Steagul Roşu, octombrie 1953 (Anul 8, nr. 228-254)
1953-10-01 / nr. 228
Patru ani dela proclamarea R. P. Chineze Eroica luptă pentru libertate și independență pe care a dus-o poporul chinez timp de 30 de ani sub gloriosul steag al Partidului Comunist Chinez, a fost încununată acum 4 ani cu o victorie istorică de importanță mondială : proclamarea Republicii Populare Chineze. Victoria decisivă a revoluției chineze constitue o a doua lovitură istorică de proporții uriașe dată sistemului imperialist în ansamblul său. Breșa deschisă de Revoluția din Octombrie s-a lărgit enorm cu victoria poporului chinez. Desprinderea din lanțul imperialismului a uriașei țări cu o populație de aproape o jumătate miliard de oameni — aproape un sfert din populația globului —este o formidabilă lovitură dată imperialismului mondial. Revoluția poporului chinez este o consecință imediată a Marii Revoluții din Octombrie și a nașterii primului stat socialist din lume. Ea are o uriașă înrâurire asupra mișcării de eliberare națională din țările coloniale, căreia i-a dat un nou avânt. După înfrângerea definitivă a hoardelor gomindaniste și a slugilor lor din imensul spațiu al țării, poporul chinez, luând puterea în mâinile sale, sub conducerea Partidului său Comunist, și-a construit statul a cărui armătură este dictatura democrației Cu sprijinul neprecupețit al popularei Uniunii Sovietice, prietenă și aliată, și în strânsă colaborare cu țările de democrație populară, poporul chinez condus de clasa muncitoare în frunte cu Partidul ei a pornit pe drumul unei intense activități în toate compartimentele vieții naționale și a câștigat strălucite victorii în construirea unei vieți noi și luminoase. In răstimpul celor 4 ani care s’au scurs de la proclamarea R. P. Chineze, statul democrației populare s’a consolidat puternic. Intre granițele Chinei continentale au fost cuprinse toate regiunile, cu toate naționalitățile conlocuitoare. Aceste naționalități care au fost pentru întâia oară eliberate de sub o seculară presiune feudală, se bucură de cele mai largi drepturi și se dezvoltă nestânjenit, potrivit specificului lor național. Până in prezent au fost create 130 de regiuni autonome în care naționalitățile înfrățite își clădesc o viață nouă, liberă și cu perspective luminoase de viitor. Prefaceri mari, fundamentale, au avut loc pe toate tărâmurile vieții de stat. O bogată activitate se desfășoară pe temeiul unor reforme radicale. Cele mai largi perspective s’au deschis agriculturii și industriei. Dintr’o țară agricolă și înapoiată sub raportul condițiunilor tehnice de producție, China a devenit o țară cu o industrie care se dezvoltă într-un ritm vertiginos. Agricultura se transformă de asemenea potrivit ritmului industrializării de care este condiționată. Reforma agrară a fost înfăptuită pe un spațiu uriaș. De această reformă beneficiază o populație de sute de milioane locuitori. Noua agricultură va furniza industriei materii prime in cantități imense, iar aceasta la rândul ei va înzestra agricultura cu mașini-unelte dintre cele mai noi și perfecționate. Pe anul 1953, în conformitate cu datele primului cincinal, volumul marilor lucrări crește cu 41 la sută în raport cu 1952. In industria grea volumul marilor lucrări s’a mărit cu 47 la sută, iar în industria combustibilului cu 86 la sută. Mari lucrări sunt în curs de executare în întreaga țară. Raportul față de 1952 dovedește uriașul aport al anului 1953. Astfel în China de Nord-Est, volumul marilor lucrări e de 6 ori mai mare ca în 1952. Se construiesc în această regiune 170 de mari întreprinderi, iar în China de Sud-Est se construiesc 98 de mari lucrări industriale care vor intra în funcțiune la sfârșitul anului 1953. Acestea sunt numai spicuiri din planul pe 1953 care îmbrățișează perspective gigantice. Clasa muncitoare cu înaltul ei moral se dovedește a fi la înălțimea sarcinilor sale istorice. Ea se găsește în fruntea întrecerilor ca forță conducătoare a Chinei noi. In acești ani s’a dezvoltat ca niciodată în trecut cultura străveche a poporului chinez, luând un conținut nou, socialist. Nivelul de viață al poporului chinez crește într’un ritm rapid. In construirea vieții noi și fericite, poporul chinez se bucură de ajutorul frățesc și dezinteresat al Uniunii Sovietice. Ajutorul autentic dezinteresat acordat de guvernul sovietic și de popoarele sovietice Chinei noi, arată tovarășul Mao Tze-dun, nu numai că a grăbit restaurarea și dezvoltarea economiei chineze, dar va fi de o mare importanță pentru realizarea primului plan cincinal de edificare națională a Chinei pe scară mare. Pe linia acestui ajutor, China a primit mărfuri cu 20 până la 30 la sută mai ieftine ca cele de pe piețele engleze și americane. In Martie trecut, s-au semnat între Uniunea Sovietică și China protocoale comerciale și de credit pe 1953, precum și acorduri de ajutorare sovietică față de China, pentru mărirea centralelor electrice, pentru lărgirea schimburilor comerciale și pentru echiparea industriilor metalurgice, miniere, mecanice, chimice, electrice, precum și pentru furnizarea mașinilor agricole moderne. Cu titlu de exemplificare cităm câteva date concrete. In provincia Sansi, o mare uzină pentru industrii textile, a fost echipată exclusiv cu materiale sovietice, deasemeni uzina de aparate electrotehnice din Sanghai, combinatul metalurgic din Anchan, puternica turbină a centralei electrice din Fusin intrată în funcțiune la 21 Septembrie 1952, uzina de mașini grele din Tai- Yuan, uzina de produse chimice din Dalny au fost complect echipate cu utilaj sovietic. Eliberarea poporului chinez, succesele mărețe obținute de el, nu sunt pe placul monopoliștilor americani. Ei au dezlănțuit războiul din Coreea cu gândul de a-l extinde asupra Chinei și a Uniunii Sovietice. Ei au organizat blocada economică împotriva R. P. Chineze, sprijină fantoma gomindanistă, caută să împiedice pe toate căile primitea R. P. Chineze în O.N.U., la locul ce i se cuvine ca una din marile puteri de pe glob. Dar toate aceste manevre se dovedesc a fi zădarnice. Ca urmare a înfrângerilor militare suferite de intervenționiști, a politicii de pace a R.P.D. Coreene și a R.P. Chineze, precum și a presiunii uriașe a opiniei publice mondiale, s-a încheiat armistițiul în Coreea. In ciuda blocadei imperialiste, R.P. Chineză cunoaște o dezvoltare măreață, având legături puternice cu marea Uniune Sovietică, și celelalte țări de democrație populară precum și cu alte țări, care refuză să se supună dictatului american. Chiar în lumea capitalistă, tot mai multe glasuri se ridică cerând intensificarea legăturilor comerciale cu China, primirea R. P. Chineze în O.N.U. Republica Populară Chineză se bucură de un imens prestigiu printre popoarele continentului asiatic. Exemplul său le insuflă hotărîre și curaj în lupta pe care o duc pentru drepturile lor firești: independență, libertatea de a-și organiza viața după interesele lor naționale. Roata istoriei nu se mai poate întoarce. Monopoliștii americani au pierdut jocul. Candidații la dominația lumii au luat cu sau fără voința lor cunoștință de faptul că o nouă și uriașă forță, forța celor aproape jumătate miliard de oameni s’a adăugat cu întreaga ei greutate lagărului păcii. Acest lagăr trage greu în balanța politicii mondiale. Niciun fel de șantaj ■— atomic sau de altă natură — nu poate schimba acest raport de forțe. Cu China populară în frontul statelor pașnice, alături de invincibila Uniune Sovietică, pășimi înainte cu încredere pe drumul soluționării tuturor problemelor internaționale, nu prin război ci prin tratative și înțelegere. Pregătiri pentru iarna într'o fabrică de cherestea La fabrica de cherestea „7 Noembrie” din orașul Bacău, se desfășoară o activitate intensă pentru asigurarea ritmului normal al producției în timpul iernii. La această fabrică s-au luat diferite măsuri tehnico-organizatorice, câteva din ele fiind duse până acum la îndeplinire. Pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă a muncitorilor din fabrică, s-a efectuat repararea celor trei hale de gatere, cât și a secției ascuțitoare, introducându-se și calorifere. In sala de odihnă destinată muncitorilor pentru timpul când sunit în repaos, s’a introdus deasemeni calorifer. Deasemeni, s’a asigurat cantina cu bulionul necesar, butoaie cu murături , precum și însemnate cantități de zarzavaturi și cartofi. Anii VH1 Seria DI Nr. 228 (1707) 4 pagini 20 bani JOI 1 Octombrie 1953 In Interiorul ziarului " Pregătirile "de iarnă în schelele petrolifere trebuesc urgentate (pag. 2-a). CERNAT ELENA : Din activitatea culturală dela fabrica „Proletarul” (pag. 2-a). Lucrările celei de a 8-a sesiuni a sfatului popular raional Moinești (pag. 2-a). MARELE POPOR CHINEZ IN LUPTĂ PENTRU O VIAȚĂ NOUĂ ȘI FERICITĂ (pag. 3-a). In R. P. Chineză vor intra în funcțiune 3 noi centrale electrice (pag. 4-a), încheierea lucrărilor conferinței centrului englez al „Congresului popoarelor care luptă împotriva imperialismului” (pag. 4-a). Condamnarea unui grup de spioni și diversioniști din R.D. Germană (pag. 4-a). Comentarii externe. Starea de spirit in Europa Occidentală (pag. 4-a). De pe întinsul regiunii noastre Constituirea Comitetului regional pentru sărbătorirea Lunii Prieteniei Româno-Sovietice Marți seara a avut loc la sediul comitetului regional A.R.l.R.S., ședința de constituire a comitetului regional de sărbătorire a Lunii Prietonieiț Româno-Sovietice. Din comitet fac parte tovarăși; Alexandrescu E., șeful secției de artă a sfatului popular regional; Arhip Ana, stahanovistă la „Steaua Roșie“; Arătăriței E., secretara organizației regionale de Cruce Roșie; Acatrinei Vasile, președinte C.S.R. ; Acrășmăriței Constantin, președintele G.A.C. Români ; Budescu Ștefan, director general hidrocentrala „V. I. Lenin“; Bostan Gh., secretarul comitetului regional A.R.L.U.S.; Bucioacă ,, director G.A.S. Zănești; Costescu Alexandru, vicepreședinte al sfatului popular regional ; Coman Ion, directorul Teatrului de Stat; Calimandric A., secretar al comitetului regional P.M.R. ; Civitu T., președintele filialei „I. V. Miciurin“ ; Cristescu Marin, președinta comitetului regional A.R.L.U.S. ; Ciubotaru Leon, membru în biroul comitetului regional P.M.R.; Crișan Ion, președintele C.C.F.S. ; Curpăn Cornelia, președinta sindicatului salariaților din învățământ; Damian C., maior ; Damian Gh., maior ; Doliș Ioan, secretarul comitetului raional A.R.L.U.S. Moiești; Enache Vasile, prim secretar al cord.-tvjui».I.; Wigiemr -U.T.M.; Fișer Leon, director pp. DC. ; Fuller Cornel, prim secretr al comitetului regional P.M.R. , ing. ulass Haim, președintele filialei A.S.I.R.; Iulius Scriban, membru în comitetul regional A.R.L.U.S. ; locot. col. Iorgulescu, Țuca Ion, prim secretar al comitetului Onășenesc P.M.R. Bacău; Maisterul Alexandrina, secretara sfatului popular oraș Bacău ; Mutică Ioan, șeful secției de cultură a satului popular regional; Mocanul, inginer „Steaua Roșie” ; Mastadac Constantin, redactor șef al ziarului „Steagul Roșu”; Moise Ilie, președintele sfatului popular regional; I. Niculescu-Brună, actor Teatrul de stat; Oproiu Gh., stahanovist fabrica „Muncitorul liber“ ; dr. Popa Stelian, președintele filialei S.R.S.C.; dr. Popovici Gh., președintele Societății de științe medicale; Petreanu Nicolae, directorul P.T.T.R. Bacău; Popa Gh., director S.M.T. P. Neamț; Pompiliu Clement, sculptor; Roman Wilhelm, președintele comitetului regional de luptă pentru pace ; dr. Teja Demostene, președintele comitetului orășenesc A.R.L.U.S.; Vlad Constantin, șeful secției de învățământ a sfatului popular regional. ★ După constituire, comitetul și-a alcătuit un plan de muncă care prevede organizarea de numeroase acțiuni în cazul Lunii Prieteniei Româno-Sovietice’ .‘ntru popularizarea realizărilor construe^ . . . mor comunismului, popuarizarea aju. acordat de U.R.S.S. țarii noastre, . . , . . . „‘epizarea de serbări populare cu paleiu , . ., ... Li , . . ., . deschiderii Lunii Prieteniei Romano-Sv.. .. , nunțe, expoziții, Săptămani^’ C0JVe~tămâna muzicii sovietice, eur u’ a^" Cooperative fruntașe din raionul Bacău Căutând să dea cât mai curând viață prevederilor Hotărîrii guvernului partidului privind îmbunătățirea actitivității cooperației de aprovizionare și desfacere, numeroase consilii de conducere a cooperativelor din raionul Bacău, au pornit cu mai multă hotărîre la muncă. Planul de valorificări a produselor agricole a fost realizat pe luna August de către cooperativa din comuna Călugăra în proporție de 442 la sută, la grâu. Munca consiliului, acestei cooperative a fost multilaterală. De aceea și la înscrierea de membri, planul a fost realizat sută la sută. La cooperativa din comuna Luizi Călugăra, planul la valorificări la grâu a fost realizat în proporție de 317 la sută, iar la înscrierea de membri cu 300 la sută. Realizări importante au obținut unele consilii de conducere ale cooperativelor și în ce privește îndeplinirea planului la fondul social vărsat și la schimbarea carnetelor membrilor cooperatori. Cooperativa din comuna Dămienești, a realizat planul la fondul social vărsat pe luna August în proporție de 223 la sută, iar acea din Faraoani cu 224 la sută. In acțiunea de schimbare a carnetelor, fruntașă s’a situat cooperativa Horgești, care a realizat planul în proporție de 100,8 la sută și Letea Veche sută la sută și altele. Fiind criticat într’unul din numerele ziarului „Gazeta Cooperației“ pentru lipsurile avute, consiliul de conducere al cooperativei Plopana, a considerat critica un ajutor și a făcut o serioasă cotitură în muncă. Rezultatele se pot concretiza în următoarele cifre : , planul la valorificare la grâu a fost realizat pe luna August cu 206 la sută, la înscrierea a noi membri cu 240 la sută, iar la fondul social vărsat cu 112 la sută. Coresp. GH. DIACONI Zilele trecute muncitorii și tehnicienii fabricii de tricotaje „8 Martie“ au organizat o consfătuire de producție în cadrul căreia au fost analizate rezultatele obținute în prima jumătate a lunii Septembrie, precum și posibilitățile ce le au în vederea descoperirii și punerii în valoare a rezervelor interne pentru mărirea producției și productivității muncii, îmbunătățirea calității produselor și reducerea prețului de cost. La consfătuire au mai luat parte printre alții, tov. Elena Mihai din partea Direcției Generale Industriei de Tricotaje și Confecții și a tovarășa Covaliov din partea C.C. al sindicatelor din industria textilă. Atât din raportul prezentat de conducătorul tehnic al fabricii, cât și din discuțiile purtate, a reeșit că la această întreprindere sunt încă multe rezerve interne nefolosite în prezent. Participanții la discuții au scos la iveală cu curaj, lipsurile și au propus totodată luarea de noi măsuri tehnico-organizatorice care să ducă la înlăturarea lipsurilor și la extinderea în mod organizat a metodelor înaintate sovietice, Jandarova, Corabelnicova, Ciurchih, Hrisanova, la înlăturarea timpilor morți, folosirea complectă a capacității mașinilor, folosirea cu grijă a materiei prime și în felul acesta la continua îmbunătățire a calității, scăderea procentului de rebuturi, deșeuri și reducerea prețului de cost. Stahanovistele Buzoianu Maria, Ciobanu M., de la secția lână au cerut conducerii să repartizeze un maistru în secția lor, care să pună mașinile la punct pentru a nu mai da broboade sau fulare cu defecte. Maiștrii Neacșu C., Barna Gh., Naur Gh. și alții au arătat că aprovizionarea locului de muncă cu materia primă și cu sculele pentru reparații și întreținerea mașinilor se face defectuos. Lipsesc curele, dinți pentz, gherghefîrri,platină de 7 și 12, iar o greutate și mai mare este cauzată de lipsa curentului electric, datorită faptului că se tărăgănează terminarea semistabilei din fabrică. Din această cauză, se produc timpi neproductivi, ceea ce face ca planul să se realizeze uneori în salturi; așa s’a întâmplat luna trecută de pildă, când s’au făcut ore suplimentare, ceea ce duce la suprasolicitarea utilajului și totodată dăunează calității produselor. In cuvântul său, tov. Covaliov a arătat că o rezervă însemnată a sporirii producției o constitue reducerea procentului mare de lipsuri nemotivate care se menține în prezent; ea a arătat rolul grupei sindicale, precum și munca politică de masfă pe care trebue s-o desfășoare comitetul de întreprindere pentru introducerea și extinderea metodelor înaintate de muncă, pentru mobilizarea întregului colectiv al fabricii în lupta pentru descoperirea și folosirea tuturor rezervelor interne în slujba îndeplinirii și depășirii planului. Și tovarășa Elena Mihai a făcut propuneri prețioase în legătură cu o mai bună organizare a muncii, întărirea controlului calității care în prezent lasă de dorit, activizarea cabinetului tehnic și ținerea de consultații tehnice pentru descoperirea rezervelor interne, stimularea celor care fac inovații, raționalizări, organizarea de brigăzi de calitate și economii, etc. In încheierea consfătuirii, tov. Popa C., directorul fabricii s’a angajat în numele colectivului de muncitori tehnicieni să țină cont de toate sugestiiile, și propunerile făcute, să pună capăt lipsurilor care s’au manifestat până acum și să mobilizeze întreg colectivul fabricii în lupta pentru a da oamenilor muncii cât mai multe produse de larg consum, de bună calitate și la un preț de cost redus. Coresp. I. CHIRISOIU Să folosim larg rezervele interne o consfătuire a colectivului fabricii „8 Martie“ Opere ale literaturii chineze traduse în limba româna Despre viața, obiceiurile și bogăția sufletească a marelui popor chinez, despre suferințele asupritoarei exploatări pe care a indurat-o milenii dearândul, despre înflorirea patriei anii puterii populare, vorbesc in operațele lor nenumărați scriitori chinezi, continuatorii celei mai vechi literaturi din lume. Cititorii din țara noastră au avut prilejul să cunoască în traduceri în ultimii ani, câteva din operele literaturii chineze. Cărți ca „Răsare soarele deasupra râului Sangan”, de Din Lin, „Un bun de preț” de Ciao Lu Li, „Trei ostași” de Liu Bai Sui, s'au bucurat de o mare popularitate în rândurile cititorilor noștri. Anul acesta, în țara noastră a apărut o serie de noi lucrări literare ale scriitorilor chinezi. In editura de stat pentru literatură și artă a fost tipărit într-un tiraj de peste 18.000 exemplare romanul lui Ciu Li Bo intitulat „Uraganul”, lucrare distinsă cu premiul Stalin pentru literatură pe anul 1951. In aceeași editură a apărut romanul „Deceniul furtunos”, de scriitorul chinez Huan Ai. Tot în acest an editura tineretului a publicat sub titlul „Satul natal” o culegere de povestiri a scriitorului realist Lu Sin. In editura tineretului au mai apărut deasemeni câteva cărți ale scriitorilor sovietici care vorbesc despre minunatele realizări înfăptuite în ultimii ani de poporul chinez. Printre aceste lucrări se numără „China renaște”, de N. A. Mihalov și „China eliberată” de O. Ceciotcina. JțAgerpesX Viață nouă în casă nouă Acoperișurile cu țiglă roșie de la locuințele din noul cartier muncitoresc al fabricii „Steaua Roșie“, sunt luminate puternic de razele soarelui. Pe drumul care duce spre aceste case noi și frumoase pășește stahanovista Bulai G. Elena din sala de alegere. Prin munca ei încununată de succes a reușit și ea, ca și fruntașul în producție Onofrei Vasile și alții, să-și clădească o locuință. In trecut Bulai G. Elena locuia in condiții mai puțin corespunzătoare, în casa unui cârciumar. Astăzi, datorită grijii partidului și guvernului, cu sprijinul conducerii fabricii și a sindicatului, Bulai G. Elena are locuința ei, nouă și confortabilă. Alături de locuința ei se află casa lui Guranda Dumitru. De mult s’a schimbat viața acestei familii în anii regimului de democrație populară! Cei doi copii se pot juca în voie prin curtea plină de flori. Micuța Maneta urmează la școală. Este primul ei an de învățătură și își dă toată silința să-și însușească cele predate de profesori. Nelu are numai 4 ani și jumătate. Zilnic se duce la căminul de zi al fabricii, unde are la dispoziție jucării nenumărate. In casă se aude muzica, difuzor. • fcatari din locuințele individuale, pentru ..... mără și maistrul de fabrică fib .,se nu~ Gheorghe cu soția sa. Nu de mult sa născut, în noua locuință micuța Lenuța, cea mai tânără locatară din cartier, care are în fața ei un viitor luminos și fericit. Până în prezent, sunt construite locuințe individuale pentru 17 familii. Lucrările la locuințele pentru muncitori, nu s’au oprit aici. Cu ajutorul împrumuturilor acordate de stat ele se înmulțesc mereu. In construcție sunt în prezent un număr de alte opt apartamente, în care se vor muta în curând stahanovistul Popovici Gheorghe, Baroncea Anton și alții. In curând se va aprinde „lampa lui Ilid“ în comuna Gârleni Organizația de bază din comuna Gârleni, antrenează țăranii muncitori să muncească pentru gospodărirea comunei. Inițiativa comuniștilor de a se electrifica comuna prin muncă voluntară, a găsit răsunet în inimile cetățenilor care au executat toate lucrările pregătitoare. De exemplu în munca de săpare a gropilor și curățatul stâlpilor, un exemplu viu l-au dat țăranii muncitori în frunte cu Crihan Ion, Compotroiă și Sipoș lojă. U.T.M.-iștii din comună s-au alăturat și ei cu elan acestei munci instalând stâlpii rețelei electrice. S’au evidențiat U.T.M.-iștii Bădărău Ion, Ciobanu Ilie, Panaite Alexandru și alții. La toate muncile executate, un sprijin activ l-au dat membrii gospodăriei agricole colective din comună. Au muncit cu sârguință colectiviștii Panaite Florea Vasile, Runcanu Constantin, Chițu Ioan, etc. Numeroși țărani muncitori și-au cumpărat materiale electrice, pentru a-și putea și ei instala în casă lumină electrică. întreprinderii Comunale din Piatra Neamț, îi revine sarcina de a aduce deîndată mecanicii necesari punerea în mișcare a motorului pentru instalat. Plecarea delegației ARLUS care va vizita Uniunea Sovietică .Tarți dimineața a părăsit Capitala delegația A.R.L.U.S care va vizita Uniunea Sovietică cu prilejul Lunii Prieteniei Româno-Sovietice. Delegația este alcătuită din tovarășii : Slider Wiliam, membru al C.C. al P.M.R., vicepreședinte al A.R.L.U.S.-ului, conducătorul delegației, Sanda Rangheț, secretar al A.R.L.U.S.-ului, academicianul Ștefan Milcu, scriitorul Petru Dumitriu, laureat al Premiului de Stat, Ion Șahighian, director de scenă, maestru Emerit al Artei din R.P.R., biologul Rudolf Palocsay, colaborator științific al Academiei R.P.R., laureat al Premiului de Stat, Gheorghe Pili, director al Institutului de Studii Româno-Sovietic al Academiei R.P R.,Petre Golea, activist, rom Rovența, Gheorghe Aldea, activiști ai Consilului general A.R.L.U.S., Nistor Bălăcel, secretar al comitetului regional A.R.L.U.S.-Arad, Constantin Costea, secretar al comitetului regional A.R.L.U.S.-Iași, Marin Diaconu, secretar al coimitetului regional A.R.L.U.S.-Pitești. Pe aeroportul Băneasa membrii delegației au fost însoțiți de reprezentanți ai Consiliului general ARLUS, ai vieții științifice și culturale a țării noastre, etc. A asistat la plecare D. E. Belov, reprezentantul permanent al VOCS- ului în R.P.R. O delegație de oameni ai artei și culturii a plecat în R. P. Chineză In cadrul acordului de colaborare culturală între R.P.R. și R.P. Chineză, a plecat la Pekin o delegație de oameni ai artei și culturii din R.P R. din care fac parte tovarășii : academician Gh. Călinescu, prof. Gr. Benetato, membru corespondent al Academiei R.P.R., Eugen Frunză, secretar al Uniunii Scriitorilor, laureat al Premiului de Stat, Lucia Stănescu, solistă a Operei de Stat din Cluj, violonistul Ștefan Gheorghiu și Elsa Chioreanu, corepetitoare. (Agerpress