Steagul Roşu, octombrie 1953 (Anul 8, nr. 228-254)

1953-10-01 / nr. 228

Patru ani dela proclamarea R. P. Chineze Eroica luptă pentru libertate și in­dependență pe care a dus-o poporul chinez timp de 30 de ani sub gloriosul steag al Partidului Comunist Chinez, a fost încununată acum 4 ani cu o vic­torie istorică de importanță mondială : proclamarea Republicii Populare Chi­neze. Victoria decisivă a revoluției chi­neze constitue o a doua lovitură is­torică de proporții uriașe dată siste­mului imperialist în ansamblul său. Breșa deschisă de­ Revoluția din Octombrie s-a lărgit enorm cu vic­toria poporului chinez. Desprinderea din lanțul imperialismului a uriașei țări cu o populație de aproape o ju­mătate miliard de oameni — aproape un sfert din populația globului —este o formidabilă lovitură dată imperialis­­­­mului mondial. Revoluția poporului chinez este o consecință imediată a Marii Revoluții din Octombrie și a nașterii primului stat socialist din lume. Ea are o uriașă înrâurire asu­pra mișcării de eliberare națională din țările coloniale, căreia i-a dat un nou avânt. După înfrângerea definitivă a hoar­delor gomindaniste și a slugilor lor din imensul spațiu al țării, poporul chinez, luând puterea în mâinile sale, sub conducerea Partidului său Comunist, și-a construit statul a cărui armătură este dictatura democrației Cu sprijinul neprecupețit al popularei Uniunii Sovietice, prietenă și aliată, și în strânsă colaborare cu țările de demo­crație populară, poporul chinez condus de clasa muncitoare în frunte cu Parti­dul ei a pornit pe drumul unei intense activități în toate compartimentele vie­ții naționale și a câștigat strălucite victorii în construirea unei vieți noi și luminoase. In răstimpul celor 4 ani care s’au scurs de la proclamarea R. P. Chineze, statul democrației populare s’a con­solidat puternic. Intre granițele Chinei continentale au fost cuprinse toate re­giunile, cu toate naționalitățile con­locuitoare. Aceste naționalități care au fost pentru întâia oară eliberate de sub o seculară­­ presiune feudală, se bucură de cele mai largi drepturi și se dezvoltă nestânjenit, potrivit specifi­cului lor național. Până in prezent au fost create 130 de regiuni autonome în care naționalitățile înfrățite își clădesc o viață nouă, lib­eră și cu perspective luminoase de viitor. Prefaceri mari, fundamentale, au avut loc pe toate tărâmurile vieții de stat. O bogată activitate se desfășoară pe temeiul unor reforme radicale. Cele mai largi perspective s’au deschis a­­griculturii și industriei. Dintr’o țară agricolă și înapoiată sub raportul con­­dițiunilor tehnice de producție, China a devenit o țară cu o industrie care se dezvoltă într-un ritm vertiginos. Agri­cultura se transformă de asemenea po­trivit ritmului industrializării de care este condiționată. Reforma agrară a fost înfăptuită pe un spațiu uriaș. De această reformă beneficiază o populație de sute de milioane locuitori. Noua agricultură va furniza industriei ma­terii prime in cantități imense, iar a­­ceasta la rândul ei va înzestra agricul­tura cu mașini-unelte dintre cele mai noi și perfecționate. Pe anul 1953, în conformitate cu datele primului cincinal, volumul ma­rilor lucrări crește cu 41 la sută în raport cu 1952. In industria grea volu­mul marilor lucrări s’a mărit cu 47 la sută, iar în industria combustibilului cu 86 la sută. Mari lucrări sunt în curs de execu­tare în întreaga țară. Raportul față de 1952 dovedește uriașul aport al anului 1953. Astfel în China de Nord-Est, vo­lumul marilor lucrări e de 6 ori mai mare ca în 1952. Se construiesc în a­­ceastă regiune 170 de mari întreprin­deri, iar în China de Sud-Est se con­struiesc 98 de mari lucrări industriale care vor intra în funcțiune la sfârșitul anului 1953. Acestea sunt numai spi­cuiri din planul pe 1953 care îmbrăți­șează perspective gigantice. Clasa mun­citoare cu înaltul ei moral se dovedește a fi la înălțimea sarcinilor sale isto­rice. Ea se găsește în fruntea între­cerilor ca forță conducătoare a Chinei noi. In acești ani s’a dezvoltat ca nici­odată în trecut cultura străveche a poporului chinez, luând un con­ținut nou, socialist. Nivelul de viață al poporului chinez crește într’un ritm rapid. In construirea vieții noi și fericite, poporul chinez se bucură de ajutorul frățesc și dezinteresat al Uniunii So­vietice. Ajutorul autentic dezinteresat acordat de guvernul sovietic și de po­poarele sovietice Chinei noi, arată to­varășul Mao Tze-dun, nu numai că a grăbit restaurarea și dezvoltarea eco­nomiei chineze, dar va fi de o mare im­portanță pentru realizarea primului plan cincinal de edificare națională a Chinei pe scară mare. Pe linia acestui ajutor, China a pri­mit mărfuri cu 20 până la 30 la sută mai ieftine ca cele de pe piețele en­gleze și americane. In Martie trecut, s-au semnat între Uniunea Sovietică și China protocoale comerciale și de cre­dit pe 1953, precum și acorduri de a­­jutorare sovietică față de China, pen­tru mărirea centralelor electrice, pen­tru lărgirea schimburilor comerciale și pentru echiparea industriilor metalur­gice, miniere, mecanice, chimice, elec­trice, precum și pentru furnizarea ma­șinilor agricole moderne. Cu titlu de exemplificare cităm câteva date con­crete. In provincia Sansi, o mare u­­zină pentru industrii textile, a fost echipată exclusiv cu materiale sovie­tice, deasemeni uzina de aparate elec­­tro­tehnice din Sanghai, combinatul metalurgic din Anchan, puternica tur­bină a centralei electrice din Fusin in­trată în funcțiune la 21 Septembrie 1952, uzina de mașini grele din Tai- Yuan, uzina de produse chimice din Dalny au fost complect echipate cu u­­tilaj sovietic. Eliberarea poporului chinez, succe­sele mărețe obținute de el, nu sunt pe placul monopoliștilor americani. Ei au dezlănțuit războiul din Coreea cu gândul de a-l extinde asupra Chinei și a Uniunii Sovietice. Ei au organizat blocada economică împotriva R. P. Chineze, sprijină fantoma gomindani­­stă, caută să împiedice pe toate căile primitea R. P. Chineze în O.N.U., la locul ce i se cuvine ca una din marile puteri de pe glob. Dar toate aceste ma­nevre se dovedesc a fi zădarnice. Ca urmare a înfrângerilor militare sufe­rite de intervenționiști, a politicii de pace a R.P.D. Coreene și a R.P. Chi­neze, precum și a presiunii uriașe a opiniei publice mondiale, s-a încheiat armistițiul în Coreea. In ciuda bloca­dei imperialiste, R.P. Chineză cunoaște o dezvoltare măreață, având legături puternice cu marea Uniune Sovietică, și celelalte țări de democrație populară precum și cu alte țări, care refuză să se supună dictatului american. Chiar în lumea capitalistă, tot mai multe glasuri se ridică cerând intensificarea legăturilor comerciale cu China, pri­mirea R. P. Chineze în O.N.U. Republica Populară Chineză se bucură de un imens prestigiu printre popoarele continentului asiatic. Exem­plul său le insuflă hotărîre și curaj în lupta pe care o duc pentru dreptu­rile lor firești: independență, liberta­tea de a-și organiza viața după intere­sele lor naționale. Roata istoriei nu se mai poate în­toarce. Monopoliștii americani au pier­dut jocul. Candidații la dominația lu­mii au luat cu sau fără voința lor cunoștință de faptul că o nouă și u­­riașă forță, forța celor aproape jumă­tate miliard de oameni s’a adăugat cu întreaga ei greutate lagărului păcii. A­­cest lagăr trage greu în balanța politi­cii mondiale. Niciun fel de șantaj ■— atomic sau de altă natură — nu poate schimba acest raport de forțe. Cu China populară în frontul statelor paș­nice, alături de invincibila Uniune Sovietică, pășimi înainte cu încredere pe drumul soluționării tuturor pro­blemelor internaționale, nu prin răz­boi ci prin tratative și înțelegere. Pregătiri pentru iarna într'o fabrică de cherestea La fabrica de cherestea „7 Noem­­brie” din orașul Bacău, se desfășoară o activitate intensă pentru asigurarea ritmului normal al producției în timpul iernii. La această fabrică s-au luat diferite măsuri tehnico-organiza­­torice, câteva din ele fiind duse până acum la îndeplinire. Pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă a muncitorilor din fabrică, s-a efectuat repararea celor trei hale de gatere, cât și a secției ascuțitoare, in­­troducându-se și calorifere. In sala de odihnă destinată muncitorilor pentru timpul când sunit în repaos, s’a intro­dus deasemeni calorifer. Deasemeni, s’a asigurat cantina cu bulionul necesar, butoaie cu murături , precum și însemnate cantități de zar­zavaturi și cartofi. Anii VH1 Seria DI Nr. 228 (1707) 4 pagini 20 bani J­O­I 1 Octombrie 1953 In Interiorul ziarului " Pregătirile "de iarnă în schelele petroli­fere trebuesc urgentate (pag. 2-a). CERNAT ELENA : Din activitatea cul­turală dela fabrica „Proletarul” (pag. 2-a)­. Lucrările celei de a 8-a sesiuni a sfa­tului popular raional Moinești (pag. 2-a). MARELE POPOR CHINEZ IN LUPTĂ PENTRU O VIAȚĂ NOUĂ ȘI FERI­CITĂ (pag. 3-a). In R. P. Chineză vor intra în funcțiune 3 noi centrale electrice (pag. 4-a), încheierea lucrărilor conferinței cen­trului englez al „Congresului popoare­lor care luptă împotriva imperialismu­lui” (pag. 4-a). Condamnarea unui grup de spioni și diversioniști din R.D. Germană (pag. 4-a). Comentarii externe. Starea de spirit in Europa Occidentală (pag. 4-a). De pe întinsul regiunii noastre Constituirea Comitetului regional pentru sărbătorirea Lunii Prieteniei Româno-Sovietice Marți seara a a­vut loc la sediul co­mitetului regional A.R.l.R.S., ședința de constituire a comitetului regional de sărbătorire a Lunii Prietonie­­iț Ro­mâno-Sovietice. Din comitet fac parte tovarăși; Alexandrescu E., șeful secției de artă a sfatului popular regional; Arhip Ana, stahanovistă la „Steaua Roșie“; Ară­­tăriței E., secretara organizației regio­nale de Cruce Roșie; Acatrinei Va­sile, președinte C.S.R. ; Acrășmăriței Constantin, președintele G.A.C. Ro­mâni ; Budescu Ștefan, director gene­ral hidrocentrala „V. I. Lenin“; Bostan Gh., secretarul comitetului regional A.R.L.U.S.; Bucioacă ,, director G.A.S. Zănești; Costescu Alexandru, vicepreședinte al sfatului popular re­gional ; Coman Ion, directorul Teatru­lui de Stat; Calimandric A., secretar al comitetului regional P.M.R. ; Civitu T., președintele filialei „I. V. Miciu­­rin“ ; Cristescu Marin, președinta co­mitetului regional A.R.L.U.S. ; Ciubo­taru Leon, membru în biroul comite­tului regional P.M.R.; Crișan Ion, pre­ședintele C.C.F.S. ; Curpăn Cornelia, președinta sindicatului salariaților din învățământ; Damian C., maior ; Da­mian Gh., maior ; Doliș Ioan, secreta­rul comitetului raional A.R.L.U.S. Moi­­ești; Enache Vasile, prim secretar al cord­.-tvjui».I.; Wigiemr -U­.T.M.; Fișer Leon, director p­p. D­C. ; Fuller Cor­nel, prim secretr al comitetului re­gional P.M.R. , ing. ulass Haim, pre­ședintele filialei A.S.I.R.; Iulius Scri­­ban, membru în comitetul regional A.R.L.U.S. ; locot. col. Iorgulescu, Ț­uca Ion, prim secretar al comitetului Onă­șenesc P.M.R. Bacău; Maisterul Ale­xandrina, secretara sfatului popular oraș Bacău ; Mutică Ioan, șeful secției de cultură a sa­tului popular regional; Mocanu­l, inginer „Steaua Roșie” ; Mastadac Constantin, redactor șef al ziarului „Steagul Roșu”; Moise Ilie, președintele sfatului popular regional; I. Niculescu-Brună, actor Teatrul de stat; Oproiu Gh., stahanovist fabrica „Muncitorul liber“ ; dr. Popa Stelian, președintele filialei S.R.S.C.; dr. Po­povici Gh., președintele Societății de științe medicale; Petreanu Nicolae, directorul P.T.T.R. Bacău; Popa Gh., director S.M.T. P. Neamț; Pompiliu Clement, sculptor; Roman Wilhelm, președintele comitetului regional de luptă pentru pace ; dr. Teja Demostene, președintele comitetului orășenesc A.R.L.U.S.; Vlad Constantin, șeful secției de învățământ a sfatului popu­lar regional. ★ După constituire, comitetul și-a al­cătuit un plan de muncă care prevede organizarea de numeroase acțiuni în cazul Lunii Prieteniei Româno-Sovie­tice’ .‘­ntru popularizarea realizărilor construe^ . . . mor comunismului, popu­arizarea aju. acordat de U.R.S.S. țarii noastre, . . , . . . „‘epizarea de serbări populare cu paleiu , . ., ... L­i , . . ., . deschiderii Lunii Prieteniei Romano-Sv.. .. , nunțe, expoziții, Săptămani^’ C0JVe~­tămâna muzicii sovietice, eur u’ a^" Cooperative fruntașe din raionul Bacău Căutând să dea cât mai curând viață prevederilor Hotărîrii guvernului partidului privind îmbunătățirea acti­ti­vității cooperației de aprovizionare și desfacere, numeroase consilii de con­ducere a cooperativelor din raionul Bacău, au pornit cu mai multă hotărîre la muncă. Planul de valorificări a produselor agricole a fost realizat pe luna August de către cooperativa din comuna Călu­­găra în proporție de 442 la sută, la grâu. Munca consiliului, acestei coope­rative a fost multilaterală. De aceea și la înscrierea de membri,­ planul a fost realizat sută la sută. La cooperativa din comuna Luizi Călugăra, planul la valorificări la grâu a fost realizat în proporție de 317 la sută, iar la în­scrierea de membri cu 300 la sută. Realizări importante au obținut u­­nele consilii de conducere ale coopera­tivelor și în ce privește îndeplinirea planului la fondul social vărsat și la schimbarea carnetelor membrilor coo­peratori. Cooperativa din comuna Dă­­mienești, a realizat planul la fondul social vărsat pe luna August în pro­porție de 223 la sută, iar acea din Fa­­raoani cu 224 la sută. In acțiunea de schimbare a carnetelor, fruntașă s’a situat cooperativa Horgești, care a rea­lizat planul în proporție de 100,8 la sută și Letea Veche sută la sută și altele. Fiind criticat într’unul din nume­rele ziarului „Gazeta Cooperației“ pen­tru lipsurile avute, consiliul de condu­cere al cooperativei Plopana, a con­siderat critica un ajutor și a făcut o serioasă cotitură în muncă. Rezulta­tele se pot concretiza în următoarele cifre : , planul la valorificare la grâu a fost realizat pe luna August cu 206 la sută, la înscrierea a noi membri cu 240 la sută, iar la fondul social vărsat cu 112 la sută. Coresp. GH. DIACONI Zilele trecute muncitorii și tehnicie­nii fabricii de tricotaje „8 Martie“ au organizat o consfătuire de producție în cadrul căreia au fost analizate re­zultatele obținute în prima jumătate a lunii Septembrie, precum și posibili­tățile ce le au în vederea descoperirii și punerii în valoare a rezervelor in­terne pentru mărirea producției și productivității muncii, îmbunătățirea calității produselor și reducerea pre­țului de cost. La consfătuire au mai luat parte printre alții, tov. Elena Mi­­hai din partea Direcției Generale Industriei de Tricotaje și Confecții și a tovarășa Covaliov din partea C.C. al sindicatelor din industria textilă. Atât din raportul prezentat de con­ducătorul tehnic al fabricii, cât și din discuțiile purtate, a reeșit că la această întreprindere sunt încă multe rezerve interne nefolosite în prezent. Partici­panții la discuții au scos la iveală cu curaj, lipsurile și au propus totodată luarea de noi măsuri tehnico-organiza­­torice care să ducă la înlăturarea lip­surilor și la extinderea în mod organi­zat a metodelor înaintate sovietice, Jandarova, Corabelnicova, Ciurchih, Hrisanova, la înlăturarea timpilor morți, folosirea complectă a capacității mașinilor, folosirea cu grijă a mate­riei prime și în felul acesta la conti­nua îmbunătățire a calității, scăderea procentului de rebuturi, deșeuri și re­ducerea prețului de cost. Stahanovistele Buzoianu Maria, Cio­­banu M., de la secția lână au cerut con­ducerii să repartizeze un maistru în secția lor, care să pună mașinile la punct pentru a nu mai da broboade sau fulare cu defecte. Maiștrii Neacșu C., Barna Gh., Naur Gh. și alții au a­­rătat că aprovizionarea locului de mun­că cu materia primă și cu sculele pen­tru reparații și întreținerea mașinilor se face defectuos. Lipsesc curele, dinți pentz, gherghefîrri,­­platină de 7 și 12, iar o greutate și mai mare este cauzată de lipsa curentului electric, datorită faptului că se tărăgănează terminarea semistabilei din fabrică. Din această cauză, se produc timpi neproductivi, ceea ce face ca planul să se realizeze uneori în salturi; așa s’a întâmplat luna trecută de pildă, când s’au făcut ore suplimentare, ceea ce duce la su­prasolicitarea utilajului și totodată dăunează calității produselor. In cuvântul său, tov. Covaliov a ară­tat că o rezervă însemnată a sporirii producției o constitue reducerea pro­centului mare de lipsuri nemotivate care se menține în prezent; ea a ară­tat rolul grupei sindicale, precum și munca politică de masfă pe care tre­­bue s-o desfășoare comitetul de între­prindere pentru introducerea și extin­derea metodelor înaintate de muncă, pentru mobilizarea întregului colectiv al fabricii în lupta pentru descoperi­rea și folosirea tuturor rezervelor in­terne în slujba îndeplinirii și depășirii planului. Și tovarășa Elena Mihai a făcut pro­puneri prețioase în legătură cu o mai bună organizare a muncii, întărirea controlului calității care în prezent lasă de dorit, activizarea cabinetului tehnic și ținerea de consultații tehnice pentru descoperirea rezervelor interne, stimularea celor care fac inovații, ra­ționalizări, organizarea de brigăzi de calitate și economii, etc. In încheierea consfătuirii, tov. Popa C., directorul fabricii s’a angajat în numele colectivului de muncitori tehnicieni să țină cont de toate suges­ti­­iile, și propunerile făcute, să pună ca­păt lipsurilor care s’au manifestat până acum și să mobilizeze întreg colectivul fabricii în lupta pentru a da oameni­lor muncii cât mai multe produse de larg consum, de bună calitate și la un preț de cost redus. Coresp. I. CHIRISOIU Să folosim larg rezervele interne o consfătuire a colectivului fabricii „8 Martie“ Opere ale literaturii chineze traduse în limba româna Despre viața, obiceiurile și bogăția sufletească a marelui popor chinez, despre suferințele asupritoarei exploa­tări pe care a indurat-o milenii dea­­rândul, despre înflorirea patriei anii puterii populare, vorbesc in ope­ra­țele lor nenumărați scriitori chinezi, continuatorii celei mai vechi litera­turi din lume. Cititorii din țara noastră au avut prilejul să cunoască în tr­aduceri în ultimii ani, câteva din operele litera­turii chineze. Cărți ca „Răsare soare­le deasupra râului Sangan”, de Din Lin, „Un bun de preț” de Ciao Lu Li, „Trei ostași” de Li­u Bai Sui, s'au bucurat de o mare popularitate în rândurile cititorilor­­ noștri. Anul acesta, în țara noastră a apă­rut o serie de noi lucrări literare ale scriitorilor chinezi. In editura de stat pentru literatură și artă a fost tipă­rit într-un tiraj de peste 18.000 exem­plare romanul lui Ciu Li Bo intitulat „Uraganul”, lucrare distinsă cu pre­miul Stalin pentru literatură pe anul 1951. In aceeași editură a apărut ro­manul „Deceniul furtunos”, de scrii­torul chinez Huan Ai. Tot în acest an editura tineretului a publicat sub titlul „Satul natal” o culegere de povestiri a scriitorului realist Lu Sin. In editura tineretului au mai apărut deasemeni câteva cărți ale scriitorilor sovietici care vorbesc despre minunatele realizări înfăptui­te în ultimii ani de poporul chinez. Printre aceste lucrări se numără „China renaște”, de N. A. Mihalov și „China eliberată” de O. Ceciot­­cina. JțAgerp­esX Viață nouă în casă nouă Acoperișurile cu țiglă roșie de la lo­cuințele din noul cartier muncitoresc al fabricii „Steaua Roșie“, sunt lumi­nate puternic de razele soarelui. Pe drumul care duce spre aceste case noi și frumoase pășește stahanovista Bu­­lai G. Elena din sala de alegere. Prin munca ei încununată de succes a reușit și ea, ca și fruntașul în produc­ție Onofrei Vasile și alții, să-și clă­dească o locuință. In trecut Bulai G. Elena locuia in condiții mai puțin corespunzătoare, în casa unui cârciumar. Astăzi, dato­rită grijii partidului și guvernului, cu sprijinul conducerii fabricii și a sindi­catului, Bulai G. Elena are locuința­ ei, nouă și confortabilă. Alături de locuința ei se află casa lui Guranda Dumitru. De mult s’a schimbat viața acestei familii în anii regimului de democrație populară! Cei doi copii se pot juca în voie prin curtea plină de flori. Micuța Maneta urmează la școală. Este primul ei an de învă­țătură și își dă toată silința să-și în­sușească cele predate de profesori. Nelu are numai 4 ani și jumătate. Zil­nic se duce la căminul de zi al fabri­cii, unde are la dispoziție jucării ne­numărate. In casă se aude muzica, difuzor. • f­­catari din locuințele individuale, pentru ..... mără și maistrul de fabrică fib .,se nu~ Gheorghe cu soția sa. Nu de mult s­a n­ăscut, în noua locuință micuța Lenuța, cea mai tânără locatară din cartier, care are în fața ei un viitor luminos și fericit. Până în prezent, sunt construite lo­cuințe individuale pentru 17 familii. Lucrările la locuințele pentru mun­citori, nu s’au oprit aici. Cu ajutorul împrumuturilor acordate de stat ele se înmulțesc mereu. In construcție sunt în prezent un număr de alte opt apartamente, în care se vor muta în curând stahanovistul Popovici Gheorghe, Baroncea Anton și alții. In curând se va aprinde „lampa lui Ilid“ în comuna Gârleni Organizația de bază din comuna Gârleni, antrenează țăranii muncitori să muncească pentru gospodărirea co­munei. Inițiativa comuniștilor de a se electrifica comuna prin muncă volun­tară, a găsit răsunet în inimile cetă­țenilor care au executat toate lucră­rile pregătitoare. De exemplu în munca de săpare a gropilor și curățatul stâlpilor, un e­­xemplu viu l-au dat țăranii muncitori în frunte cu Crihan Ion, Compot­roiă și Sipoș lojă. U.T.M.-iștii din comună s-au alătu­rat și ei cu elan acestei munci insta­lând stâlpii rețelei electrice. S’au evi­dențiat U.T.M.-iștii Bădărău Ion, Cio­­banu Ilie, Panaite Alexandru și alții. La toate muncile executate, un spri­jin activ l-au dat membrii gospodăriei agricole colective din comună. Au mun­cit cu sârguință colectiviștii Panaite Florea Vasile, Runcanu Constantin, Chițu Ioan, etc. Numeroși țărani muncitori și-au cum­părat materiale electrice, pentru a-și putea și ei instala în casă lumină elec­trică. întreprinderii Comunale din Piatra Neamț, îi revine sarcina de a aduce deîndată mecanicii necesari punerea în mișcare a motorului pentru in­stalat. Plecarea delegației ARLUS care va vizita Uniunea Sovietică .Tarți dimineața a părăsit Capitala delegația A.R.L.U.S care va vizita Uniunea Sovietică cu prilejul Lunii Prieteniei Româno-Sovietice. Delegația este alcătuită din tova­r­ășii : Slider Wiliam, membru al C.C. al P.M.R., vicepreședinte al A.R.L.U.S.-ului, conducătorul delega­ției, Sanda Rangheț, secretar al A.R.L.U.S.-ului, academicianul Ște­fan Milcu, scriitorul Petru Dumitriu, laureat al Premiului de Stat, Ion Șa­­­highian, director de scenă, maestru Emerit al Artei din R.P.R., biologul Rudolf Palocsay, colaborator științi­fic al Academiei R.P.R., laureat al Premiului de Stat, Gheorghe Pili, di­rector al Institutului de Studii Ro­mâno-Sovietic al Academiei R.P R.,­­Petre Golea, activist, rom Rovența, Gheorghe Aldea, activiști ai Consi­lului general A.R.L.U.S., Nistor Bă­­lăcel, secretar al comitetului regional A.R.L.U.S.-Arad, Constantin Costea, secretar al comitetului regional A.R.L.U.S.-Iași, Marin Diaconu, se­cretar a­l coim­itetului­­ regional A.R.L.U.S.-Pitești. Pe aeroportul Băneasa membrii de­legației au fost însoțiți de reprezen­tanți ai Consiliului general ARLUS, ai vieții științifice și culturale a țării noastre, etc. A asistat la plecare D. E. Belov, reprezentantul permanent al VOCS- ului în R.P.R. O delegație de oameni ai artei și culturii a plecat în R. P. Chineză In cadrul acordului de colaborare culturală între R.P.R. și R.P. Chineză, a plecat la Pekin o delegație de oa­meni ai artei și culturii din R.P R. din care fac parte tovarășii : acade­mician Gh. Călinescu, prof. Gr. Be­­netato, membru corespondent al Aca­demiei R.P.R., Eugen Frunză, secre­tar al Uniunii Scriitorilor, laureat al Premiului de Stat, Lucia Stănescu, solistă a Operei de Stat din Cluj, violonistul Ștefan Gheorghiu și Elsa Chioreanu, corepetitoare. (Agerpress

Next