâmbătă și duminică seara, muncitorii vizionau filmul în comuna Șerbești și de multe ori — 1a venirea caravanei cinematografice — chiar în incinta stațiunii. De curând, semetiștii au avut ocazia de a vedea filmul sovietic ■„Cazacii din Cuban’’ și „Pământ reînnoit”, ambele filme bucurându-se de numeroși spectatori. Biblioteca ce număra la începutul campaniei 300 cărți, numără în prezent 650 volume și broșuri. Odată cu numărul cărților, a crescut și numărul cititorilor. Până în prezent, au luat cărți de la bibliotecă 106 muncitori. Numărul mare al cititorilor și felul cărților și broșurilor luate în actuala campanie agricolă de vară, dovedesc activitatea rodnică a bibliotecii și ridicarea nivelului politic al oamenilor din stațiune, care caută prin ridicarea nivelului profesional, să fie mai de folos campaniei. Printre cei care au luat cărți, se numără comunistul Marian Ion, care printre altele a citit broșura „Electricitatea și aplicațiile ei în agricultură"; Popa Constantin, care este și responsabilul gazetei de perete, a citit broșurile: „Sfaturi pentru îmbunătățirea gazetelor de perete în sprijinul campaniei agricole” și „O gazeta fruntașă"; tractoriștii Cristea Gheorghe și Barna Ion, au citit romanul „Mitrea Cocor", iar comunistul Șerban Vasile — romanul „Pământ sovietic". Pentru popularizarea cărții, s’a făcut în cadrul colțului roșu, recenzia cărții „Secerișul”, care s’a bucurat de participarea a peste 300 muncitori. Pe lângă bibliotecă s’au făcut colecții de ziare. In ședințele ținute la colțul roșu, au fost demascate o serie de elemente dușmănoase, care căutau să împiedice bunul mers al stațiunii. Astfel, a fost demascat Tomescu Corneliu, șeful atelierului mecanic, care lucra desorganizat, căutând să pună piedici reparării la timp a mașinilor și Blănaru Vasile, tractorist, care nu-și ducea munca la bun sfârșit și de nenumărate ori a lovit pe tovarășii de muncă.Alt factor mobilizator în această campanie este și gazeta de perete „Avântul" a organzației de bază comitetului de întreprindere. In ruși bricile gazetei se pot citi articole în care se popularizează metodele înaintate de lucru agrotehnice și felul cum acestea sunt aplicate de tractoriștii din stațiune. Intr’un articol, Zaharia Constantin, secretarul organizației de bază U.T.M., arată sarcinile ce revin tinerilor din stațiune, în campania de treeriș și desmiriștit și felul cum trebue să muncească, în întâmpinarea mărețului eveniment din capitala patriei noastre, Festivalul Mondial al Tineretului. Brigăzile au plecat cu tractoarele, ce trăgeau uriașele batoze în întregul raion, pentru a începe campania de tineriș și desmiriștit. Cartea nu trebue să lipsească nici de data aceasta semetistului. In dormitorul ce însoțește brigada, se află o bibliotecă volantă, de unde tinerii pot citi diferite cărți broșuri, seara, după terminarea lucrul lui. Printre broșurile ce au fost date brigăzilor, se află o serie ce cuprind metodele agrotehnice întrebuințate de agrotehnicienii sovietici. Printre acestea se numără metodele: Bugacev, Buncev și Brediuc. Printre cei ce au pus în practică aceste metode, reușind să obțină frumoase realizări, se numără tinerii U.T.M.-iști Zaharia Constantin, Ciobanu Constantin și mulți alții.Munca la arte a început. Angajamentele ce au fost luate în adunările ținute la colțul roșu, au prins viață.Instrucțiunile din Hotărîre și sugestiile tovarășilor cu nivel profesional mai înaintat, au fost puse în aplicare. Cunoștințele căpătate prin citirea diferitelor cărți și broșuri au ajutat mult în muncă pe brigadieri. In munca depusă la strângerea recoltei, au reușit să se numere fruntașe — până în momentul de față — brigada nr. 3, condusă de secretarul organizației U.T.M., Zaharia Constantin, ce lucrează în comuna Bârgăuani, brigada nr. 1 din comuna Tupilați, condusă de tovarășul Pricop Nicolae și brigada 8-a din Bodești-Precista, condusă de tovanărul Ghinița Traian. Odată cu alimentele, se aduc brigadierilor ziarele. Bucuroși, ei încep să citească rezultatele muncii lor, succesele înregistrate pe tot întinsul patriei de alte brigăzi în marea bătălie de strângere a recoltei. Seara, în dormitoare, brigadierii se adună laolaltă și discută asupra articolelor din ziare, sau asupra unei cărți citite. ■i Cu toate aceste realizări pe tărăra cultural, ce au sprijinit campania agricolă de vară, mai sunt o serie de lipsuri în această direcție, pentru vor trebui luate grabnice măsuri care de îndreptare. Sub filiala raională S.R.S.C. Piatra Neamț, nu a înțeles să țină până în prezent nicio conferință cu muncitorii și tehnicienii stațiunii Ștefan cel Mare, conferință ce le-ar fi fost de un mare sprijin în muncă. Deasemeni, secția artă și cultură a sfatului popular raional Piatra Neamț, nu s-a deplasat măcar o singură dată în stațiune, pentru a verifica și sprijini activitatea culturală, mulțumindu-se cu o culegere de date birocratice, ce le primea prin poștă, sau le cerea prin telefon. Conducerea stațiunii împreună cu președintele comitetului de întreprindere, Cojocaru Petru, nu a înțeles să împărțească în mod just fondurile destinate cumpărării materialului sportiv , în prezent în stațiune se află singură minge de voley și câteva tricouri. Tinerii plecați în brigăzi ar dori să facă sport. Tovarășul Cojocaru Petru, președintele comitetului de întreprindere, trebue să respecte fondurile repartizate cumpărării materialului sportiv și să satisfacă dorința tinerilor din brigăzi, punându-le la dispoziție echipament pentru practicarea sportului. Dacă s-ar fi întocmit un plan de muncă și tovarășul Cojocaru ar fi citit broșuri în legătură cu munca culturală și sportivă desfășurată în brigăzile semetiste în timpul campaniei, munca ar fi mers altfel. Deși 90 la sută din salariații stațiunii sunt tineri, nu s’a reușit să se formeze o echipă artistică. Ce a făcut pentru formarea echipei artistice comitetul de întreprindere, căruia îi revine această sarcină ? Ce măsuri a luat secția de artă și cultură a sfatului popular raional Piatra Neamț și sindicatul raional agricol ? Conducerea S.M.T. și-a luat angajamentul de a scoate pe decade o foaie volantă informativă, în ale cărei rânduri vor fi arătate rezultatele și lipsurile brigăzilor, vor fii popularizați fruntașii, se vor da sugestii, vor fi popularizate metodele înaintate de muncă. Deși dela acest angajament a trecut mai mult timp, nu s’a luat nicio măsură. Ce părere are tovarășul Șerban Vasile, secretarul organizației de bază P.M.R., asupra felului cum se respectă angajamentele? ce părere are asupra angajamentului luat personal cu privire la „foaia volantă’’ și la sprijinirea formării unei echipe artistice ? Organizația de bază P.M.R. trebue să analizeze împreună cu colectivul de conducere și comitetul de întreprindere, sarcinile ce le revin pentru ca activitatea culturală la S.M.T. Ștefan cel Mare să devină mai rodnică. D. DOREANU ) I -*1 0 rodnica muncă de agitație (Prin telefon dela APOSTOL GH.). In comuna Grumăzești din raionul Tg. Neamț, treerișul este în toi. La cele 3 batoze, s'au treerat până la data de 28 Iulie recoltele de pe suprafața de peste 70 ha. și s’a expediat cota la colectări în cantitate de cca. 2.600 kg. Una dintre ariile cele mai bune din comună este aceea din satul Ocea. Responsabilul acestei arii este tovarășul Ion Iacoboaia, directorul căminului cultural. Din timp el a sfătuit pe țăranii muncitori să se unească în cete la tieeriș și să-și clădească în așa fel recoltele de păioase, ca batoza să poată funcționa mai mult timp într’un loc. Munca la tineriș se desfășoară în mod planificat: țăran muncitor este anunțat pe fiecare bază de borderou cu 24 ore înainte, pentru a se prezentă să-și treeze recolta’. Pe această arie, au fost instalate din timp lozinci, fotomontaje, care oglindesc realizări din colhozurile sovietice și din gospodăriile colective din țara noastră. La gazetajie arie sunt scrise articole cu privire la problemele actuale din sat. Zilele trecute la această arie, secretarul organizației de bază N, încolo dimpreună cu învățătorul Petre Gavriliu, au vorbit țăranilor muncitori despre semnarea armistițiului în Coreea, despre cel de al III-lea Congres Mondial al Tineretului, etc. Datorită desfășurării unei bune munci de agitație, la această arie se depășește zilnic și norma la batoză. Sub îngrijirea agitatorului Mihai Manolache, au fost organizate convoaie pentru transportul cotelor la baza de recepție. In primul convoi, delegatul Ion Vasile Iacoboaia, dimpreună cu țăranii muncitori Vasile Constantin Tudosia, Gh. Vasile Țolescu, Gh. Vasile Lioaia și alții, încolonați cu drapele și lozinci, au transportat la baza de recepție cotele de cereale datorate statului. Chitanța Nr. 1 pe comună la predarea cotelor de grâu a fost primită de comunistul Țolescu Toader Constantin, urmat de țăranii muncitori Pavel Lazăr, Răvăruț Vasile, Rusu Constantin și alții. Țăranii muncitori din Grumăzești, sunt hotărîți ca în cinstea zilei de 23 August, să-și termine de treprat recoltele și să-și predea în acest timp cotele datorate statului. m 177 Decada echipelor artistice sindicale amatoare Soarele strălucește puternic, împrăștiind razele sale pe tot întinsul parcului „Libertății” din Bacău. In adâncul parcului, în fața scenei frumos pavoazate s-au adunat numeroși oameni ai muncii, elevi, pionieri. Pe scenă va avea loc „dacada echipelor artistice sindicale amatoare", în cinstea celui de al IV-lea Festival Mondial al Tintrtului. Pe scenă a intrat corul sindicatului învățământ. Sunt în număr de 70, cu toții tineri. Nu de mult au absolvit școala pedagogică. Pentru îmbogățirea cuonștințelor, ei urmează un curs de pregătire, care le va fi un prețios sprijin în munca de zi cu zi. După terminarea orelor de curs, se adunau laolaltă, unde făceau intense repetiții cu echipa de cor și dansuri. La semnul dirijorului, corul a început să intoneze,,Imnul Partizanilor Păcii". Melodia se aude puternic, răsună în tot parcul. Prin deosebita interpretare a imnului, corul a reușit să redea spectatorilor pe omul muncii, care luptă în fabrici, uzirte, mine, sau pe ogoare, ceas de ceas, clipă de clipă pentru apărarea celui mai de preț lucru, pacea. Aplauze îndelungate au răsplătit pe tinerii coriști, pentru executarea acestui simn. De un deosebit succes s’a bucurat și cântecul „înalt e grâul și mășcat” de compozitorul Ion Chirescu. Intr’una din strofele acestui cântec, s’a cântat : „Tu codaș să nu rămâi să dai câta cel dintâi Crească pâini ca niște roți Să aibă muncitorii toți”. Cu multă viață a interpretat cântecul popular românesc „Tractorul” solista Dâncă Ana, profesoară în comuna Sarata. Talentul, de care au dat dovadă tinerele cadre ale învățământului în executarea cântecelor, s-au dovedit și în executarea jocurilor. Astfel au executat cu mult elan tineresc mai multe dansuri populare, specifice regiunii noastre, printre care „Bătuta" și „Hora din Bacău” ce au stârnit admirația întregului public.„Prezentarea pe scenă, a corului C.F.R.-ului, participant la finala celui de al treilea concurs pe țară a echipelor artistice sindicale din anul acesta, a fost primit cu ovații îndelungate, din partea celor peste 2000 de spectatori. Corul începe programul cu „Imnul Internațional al studenților” de Muradeli. O melodie veselă și tinerească. Această melodie va răsuna zilnic, în diferite limbi, din piepturile tinerilor studenți pe străzile scumpei noastre Capitale, la cel de al IV-lea Festival Mondial, unde tineretul de pe întregul glob își va manifesta dorința de a apăra pacea. Rând pe rând, corul a executat bogatul său repertoriu, pregătit cu toată seriozitatea. 1 Iată-l pe solistul Constantin N. Constantin, care , datorită intenselor pregătiri de care au dat dovadă, a reușit să ocupe la solo voce, primul loc la cel de al treilea concurs al echipelor artistice sindicale pe regiune. Solistul Constantin N. Constantin, execută „Cantata despre Stalin” de Alexandrov. Vocea s’a duioasă pătrunde în inima fiecărui spectator, fie vârstnic, tânăr sau copil. Corul repetă strofele cântate de solist. Mai puternic se aude „cantata” izvorîtă din piepturile întregului cor, mai departe, tot mai departe. Bucata s’a terminat. O clipă e tăcere. Apoi, aparuze, ce țin minute în șir, par nesfârșite. Pe scenă s’a mai prezentat și orchestra C.F.R.-ului, deasemeni clasată pe primul loc al regiunii, la concursul echipelor artistice sindicale. Reîntorși de la finală, s’au pregătit cu o și mai mare seriozitate. Pe scena din parcul„Libertății”, orchestra a executat un potpuriu de cântece sovietice și românești. Ambele potpuriuri cuprind o serie de melodii ce sunt bine cunoscute întregului public. Din nou corul cântă, „Fuge trenul, fuge’n zbor” de Alois Honig. Din cântec se desprinde munca pe care o depun ceferiștii, zi de zi, pentru bunul mers al trenurilor. Se văd cinci sutiștii, care luptă cu elan pentru a fi la înălțimea titlului de „cincisutist”. Alături de ceilalți coriști, cântă electricianul Costin Angheluța, fruntaș în producție și care împreună cu soția sa Matilda, referentă, participă ca și în muncă, în viața de toate zilele și în echipa de cor. Afară s’a întunecat. Pe scenă corul încheie decada echipelor artistice sint dicale amatoare prezentate în cinstea Festivalului Mondial, cu imnul F.M.T.D. Mulți dintre spectatori au început să cânte imnul alături de celebriști. Imnul tineretului din lumea întreagă se aude mai puternic,a scos din zeci și sute de piepturi. Curând acest imn, va fi intonat de sute de mii de tineri din toate colțurile globului pământesc cu ocazia celui de al IV-lea Festival Mondial al Tineretului și Studenților pentru Pace și Prietenie. ★ Trebuesc urgentate construcțiile de autoimpunere în raionul Tg. Ocna In adunările populare care au avut loc în comunele raionului Tg. Ocna, în anul 1952, au fost votate importante sume prin autoimpunere, pentru construirea și repararea de școli, cămine culturale, poduri, localuri pentru grădinițe de copii, dispensare, etc. In cursul anului trecut, cu sprijinul comitetului executiv al sfatului popular raional, ajutat și îndrumat îndeaproape de comitetul raional de partid, s’a reușit ca din sumele încasate sa se obțină frumoase realizări. Astfel, în comuna Brătila a fost terminată o sală de clasă la școala elementară, în satul Cerdac din Slănic, în comunele M-rea Cașin, Oituz și Helegiu, fost acoperite localurile de școli.- au In satul Viișoara din comuna Tg. Trotuș, Gura Văii din comuna Bârsănești, Berzunți și Râpile, s’au început încă din anul trecut lucrările pentru construirea de noi localuri de școală, iar în comunele Dofteana și Borzești, s’au început lucrările de construire de cămine culturale. In Satu Nou din comuna Bogdănești, s’a ridicat un local de școală, ale cărui lucrări vor fi terminate în întregime până la data de 23 August. In primăvara acestui an, au avut loc în raionul Tg. Ocna, noi adunări populare, în cadrul cărora s’a votat terminarea lucrărilor de construcție începute în anul trecut, precum și ridicarea de noi construcții. Deși există toate posibilitățile, în cursul acestui an nu s’a depus suficientă muncă, fapt care a făcut ca lucrările prevăzute să se efectueze prin autoimpunere, să rămână mult prea în urmă. Comitetul executiv al sfatului popular raional, nu a îndrumat îndeaproape sfaturile populare comunale pentru ca acestea să sprijine activitatea comitetelor de cetățeni în vederea bunei desfășurări a lucrărilor. Secțiunea de industrie locală și gospodărie coroorală a sfatului popular comunal, nu a sprijinit în mod temeinic această acțiune. Unele lucrări prevăzute să se efectueze prin autoimpunere, nici nu au început. Așa de pildă, în satul Temelia din comuna Gropile, era prevăzută construcția unui local de școală, până în prezent s’au cărat doar câteva căruțe de nisip și piatră. In satul Curița din comuna Cașin, s’a început încă din anul trecut construirea unui local pentru căminul cultural. Până în prezent nu s’a mai făcut nimic la construcția localului. Tovarășul Laza Ion, secretar al comitetului executiv al sfatului popular, nu acordă nicio atenție acțiunii de autoimpunere. Răspunzător de această situație este și tovarășul Igă Ion, membru în comitetul executiv al sfatului popular raional, care a primit sarcina să se ocupe de mersul lucrărilor prin autoimpunere în această comună. In comuna M-rea Cașin, lucrările sunt în acelaș stadiu ca anul trecut, deși sunt destule posibilități. In comunele Helegiu și Valea Rea, construcțiile la căminele culturale nici nu au fost începute. In comuna Valea Rea, lucrările sunt frânate de către tovarășul Tilimbeci Ștefan, vicepreședinte al comitetului executiv, care a manifestat o complectă delăsare în această direcție. In comunele Berzunți, Sănduleni și în orașul Tg. Ocna nu s’au început încă construcțiile prevăzute să se efectueze prin autoimpunere. Această rămânere în urmă se datorește în mare parte faptului că sfaturile populare comunale nu au luat cele mai bune măsuri organizatorice în vederea aprovizionării cu materialele necesare a șantierelor de construcție, nu au antrenat comitetele de cetățeni. Deasemeni, nici organele sectorului forestier raional, în frunte cu responsabilul acestuia, tovarășul Puiu Ion, nu au livrat la timp materialele necesare construcțiilor. Această întreprindere face greutăți în procurarea materialelor. Delegați ai sfatului popular din comuna Tg. Trotuș, au venit în nenumărate rânduri la întreprinderea forestieră pentru a primi repartiția de materiale în urma ordinului livrat, încă de la începutul lunii Aprilie de către întreprinderea regională. Nici până in prezent nu s’au putut aproviziona materialele necesare pentru construcția școlii din Tg. Trotuș și aceasta pentru că delegații sfatului popular au fost trimiși să ridice materialul lemnos de la Slănic sau M-rea Cașin, care se găsesc la distanțe mari. După diverse intervenții, s-a căzut de acord ca lemnele să fie scoase din pădurea de la M-rea Cașin. Delegaților sfatului popular Tg. Trotuș li s’au făcut greutăți mari și în ceea ce privește fasonarea lemnului. Un număr de 10 atelaje au fost nevoite să se întoarcă cu golul, deoarece sectorul forestier nu „găsește“ nicio posibilitate de descărcare a sumelor necesare tăierii lemnelor la gater. Sectorul forestier nu eliberează nici cantitatea de 4 m.c. de scânduri necesare pentru terminarea lucrărilor de construcție a școlii din Satu Nou, comuna Bogdănești. Tovarășul Mutoiu Ion, șeful secției industrie locală și gospodărie comunală și Kaliman Henric, tehnician, se deplasează foarte rar pe teren, nu au îndrumat mersul construcțiilor și nu au tras la răspundere pe acei care pun piedici bunului mers al lucrărilor. In secțiunea de industrie locală și gospodărie comunală și-au făcut ioc birocratismul și mulțumirea de sine. Tovarășii care lucrează în cadrul acestei secții,lasă ca lucrurile să meargă de la sine.Nici comitetul executiv al sfatului popular raional nu a fost mai intransigent față de aceste lipsuri. Acțiunea de autoimpunere constituie un mijloc important în opera de gospodărire și de înflorire a satelor și comunelor, în antrenarea masselor largi ale țărănimii muncitoare la rezolvarea treburilor de interes obștesc, îndrumate îndeaproape de către comitetul executiv al sfatului popular raional, sfaturile populare comunale din raionul Tg. Ocna trebue să acorde toată atenția încasării sumelor prin autoimpunere, desfășurării în cele mai bune condițiuni și într-un ritm viu a construcțiilor. Comitetul raional de partid trebue sa dea un sprijin mai efectiv comitetului executiv al sfatului popular raional, astfel ca acțiunea de autoimpunere să dea roadele cele mai bune. Sa fie sprijinita G.A.C. Gârceni în campania agricolă de vara Gospodăria agricolă colectivă Gârieni din raionul Buhuși, este una din unitățile socialiste, fruntașe, în campania agricolă de vară. Colectiviștii din această gospodărie, muncind cu dragoste au secerat suprafața de 50 ha. de grâu, au transportat grâul la aria gospodăriei și s-au așezat în clăi. Aria gospodăriei este bine amenajată și deaceea aci se duce o intensă activitate. Batoza trecză din plin zi și noapte. Norma zilnică atinsă până în prezent este de 14.500 kg. Cele 5 atelaje ale gospodăriei sunt bine întrebuințate. Patru din ele transportă snopii la arie, iar al cincilea transportă ulumul la baza de recepție și grâul colectiviștilor la magazie. In fruntea tuturor muncilor din gospodărie se află comuniștii, care constituesc astfel exemplu personal pentru toți colectiviștii. Intensă activitate depun comuniștii Botă Ianoș, Bodor Anton și alții, care luptă neîncetat pentru întărirea și dezvoltarea gospodăriei lor colective. Exemplul comuniștilor este urmat îndeaproape de colectiviștii Martin Ferenț, Ucrain Emanoil, Aglaia Tiliță, Milucă Fanu și alții, care vin cu regularitate la muncă și execută această muncă în cele mai bune condițiuni.. Totuși, la această gospodărie colectivă se simte lipsa unei îndrumări mai îndeaproape, pentru că toate muncile din campania agricolă de vară să fie făcute la timp și în condițiuni bune, deoarece nu s’au desmiriștit decât 15 ha. Tovarășul președinte al gospodăriei, Fanu Vasile, trebue să privească cu mai mult spirit de răspundere și această muncă de o deosebită importanță.Conducerea S.M.T. Podoleni a trimis un tractor pentru a executa desmiriștitul în comuna Gârceni, dar acest tractor, nefiind bine reparat, se defectează des, producând timpi morți.: